Putini stiu ca pe langa Tribunalul Bacau functioneaza un serviciu care ii are in supraveghere pe cei care au savarsit infractiuni dar pe care instanta ii lasa in libertate cu anumite obligatii. Este vorba despre Serviciul de Probatiune acolo unde o persoana care a incalcat legea nu este nici jignita, nici respinsa ci sustinuta in demersurile de reabilitare.

Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau s-a infiintat in anul 2001. O mana de oameni, pregatiti in Drept, Asistenta Sociala, Sociologie sau Psihologie au grija ca cei care au savarsit o fapta penala, dar pe care instanta de judecata i-a condamnat la o pedeapsa cu suspendare, in libertate si sub supraveghere, sa-si respecte obligatiile pe care le au din noua postura. Sunt oameni pregatiti de Ministerul de Justitie iar unii dintre ei au avut ocazia sa se specializeze in Marea Britanie si in alte state membre UE. Ei sunt specialistii care au grija ca acei condamnati, dar lasati in libertate cu anumite obligatii sa le si respecte. Au grija ca acesti oameni sa realizeze ce au facut, sa se indrepte, sa nu mai repete greseala, sa fie recuperati si sa faca parte din societatea „nepatata”. Misiunea consilierilor de aici incepe de fapt mult mai devreme, mai ales in cazul minorilor. „Noi suntem cei care intocmim referatele de evaluare la solicitarea procurorilor si a judecatorilor inainte de a se pronunta intr-un caz cu minori. Acest lucru se poate face si in cazul persoanelor majore, dar la cerere, nu este obligatoriu. Cand vine vorba de minori, nicio sentinta nu se poate da fara acel referat. Practic noi prezentam situatia minorului in ansamblu, cu mediul in care traieste, cu pregatirea pe care o are, astfel incat judecatorul sa poata da o sentinta avand toate aceste notiuni cunoscute”, explica Radu Cristian Ghedeon, seful Serviciului de Probatiune de pe langa Tribunalul Bacau.

In libertate, dar cu obligatii

Dupa o condamnare cu suspendare si supraveghere, consilierii de probatiune si persoana condamnata vor trebui sa colaboreze pe toata perioada pedepsei. Practic, persoana care a primit o sentinta trebuie sa anunte unde lucreaza, ce venit are si daca paraseste localitatea. „Exista situatii in care pe langa supraveghere mai este obligat sa urmeze un curs de formare profesionala, sa participe la un program de lucru, sa mearga la scoala sau la unul de dezintoxicare in cazul in care vorbim de un consumator de droguri sau de alcool. Dupa prima intalnire stabilim si termenele la care se va prezenta la serviciul nostru. Poate veni o data pe luna, la cateva luni sau chiar saptamanal daca situatia impune. Sunt persoane care au plecat sa munceasca in strainatate cu acte legale. Vin mai rar, dar periodic ne transmit documente din cae sa reiasa ca sunt angajati si ca au un venit. Ce dispune instanta trebuie respectat pentru ca in caz contrar masura poate fi revocata si se poate aplica o pedeapsa cu inchisoarea. De exemplu, am avut o situatie cand i s-a cerut sa reia cursurile scolare. Avea doar doua clase si trebuia sa faca patru. A facut un an de scoala, dar pe al doilea nu a mai putut pentru ca a trebuit sa munceasca. S-a sesizat instanta de executare atunci cand nu s-a mai putut face ceva pentru a respecta obligatia, dar pentru ca supravegheatul a avut un comportament bun și a respectat toate celelalte masuri, nu s-a dispus revocarea suspendarii, persoana ramanand pană la finalizarea termenului de încercare în supravegherea serviciului nostru”, mai explica Ghedeon.

Aproape 400 de persoane supravegheate

Dar libertatea se poate schimba in stare de detentie foarte usor daca nu se intelege ca nu dispun de o libertate deplina. Cei care nu sunt de gasit sunt sanctionati cu doua avertismente si daca nici dupa aceste avertismente nu raspund solicitarilor atunci este instiintata instanta care poate revoca hotararea judecatoreasca. Sunt si cazuri in care judecatorii obliga la munca in folosul comunitatii. „De regula lucreaza in cadrul primariilor la Spatii Verzi sau Salubritate. In ultimii doi ani am avut 48 de astfel de sentinte, atat pentru minor cat si pentru majori, iar acum mai avem in derulare vreo 4. Pe durata supravegherii noi incercam sa-i motivam sa se angajeze, sa urmeze cursuri, sa participe la programele noastre. In acelasi timp beneficiaza si de consiliere psihologica”, a mai spus Radu Ghedeon.
De la inceputul acestui an si pana in prezent, Servicul de Probatiune Bacau a intocmit 183 de referate de evaluare a minorilor si majorilor si au avut in supraveghere 389 de peroane, dintre care au mai ramas 361 de persoane. Peste 20 au cerut sa fie inclusi in programe care sa-i ajute sa se reabiliteze ca oameni. Din statistica serviciului reiese ca doar 6% dintre ei ajung sa savarseasca o noua fapta si ca majoritatea sunt oameni care nu vor sa mai greseasca a doua oara. Termenul maxim de supraveghere a unui individ este de 9 ani.

Probatiunea in Romania

Probatiunea a aparut in Romania in 1997, atunci cand a fost infiintat primul centru pilot la Arad. La inceputul anului 2000 erau deja 12 centre pilot iar rezultatele acestora au facut ca un an mai tarziu sa se infiinteze 28 de centre la nivelul tarii.

Programe de lucru in Bacau

Persoanele care ajung in supravegherea consilierilor de probatiune au la dispozitie trei programe de lucru. Stop! Gandeste-te si schimba, Dezvoltarea Abilitatilor Sociale (programe de consiliere in grup) si One to One (consiliere individuala). In cadrul acestora sunt sprijiniti sa se angajeze sau sunt consiliati sa ia decizii bune pentru viata lor.

Regulamente pentru elevi

O tinuta vestimentara decenta si o tunsoare adecvata. Prezenta obligatorie la ore, cu motivarea absentelor doar urmare a unor conditii obiective si indeplinirea constiincioasa a sarcinilor de serviciu. Sa nu distruga documentele scolare, bunurile din unitatea de invatamant, sa nu detina si sa nu consume in perimetrul scolii droguri, bauturi alcoolice si tigari, sa nu participe la jocuri de noroc. Sunt doar cateva din obligatiile elevilor, introduse in fiecare institutie de invatamant in regulamentele interne.

In orice scoala, colegiu sau liceu din Bacau exista un Regulament de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar (ROFUIP), care este modificat la nevoie. Un regulament ce impune norme pentru elevi, cadre didactice, personal auxiliar, necesare pentru bunul mers al activitatilor scolare. “Acest ROFUIP este practic un act normativ intern, o totalitate de reguli care ne ajuta sa asiguram disciplina in scoala. Este altceva decat Regulamentul scolar. In ultimul timp nu am aplicat sanctiunile existente in acest regulament pentru elevi, pentru ca pornind de la o experienta pe care o avem privind abaterile unor elevi am incercat mereu sa luam o masura punitiva. Pentru fumat aplicam mai des sanctiunile, insa in rest nu am prea avut probleme”, a declarat prof. Dana Enache, directorul Colegiului Economic “Ion Ghica” Bacau. Acest regulament este anual validat de Consilul profesoral si, ulterior, aprobat de Consiliul de Administratie din scoala. “Acest regulament vine ca o completare a celorlalte legi care exista in invatamantul preuniversitar. Sunt trecute atributiile elevilor, drepturile lor, sarcinile elevilor de serviciu, sunt si indatoriri specifice pe care le au elevii legat de portul ecusoanelor de exemplu, ca mijloc de identificare. Regulamentul este prelucrat la inceputul fiecarui an scolar de catre diriginti la fiecare clasa, dar si parintilor la prima sedinta. Toate pentru a putea sa ne desfasuram activitatea in conditii normale”, a explicat si prof. Marian Popa, directorul adjunct al Colegiului National “Gh. Vranceanu” Bacau.

Ce prevad regulamentele

In general regulamentele pentru elevi prevad obligatii, recompensari (cu burse / premii / diplome / medalii) si sanctiuni. Iar daca la indatoriri se vorbeste despre respectarea legilor de functionare a unitatilor de invatamant, obligativitatea de a frecventa cursurile, de a avea o tinuta decenta si o tunsoare adecvata, la capitolul “Nu au voie” se inscriu urmatoarele: sa distruga cataloagele, carnetele de elevi, foile matricole, sa deterioreze bunurile din patrimoniul scolii, sa aduca si sa difuzeze, in institutia scolara, materiale care, prin continutul lor, cultiva violenta si intoleranta, sa organizeze si sa participe la actiuni de protest, sa detina si sa consume, in perimetrul scolii si in afara acestuia droguri, bauturi alcoolice si tigari, sa participe la jocuri de noroc, sa introduca, in perimetrul unitatii, orice tipuri de arme sau alte instrumente, care prin actiunea lor pot afecta integritatea fizica si psihica a colectivului de elevi si a personalului colegiului, sa introduca spray-uri colorante, lacrimogene, paralizante, materiale pirotehnice care ar pune in pericol sanatatea celorlalti si integritatea corporala, sa posede si sa difuzeze materiale cu caracter obscen sau pornografic, sa utilizeze telefoanele celulare in timpul orelor de curs, al examenelor si al concursurilor, sa aduca jigniri si sa manifeste agresivitate in limbaj si in comportament fata de colegi si fata de personalul unitatii de invatamant, sa fure, sa deterioreze manualele etc.

Sanctiuni

Nerespectarea acestor norme interne atrag insa santiuni drastice care pornesc de la observatia individuala, mustrarea in fata clasei, mustrare scrisa, pana la eliminarea de la cursuri pentru o perioada de 3-5 zile, scaderea notei la purtare, mutarea disciplinara la o alta unitate de invatamant si chiar exmatriculare. De exemplu, intarzierea la ore in mod repetat se sanctioneaza cu absente nemotivate, implicarea în conflicte verbale violente, bataie atrage scaderea notei la purtare cu 1-2 puncte, suspendarea de la cursuri 3 zile si chiar exmatriculare (in functie de gravitatea faptei), iar fumatul – scaderea notei la purtare (2 puncte), munca sociala de 2 ore in incinta scolii, amenda si chiar exmatriculare. Cea mai grava masura este legata de implicarea in actiuni care aduc atingere bunului renume al unitatii scolare care se pedepseste cu mutarea disciplinara la o alta institutie de invatamant. Sanctiunile difera de la un liceu la altul.

„Avem un regulament intern in scoala, iar noi il respectam. Insa nu stiu exact care sunt aceste reguli. Stiu ca nu avem voie sa fumam in curtea scolii, de exemplu si daca distrug ceva, ca trebuie sa platesc.”
Madalin Pisca, elev in clasa a X-a

„Cred ca este o idee buna acest regulament. Suntem cu totii de acord cu el pentru ca se refera strict la binele nostru, al elevilor. Sunt cam drastice masurile legate de iesirea din curtea scolii, dar in rest e bine.”
Liviu Gabor, elev in clasa a XI-a

„Eu nu stiu ce regulament avem. Stiu ca exista, dar nu stiu exact ce trebuie sa fac. Nu am fost sanctionat asa ca… Oricum, consider ca e normal sa fie o norma de respectat, sa nu fim asa liberi, ca pe strada.”
Valentin Rau, elev in clasa a X-a

Intâlnire intre 6 licee de profil

Oaspeti din cinci licee in Colegiul Economic „Ion Ghica”. Mai multi directori si directori adjuncti din zona Moldovei au venit in Bacau pentru continuarea unui proiect national POS-DRU intitulat „Imbuntatirea calitatii educatiei si formarii profesionale prin retele parteneriale”. Este vorba despre un amplu program de invatare colegiala si un schimb reciproc de bune practici in activitatea profesionala.

„Imbunatatirea calitatii educatiei si formarii profesionale prin retele parteneriale”. Acesta este titlul unui amplu proiect national POS-DRU derulat intre mai multe licee de profil din zona Moldovei – respectiv Colegiul Economic „Virgil Madgearu” Galati (scoala resursa si coordonator), Colegiul Economic „Ion Ghica” Bacau, Colegiu de Cai Ferate „Unirea” Pascani, Colegiul Economic Administrativ Iasi, Colegiul Economic „Octav Onicescu” Botosani si Colegiul Economic Buzau. Vineri, 19 octombrie, liceul bacauan a fost gazda unei noi intâlniri de proiect. „Acest proiect a inceput in anul scolar 2010-2011. Anul trecut activitatile proiectului s-au derulat in trei scoli din retea – Galati, Iasi si Pascani, iar anul acesta activitatile vor fi in Bacau, Botosani si Buzau. Ne-am propus la nivel de Colegiul Economic «Ion Ghica» activitatea intitulata «Tranzitia de la scoala la locul de munca» deoarece consideram ca pentru noi este o buna practica, având si proiecte de parteneriat cu agentii economici pentru a asigura practica elevilor in cadrul firmei, dar si rezultate bune ale absolventilor care ne arata ca multi dintre ei, majoritatea, fie merg in invatamântul superior, fie se angajeaza in comert, alimentatie si chiar in domeneniul economic si administrativ”, a declarat prof. Mioara Pruteanu, initiator proiect pe Bacau (cadru didactic in Colegiul Economic „I. Ghica”, acum inspector scolar).

A patra intâlnire de proiect

Tema generoasa a acestei intâlniri („Tranzitia de la scoala la locul de munca”) a reunit mai multi director si directori adjuncti din liceele partenere care pe lânga mai multe ateliere de lucru si prezentari tematice au participat si la activitati demonstrative la agentii economici care asigura conditiile prielnice pentru practica elevilor din colegiul bacauan. „Suntem la a patra intâlnire in cadrul acestui proiect a liceelor economice din zona care isi propun sa-si valorifice reciproc experienta, sa ofere celorlalti elemente de buna practica, astfel incât sa invatam unii de la ceilalti sa lucram mai bine si sa avem rezultate mai frumoase, mai pragmatice pentru elevii nostri”, a semnalat si prof. Marinela Râpa – director Colegiul Economic „V. Madgearu” Galati.

Proiect legat de strategiile europene

Practic, cele 6 licee partenere colaboreaza pentru a invata din experienta fiecaruia, care s-au raportat la nivel de retea cu rezultate deosebite in ceea ce priveste absorbtia fortei de munca pe piata locala. „Este un proiect foarte important. Ne bucuram ca am fost cooptati in realizarea lui. Este un proiect legat de strategia Uniunii Europene 2020, care sprijina formarea profesionala pentru invatamântul tehnologic si tehnic prin retelele parteneriale. Important este ca se faciliteaza colaborarea in cadrul acestei retele pentru a realiza o implementare a unor lucruri legate de asigurarea unor servicii de calitate. E foarte dificil sa fii obiectiv in momentul in care incerci sa-ti faci o evaluare a progresului elevilor scolii si acest proiect este esential tocmai pentru ca ne ajuta sa fim obiectivi prin compararea cu altcineva. Asa vad ca pot fi si mai bun decât sunt, prin aceste exemple de buna practica”, a explicat importanta proiectului si prof. Dana Enache, director Colegiul Economic „I. Ghica” Bacau.

Obiectivul general

Obiectivul general al proiectului este cel de imbunatatire a sistemului de educatie si formare profesionala initiala, prin dezvoltarea de instrumente si metodologii pentru implementarea unui Cadru Comun European de Referinta in Asigurarea Calitatii in invatamântul profesional si tehnic, utilizând retele parteneriale intre scoli.

Politistii de la Sectia 4 Rurala Podu Turcului i-au ridicat pe fostii directori ai Liceului „Alexandru Vlahuta” din Podul Turcului, la finele saptamânii trecute. Dumitru Topa, fost director, si Doina Antohi, adjuncta acestuia, au fost „saltati” in baza a doua mandate de executare a pedepsei cu inchisoarea emise de Tribunalul Bacau. Topa, in vârsta de 66 de ani, are de ispasit 3 ani de detentie, iar fost directoare adjuncta, in vârsta de 55 de ani, a primit o condamnare de 4 ani, amândoi fiind acuzati de luarea de mita si trafic de influenta. Cei doi au fost deja dusi in Penitenciarul Bacau. La dosarul „Spaga la Bac” s-a lucrat luni de zile. Ofiterii sub acoperire au dat bani inscriptionati cu mita pentru a lua o nota mare la examen, iar in timpul probelor au descins si au rascolit liceul. Au gasit plicuri cu bani inclusiv in lenjeria intima a celor din conducere si alte zeci de plicuri cu sume cuprinse intre 2.000 si 8.000 de lei, in cabinetul directorului Topa. In scoala s-au gasit si zeci de teze cu acelasi continut si evaluate cu nota maxima. In total, aproape 100 de persoane au fost trimise in judecata in acest caz, profesori, chiar si un fost inspector scolar si elevi. Printre cei care au dat Bacalaureatul in sesiunea vizata de DGA au fost si primarii Laurentiu Neghina din Onesti si Eugen Antica, din Prajesti. In primavara acestui an un lot de peste 40 de inculpati a fost condamnat la 8 luni de inchisoare cu suspendare pentru fiecare. Unii dintre ei au facut recurs la Curtea de Apel, insa la finele lunii septembrie recursul le-a fost respins, dar si aceasta sentinta mai poate fi atacata.

Un barbat de 38 de ani a fost ucis in bataie de concubina si fiul acestuia. Crima s-a petrecut in satul Lehancea, comuna Podu Turcului, acolo unde, ieri dimineata, satenii l-au gasit fara viata la marginea localitatii. Costel D. se despartise de ceva timp de iubita sa, Maricica A. (44 de ani), dar a venit sa se impace. Aflat in stare de ebrietate s-au luat la bataie si se pare ca iubita sa si fiul acesteia, Cristinel S. (24 ani), l-au lovit cu un topor in cap. Când si-au dat seama ca agonizeaza si ca este aproape mort l-au pus intr-o caruta si l-au dus la iesire din sat, unde l-au aruncat pe un drum. Cei doi suspecti au fost retinuti pentru infractiunea de omor calificat dupa ce si-au recunoscut fapta.

Mandatul actualului legislativ se incheie in mai putin de doua luni. Pe 14 decembrie, deputatii si senatorii care nu au fost realesi vor lasa locul viitorilor reprezentanti. La sfârsit de mandat, parlamentarii bacauani sunt sub media nationala din toate punctele de vedere: prezenta la vot, propuneri de legi promulgate ulterior, eficienta a actului legislativ.

In serviciul poporului

Potrivit Statutului Deputatilor si Senatorilor, stabilit prin Constitutie si Legea 96/2006, singura obligatie legala, morala si regulamentara a parlamentarilor români este participarea la lucrarile Camerei din care fac parte. Aceasta inseamna, in primul rând, prezenta fizica la sedinte si la vot. Apoi, participarea mai poate fi cuantificata in functie de luarile de cuvânt in plen, de intrebarile si interpelarile adresate, de propunerile legislative si de motiunile simple si de cenzura pe care le initiaza. Cum nu s-a subliniat niciodata suficient de tare, misiunea alesilor in Parlamentul României este aceea de a concepe, dezbate si vota legi care sa serveasca interesul national si in particular pe cel al cetatenilor din circumscriptia in care au fost alesi.
Restul activitatilor acestora (cu exceptia celor intreprinse in urma cooptarii in executiv) sunt subordonate si nu trebuie sa le afecteze activitatea legislativa. Aici intra (fara a epuiza lista) activitatile politice pe linie de partid (organizarea structurilor teritoriale, participarea la alegeri locale sau sustinerea candidatilor la aceste alegeri), activitatile de „lobby” pe lânga guvern pentru initierea sau finalizarea unor investitii in teritoriu (drumuri, scoli, biserici, obiective industriale si asa mai departe), prezenta la diferite ceremonii si festivitati sau in mass-media. Fara indoiala ca o parte din aceste activitati contribuie la bunastarea celor pe care ii reprezinta in Parlament. Insa atunci când cautam un raspuns la intrebarea „Ce a facut deputatul/senatorul X pentru noi?” trebuie sa fim atenti in primul rând la legile pe care le-a initiat si la perioada petrecuta in Parlament.

Prezenta la vot

Datele preliminare indica o prezenta la vot sub media nationala, atât din partea senatorilor (59,17%), cât si a deputatilor bacauani (61,43%). Daca in cazul primilor diferenta este minima, deputatii au reusit performanta negativa de a avea cu 10 procente mai putin decât media nationala. Dintre grupurile parlamentare, senatorul si deputatii PDL au obtinut procentul cel mai bun (63%), iar cei PNL, cel mai slab (56,4%). Senatorii si deputatii PSD au obtinut un rezultat mediu (61%), desi deputatul Viorel Hrebenciuc conduce topul national al absentilor, realizat de Institutul de Politici Publice.

Activitate legislativa

Deputatii si senatorii bacauani au contribuit la initierea a 38 de proiecte legislative care au fost ulterior adoptate de Parlament si promulgate de Presedinte. Dintre acestea, 16 reprezinta initiative legislative noi, iar 22, initiative de modificare si completare ale unor acte normative preexistente. Cel mai „prolific” an a fost 2010, când au trecut 19 din legile propuse de bacauani. In 2009 au fost adoptate doar 2, in 20011, 9, iar in 2012, 8.
Domeniile in care parlamentarii bacauani au reusit sa promoveze legislatie noua sunt:
• Agricultura si silvicultura (Gheorghe Antochi si Mihai Banu).
• Economie si afaceri (Vasile Nistor, Gheorghe Antochi)
• Telecomunicatii (Valerian Vreme).
• Energie (Iulian Iancu).
• Sanatate (Elena Mitrea).
• Administratie publica, afaceri interne si cooperare internationala (Gabriel Berca, Tudor Chiuariu, Vasile Nistor).
Doi dintre parlamentarii bacauani (deputatul Valerian Vreme si senatorul Gabriel Berca) au fost membri ai executivului cu portofolii in domeniile in care au fost interesati sa legifereze (comunicatii si, respectiv, administratie si afaceri interne).

Productivitate si eficienta legislativa

Dintre legile adoptate, parlamentarii PDL au contribuit la 13 propuneri; cei ai PNL, la 12 legi; iar cei din grupul parlamentar PSD, la 21. Cele mai multe legi poarta semnatura deputatului Gheorghe Antochi in lista initiatorilor (12), acesta fiind urmat de senatorul Vasile Nistor si deputatul Mihai Banu (care au propus fiecare câte 7 proiecte ulterior adoptate). La polul opus, senatorul Radu-Catalin Mardare si deputatii Adrian Popescu, Vasile Gherasim si Gabriel Vlase nu au reusit sa-si convinga colegii sa voteze niciuna din propunerile lor legislative. Cu 2,71 legi per parlamentar bacauan, productivitatea acestora este foarte aproape de media nationala (2,75).
O marime cantitativa simpla a fost propusa de Institutul de Politici Publice pentru a evalua partial eficienta actului legislativ al parlamentarilor români: raportul legilor adoptate la propunerile legislative initiate. Desi aceasta nu tine seama nici de durata deliberarilor (care poate varia foarte mult), nici de diversele cauze externe Parlamentului ce pot opri transformarea unui proiect intr-o lege (decizia de neconstitutionalitate din partea Curtii Constitutionale, refuzul presedintelui de a promulga actul normativ), are avantajul de a permite o evaluare rapida.
Si la acest capitol, parlamentarii bacauani stau destul de rau. Doar Gheorghe Antochi depaseste media nationala de cca 21%, cu una din patru initiative transformate in legi, urmat de Ionel Palar si Valerian Vreme, cu un raport aproximativ de 1 la 5. Pentru ca nu mai putin de patru alesi nu si-au pus semnatura pe nicio lege, media judeteana a eficientei legislative a picat la mai putin de jumatate din media nationala, undeva sub 9%.

Grupuri parlamentare:

PSD: deputatii Gheorghe Antochi, Iulian Iancu, Viorel Hrebenciuc si Gabriel Vlase; senatorii Elena Mitrea si Radu-Catalin Mardare.
PDL: deputatii Adrian Popescu, Mihai Banu, Valerian Vreme si Vasile Gherasim si senatorul Gabriel Berca.
PNL: deputatii Tudor Chiuariu si Ionel Palar si senatorul Vasile Nistor.

Cifre pe final de mandat
Prezenta
Media nationala a prezentei la vot: 71% pentru deputati, 60% pentru senatori
Media judeteana a prezentei la vot: 61,43% pentru deputati, 59,17% pentru senatori
Media prezentei pe grupuri parlamentare: 63% pentru PDL, 61% pentru PSD, 56,4% pentru PNL
Productivitate
Total Parlament: 5400 de propuneri legislative, 1138 legi adoptate: 2,75 legi per parlamentar român.
Judetul Bacau: 437 de propuneri legislative, 38 de legi adoptate: 2,71 legi per parlamentar bacauan.
Eficienta
Eficienta legislativa nationala (legi/propuneri): 1138/5400 = 21,07%
Eficienta legislativa judeteana (legi/propuneri): 38/437 = 8,69%

Principii si reguli de conduita parlamentara

Principiul interesului national: Deputatii si senatorii trebuie sa actioneze in interesul intregii natiuni si al locuitorilor din circumscriptiile electorale pe care le reprezinta.
Principiul legalitatii si al bunei credinte: Parlamentarii trebuie sa respecte Constitutia, legile tarii si regulamentele Camerelor, si le e interzis sa isi asume obligatii financiare sau de alt tip pentru a-si exercita mandatul impotriva bunei credinte si propriei constiinte.
Principiul transparentei: Parlamentarii trebuie mentina dialogul permanent cu cetatenii.
Principiul fidelitatii: Senatorii si deputatii trebuie sa manifeste fidelitate fata de tara si popor si respect general fata de oameni.
Respectarea regulamentelor: Parlamentarii au obligatia de a respecta regulamentele, normele de conduita civilizata si de curtoazie, sa nu aiba atitudini sau sa foloseasca expresii injurioase, ofensatoare sau calomnioase.

Topul prezentei la vot

Vasile Gherasim (82,9%), Gheorghe Antochi (81,2%), Adrian Popescu (74,2%), Elena Mitrea (72,4%).

Topul absentei la vot

Viorel Hrebenciuc (prezenta 29,2%), Vasile Nistor (prezenta 53%), Gabriel Vlase (prezenta 55,9%), Iulian Iancu (prezenta 56,7%), Tudor Chiuariu (prezenta 56,8%).
Deputatul Valerian Vreme a fost ministru intre 2010-2012, iar senatorul Gabriel Berca intre februarie-mai 2012; conform Statutului (Legea 96/2006), nu li se calculeaza prezenta.

Topul celor mai multe legi adoptate
Gheorghe Antochi (12), Vasile Nistor si Mihai Banu (7), Elena Mitrea, Valerian Vreme si Ionel Palar (5)

Topul eficientei legislative
Gheorghe Antochi (25%), Ionel Palar (20%), Valerian Vreme (19,23%), Vasile Nistor (18,4%), Mihai Banu (17,5%).

Topul ineficientei legislative
Vasile Gherasim, Radu Catalin Mardare, Adrian Popescu si Gabriel Vlase (0 %), Viorel Hrebenciuc (6,75%), Gabriel Berca (7,14%).
Nu toti parlamentarii bacauani isi vor incheia mandatul in cadrul partidului pe listele caruia au fost alesi. În 2010, senatorul Gabriel Berca si deputatul Mihai Banu au parasit PNL si s-au inscris in PDL. În martie 2011, senatorul Vasile Nistor a plecat din PDL si a intrat in PC.

La adio, tu…!

Senator Elena Mitrea – PSD. Mandatul i-a fost marcat de scandalul unui dosar de turnatorie la Securitate, pe care nu a reusit sa-l gestioneze convingator. Insa rezultatele muncii de parlamentar ar fi recomandat-o la inca un mandate. Prin inca una dintre miscarile sale surprinzatoare Viorel Hrebenciuc a “inventat” un candidat cu profil opus fostei textiliste din Buhusi. Muzicianul de etnie rroma Damian Draghici a fost considerat cel mai potrivit sa reprezinte bacauanii in Senat. Chiar daca unii primari sugubeti din zona au si inceput sa glumeasca pe seama competentelor politice ale lui Damian, jocul electoral i-ar putea aduce in situatia de juca dupa cum… cânta alesul Draghici!
Senator Radu Catalin Mardare – PSD. Discret, poate prea discret a fost si in acest mandat de senator Mardare, desi a avut ceva rezultate legislative. Dan Tataru, actualmente secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul si unul dintre copiii de suflet ai lui Hrebenciuc, a primit firmanul care il aduce in prim-planul politicii locale, macar. Un merit cert este vârsta care mentine media candidatilor USL la un nivel rezonabil. Desi sunt destule voci care spun ca anii putini sunt necesari, nu si suficienti.
Deputat Gheorghe Antochi – PSD. Unul dintre parintii Holdingului Agricola International nu a rezistat decât un mandat in Parlament. Activ si competent in politicile agricole si agroalimentare, Antochi probabil ca a fost dezamagit de ceea ce inseamna legislativul autohton si a renuntat, pentru ca e greu de crezut ca ar fi avut cineva tupeul sa-l taie de pe liste. Inlocuitor este Lucian Sova, apropiat al lui Dragos Benea, care a indeplinit ceva functii de secretar de stat de-a lungul timpului si a fost mai multa vreme presedintele Consiliului de Administratie al Spitalului Judetean Bacau.
Deputat Tudor Chiuariu – PNL. Fostul ministru al Justitiei (isi mai aduce aminte cineva?) a disparut de pe listele PNL Bacau la fel de brusc si misterios cum a aparut acum patru ani. Luat de mânuta din Iasi de Romeo Stavarache cu sloganul “Eu in Bacau, Tudor la Bucuresti”, Chiuariu s-a dovedit a fi parlamentarul-fantoma: a calcat de trei-patru ori prin colegiu sI nu a facut nimic pentru alegatorii sai. Acum se vorbeste ca ar candida in Mehedinti! Cel propus Stavarache (la presiunile liderilor liberali de la Bucuresti) face parte tot din categoria necunoscutilor fara legatura cu Bacaul si se numeste Nicu Marcu. Oltean la origine, a fost director economic al Romsilva, director la Loteria Română, secretar general ANAF şi secretar general in Ministerul Mediului, toate functiile datorate, se spune, unor prietenii politice la vârful PNL.
Deputat Vasile Gherasim – PDL. Mai mult bucurestean decât bacauan, Gherasim a renuntat sa mai mimeze interesul pentru judet si a ales sa candideze in Capitala, probabil pentru un loc in Senat in Sectorul 1. Ca sa dreaga… busuiocul, PDL si-a adus aminte de Iulian Busuioc, cel care a fost refuzat de conducerea organizatiei Moinesti in primavara, atunci când a vrut sa candideze la Primarie. Suparat, Busuioc a intrat in cursa ca independent, nu a luat fotoliul de primar, dar a ajuns in Consiliul Local, fiind singurul reprezentant al actualului ARD.
Nelu Brosteanu

Unii vor fi norocosi si anul acesta

Abonatii la CET vor primi caldura gratis si in aceasta iarna. Consilierii locali au aprobat in sedinta de vineri proiectul de hotarâre in acest sens, chiar daca o parte din ei au propus ca aceste ajutoare sa fie extinse si pentru bacauanii care folosesc alte surse de incalzire. Propunerea va fi discutata la o sedinta viitoare, desi sunt putine sanse sa se gaseasca finantare.

Clientii CET vor primi si in acest an pomana de la bugetul local. Consilierii locali au fost de acord ca din banii tuturor sa se achite facturile pentru doar 30 la suta din populatia municipiului care a ramas legata de furnizorul de agent termic al orasului. Astfel, cei care locuiesc in apartamentele racordate la CET vor primi caldura din plin si nu vor da niciun leu pentru aceasta. Consilierii locali PDL, sprijiniti de cei ai PP-DD, au spus ca desi sustin initiativa, corect ar fi ca toti bacauanii sa primeasca ajutor pentru plata facturilor la caldura in aceasta iarna. „Dorim ca pentru aceleasi conditii sociale toti cetatenii din municipiu sa fie tratati in mod egal. Chiar daca resursele financiare ale Consiliului Local nu ar face fata de compensarea totala a facturii asa cum votam noi, trebuie sa gasim sa gasim o solutie, chiar daca partiala, pentru a ajuta si cetatenii care utilizeaza alte surse de incalzire”, a explicat Vasile Dragusanu, consilier local PDL. „Nu stiu in ce masura putea discuta atât timp cât nu e domnul primar. In faza finala el e cel care decide. Plec de la ideea ca ii reprezentam pe toti bacauanii. Domnul primar ne-a promis ca va fi primar pentru toti bacauanii, ori este o prima demonstratie ca nu si-a tinut cuvântul”, a spus inca de la inceput consilierul local PDL Constantin Scripat. „Chiar daca impactul financiar e mai mare, nu mai subventionam cu suta la suta caldura pentru cei de la CET, le dam doar jumatate si sa completam si cu altii. E mai normal asa”, a conchis Scripat.

„Discutam alta data”

Singura intelegere pe care au gasit-o consilierii la executivul Primariei Bacau a fost ca saptamâna viitoare, inainte de sedinta ordinara a consiliului local sa dezbata acest subiect in comisia buget si investitii, pentru a gasi o sursa de finantare. Alte amendamente la proiectul in forma propusa au fost refuzate. „Avem in sedinta ordinara un proiect privind rectificarea bugetara. Daca gasim variante si solutii, si daca bugetul va permite, luam in calcul sa extindem aceasta subventie si altor segmente de populatie”, a replicat viceprimarul Mihai Sustac.

Au votat in unanimitate

Proiectul a fost aprobat pâna la urma in forma propusa, consilierii PP-DD fiind singurii care s-au opus. Consilierii PDL au anuntat inca de la inceput ca nu sunt impotriva subventionarii caldurii pentru populatia racordata la CET, dar ca doresc ca toti cetatenii sa fie tratati egal.
Subventia se va acorda pentru perioada 1 noiembrie 2012-31 martie 2013. Pot solicita ajutor doar cei care locuiesc in municipiu, sunt bransati la sistemul centralizat si au venit net mediu lunar pe membru de familie de pâna la 786 de lei in cazul familiei si pâna la 1082 lei in cazul persoanei singure. Limitele sunt cele care au fost luate in considerare si anul trecut. Si in 2012, cei care vor subventie trebuie sa semneze conventia individuala. Peste 18.000 de apartamente mai sunt racordate la CET la intrarea in iarna, insa nu toti proprietarii vor sa semneze conventia care ii leaga de furnizor. In acest an s-au inregistrat, pâna in luna septembrie, peste 400 de debransari. In iarna trecuta, in medie 4.000 de familii au fost sprijinite cu aproximativ 600.000 de lei lunar din bugetul local pentru acoperirea costurilor cu incalzirea.

Ajutorul de caldura acordat de Primaria Bacau in iarna 2010-2011:
noiembrie 2010 – 209.633 lei pentru 2.599 consumatori
decembrie 2010 – 465.572 lei pentru 2.925 consumatori
ianuarie 2011 – 521.015 lei pentru 3.203 consumatori

Ajutorul de caldura acordat de Primaria Bacau in iarna 2011-2012:
noiembrie 2011 – 539.974 lei pentru 4.308 consumatori
decembrie 2011 – 630.000 lei pentru 4.726 consumatori
ianuarie 2012 – 785.764 lei pentru 4.785 consumatori

In cazul familiilor care sunt racordate la sistemul centralizat de incalzire si care au un venit net de pâna in 155 lei pe fiecare membru component, 90 la suta din factura (consumul mediu lunar) se acopera de la bugetul de stat. Gradul de compensare scade pe masura ce cresc veniturile, astfel ca cel mai putin primesc cei care venituri intre 786,1 lei si 1.082 lei, in cazul lor compensarea fiind de 10 la suta. Diferenta intre ce da statul si pâna la suta la suta este acoperit de Primaria Bacau, insa doar pentru cei care sunt racordati la CET si au conventie individuala.