Descinderi la sediul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Un ofiter de la Serviciul de Investigarea Fraudelor este vizat de procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie. Anchetatorii au controlat biroul acestuia si au ridicat mai multe dosare, calculatoare si componente IT. Se pare ca averea acestuia le-a strârnit interesul, o avere mult prea mare pentru veniturile sale. Omul legii este suspectat ca a aderat la un grup infractional organizat.

Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie au descins, miercuri dimieanta, in sediul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Au mers direct la Serviciul de Investigarea Fraudelor, mai exact in biroul unui ofiter care era vizat de acestia. Anchetatorii au ridicat mai multe dosare, calculatoare si componente IT. Potrivit unor surse, averea pe care o are acesta a trezit suspiciuni, dar asupra sa planeaza suspiciuni mult mai grave. „Este vorba despre acte procedurale derulate intr-un dosar penal aflat in lucru. Vizat este un ofiter de la SIF. Nu s-a luat nicio masura de retinere sau altceva. Sunt suspiciuni ca a aderat la un grup infractional organizat”, a spus Livia Saplacan, purtatorul de cuvânt al DNA. Oficialii de la IPJ au aflat ieri dimineata despre actiunea procurorilor. „S-au facut verificari la documentele unui lucrator. Nu s-a luat nicio masura fata de acesta. Actiunea a fost coordonata de DNA Bucuresti. Pâna acum nu am avut probleme cu el. Si-a facut treaba si nu am avut reclamatii”, a declarat cms. sef Vasile Oprisan, seful IPJ Bacau.

Avere de politist

Potrivit declaratiei de avere a comisarului sef, acesta detine sase terenuri in Itesti, Pâncesti, Letea Veche, Bacau si Ghimes, dintre care patru au fost cumparate in intervalul 2008-2011. Mai are si patru locuinte, doua in Bacau, una in Letea Vechea si una in Ghimes Faget, toate cumparate intre 2006 si 2010. Ofiterul are conturi in banci de 34.000 de euro, a imprumutat un om de afaceri cu 24.000 de euro si totusi are un salariu de 3.000 de lei pe luna, iar sotia lui de 2.000 de lei. In acelasi timp are si datorii de 100.000 de euro.

Un paznic la 11.000 de hectare

Toamna este un sezon iubit de vânatori deoarece impuscarea e permisa pentru foarte multe specii. La mistret, e „sezon” pâna in februarie, la urs pâna pe 31 decembrie, cerb – 15 noiembrie, caprioare – februarie, fazan – 1 martie, pasari de balta – 15 februarie. „Directia Silvica Bacau gestioneaza opt fonduri de vânatoare, care cuprind diverse specii, de la vânat mic la vânat mare, cotele fiind stabilite de Ministerul Padurilor”, arata Viorel Ghelasa, directorul DS Bacau. Pentru acest an, cotele sunt de 120 de mistreti, 6 ursi, 26 caprioare, 12 bursuci, 40 de vulpi, 60 de fazani si 200 de pasari de balta. „Scopul nostru e sa mentinem fondul genetic, nu sa impuscam animalele, afirma ing. Adrian Titianu. Avem grija de vânat si aducem hrana in completare, iar la mistret si urs, hrana concentrata, iar la cervide, lucerna si fân. Simultan, combatem braconajul, organizând patrule.” Anul acesta, angajatii DS si politistii au depistat cinci cazuri: trei la Manastirea Casin, vinovatii fiind gasiti cu carne de mistret asupra lor, si unul la Fântânele, unde doi localnici transau mistretul prins in lat. Al cincilea e tot din Fântânele: intr-o gradina au fost descoperite capcane pentru fazani si laturi pentru caprior, dar proprietarul a declarat ca nu stia nimic. „Asta e problema, braconajul e foarte greu de probat, arata ing. Titianu. Cei mai multi afirma ca au gasit animalul in padure si tocmai il duceau padurarului. Instanta le da crezare si consemneaza ca paguba a fost recuperata.”

„E nevoie de o lege simpla!”

Specialistii sustin ca nu exista tara in care sa nu se practice braconajul, doar ca e tinut sub control. La noi, nu se stie cât se braconeaza. „E nevoie de o lege simpla, care sa prevada ca toti cei gasiti cu arma asupra lor fara autorizatie sau cu animal fara crotal sa fie considerati braconieri. In felul acesta, poti sa previi fenomenul”, arata Adrian Titianu. In Canada, daca un braconier e descoperit, e amendat si tot ce are asupra lui e confiscat: arme, autoturism de teren, corturi, ATV etc. „De ce sa-l inchizi si sa traiasca din bani publici câteva luni? intreaba Titianu. Mai aproape de noi, in Ungaria, statul vinde 120 de crotale, cu data si numar, la o cota de 120 de animale. Cine e gasit cu vânat fara crotal e braconier.” Cea mai grava situatie e la iepuri, unde arderea mirisitilor si branonatul „la far” a diminuat populatia cu 25 la suta in trei ani. „E foarte greu sa-i prinzi deoarece, pe sute de hectare, daca sting farurile, nu-i mai vezi”, afirma Adrian Titianu. Fondul Itesti are 13.000 ha: pe 2.000 de padure sunt 3 padurari, iar pentru câmp, un paznic de vânatoare. In 2009, in fondurile DS Bacau erau 767 iepuri, iar in 2012, sunt doar 712. Cu un singur paznic la 11.000 ha, e si greu sa-si imaginezi ca braconajul va fi tinut sub control.

Colegiul Economic „Ion Ghica” a fost selectat sa devina un Centru de resurse intr-un amplu program privind formarea cadrelor didactice din invatamantul profesional si tehnic, profil servicii. Practic este vorba de un schimb de bune practici intre asa-numitele firme de exercitiu, cu alte trei judete, respectiv Iasi, Neamt si Vaslui.

Centru de resurse pentru un schimb de bune practici pe zona Moldovei. Asta a devenit Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacau urmare a aplicarii unui proiect POSDRU privind formarea profesorilor de specialitate in folosirea metodei interactive de invatare prin asa numitele firmele de exercitiu. Metoda presupune lucru direct si cu elevii, fiind preluata din Austria, tara care a implementat acest concept. Activitatile din program au inceput deja, cu formatori si cadre didactice din alte trei judete Iasi, Neamt si Vaslui, iar prima intalnire s-a organizat in Bacau, in data de 23 octombrie. „Activitatile derulate acum fac parte din actiunile ce se vor defasura pe parcursul acestui an scolar, in regiunea Nord Est. Sunt activitati de peer-learning, de schimb de bune practici intre firmele de exercitiu din judetele Bacau, Iasi, Neamt si Vaslui. Suntem convinsi ca ceea ce se va desfasura in aceste firme de exercitiu, dar si experienta colegilor mei vor reprezenta in punct forte in Centrul de resurse. Vor fi diferite activitati – respectiv targuri ale firmelor de exercitiu, competitii bussines-plan, dar si altele de acest gen ce se vor defasura in colaborare online”, a precizat prof. Mihaela Ciuchi, coordonator Centru de resurse Bacau si cadru didactic in Colegiul Economic „Ion Ghica”.

O practica mai veche

Prin acest proiect se urmareste dezvoltarea abilitatilor si competentelor antreprenoriale ale elevilor, dar si posibilitatea a li se asigura cea mai reusita tranzitie de la scoala la viata activa. „Am aflat cu mare satisfactie si chiar mandrie ca am fost alesi sa fim Centru de resurse in acest domeniu, mai ales ca noi avem experienta de ceva ani prin firma de exercitiu, am luat si premii la faza nationala”, ne-a declarat si prof. Dana Enache, director Colegiului „Ion Ghica”. Firmele de exercitiu in Colegiul Economic bacauan sunt o practica mai veche, care in timp a fost perfectionata si actualizata in functie de conditiile economice ale pietii muncii si cerintele angajatorilor. „Acest proiect este practic rezultatul activitatilor desfasurate in colegiu de foarte mult timp. Prima firma de exercitiu a fost infiintata la noi in 1998. De atunci numarul firmelor a crescut de la an la an, iar in ultimii patru ani am ocupat locul III pe tara la acest capitol. Anul acesta am devenit Centru de resurse pe zona Moldovei, tot ca urmare a rezultatelor obtinute, pentru ca s-a facut o selectie in care am avut punctajul cel mai mare”, a explicat prof. Mioara Pruteanu, inspector scolar pe discipline tehnice la Inspectoratul Scolar Judetean Bacau. Urmatoarea intalnire de proiect va avea loc in Vaslui, la inceputul lunii noiembrie.

Comisia Macovei a eliminat doi candidati ARD din Bacau

Candidaturile PDL-istilor Eugen Burca (colegiul 3 deputati) si Mihai Rusu (colegiul 3 senatori) au primit aviz negativ din partea Comisiei de Etica a Aliantei Romania Dreapta si au fost schimbate. Senatorul Gabriel Berca a confirmat telefonic nominalizarea lui Eugen Ochenatu in cursa pentru Camera Deputatilor si pe cea a lui Costel Busuioc pentru Senat.
Eugen Ochenatu este la al cincilea mandat de consilier judetean. Membru PSD pana in 2006, cand a trecut la PDL, acesta este directorul filialei ACR Bacau. Costel Busuioc este medic veterinar, seful Biroului de Control al DSVSA si presedintele Colegiului Medicilor Veterinari.
Senatorul bacauan nu a dorit sa comenteze motivele avizului negativ, mentionand doar procesul dintre Mihai Rusu si Agentia Nationala de Integritate. „Spre deosebire de alte partide, care pun pe liste persoane controversate, la noi se face o selectie”, a declarat Berca.

ULTIMA ORA: Tribunalul Bacau i-a interzis doctoritei Munteanu sa paraseasca tara in urmatoarele 30 de zile. Avocatul acesteia, Cosmin Umbrarescu, a declarat: “Nu contest decizia, astept recursul si atunci vom vedea daca s-a dorit sa se faca curatenie in sistemul sanitar sau in cel de finante.”

Procurorii au plecat din cele noua locatii, locuinte si cabinete medicale, cu bani si bunuri in valoare de circa 3 miliarde de lei vechi, documente, dosare medicale, bijuterii din aur si saci cu medicamente. In total sunt sase persoane acuzate de luare si dare de mita. Dupa o noapte de audieri, medicul Elena Munteanu, din cadrul Centrului de sanatate mintala al Sectiei de Pediatrie Bacau, a fost retinuta pentru 24 de ore si prezentata instantei cu propunere de arestare preventiva.

Acuzatii grave la adresa celor doi medici din cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Dr. Costel Salbaticu si dr. Elena Munteanu au fost ridicati luni dupa-amiaza de anchetatori si dusi la audieri. Cei doi sunt acuzati ca cereau bani de la cei care aveau nevoie de un certificat de handicap. Potrivit anchetatorilor, acestia se aflau in vizorul lor de trei luni de zile, timp in care au fost monitorizati si surprinsi cand primeau spaga. „Medicul a fost monitorizat si informatiile au inceput sa devina din ce in mai concrete in data de 18 octombrie cand medicul a primit suma de 1.000 de lei cu titlu de mita de la un apartinator al unei persoane care avea nevoie de un certificat. In 22 octombrie s-a decis organizarea prinderii in flagrant”, a spus Felix Banila, prim-procuror la Parchetul Tribunalului Bacau.

Saci cu medicamente si bani

Anchetatorii au descins la locuintele celor doi dar si la cabinetele medicale din spital si comisiile unde lucrau. „Au fost ridicate sume importante de bani, acte, certitifcate de trezorerie, carduri, dosare medicale si medicamente in cantitati insemnate. In locuinta mamei inculpatei a fost gasita suma de 140.000 de lei, in domiciliul ei, intr-un seif, s-a gasit suma de 350 de milioane de lei vechi, 10.270 de euro, 100 de coroane norvegiene si 60 de lire sterline. S-au gasit bijuterii care vor fi evaluate. In locatiile ei s-au mai gasit certificate de trezorerie si carduri in valoare de cateva sute de milioane de lei pe numele ei si al mamei. In locatiile celuilalt medic s-au gasit 250 de milioane de lei vechi, 3.000 de euro si pana intr-o suta de lire sterline”, a mai spus Banila. In total, in urma perchezitiilor, oamenii legii au ridicat bani si bunuri de circa 3 miliarde de lei vechi. Elena Munteanu a refuzat sa dea declaratii. Doctorita a fost retinuta pentru 24 de ore pentru trafic de influenta, luare de mita, dare de mita si complicitate la luare de mita. De asemenea, din locuinta si cabinetele ei s-au ridicat saci cu medicamente si se verifica daca este vorba de o retea asemanatoare celei din Bucuresti unde medicii si farmacistii faceau bani frumosi din prescrierea de retete fara ca pacientul sa aibe habar. Medicul Costel Salbaticu si-a recunoscut fapta si a primit interdictie de a parasi localitatea pentru 30 de zile. In acest dosar mai sunt cercetate alte 4 persoane, apartinatori ai persoanelor cu handicap, ce sunt acuzate de dare de mita.

Locuinta in Serbanesti

Dr. Costel Salbaticu este medic in cadrul Unitatii de Primiri Urgente a Spitalului Judetean Bacau si seful Comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap. In septembrie 2010, acesta a primit de la Primaria Bacau aprobarea PUZ-ului de a construi, alaturi de alte persoane, un ansamblu de locuinte in cartierul Serbanesti. Fata de el, anchetatorii au retinut o mita de 300 de lei pe timpul monitorizarii.

Case si multi bani in banci

Dr. Elena Munteanu este medic neurolog in Sectia de Pediatrie a SJU Bacau si membru in Comisia de atestare a copiilor cu dizabilitati. Aceasta este sotia directorului de la Directia de Finante Bacau, Mircea Muntean, si impreuna detin o avere considerabila. Potrivit declaratiei de avere a sotului acesteia, familia Muntean detine doua terenuri, unul la Filipesti, altul in municipiul Bacau, trei apartamente in municipiul Bacau, o casa de locuit la Filipesti, o casa de locuit in Bacau. Mai au sase depozite bancare in valoare de 65.116 USD, 425.061 lei si 6.785 de euro. La categoria venituri declarate, Mircea Muntean are un venit anual de 71.174 de lei, din functia de director, de 46.033 de lei pentru functia de conferentiar universitar, iar Elena Munteanu avea un venit anual de la Pediatrie de peste 39.000 de lei.

„Nu este o intamplare care sa ne onoreze, dar asteptam rezultatele anchetei cu speranta ca nu se vor confirma faptele reprobabile. Pana atunci credem in prezumtia de nevinovatie a colegilor nostri.”
Elena Antoaneta Stanga, presedinte Colegiul Medicilor Bacau

DGASPC Bacau va sprijini ancheta cu documente

Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau, in cadrul careia functioneaza Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a aflat abia luni ca exista un dosar de cercetare care vizeaza activitatea acesteia. Directorul DGASPC afirma ca nu a primit niciodata vreo sesizare privind luarea si darea de mita in cadrul comisiei: „Au existat nemultumiri cu privire la incadrarea in grad de handicap, dar le-am inaintat Comisiei Superioare si 90 la suta dintre ele s-au intors cu aceeasi solutie.” (Silvia P.)

Reparatii „minore” la Primaria Bacau

In 2011, Primaria Bacau lansa o licitatie publica pentru modernizarea sediului in care isi desfasoara activitatea functionarii. Costul nu era deloc unul neglijabil, peste 1,1 milioane de lei, dar pana la urma s-a renuntat la idee. In schimb, in aceasta toamna, s-au alocat bani pentru modernizarea intrarii in sediul Primariei Bacau si a podului.

Timp de doua saptamani la intrarea in Primaria Bacau s-au instalat schele iar muncitorii s-au apucat de spart, de sapat si reconstruit. Lucrarile nu s-au extins la fatada primariei, asa cum era prevazut initial, ci s-au limitat doar la copertina de la intrare si la pod. „Cladirea primariei prezinta grad seismic ridicat”, explica Ionut Tomescu, purtator de cuvant al institutiei. „S-au executat lucrari de refacere a aticului (decopertare, hidroizolatie, învelit exteriorul, îndepartat betonul care îngreunat întreaga structura). Ca urmare a infiltratiilor, lucrarile de hidroizolatie s-au efectuat si pe acoperisul Compartimentului de Informare Cetateni”. Pentru aceste lucrari, municipalitatea nu a facut o licitatie, ci a preferat sa incredinteze direct contractul unei firme. „Valoarea estimata a lucrarilor este de 45.000 lei, iar executantul este SC Iuvenis SRL”, a mai precizat Tomescu. Societatea are sediul in Saucesti si a fost deschisa in 2004, in domeniul constructii de cladiri. In 2011 a raportat o cifra de afaceri de peste 868 de mii de lei, cu doar doi angajati.

Au vrut sa poleiasca cu aluminiu

In urma cu un mai bine de un an de zile (in iulie 2011), municipalitatea a lansat o licitatie publica pentru modernizarea sediului primariei. Contra sumei de 1,1 milioane de lei, constructorul trebuia sa faca reparatii generale, dar si interventii menite sa imbunatateasca aspectul estetic al cladirii si nu oricum, ci cu panouri compozite din aluminiu. Tamplaria urma sa fie inlocuita cu alta din aluminiu, cu bariera termica si geam termopan. In plus, ar fi trebuit inlocuita reteaua de incalzire. Potrivit site-urilor de licitatii publice, Primaria Bacau a mai lansat licitatii si in 2007 si in 2008 pentru modernizarea si chiar extinderea cladirii. La acel moment, lucrarile erau estimate la 2,5 milioane de lei. Cu acesti bani, constructorul trebuia sa modernizeze 1.100 mp, adica sa refaca fatadele, sa schimbe tamplaria si sa execute lucrari de comunicare intre cladirea existenta si eventuala extindere. Chiar daca s-au facut aceste anunturi, pana la urma, cladirea a ramas in stadiul actual. „Nevoile sunt mai mari acum pentru ca si populatia municipiului este mai mare. Avem nevoie de mai multe spatii nu doar pentru angajatii primariei, ci si pentru public”, spunea la acel moment Tomescu. Insa publicul intra in primarie doar pe baza de cartela, printr-un sistem introdus in 2008.
Bacauanii considera ca lucrarile erau necesare, mai ales ca imaginea la intrarea in cladire este dezolanta. „Imi ploua in cap de multe ori cand intram in cladire. Cum se fac alte lucruri care nu sunt necesare, este bine ca macar asta s-a realizat”, este de parere Gheorghe Seminaru. De aceeasi parere este si Luca Costache. „Mai ales cand ploua afara, am patit sa ma pregatesc sa intru si sa ma stropeasca in continuare. Nu era normal”.

Contractul castigat de Tehnostrade, in 2008, pentru deszapezirea drumurilor s-a incheiat. A durat patru ani si i-a adus circa 50 de miliarde pentru fiecare iarna. CJ Bacau a demarat o noua licitatie, in care se vor confrunta, de data asta, cinci firme. Pa&Co merge singura, iar celelalte sunt asociate cate doua: UMB cu Tehnostrade, iar Roman Impex cu Servrut Construct.

Comisia de evaluare din cadrul Consiliului Judetean (CJ) Bacau a deschis ofertele depuse pentru serviciile de deszapezire si de intretinere a drumurilor judetene. In ultimii patru ani, firma Tehnostrade a fost cea care a prestat aceste operatiuni si care a incasat anual de la CJ zeci de miliarde de lei vechi. Licitatia are doua etape. Prima se desfasoara la CJ Bacau si consta in evaluarea documentatiei, iar a doua etapa, cea finala, va evalua tarifele si se va desfasura pe SEAP. Ofertele au fost deschise la ora 9 si apartin firmei Pa&Co, grupului Tehnostrade – UMB Spedition si Servrut-Construct Racaciuni in asociatie cu Roman Impex. O comisie formata din sapte membri – cinci ingineri de la SPJD si doi experti in achizitii de la CJ – va evalua documentatia depusa de agentii economici si va stabili care se califica in etapa urmatoare. Dosarul contine acte care atesta dotarea cu utilaje, capacitatea de a organiza sapte baze de interventie, achitarea obligatiilor catre stat si a garantiei de participare.

Un nou contract gras, pe patru ani!

„Sunt sute de pagini, asa incat evaluarea va dura cateva zile, poate chiar o saptamana, arata Valentin Palea, directorul SPJD Bacau. Se pot califica trei societati sau doar una, totul depinde de indeplinirea criteriilor aprobate de ANRMAP.” Castigatorul va fi stabilit in faza a doua, prin SEAP, tinandu-se cont de pretul cel mai mic. In intervalul 2008-2012, tariful platit firmei Tehnostrade a fost de 40 lei/ora pentru „asteptare” la utilajele pregatite in garaj, iar pentru actionare, 100 lei/ora. La utilajele grele nu se plateste „asteptarea”, ci interventia: 70 lei/ora pentru o vola, 50 lei – autogreder, 90 lei – trailer si 200 lei/ora pentru autofreze. Acestea intervin doar daca cere SPJD. La licitatia din 2008 s-au prezentat Tehnostrade, care a propus 56 la suta din pretul de plecare, si Pa&Co, care a venit cu 90 la suta. A castigat Tehnostrade, care a incasat in jur de 50 de miliarde pe an de la CJ Bacau pentru lucrarile de deszapezire. A fost un contract sigur, pe patru ani, si a meritat, chiar daca si-a primit banii in rate. La ora asta, CJ Bacau mai are de achitat 6 miliarde de lei vechi, dar ii va aproba in sedinta viitoare.

In intervalul 2008-2012, Tehnostrade a incasat 40 lei/ora pentru „asteptare” la utilajele pregatite in garaj, iar pentru actionare, 100 lei/ora. Pentru interventia utilajelor grele, in conturile aceleiasi firme au intrat 70 lei/ora pentru o vola, 50 lei/ora – autogreder, 90 lei/ora – trailer si 200 lei/ora pentru autofreze.

Primaria intinde nervii bacauanilor

Au trecut peste 6 ani de cand a fost lansat programul national de reabilitare termica a blocurilor. In Bacau, acesta a inregistrat un esec. Acum, primaria le flutura bacauanilor in fata noi promisiuni. De aceasta data este vorba despre reabilitarea termica a blocurilor cu fonduri europene. Guvernul le pregateste locatarilor cu venituri scazute o surpriza neplacuta: ei vor suporta cheltuielile la fel ca vecinii lor mai instariti.

Incepand din 2006, cand a fost lansat programul de reabilitare termica a blocurilor, mii de bacauani au sperat sa beneficieze de acesta. Satui sa tot astepte si siliti de facturile mari la incalzire, multi bacauani si-au izolat locuintele pe cont propriu. Acum, Primaria Bacau anunta triumfatoare ca va reabilita blocurile cu fonduri europene. Asociatiile de proprietari au fost puse pe jar. Au depus documentatii la primarie, la fel cum au facut si in anii din urma. „Am fost anuntati sa cerem acordul locatarilor pentru a intra in program, ne-a declarat Gheorghe Dragan, presedintele Asociatiei Turnuri L Orizont. Am predat documentatia si asteptam. Noi am mai depus acte cu ani in urma, dar nu am intrat.”

Lucrarile locatarilor, la control

Printre locatari au aparut deja nemultumiri. Cei care si-au izolat locuintele se impotrivesc proiectului primariei. „Ei au facut totul, de la termopane la hidroizolatie si termoizolatie, a explicat Gheorghe Dragan. Ni s-a spus de la primarie ca se va face un proiect si se va vedea cum ramane cu lucrarile facute deja de locatari.” Daca lucrarile efectuate pe cont propriu nu corespund normelor, vor fi refacute. Primaria Bacau a stabilit deja o lista cu blocuri care sa intre in etapa viitoare a reabilitarii termice. In sedinta de consiliu local care va avea loc maine, va fi supus aprobarii un proiect de alocare a 2.548.740 lei pentru documentatia tehnico economica a acestui obiectiv de investitii.

Bogatii si saracii, egali la dat bani

In luna septembrie a fost elaborat si un nou regulament pentru derularea programului. Numai ca guvernul intentioneaza sa schimbe regulile si a pregatit un proiect de ordonanta de urgenta. Potrivit acestuia, 40% din costuri urmeaza sa fie suportate de la bugetul local si de catre proprietari. Partea celor din urma va fi stabilita dupa o noua formula de calcul. Mai exact, se va stabili o medie a venitului pe bloc, nu pentru fiecare familie. Aceasta inseamna ca locatarii cu venituri mici vor plati la fel cu vecinii lor mult mai instariti. Mai exact, in blocurile in care media venitului pe membru de familie este sub 150 de euro, locatarii vor suporta 10% din costuri. La un venit de sub 350 de euro, se suporta 20%, iar la venituri de sub 500 de euro, partea locatarilor ajunge la 30% din costuri. Dupa ce ordonanta va intra in vigoare, autoritatile locale vor fi obligate sa-si adapteze hotararile la aceasta. Cu alte cuvinte, noi amanari ale programului. Nimic nou!