Big Brother de 40.000 euro pe ulite

31 ianuarie 2013

Localnicii din opt comune arondate Zonei Metropolitane Bacau vor beneficia, pâna la sfârsitul lunii martie, de un sistem de supraveghere video menit sa descurajeze infractorii si sa sporeasca gradul de siguranta in comunitatile rurale. Camerele video au fost deja amplasate in localitatile Hemeius, Nicolae Balcescu si partial in comuna Margineni. Instalarea echipamentelor a inceput inca din luna septembrie 2012, dar lipsa fondurilor a facut ca implementarea proiectului sa intârzie in restul comunelor vizate, arondate Sectiei 1 de Politie Bacau: Saucesti, Letea Veche, Luizi Calugara, Sarata, Magura. Proiectul apartine Inspectoratului de Politie Judetan si este finantat din bugetele locale. Detaliile acestui proiect si problemele aparute pâna acum au fost discutate, ieri, la sediul Primariei Margineni, unde s-au reunit primarii celor opt localitati, alaturi de seful IPJ Bacau, comisarul sef Vasile Oprisan, subprefectul Dorian Pocovnicu, deputatul Lucian Sova. Comiarul sef Adrian Tuluc, seful Sectiei Politie Rurala Bacau, a declarat ca a scazut semnificativ infractionalitatea in comunele Hemeius si Nicolae Balcescu, atât datorita camerelor de luat vederi, dar si intreventiei prompte a politistilor. Comiarul sef Tuluc a mai spus ca, in viitor, se intentioneaza realizarea unei monitorizari unice, ceea ce ar spori eficienta sistemului. Subprefectul Dorian Pocovnicu a subliniat, la rândul sau, necesitatea sistemului de supraveghere video si si-a exprimat speranta ca din bugetele locale se vor gasi fondurile necesare. De mentionat ca sistemul video de la Margineni a costat pâna acum 14.000 de euro si ar mai fi nevoie de inca circa 23.000 de euro pentru finalizarea lucrarii.

Localnicii sunt multumiti de sistemul de supraveghere video, mai ales ca unii spun ca le e teama sa plece de acasa, de frica hotilor. “Foarte bine, las’ sa puna camere. Uite acu’ câteva seri au spart câteva case la Rachiti. E nenorocire! Las’ sa puna camere, daca poate sa faca ceva bun, sa faca!”, spune Tereza Istoc, o localnica din Margineni. La fel de convins de utilitatea sistemului video este si un alt localnic: “Daca hotul stie ca pe stâlp este camera video mai intra frica in el, nu mai are curaj sa fure. Sa fie camere pe la colturi, pe la intersectii. Lumea s-ar simti mai in siguranta”, crede Iosif Dobos.

“Fiecare trebuie sa aiba grija ce consuma si ce semneaza”

Interviu

31 ianuarie 2013

Interviu cu Alin Nastasa, comisar sef adjunct al Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau

– Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor, impreuna cu Directia Sanitar-Veterinara, Inspectia Sanitara, Garda Financiara, dar si structuri din Politie, este una din institutiile cu o mare raspundere in sfera protectiei consumatorilor, sigurantei alimentare, sanatatii si apararii drepturilor lor in raporturile cu furnizorii de servicii si bunuri. Va rog sa spunem consumatorilor cum actioneaza institutia pe care o conduceti.
– Apararea drepturilor consumatorilor este principala noastra activitate. In mare, institutia noastra organizeaza si desfasoara activitati de control, fie in urma unor reclamatii, fie controale tematice, unele venite de la Autoritatea Nationala, altele proprii, operative, la agentii economici, care au obligatia sa respecte reglementarile si normele legale de producere si comercializare a produselor, dar si de furnizare a unor servicii. Fac mentiunea ca reclamatiile venite de la asociatiile de proprietari, de la societatile de asigurari nu intra in competentele noastre. Asociatiile proprietari isi desfasoara activitatea in baza unor legi, iar autoritatea competenta in a le controla sunt primariile, iar in domeniul asigurarilor exista o comisie de supraveghere a acestei activitati. Mai exista un domeniu asupra caruia nu putem interveni direct, cel al furnizorilor de servicii de televiziune prin cablu. Aici intervine doar CNA. Mai intervenim si la solicitarile unor asociatii ale consumatorilor care nu au personalitate juridica.

Comisariatul nu are competente in controlul institutiilor de stat

– Am lamurit problema caldurii si apei calde, dar ce ne facem cu problemele din sectorul furnizarii gazelor si energiei electrice?
– Aici putem sa ne implicam, putem interveni in rezolvarea reclamtiilor venite din partea consumatorilor.
– Dar sunt companii, societati private.
– Este adevarat, insa nu conteaza natura proprietatii, atunci când este vorba de protectia beneficiarilor de asemenea servicii, aparam consumatorul intr-o relatie comerciala. Sunt numeroase reclamatii in aceste doua sectoare. V-am precizat, nu avem competente in controlul institutiilor de stat, insa toate celelalte intra sub incidenta legii noastre de functionare.
– Institutia pe care o conduceti are, cred, si obligatia de a informa consumatorii cu drepturile lor, cu obligatiile acestora in raporturile comerciale cu agentii economici. Ce faceti concret?
– Avem si activitate de consiliere. Oricine se adreseaza CJPC (fost OJPC) primeste informatii pentru a sti cum si unde isi poate rezolva problema, in acele cazuri care nu tin de competenta noastra. Sunt si la nivel national programe de informare a consumatorilor, clipuri, brosuri, afise.
– Domnule Nastasa, primim la redactie numeroase telefoane prin care se reclama faptul ca OJPC ori nu primeste reclamatia, ori nu se deplaseaza la locul faptei, cetateanul, consumatorul fiind invitat sa se deplaseze la sediul dumneavoastra pentru a depune o reclamatie scrisa.
– Nu asa se pune problema, nu exista refuzuri din partea noastra, exista doar anumite reguli, anumite legi, dupa care ne ghidam. Consumatorul stie ca exista o institutie care se ocupa de respectarea drepturilor lui, asa este invatat, si este bine ca o face. Fiti sigur ca nu ne permitem sa incalcam legea, sa nu ne facem datoria. V-am spus doar ca anumite reclamatii le dirijam spre institutiile competente, iar de altele ne ocupam noi direct, ori in colaborare cu alte institutii, DSV, Directia Sanitara, Politia sau Garda Financiara, indiferent daca este serviciu, act medical, produse alimentare, nealimentare, de scurta sau lunga folosinta.

Comerciantul este raspunzator pentru produsele neconforme

– In aceste conditii, va rog sa precizati modurile in care sunt reglementate raporturile institutiei cu consumatorii. Cum trebuie sa procedeze cetateanul pentru a-si rezolva problema, sa nu piarda timp, sa nu consume inutil fonduri?
– In general, consumatorul trebuie sa se adreseze in scris comisariatului nostru, la care adauga, daca este cazul, facturi, bonuri fiscale, certificate de garantie, contract de prestari servicii, orice inscris oficial, care sa justifice, sa identifice operatorul economic si substanta reclamatiei. Exista un telefon, un fax, un email. Sunt cazuri, si nu putine, când reclamantul trebuie sa se deplaseze la sediul nostru. Telefonul este 0219551 sau in Bacau – tel-fax 0234.511.273, e-mailul este reclamatii.bacau@opc.ro. Mai trebuie sa spun un aspect foarte important, pe care o parte dintre reclamanti il ignora: reclamatia catre operatorul economic, agentul comercial, furnizorul de servicii. In cazul in care acestia nu rezolva problema, reclamatia, situatia se agraveaza pentru cel in cauza. Noi recomandam ambelor parti si rezolvarea pe cale amiabila a diferendelor, a reclamatiilor. Ar fi un prim pas, daca nu, pot apela la institutia noastra. Depinde apoi de la caz la caz modul in care vom proceda, ne deplasam la fata locului, cu precadere când este vorba de alimente, redirectionam reclamatia, rezolvam prin canalele noastre. Important este ca nimeni nu ramâne fara raspuns. Daca este vorba de alimente, competentele sunt ale celor doua institutii, respectiv Protectia Consumatoilor si Directia Sanitar-Veterinara, care are in dotare si aparatura necesara pentru analize. Noi putem preleva probe si le trimitem la Institutul National LAREX, timp in care, in functie de gravitatea reclamatiei, se pot lua si alte masuri: amenzi, scoaterea de la vânzare a produsului, suspendarea activitatii.
– O directiva europeana, dublata de una nationala spune clar ca documentele insotitoare ale marfii, trebuie sa fie traduse in limba tarii in care se comercializeaza. Mii de produse nu respecta asemenea prevederi.
– Este o-bli-ga-to-riu!, mai ales la produsele de folosinta indelungata. Produsele trebuie insotite de manualul de folosire si certificatul de garantie. In caz contrar este cupla importatorului si a distribuitorului. Comerciantul raspunde de respectarea acestei prevederi, el sta in fata consumatorului, intre ei se incheie documentnele de vânzare-cumparare. Daca el nu se asigura ca produsele sunt conforme, el incaseaza sanctiunea. Se poate merge si pâna la producator, insa in prima linie este comerciantul.

Utilitatile sunt pe primul loc la reclamatii

– Comisariatul are ca arie de cuprindere intreg judetul. Sunt mii de agenti economici, de societati de distribuire a produselor. Care este potentialul uman si material de care dispuneti?
– Suntem 10 comisari, de diferite profesii si avem la dispozitie o masina si jumatate. Pentru deplasari, comisarii mai folosesc masinile personale, insa este si asa foarte greu. Am facut demersurile necesare la Iasi pentru noi dotari, pentru acoperirea posturilor vacante, astfel ca activitatea noastra sa fie la nivelul cerintelor consumatorilor. In opinia mea, la Comisariatul din Bacau ar fi nevoie de 20 de comisari, pentru a acoperi in conditii bune tot judetul, insa este doar o opinie. De aceea este important ca oamenii sa ne semnaleze deficientele, iar noi repartizam personalul in functie de zona, localitate. Avem comisari care au domiciliul in zona de vest a judetului si se pot deplasa rapid si in acea zona, Moinesti, Comanesti, Onesti.
– O problema care ne este semnalata des se refera la jucariile pentru copii, dar si starea mobilierului din parcuri, din locurile amenajate pentru copii: rupte, distruse, descompletate, construite din fier, care periciliteaza integritatea copiilor. Are Comisariatul competente in acest domeniu?
– Evident. Controlam periodic magazinele care comercializeaza jucarii pentru copii, scoatem de la comercializare acele produse care pun in pericol sanatatea si integritatea copiilor, dam amenzi. Cât priveste instalatiile din locurile amenajate pentru joaca, ne-am sesizat, am constatat, am trimis avertizari institutiilor care le patroneaza.
– Am vorbit de informarea consumatorilor, ce trebuie sa stie, cum trebuie sa se comporte in raport cu un produs sau altul?
– Este bine ca puneti aceasta intrebare. Consumatorul are drepturi, dar si unele, hai sa le zicem obligatii. Trebuie sa ne invatam sa citim instructiunile, recomandarile de pe etichete, de pe documentele de insotire, indiferent daca este vorba de un produs sau un serviciu, sa ne facem timp pentru a ne informa, sa vedem termenul de valabilitate, de garantie, de folosire, iar daca descoperim nereguli, sa anuntam Protectia Consumatorilor, Directia Sanitara, Directia Sanitar Veterinara. De asemenea, este foarte important ceea ce semnam, un contract, o asigurare, sa semnam in cunostinta de cauza, sa cerem lamuriri, explicatii pentru fiecare prevedere care ne ridica suspiciuni sau nu o intelegem, dupa ce ai semnat este mai greu sa revii la normalitate. Sunt situatii, mai ales la incheierea unor contracte de creditate cu bancile, când poate avem nevoie de un specialist, sa nu ezitam sa apelam la serviciile lui.
– Care sunt cele mai dese reclamatii, din ce domenii vin?
– Pe primul loc sunt cele din sfera furnizarii de utilitati, energie electrica, gaze, telefonia fixa sau mobila. Pe locul doi se situeaza cele din domeniul alimentar, al preturilor produselor. In acest domeniu se observa o diminuare a reclamatiilor, operatorii economici au devenit mult mai responsabili, consumatorii au invatat sa se protejeze, sa se autoprotejeze. Eu am mai spus si o sa mai spun, nu este o afacere sa tii in magazin un produs expirat, un produs care poate pune in pericol viata oamenilor, dar in special a copiilor, de aceea suntem extrem de exigenti atunci când in urma reclamatiilor, in urma controalelor descoperim asemenea produse. Amenda pleaca de la 10 milioane de lei vechi si poate ajunge pâna la un miliard, in caz de toxinfectie alimentara.

Bacauanii nu se omoara pentru motociclete

– Domnule comisar sef adjunct, nu am vrut sa facem cu acest interviu o instruire, n-am vrut sa publicam normele si legile dupa care functionati, insa am fost interesat, fiind primul interviu realizat, ca oamenii, consumatorii sa stie, sa se informeze si sa decida in cunostinta de cauza. Pare un pic tehnicist, insa este si aceasta o modalitate de deschidere, de transparenta a raporturilor dintre consumator, operator si institutia de control. Stiu ca preocuparile dumneavoastra erau altele, sunteti tânar, poate cel mai tânar sef de institutie, de ce ati ales sa ocupati acest post?
– A fost o conjunctura, insa de multe ori ma gândeam, in calitate de consumator m-am confruntat si eu cu destule probleme, ma gândeam unde n-ar fi sa ajung eu acolo de unde pot sa indrept lucrurile, sa iau decizii.
– Este o functie politica…
– Nu este o functie politica, poate are conotatie politica, insa eu am sustinut un concurs, am dat examen, am avut contracandidati puternici. Este o functie care imi ofera si satisfactii, va dati seama ca plaja competentelor noastre este destul de larga, de la credite, asigurari, contracte de furnizare a diferitelor utilitati, comert, servicii, in fiecare zi te confrunti cu alte situatii, probleme, dar cel mai mult ma bucur, si le spun si colegilor mei, atunci când pot, putem, ajuta oamenii aflati in situatii dificile.
– Va stiu un mare amator, un impatimit al motocicletelor.
– Da, este mai mult decât un hobby, este o pasiune. Am o motocicleta foarte buna, o marca cunoscuta. Am deschis si in Bacau o reprezentanta, insa acum magazinul este inchis, incercam sa-l relocam la Iasi, piata de la noi nu este suficient de puternica, nu sunt bani. Preturile pleaca de la 8000 de euro si pot ajunge pâna la 30.000 de euro. Sunt multi amatori, insa prefera motociclete la mâna a doua, un incepator nu-si va lua una noua, la Iasi este altceva, o alta cultura, studenti mai multi, o putere economica mai mare. Plus de asta, nici nu avem sosele pentru asemenea minune tehnica. Este drept ca nici noi nu am gândit-o ca pe o afacere, am facut-o din placere, am testat piata.

Datorez tatei tot ce am realizat in viata

– Cu motocicletele am vazut cum stati, dar cu politica cum va descurcati, au tinerii din PSD deschise usile, au perspective de a pune “mâna pe putere”?
– Ca in orice partid, exista un curent de continuitate, iar eu am facut politica din convingere, din necesitatea de a schimba ceva, iar ca functionar public sunt doar simplu membru de partid. Nu vreau sa par demagog, dar eu cred ca tinerii au sansa lor, pot sa se implice, pot spera sa ajunga pâna la nivelul unde se iau decizii. Este in natura lucrurilor, nu o sa reusesc eu sa schimb tot, dar eu putin, altii mai mult, este mult de munca atunci când vorbim de schimbarea mentalitatii, sunt nedumerit când vad oameni resemnati, oameni care si-au abandonat idealurile. Trebuie sa luptam pentru viata noastra, pentru viata copiilor nostri. Multi tineri au plecat si pleaca sa lucreze afara, fenomenul a devenit ingrijorator, daca o tinem in ritmul acesta, nu stiu ce o sa se aleaga de tara asta. Merita sa lupti? Merita sa te implici? Eu zic ca merita. Eu am 32 de ani, functia pe care o ocup este o confirmare, avem nevoie de experienta, poti sa ai nu stiu câte studii, tot viata este cea care te invata cele mai multe lucruri, te pune in situatii critice. Am avut marele noroc ca am invatat foarte mult de la tata, o parte importanta din ceea ce sunt se datoreaza lui. A avut grija sa ma invete la timp ceea ce trebuie sa stiu, dar m-a si calit. Lui ii multumesc, chiar daca nu mai este, pentru drumul meu in viata. Eu ii sunt recunoscator si ma gândesc mereu la el.
– In final, ce-i spunem consumatorului bacauan?
– Ii spunem cu ce am inceput: sa aiba incredere in institutia noastra, sa stie ca noi, impreuna cu alte institutii veghem ca drepturile lui sa fie respectate si ii indemn sa aiba grija ce consuma si ce semneaza.

Despre pasarele, pasaje, paralele si alte traznai din Bacau

Opinii
Editorial

Nelu Broșteanu

31 ianuarie 2013

Nu multi au auzit de strada Viselor, chiar daca locuiesc de multisor in municipiul Bacau. Este una dintre multele (inca!) strazi care au fost blagoslovite cu promisiuni in ultimii ani, dar ramase la stadiul de proiect executat doar oral, mai precis in forma cea mai tupeista a minciunii. Mai nou, aceasta strada, si altele asemenea ei, figureaza pe lista celor ce vor primi binefacerile celui de-al treilea mileniu românesc, adica asfalt in loc de pietris, canalizare decenta si ceva trotuare, daca se vor gasi bani… Sa vedem, ca de vorbe s-au saturat bacauanii din cartierele municipiului, desi se minuneaza ori de câte ori isi vad adresa la rubrica “obiectiv indeplinit” de Primaria Bacau. Am publicat lista strazilor pe care administratia locala s-a angajat sa le refaca anul acesta, iar in luna decembrie o vom republica, bifând ce s-a indeplinit. Ne-am bucura pentru locuitorii de acolo sa se realizeze suta la suta, desi…. Si acesta nu este singurul angajament al administratiei noastre ce se da vrednica. Urmeaza refacerea Pasajului Letea, adica a Podului de la Narcisa, cel cârpit de atâtea ori cu punga de firmele competente ce presteaza pe bani publici. Ingrijorator este ca una dintre firmele care vor presta acolo este autoarea celebrului sens giratoriu de la Liceul Economic, o traznaie costisitoare si contestata de cei mai multi dintre soferii care au trecut prin zona. Si ca panarama sa fie completa, un functionar al Primariei a inceput sa abereze despre o pasarela paralela cu podul, destinata pietonilor si biciclistilor. Oricine a trecut macar o data pe lânga respectiva constructie isi poate da seama ca asemenea nazbâtie este imposibila, insa ce mai conteaza inca o vrajeala la cte s-au aruncat pâna acum!
PS: Celor care mor de grija DESTEPTARII le transmit ca suntem bine mersi, tirajul nostru e in crestere (spre deosebire de al altora), salariile chiar se dau ziaristilor (spre deosebire de alte locuri) si vom continua sa criticam actuala administratie si orice institutie (spre deosebire de altii) atunci când nu-si face datoria. Cât despre proiectele prezentate de-a lungul vremii drept mari realizari, desi multe sunt doar scorneli fara nicio legatura cu realitatea, le propun benjaminilor aflati in gratiile politice sa faca singuri un bilant onest al Primariei Bacau in ultimii opt ani, pe care sa-l publice undeva. Pariez ca nu aveti curaj, verticalilor?

Fotbal, Liga a III-a: Amicale amânate

Sport

Dan Sion

31 ianuarie 2013

Vremea nefavorabila pune piedica divizionarelor C bacauane. Lipsa unor terenuri practicabile a facut ca mai multe jocuri amicale programate in acest weekend sa fie contramandate sau puse sub semnul intrebarii.
Aerostar. „Aviatorii” isi propusesera astazi un meci-test contra divizionarei D AS Negri, insa starea suprafetelor de joc l-au obligat pe antrenorul Stefan Apostol sa modifice programul echipei sale: „Nu mai jucam cu Negri, asta e sigur. In cel mai fericit caz, voi imparti lotul in doua si vom face un meci de pregatire in familie. Asta daca gasim un teren mai de Doamne-ajuta. Daca nu, intram in sala de forta”, a explicat Apostol, care isi va baga echipa in cantonament saptamâna viitoare.
Sport Club. Lotul pregatit de Marius Baciu isi va incheia astazi stagiul de pregatire centralizata de la Slanic Moldova. La revenirea spre Bacau, Sport Clubul avea programat un meci test la Onesti, in compania formatiei de liga a patra din localitate, FCM Dinamo. Bacauanii au renuntat insa la amical de teama accidentarilor. „Terenurile sunt cum sunt si nu vrem sa riscam inutil”, au explicat oficialii liderei. SC-ul, care a invins miercuri pe Magura Tg. Ocna, cu 3-0 (Hurdubei, Predoiu si Vasiliu), va juca marti, 5 februarie, la Buzau, cu Râmnicu-Sarat, iar a doua zi la Piatra Neamt, cu Petrotub Roman.
CSM Moinesti. Revelatia turului urmeaza sa dispute azi, la ora 13.00, o partida de verificare in compania colegei de serie, Petrotub Roman. Confruntarea este sub semnul intrebarii, insa gazdele trag nadejde ca meciul va avea loc. „Noi spunem ca se joaca. Chiar daca a plouat destul de mult, incercam sa cosmetizam unul din cele doua terenuri pe care le avem la baza noastra, astfel incât partida sa se desfasoare conform planificarii initiale”, a declarat antrenorul Moinestiului, Sorin Trofin.

Peste 30.000 de bacauani au obtinut pasaportul in 2012

Deșteptarea

31 ianuarie 2013

Serviciul de Pasapoarte Bacau a fost extrem de aglomerat in 2012. Dovada sta numarul destul de important de pasapoarte eliberate pe parcursul anului trecut, atât la serviciul local, cât si la ambasade si misiuni diplomatice peste hotare. „Este vorba de 28.591 de cetateni. Dintre acestia, 18.323 au solicitat pasaportul electronic, iar diferenta, de 9.384 de persoane – pasaportul temporar”, a declarat cms.Floretina Neamtu. Peste 4.000 de bacauani au solicitat eliberarea documentelor de la misiunile diplomatice din strainatate, ambasade si oficii consulare. Iar, de la sfârsitul anului trecut si bacauanii care locuiesc in zona Onesti-ului au la dispozitie un ghiseu in apropiere de casa. „Este o noutate si un succes faptul ca am reusit sa deschidem un ghiseu de lucru mobil la Serviciul de evidenta Onesti. Cetatenii au fost multumiti ca nu trebuie sa se mai deplaseze in Bacau”, a mai spune seful serviciului. 56 de persoane au reusit deja sa obtina documentul de calatorie apelând la ajutorul angajatilor de aici. In fiecare zi de marti ofiterii din cadrul serviciului le stau la dispozitie cetatenilor care vor sa calatoreasca in strainatate. Anul 2012 nu a fost lipsit de incidente, 6 bacauani având deja plângeri penale pe numele lor pentru infractiuni la regimul pasapoartelor. Acestia au incercat sa-l obtina prezentând acte false. Astfel, se fac vinovati de fals de identitate si fals material in inscrisuri oficiale. Ei au fost deferiti justitiei. Alti 1.147 de bacauani au primit o hotarâre judecatoreasca care le ingradeste temporar libera circulatie in lume. Din cele 168 de verificari efectuate, 86 de pasapoarte au fost retrase de la cei care le aveau dar nu le mai puteau folosi.

Farmaciile bacauane vând in continuare „Diane 35”

Deșteptarea

31 ianuarie 2013

Anticonceptionalele „Diane 35” se vând in continuare in farmaciile bacauane, desi a devenit public faptul ca in Franta comercializarea acestora a fost suspendata pentru trei luni. Decizia de retragere din farmacii a loturilor apartine Agentiei Nationale de Securitate a Medicamentului din Franta, care a anuntat ca in cursul ultimilor 25 de ani s-au inregistrat 125 de cazuri de tromboza si patru decese imputabile acestui produs. Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor medicale din România nu a transmis inca farmaciilor nicio avertizare sau decizie cu privire la „Diane 35”, produs utilizat pe scara larga in tratamentul acneei si al chisturilor ovariene, dar si ca anticonceptional. „Este un produs foarte prescris si foarte bun, cu rezultate cunoscute la persoanele care au chisturi ovariene, ne-a declarat Luana Grigoras, presedintele Colegiului Farmacistilor Bacau. Sunt si contraceptive, dar nu se dau in faza de inceput a vietii sexuale, ci la maturitate. Oricum, noi nu am primit nicio informare despre retragere, nici de a Agentia Medicamentului, nici de la distribuitor, cum s-a intâmplat cu alte produse.”

Poleiul a facut victime si in Bacau

Deșteptarea

31 ianuarie 2013

Poleiul din ultima zi a lunii ianuarie i-a pus la grea incercare pe pietonii bacauani. La primele ore ale diminetii, medicii de la Unitatea de Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta au ingrijit 11 persoane care au cazut pe gheata. Pacientii au fost diagnosticati cu luxatii, entorse si fracturi. Unii au ramas pe patul de spital, altora li s-a pus aparat ghipsat si au plecat la domiciliu.
Reprezentantii municipalitatii sustin ca interventia a inceput dis-de-dimineata, de la ora 6.30. „S-au folosit 20 de utilaje pentru imprastirea materialului antiderapant in special pe strazi si trotuare. S-a folosit circa o tona de clorura de calciu imprastiata prin pulverizare de catre patru echipe. 150 de angajati ai Directiei de Servicii Publice au lucrat in special in zona scolilor si a statiilor de autobuz”, a informat purtatorul de cuvânt al Primariei Bacau, Ionut Tomescu. (Doina Mincu, Andreea Gavrila)

Spargatori de locuinte prinsi in trafic cu mascatii

Geta Panaite

31 ianuarie 2013

Politistii de la Sectia 1 Rurala au reusit prinderea unor suspecti de furturi din locuinte. Miercuri seara, in jurul orei 23.00, agentii de la sectie impreuna cu mascatii au interceptat in trafic un taxi in care se aflau Irinel B. (27 ani) si Costel B. (28 ani), din Buhoci, cei vizati de oamenii legii. Au fost dusi la politie unde in urma controlul corporal au gasit asupra lor mai multe obiecte pe care le foloseau la savârsirea furturilor. Ultima lovitura au dat-o in weekendul trecut, in comuna Nicolae Balcescu, de unde au furat dintr-o locuinta bani si bunuri in valoare de 5.000 de lei. Cei doi au fost retinuti pentru 24 de ore pentru furt calificat si vor fi prezentati procurorilor cu propunere de arestare preventiva.

Atletism / Memorialul „Dorin Melinte”: Repetitie pentru Nationale

Dan Sion

31 ianuarie 2013

La sfârsitul acestei saptamâni, Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Bacau si Asociatia Judeteana de Atletism organizeaza cea de-a sasea editie a Memorialului „Dorin Melinte” rezervat juniorilor. Programata pe parcursul a doua zile, in Sala de Atletism, competitia va constitui pentru o ultima repetitie inaintea startului Campionatului National rezervat categoriilor mici. La Memorialul „Dorin Melinte” sunt asteptati aproximativ 200 de sportivi din intreaga tara. Reuniunea va debuta sâmbata, 1 februarie, la ora 13.00, pentru ca duminica, participantii la „Memorial” sa se alinieze la start cu incepere de la ora 9.30.

Programul „Rabla” se reia din martie

Andreea Gavrila

31 ianuarie 2013

Este anuntul facut de ministrul Rovana Plumb, care a explicat si ca regulile se vor schimba din nou. Prima de casare ar putea creste la 1.500 de euro, insa nu se vor mai putea cumula trei tichete, autoritatile incercând astfel sa elimine intermediarii care faceau profit din vânzarea pe piata libera a tichetelor valorice.
Programul guvernamental de casare a masinilor uzate (in varianta actuala) permite proprietarilor cu masini mai vechi de zece ani sa le dea la casat, contra unui voucher in valoare de 3.800 de lei. In total, reducerea obtinuta la achizitionarea unei noi masini poate ajunge la 2.560 de euro, daca proprietarii cumuleaza alte doua tichete. Din acest punct de vedere, considera dealerii, oamenii vor fi mai câstigati. „Clientul va avea o reducere destul de importanta. Acei speculanti câstigau destul de mult. Daca in 2010, 2011, un tichet se vindea pe piata cu 1200-1500 de lei, in 2012 valoarea medie a fost de 2700 de lei. La un calcul simplu, clientul câstiga undeva la 3300 de lei, dupa ce achizitiona alte doua tichete. Acum va avea 1500 de euro asigurati, ceea ce este bine”, declara Catalin Mardare, dealer auto. In plus, orice masura menita sa stimuleze vânzarea de masini noi este bine privita de comerciantii de autoturisme. Anul trecut prin programul Rabla s-au cumparat circa 15.000 de masini, dintre care mai bine de jumatate au fost din marca autohtona. Rabla 2013 se va inspira din programul aplicat in Italia, acolo unde fiecare dealer autorizat isi face propria oferta, iar suma maxima oferita de stat la casarea unei masini este de pâna la 5000 de euro, cel mai mare stimulent fiind acordat in cazul masinilor hibrid.

Bacauanii au restante bancare de 12 ori mai mari decât la inceputul crizei

Ovidiu Pauliuc

31 ianuarie 2013

Restantele bancare ale bacauanilor se mentin la un nivel destul de ridicat si chiar au fost in crestere spre finalul anului trecut. Cu toate acestea, judetul Bacau se situeaza sub media pe tara in topul cu cele mai mari restante la creditele accesate, adica 11,8%, fata de media nationala de 12,6%. Cei mai multi bani, (490 milioane lei), unde sunt si cele mai mari intârzieri de plata, au fost obtinuti prin credite de consum si abia apoi urmeaza creditele pentru locuinte (450 milioane lei). Suma totala pe care bacauanii au obtinut-o prin imprumuturi de la banci este de peste patru miliarde de lei, in lei sau valuta, in proportii aproximativ egale, din care 480 de milioane sunt acum sume restante. De mentionat ca restantele actuale sunt de peste 12 ori mai mari decât in toamna anului 2008, considerat inceputul crizei economice.
La nivel tuturor judetelor, media restantelor din totalul creditelor accesate este de 12,6%. Cele mai mari restante se inregistreaza in judetele Salaj (22,8% restante), Suceava (19%) si Galati (18,6%). Cele trei judete depasesc si media pe tara la nivelul somajului, ceea ce explica partial si volumul mare al restantelor. La polul opus sunt judetele Gorj, Dâmbovita si Teleorman, unde sunt intirzieri de plata pentru 5,7%, 6,7, respectiv 7,2% din totalul creditelor.

Clasa pregatitoare se muta in functie de parinti

Andreea Gavrila

31 ianuarie 2013

Clasa pregatitoare ramâne in invatamântul obligatoriu de la sase ani si poate fi organizata in scoala sau in gradinita, decizia privind locul unde vor invata copiii fiind la latitudinea parintilor. Este decizia pe care a luat-o ministrul Educatiei, Remus Pricopie. „Organizarea clasei pregatitoare va fi mai flexibila din punct de vedere al locului de desfasurare a activitatii. Altfel spus, directorul scolii prezinta parintelui oferta pentru clasa pregatitoare in functie de spatiile disponibile, respectiv in scoala sau in gradinita”, a spus Remus Pricopie. Indiferent de locul unde este organizata clasa pregatitoare, activitatea se va desfasura dupa curiculum care a fost deja pus la punct. Pricopie a spus ca in cazul in care un copil are vârsta de sase ani, dar parintele nu doreste inscrierea in clasa pregatitoare, acesta trebuie sa faca dovada ca respectivul copil nu corespunde pentru aceasta forma de invatamânt. Pâna pe 31martie va fi aprobata metodologia de inscriere a copiilor, aceasta urmând sa fie mai flexibila, pentru ca parintii sa aiba mai multe optiuni. Chiar si asa, daca parintii vor opta pentru o alta scoala decât cea de care apartin cu domiciliul, se va face totusi o departajare dupa anumite criterii. Inscrierile vor avea loc in luna aprilie. Ministrul Educatiei a precizat ca institutia va achizitiona in continuare mobilier scolar si materiale didactice pâna pe 1 septembrie pentru aceste clase. 24 de milioane de lei se vor aloca la acest capitol. In acest an se va permite inscrierea in clasa I a acelor copii care nu au parcurs clasa pregatitoare desi aveau vârsta prevazuta de lege pentru acest lucru. In judetul Bacau, in clasele pregatitoare invata 4.319 de copii, in 250 de sali de curs. In clasa I au fost inscrisi 6.178 copii, in 240 de clase. Conform estimarilor efectuate, in noul an scolar ar trebui sa intre in clasa pregatitoare circa 4.100 de copii, care acum sunt la gradinite, in grupa mare.

S-au majorat taxele la Caminul de Batrâni

Andreea Gavrila

31 ianuarie 2013

In acest an, batrânii cazati la Caminul pentru Persoane Vârstnice Bacau vor achita sume mai mari pentru intretinere si hrana. Este vorba, in medie, de o crestere cu 10 lei. Astfel, potrivit proiectului votat de consilierii locali, persoanele independente vor plati cu 10 lei in plus lunar, de la 665 de lei la 675, in timp ce la persoanele dependente, cresterea este de 7 lei, pe luna, de la 780 de lei, la 787. Ca si pâna acum, pensionarii datoreaza contributie lunara in cuantum de 60 la suta din veniturile personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere. Daca venitul pensionarilor nu acopera acest cuantum, se aplica grila de calcul, stabilita in functie de venitul mediul lunar pe membru de familie al sustinatorilor legali. Contributia in acest caz poate fi de la 20 la 100 la suta, in acest ultim caz, venitul mediul net lunar/membru de familie fiind mai mare de 1080 lei. Tot in hotarâre se arata ca pe parcursul anului se poate modifica si costul de intretinere daca intervin corectii la nivelul alocatiei zilnice de hrana. „Cresterea este motivata de evolutia ascendenta a cheltuielilor institutiei, precum si de estimarile pentru anul 2013”, motiveaza initiatorii proiectului. Fata de 2012, anul acesta costul cu utilitatile creste de la 337 de mii de lei, la 372 de mii de lei, aceasta si pentru ca gazele naturale, energia termica si cea electrica, apa si salubritatea sunt mai scumpe. Noile preturi de aplica din ianuarie 2013.
Tot din acest an creste si alocatia zilnica de hrana pentru persoanele care vin la Centrele de ingrijire de zi si la Cantina de ajutor social. Daca pâna acum alocatia zilnica era de 6 lei, de acum va fi de 8 lei. Faptul ca tot mai multe persoane au nevoie de ajutor pentru a-si asigura macar o masa pe zi, la fel ca si repetatele scumpiri de preturi la alimente au determinat aceasta crestere. Din 2008 nu se aplicase nici o majorare la acest capitol. Cei care beneficiaza de ajutor social, la fel ca si familiile defavorizate primesc alimente de baza intr-un pachet pe care il fac tot angajatii de la Caminul de Batrâni. Circa 20-30 de persoane primesc lunar un pachet care sa le asigure supravietuirea.

Caldura de la CET se poate scumpi!

Deșteptarea

31 ianuarie 2013

Autoritatea Nationala de Reglementare in domeniul Energiei a stabilit noile preturi de referinta pentru energia termica livrata in sistem centralizat. In timp ce unele CET-uri vor vinde mai scump gigacaloria, altele nu vor creste pretul. Despre cât vor plati consumatorii deserviti de CET Bacau, in editia de mâine.

Bacauanii au reclamat trei locuinte sparte pe zi

Geta Panaite

31 ianuarie 2013

$infractiuni-bacau$

Infractorii s-au inmultit, la fel si faptele comise de ei. Anul trecut, la structurile Inspectoratului de Politie Judetean Bacau s-au inregistrat peste 10.000 de sesizari de furt, cele mai multe fiind din locuinta. Nici celelalte genuri de infractiuni nu au stagnat.

S-a furat mai mult decât in 2011. Potrivit informatiilor furnizate de Inspectoratul de Politie Judetean Bacau, anul trecut la sediile posturilor de politie si a celorlalte structuri s-au primit 10.885 de sesizari de la cetateni care reclamau faptul ca le-au fost furate diverse bunuri. Numarul este in crestere cu aproape 14 procente fata de anul anterior. Dintre plângerile primite, oamenii legii spun ca mai putin de jumatate dintre ele au fost constatate. Primeaza spargerile de locuinte. La acest capital au fost reclamate peste 900, urmate de cele din societati comerciale, cu un numar de 800 si din auto, aproape 500. Si furturile cu violenta, mai exact tâlhariile, au crescut, cu 48 de fapte, ajungând la aproape de 200 de infractiuni. Oficialii de la Inspectoratul de Politie Judetean Bacau spun ca, politistul care se ocupa de rezolvarea plângerilor facute de cetateni a fost mai ferm anul trecut, procentul de constatare a faptelor fiind mai bun decât in anul 2011.

De ce profita hotii

Oamenii legii spun ca hotii profita de greselile oamenilor:
– lipsa masurilor de asigurare a bunurilor de catre partile vatamate, dar si a masurilor minime de preventie;
– plecarea in strainatate si lasarea locuintei nesupravegheate;
– consumul de alcool si lipsa mijloacelor de trai decente;
– purtarea de bijuterii, sume de bani si telefoane mobile la vedere si in locuri aglomerate.

Ne place scandalul

Anul trecut, oamenii legii de la Ordine Publica au efectuat mii de controale si sute de actiuni cu efective largite, fiind aplanate aproape 3.000 de conflicte. In acelasi timp, au fost constatate peste 2.000 de infractiuni, din care 1.634 in flagrant si au fost aplicate peste 35.000 de sanctiuni contraventionale, dintre care mai bine de 21.000 au fost la Legea 61, privind ordinea si linistea publica.

Peste 60 de politisti sanctionati

Pentru ca nu si-au indeplinit sarcinile de serviciu, sute de politisti au fost „urecheati” de superiori. 66 dintre ei au ajuns chiar sa fie cercetati, in final 21 fiind si sanctionati, dintre care 19 cu mustrare scrisa si 2 s-au ales cu diminuarea salariului. „Au fost aplicate si sute de atentionari pentru ca nu si-au indeplinit atributiunile la standardele cerute vizavi de sesizarile cetatenilor”, a spus cms. sef Vasile Oprisan, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie Judetean Bacau.

„In anul 2012 au fost depuse eforturi pentru indeplinirea obiectivelor propuse pentru combaterea infractionalitatii contra patrimoniului, in contextul cresterii volumului de munca, aspect concretizat prin cresterea fermitatii politistilor in aplicarea legii, având un plus de 22,9% de infractiuni constatate.”
cms. sef Vasile Oprisan, insp. sef IPJ Bacau

Tirc cu Arcul / Campionatul National Indoor: Sageti catre Polonia

Sport

Dan Sion

30 ianuarie 2013

Bacauanii, misiune dificila

Panourile sunt situate la 18 metri de linia de tragere. Adevarata tinta se afla insa la câteva mii de kilometri distanta. Pe ea scrie „Campionatul European de tir cu arcul, 26 februarie – 2 martie, Rsezow, Polonia”. Pentru a ajunge la Europenele din Polonia, arcasii bacauani de la CSM 2010, CS Saga si CS Arenna trebuie sa obtina rezultate excelente la Nationalele Indoor, care se vor desfasura la finalul acestei saptamâni. Desi competitia este programata chiar in Bacau, in sala de sport a Colegiului National Pedagogic „Stefan cel Mare”, misiunea sportivilor pregatiti de Geanina Ivu-Vlad se anunta una extrem de dificila. „Concurenta pentru Polonia este acerba. Ar trebui sa tragem maxim din maxim, practic, sa nu coborâm sub 10. Chiar daca sansele noastre sunt relativ mici, vom face tot posibilul pentru a le fructifica”, declara Geanina Ivu-Vlad.

Cadou pentru ziua de nastere

Sportivele bacauane vor avea de infruntat adversare mai mari ca vârsta decât ele cu cinci, sase sau chiar sapte ani, in conditiile in care limita superioara a junioratului la tir cu arcul este 20 de ani. Multipla campioana nationala indoor si outdoor la juniori 2 si 3, Maria Vlad (CSM 2010) va implini astazi 15 ani. Faptul ca sâmbata si duminica va avea ca adversare sportive de 20 de ani nu o descurajeaza. „Este bine ca-mi voi putea masura fortele cu adversare cu vârsta si experienta net superioare mie. In felul acesta, vad si eu unde ma situez”, spune Maria, care si-ar dori drept cadou cu ocazia zilei de nastere un bilet de participare la Europenele din Polonia: „Ar fi extraordinar sa prind lotul national de junioare, desi, ca sa fiu realista, cred ca e mai accesibila cooptarea mea in lotul olimpic de cadete”.

Medalie pe echipe?

Ilinca Litcanu (CSM 2010) se afla in aceeasi situatie. De-abia trecuta la junioare 2, va concura in weekend impotriva junioarele mari de la cele mai importante cluburi din România. „Stiu ca va fi greu, insa rezultatele din cadrul sedintelor de pregatire ne permit sa abordam competitia cu optimism. Cred ca putem lua macar o medalie”, precizeaza Ilinca. Colega sa de club, Adina Mihalache (junioare 3) considera ca exista mai multe sanse la o medalie in concursul pe echipe: „Asta nu inseamna ca vom ignora concursul individual. Dimpotriva, este o oportunitate de a arata ca putem tine pasul cu sportive mai rutinate decât noi”. Mezina competitiei, Eliza Chitic (CS Saga Bacau) nu se lasa, nici ea, coplesita de handicapul experientei: „Practic, nu am nimic de pierdut. Am incredere in mine, mai ales ca vin dupa un incurajator loc 3 la Cupa Bucovinei”. Poate ca Polonia, este, intr-adevar, cam departe. O medalie la Nationale poate fi insa destul de aproape. La un zbor de sageata distanta.

Oamenii care inving cancerul in fiecare zi

Doina Mincu

30 ianuarie 2013

Lipsuri, progrese si multa daruire la Oncologie

In sectia Oncologie a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, se duce in fiecare zi lupta cu una dintre cele mai cumplite si din ce in ce mai raspândite boli: cancerul. Deficitul de personal, spatiul insuficient si lipsa unor medicamente sunt probleme pe care oamenii in halate albe incearca sa le compenseze cu multa munca si daruire.

Când deschizi usa sectiei Oncologie din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau te surprinde linistea. Nu se aude, ca in alte sectii, zgomotul usilor sau al carucioarelor cu mâncare ori cu lenjerie. Personalul vorbeste aproape in soapta, iar bolnavii tac. Au nevoie de fiecare strop de putere in lupta cu cancerul. I-am urmarit pe medici trecând din salon in salon, la vizita. Nimeni nu indrazneste sa intrerupa acest ritual. Rudele pacientilor asteapta in hol, dincolo de usa incuiata. Bolnavii stau aproape nemiscati pe paturi, iar fetele lor surprinzator de senine par sa reflecte lumina alba, de iarna. Medicii si asistentele trec de la unul la celalalt. Intrebarile si raspunsurile se succed atât de linistit incât e greu sa crezi ca vorbesc despre cancer, despre speranta de viata si amenintarea de moarte. Ai crede ca medicii nu mai simt nimic, nu mai sunt impresionati de suferinta. Gresit. Dr. Mihaela Spiridon, sefa sectiei, ne spune ca specialitatea oncologie nu este printre primele alegeri ale tinerilor medici, tocmai din cauza incarcaturii emotionale negative. Dintre cei care se specializeaza in acest domeniu, multi pleaca in alte tari. Doi dintre specialistii sectiei au plecat in Franta. In strainatate, un medic oncolog se ocupa cam de 3 bolnavi pe zi. In Spitalul Judetean Bacau sunt 3 oncologi la o medie de 225 de internari pe luna. Medicul din policlinica spitalului lucreaza o norma si jumatate pentru a face fata numarului mare de pacienti, iar daca nu ar limita consultatiile Casa de Asigurari, probabil ca ar avea 100 de pacienti pe zi.

Nu le place sa se plânga

„Ar fi bine sa avem mai multi medici, mai mult spatiu, sa se redeschida Cobaltoterapia, fiindca prin inchiderea ei s-a eliminat o veriga din tratament”, ne spune dr. Spiridon. Sectia a ramas in aceeasi locatie in care dr. Spiridon a gasit-o la inceput, in 1994. A fost renovata in urma cu câtiva ani cu sprijinul Consiliului Judetean si al Asociatiei Sofiroz, a pacientelor cu cancer. Si numarul de paturi este neschimbat, desi bolnavii sunt tot mai multi. „La Piatra Neamt sunt 60 de paturi, la Botosani la fel, la Vaslui sunt 50, iar la Bacau, 30. Ar fi bine ca tot ce tine de oncologie sa fie in acelasi loc. Bolnavii alearga din sectie la policlinica si inapoi, apoi la farmacie, iar starea lor nu este chiar cea mai buna. Nu vreau sa se inteleaga ca ne plângem. Spun doar cum ar trebui sa fie.”

Pacientii sunt tot mai tineri

In timp ce unele lucruri au ramas neschimbate, in alte privinte s-au facut progrese. Tratamentele respecta protocoalele internationale aprobate in România. Exista medicamente care au crescut speranta de viata pentru bolnavii cu metastaze. Din pacate, nu ajung pentru toti cei care au nevoie, iar dreptul la viata este stabilit de o comisie care nu ii cunoaste pe pacienti si care alege pe criterii reci, dure. Este o trista realitate, la fel ca si incidenta tot mai crescuta a cancerului si „preferinta” lui pentru oameni cât mai tineri. „Avem pacienti de 19-20 de ani. Sunt forme de cancer pe care literatura de specialitate le asocia cu vârsta a treia, dar care apar acum la 28-30 de ani, cum este cancerul mamar, sau la 47 de ani, cum este cancerul de prostata.” Speranta este la progresele medicinei si in programele de depistare precoce a cancerului prin screeningul la grupele de risc.

Dragos Benea isi rotunjeste veniturile din vorbe

Silvia Patrascanu

30 ianuarie 2013

Patru sute de milioane lei pe interviuri

Managerii institutiilor de cultura din subordinea Consiliului Judetean (CJ) Bacau au muncit pe rupte la rapoarte. Asta din cauza ca sunt evaluati anual, chiar daca au câstigat postul prin concurs si au incheiat un contract de management pe patru sau cinci ani. E vorba de directorii a opt institutii: Complexul Muzeal „Iulian Antomescu”, Complexul Muzeal de Stiintele Naturii „Ion Borcea”, Biblioteca Judeteana „C. Sturdza”, Filarmonica „Mihail Jora”, Scoala Populara de Arte si Meserii, Revista de Cultura „Ateneu”, Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT) si Ansamblul Folcloric „Busuiocul”. Conform regulamentului aprobat zilele trecute, evaluarea se va realiza in doua etape. Mai intâi, vor fi analizate rapoartele de activitate pe 2012, apoi fiecare dintre cei opt directori va fi chemat la interviu si isi va sustine raportul in fata unei comisii. Pentru fiecare institutie a fost infiintata o comisie formata din trei persoane: un reprezentant al CJ Bacau si doi specialisti in domeniu, de regula, profesori universitari din Iasi sau Bacau.

Indemnizatii pentru cei bogati

Nu a fost de ajuns o comisie de evaluare pentru fiecare director. A mai fost infiintata o comisie de solutionare a contestatiilor, formata din doi consilieri si un specialist, si un secretariat al celor doua comisii, format din salariati ai CJ. Nu e vorba, insa, de angajati cu 1.000 de lei/luna, ci de directori executivi. Prin urmare, vor fi 16 comisii si opt secretariate, cu 48 de evaluatori si 24 de secretari, in total, 72 de persoane. Pentru activitatea depusa, acestea „beneficiaza de o indemnizatie in cuantum de 10 la suta din indemnizatia ordonatorului principal de credite, sumele fiind suportate din bugetul Consiliului Judetean Bacau, pe baza unei conventii civile de prestari servicii, conform art. 52 din OUG 198/2008 privind managementul institutiilor de cultura.” Consilierii au aprobat proiectul in unanimitate, cum altfel, daca e vorba sa primeasca niste bani. Nu au incaput toti, dar va veni si rândul lor caci vor mai exista comisii si comitete. Ca bugetul judetului e cam subtire, nu mai conteaza.

Benea. Presedinte X 8 = 4.800 lei

Zece la suta din indemnizatia presedintelui Dragos Benea (6.000 de lei) inseamna 600 de lei. Reiese ca pentru 30 de minute de discutii cu un director la o cafea, CJ Bacau va consuma 43.200 lei, adica 432 milioane de lei vechi. E aproape jumatate de milion, suma cu care se putea finanta o activitate sociala sau culturala. Exista si o veste buna: 4.800 de lei se vor intoarce la Dragos Benea, care ocupa functia de presedinte in toate cele opt comisii de solutionare a contestatiilor.

Nu ti-ai izolat bine blocul, jos cu polistirenul!

Deșteptarea

30 ianuarie 2013

“Suprareabilitarea” Primariei pune locatarii la plata

Fiecare asociatie de proprietari va contribui intr-o masura mai mare sau mai mica la costurile presupuse de reabilitarea termica a blocurilor. Consiliul Local a adoptat hotarârea prin care se stabilesc ratele de cofinantare ale autoritatilor locale si asociatiilor de proprietari. Astfel, daca mai mult de 50 la suta din familiile din bloc au un venit mediu lunar net pe membru de familie sub 150 de euro, contributia asociatiei va fi de 10 la suta, iar a primariei de 30 la suta. Daca venitul este sub 350 de euro pe membru de familie, creste cota de contributie a asociatiei la 20 la suta si scade cea a primariei la 20 la suta. In fine, familiile care au sub 500 de euro pe membru, asociatia va achita 30 la suta, iar unitatea administrativ-teritoriala – 10 la suta. 60 la suta din cheltuielile eligibile sunt acoperite din fondul european pentru dezvoltare regionala si de la bugetul de stat.

Asociatiile de proprietari vor suporta in intregime cheltuielile neeligibile aferente lucrarilor de reabilitare pentru spatiile comerciale, inclusiv apartamente cu alta destinatie decât locuinta. Primaria isi va recupera banii de la asociatia de proprietari in termen de 7 ani, in timp ce pentru spatiile comerciale si alte apartamente in termen de un an. Doua treimi din locatarii din bloc trebuie sa fie de acord cu reabilitarea. Schimbarile nu se opresc aici. Cei care si-au facut pe cont propriu izolatie termica s-ar putea trezi ca toata munca pentru care au platit este data jos, pentru ca nu respecta indicatiile auditorului energetic. Astfel, vor plati de doua ori pentru aceleasi lucrari. De exemplu, blocul 3 de pe strada Letea, care ar urma sa fie printre primele reabilitate cu fonduri europene era deja izolat la momentul la care s-a aprobat hotarârea de consiliu. Oamenii s-au saturat sa mai astepte si au rezolvat problema pe cont propriu. „Am inteles ca primaria va veni cu lucrari in completare, de exemplu la acoperis, la casa scarii, la balcoanele care nu sunt inchise” a declarat la acel moment Nela Gagiu, administratorul Asociatiei de proprietari 21. Nu se stia atunci ca lucrarile vor fi analizate de un auditor energetic.

„In cazul in care anumite parti din bloc au fost deja reabilitate, proiectantul a facut deja analiza daca lucrarile respecta cerintele tehnice prevazute in auditul energetic. Daca respecta, se reabiliteaza restul suprafetei blocului, daca nu respecta, ele vor fi demontate si inlocuite.”
Leonard Padureanu, managerul public al municipiului Bacau

Câti bani europeni au venit pentru reabilitare

– 200 de milioane de euro pentru cele 8 regiuni de dezvoltare din România
– 24 milioane de euro pentru fiecare regiune
– In Regiunea Nord-Est sunt 6 municipii resedinta de judet care pot accesa fondurile, pe principiul „primul venit, primul servit”, dar nu pot cere mai mult de 35 la suta din suma totala pe regiune – circa 2 milioane de euro. Pot intra la reabilitare imobile construite intre anii 1950-1990.
Andreea Gavrila
Doina Mincu

„De cum vom accesa acesti bani si cum va merge acest program pilot va depinde alocarea pe bugetul 2014-2020.”
Romeo Stavarache, primar

Doar 4 blocuri reabilitate din 50

„Avem 130 de blocuri deja proiectate. Lucrarile trebuie terminate pâna in iunie 2015. Pregatim aplicatiile pentru a fi depuse. Este destul de complicat pentru ca sunt multe documente de strâns care sa dovedeasca starea financiara a locatarilor. Suntem pregatiti sa depunem un grup de 50 de blocuri la finantare. Trebuie sa facem hotarâri de consiliu pentru fiecare.”, a declarat Leonard Padureanu, managerul public al municipiului. Chiar daca proiecte sunt, pâna acum consilieri au aprobat intrarea in reabilitare doar a patru blocuri din municipiu. Este vorba de Calea Republicii 5, scarile A si B, Calea Republicii 25, scarile A si B, Calea Republicii 46, scara A si strada Letea 3, scara A. Potrivit calculelor realizate de firma de proiectare, costul total depaseste 2,5 milioane de lei, din care 2,1 milioane numai constructie si montaj.

„Am inteles de la inspectorul de la Primarie care se ocupa de zona noastra ca majoritatea familiilor se incadreaza sub limita de venit de 350 de euro pe membru de familie, deci vor plati cel mult 20% din costul reabilitarii. Am vorbit cu locatarii. Ar vrea reabilitare, dar sunt reticenti când vine vorba de dat bani.”
Oana Naidin, administrator Asociatia de proprietari 65
„Blocurile pierd caldura pe unde izolatia nu este de buna, daca nu s-au pus glafuri la geamuri, daca sticla ferestrelor de termopan nu este de calitate. Greseala cea mai frecventa este când izolatia nu are continuitate. De exemplu, se ingroapa jgheaburile si tevile de gaze in polistiren. Nu pot spune daca s-a lucrat bine sau nu in Bacau, fiindca nu s-a facut un audit energetic inainte pentru a se indica solutia de reabilitare termica. In Bucuresti, in schimb, am vazut bloc de pe care a cazut tot polistirenul.”
Pavel Budau, auditor energetic

„Lumea era multumita in fostele CAP-uri“

Economie

Ovidiu Pauliuc

30 ianuarie 2013

Taranii isi lucreaza singuri peticele de pamânt

Cu toate ca specialistii spun ca asocierile agricole aduc doar avantaje micilor fermieri, majoritatea acestora refuza ideea de mari exploatatii agricole. Una dintre cauze este faptul ca inca persista mentalitatea legata de asocierea obligatorie în vechile CAP-uri. Un fost presedinte de CAP spune ca lumea era multumita de asocierile de pe vremea lui Ceausescu si ca singura diferenta fata de asocierile de azi este forma de proprietate asupra terenurilor. Comunele din jurul municipiului Bacau sunt codase la asocieri agricole, iar fruntasa este comuna Beresti Bistrita.

Facilitatile de care beneficiaza marile exploatatii agricole, incepând de la finantari europene la o mai buna productivitate pe suprafetele lucrate, sunt ignorate de majoritatea micilor proprietarilor de terenuri din judetul Bacau. Amintirea vechilor cooperative de productie, unde sateanul era amagit cu ideea ca este stapân pe avutul poporului si muncea fara aproape nici un beneficiu, este inca puternic inradacinata in mentalul rural. De aici pleaca si reticenta multor tarani sa isi lase pamânturile in grija unei asociatii, chiar daca munca individuala este mult mai putin productiva. Oamenii sunt multumiti acum ca si-au recapatat actele de proprietate pe terenurile care le fusesera confiscate, iar ideea de arendas, de mosier, inca este o sperietoare pentru foarte multi tarani.

CAP-uri falimentare

Marile exploatatii agricole au insa avantaje certe si, dupa cum spun specialistii in agricultura, nu exista argumente impotriva, ci doar in favoarea lor. Dupa 1990, pe s-au facut numeroase incercari de asociere, dar perioada 1990-2007 a fost una extrem de dificila pentru agricultori, fiindca subventiile s-au acordat fara o strategie eficienta. “Aproape toate asociatiile agricole infiintate dupa 1989 au falimentat, din cauza neintelegerilor si din lipsa de finantare. S-au mentinut doar câteva, iar cea de la Beresti Bistrita a fost cea mai bine organizata”, spune Mihai Banu, directorul Directiei pentru Agricultura Bacau. Dupa anul 2007, subventiile au devenit o constanta, cu toate ca si acum constituie motiv de nemultumire, fiindca in România sunt de trei ori mai mici decât in restul Uniunii Europene, un obstacol pentru rentabilitate pe piata comunitara.

Magura, Margineni, Hemeius, codase la asocieri agricole

In judet exista câteva zone unde satenii au inteles ca doar asocierea terenurilor le poate aduce avantaje, printre care si acela ca nu mai trebuie sa munceasca ei, terenurile nu mai ramând pârloaga, iar lor le este asigurata cota de produse stipulata prin contract cu arendasul. Comuna cu cel mai mare grad de asociere este Beresti Bistrita, unde 59% din trenuri sunt constituite in exploatatii mai mari de cinci hectare. In acest top, urmeaza comuna Damienesti, cu 44% grad de asociere, Buhusi (47%), Valea Seaca (40%), Letea Veche (35%), Sascut (33%).
La polul opus al clasamentului, cu reticenta cea mai mare pentru asociere, sunt comunele Buhoci (10% din terenuri aflate in asocieri mai mari de cinci hectare), Corbasca (9%), Cotofansti (3%), Glavanesti (5%), Hemeius (6%), Magura (3%), Margineni (2%). Directorul Mihai Banu este de parere ca interesul scazut fata de formele asociative provin din cauza slabei constientizari si lipsei de informatii a fermierilor în ceea ce priveşte avantajele rezultate din asociere. O alta cauza ar fi generata de gradul diferit de pregatire a persoanelor implicate în realizarea formelor asociative, de întelegerea diferita a scopurilor si principiilor de functionare a acestora, dar și de mentalitatea legata de asocierea obligatorie în vechile CAP-uri.

„Eram multumiti la CAP”

Fost presedinte de CAP la Sascut si om cu exprienta de 40 de ani in agricultura, Mihai Olaru, in prezent seful Centrului APIA Sascut, spune ca asociatiile agricole de pe vremea lui Ceausescu nu se diferentiaza cu mai nimic fata de actualele asociatii. “Singura difrenta este ca terenurile au acum proprietari cu acte. Pe vremea aceea, ca si acum, oamenii isi primeau cota de produse dupa cât de bine erau gospodarite terenurile. Si erau multumiti. La CAP Valea Seaca se dadeau omului 500 kg stiuleti la hectar, dar la mine oamenii primeau 800 kg. Era sarcina sa fie realizat fondul de produse pentru oameni si cel de stat, iar ce ramânea in plus din cel de stat se dadea tot oamenilor. Partidul nu comenta nimic. Iar daca anul era prost si nu era productie suficienta, se dispunea acordarea a 50-100 de tichete de pâine fiecarei familii, mai ales daca erau si cazuri sociale. La CAP aveam doua brutarii care duduiau”, spune Olaru. El admite ca raportarile erau mai mari decât productia realizata efectiv, dar spune ca se proceda astfel ca sa fie ajutate codasele prouctiei agricole, mai ales din zona de est a judetului. Mihai Olaru e ocupa si acum cu agricultura si a arendat 700 de hectare. Spune ca oamenii vor sa iI dea pamânturi in arenda, dar nu mai primeste, fiindca riscurile de pierderi banesti sunt mari, asa cum s-a intâmplat si anul trecut, când seceta l-a pagubit cu 10 miliarde de lei vechi.

1...4.3534.3544.355...5.795 Pagina 4.354 din 5.795