Peste vreo cinci ani si ceva, Matei, dragul meu nepot, va merge la scoala. I-am spus deja lui Matei ca sunt foarte ingrijorat. Liceele pedagogice, faima scolii românesti au fost decapitate. Facultatile cu profil pedagogic nu se simt nici ele prea bine; dimpotriva. Daca acum treizeci de ani concurenta la un liceu pedagogic era de zece-douazeci pe un loc, astazi, la institutiile cu profil pedagogic aproape sunt luati de pe strada viitorii dascali. La orizont, niciun semn de insanatosire…
Circula cu mare tristete prin lume mesajul unui profesor de la Universitatea (de stat!) Bucuresti, Dan Ungureanu. Unor studenti filologi (engleza-româna) din anul al treilea, acesta a trebuit sa le precizeze, dupa corectarea unui test, ca: pluralul lui „viu” nu este „vi”, ci „vii”; verbul „a lua” nu se scrie „i-au”; „obijnuit” e incorect; „ii” nu se scrie despartit, „i-i”; „sa de-a” e incorect (corect e „sa dea”); nu se zice „propiu”, ci „propriu”; „them” nu poate inlocui „their”; nu se poate spune „them mother” in loc de „their mother”; „intitulated” nu exista in engleza (conform Merriam-Webster Dictionary); „combinated” nu exista in engleza; „to enjoy of life” e incorect ( verbul „to enjoy” e tranzitiv); „writted” e incorect, in loc de „wrote“; „poetry” nu e identic cu „poem”; „lirycs” nu e ortografiat corect, si cu siguranta nu inseamna textul unei poezii, ci versurile unui cântec; „roman” nu exista in engleza, corect e „novel“; „disapointness” nu exista, corect e „disappointment“; „beautifuly thing” e incorect; „tryed” e incorect; „gaves” nu exista (corect „gives” sau „gave“); „tooked place” e incorect; tabloul „Gioconda” nu e de Picasso, ci de Leonardo da Vinci; „Romeo and Juliet” nu e un roman; „Romeo and Juliet” nu e un poem; „Shackspear” nu se scrie astfel… Universitarul bucurestean face si o serie de triste profetii: peste cinci ani, niciun un licean olimpic nu se va inscrie student in vreo universitate româneasca; peste zece ani, nivelul de analfabetism (!!!) al studentilor români va fi cronic, idealul multor facultati fiind acela de a ajunge cu pregatirea studentilor la nivelul liceenilor din 1988; peste zece ani, nicio universitate româneasca nu va intra in lista primelor 500 de universitati din lume, iar kazahii, sauditii, sri-lankezii si zulusii ne vor privi ca si acum, de sus; nici peste zece ani guvernantii nu-si vor decupa din presa un articol despre starea grava a invatamântului românesc, ca sa-l aiba la indemâna. Negru pe alb, in mesaj se scrie: „Invatamântul românesc e prabusit cu totul. Predau si profesori care fac greseli de clasa a sasea. Absolva cu diploma, studenti care acum 15 ani ar fi cazut la admitere. Conduc doctorate oameni total necalificati. Comisia centrala de acreditare a titlurilor universitare face conducatori de doctorat in gluma. Nu se mai mira nimeni ca n-avem universitati remarcabile cu cercetatori remarcabili, când insisi conducatorii de doctorat se fac din carton lipit cu aracet”. Vinovat este, neindoielnic, Statul corupt, imoral, inconstient, care, prin managerii sai de vârf, a luat spaga pentru a recunoaste diplomele eliberate de SRL-urile pedagogice. Ca o parte a spagii a ajuns in final la partide, ca multi dintre profesorii universitari sunt niste neopolitruci este stiut. Ca invatamântul superior a ucis calitatea in sistemul preuniversitar, prin renuntarea la admiterea corecta/exigenta, prin veselia promovarii tuturor studentilor, nu mai e noutate.
In urma cu niste ani am predat foarte putin timp, ca asociat, la o scoala postliceala de invatatori. Cursantii erau de pus la rana dar, in afara de trei dintre ei, toti erau niste mari neprieteni ai limbii române. Din acest motiv, am renuntat sa mai predau. Gest de incepator, mi-au spus unii. Foarte multi dintre acei elevi sunt astazi dascali cu gradul didactic I… Stiu: ar fi trebuit sa-i spun lui Matei o poveste frumoasa, cu zâne minunate, in vreme ce dumneavoastra, cititorilor, pentru acest weekend, ar fi trebuit sa va descretesc fruntile cu un subiect adecvat. Dar, credeti-ma, ca profesor si bunic, sunt foarte ingrijorat de faptul ca multi dintre dascalii nepotilor/fiilor nostri vor fi dintre cei despre care am vorbit mai sus. E o mare tristete povestea aceasta a noastra. E o mare tristete de neam.
Ce ne facem, Matei?
Ce ne facem, Matei?
Audi A3 Sportback: sportiv, versatil, functional
Cybernet Auto Center a lansat noul Audi A3 Sportback, o masina destinata in special pasionatilor de viteza si multi cai putere, dar care in acelasi timp doresc o masina eleganta, care sa impresioneze. Cu un spatiu generos de depozitare, noul model este mult mai usor decât precedentul, gratie tehnologiei Audi ultra. Interiorul este elegant, aerisit si clar. Finisajele interiorului aduc calitatea clasei superioare in noul A3 Sportback. Forma scaunelor si volanului sunt noi, iar butoanele de control sunt clare si intuitive, ca in fiecare Audi. Modelul compact in 5 usi ofera o capacitate generoasa de depozitare, intre 380 si 1.220 litri. Serviciile online personalizate, oferite de marca sub numele de Audi connect, conecteaza soferii la Internet si asigura informatii cheie – intr-un format usor de inteles. Noul A3 Sportback se lanseaza cu patru propulsoare noi: doua TDI si doua TFSI. Motoarele au intre 105 CP si 180 CP. Tehnologia din platforma modulara ajuta la reducerea consumului de carburant cu o medie de 9%, fata de modelul precedent. Alte motoare pe benzina si motorina vor fi disponibile ulterior, cât si motorul care poate fi actionat cu e-gas sau cu gaz natural. Jantele masoara intre 16” si 18” , iar suspensia sport poate fi comandata in doua versiuni. Preturile pornesc de la 25.280 euro, iar motorul 1.2 TFSI va fi disponibil ulterior la un pret de pornire de 22.950 euro. Clientii pot alege intre variantele de echipare Attraction, Ambition si Ambiente. Totodata, exista un numar mare de optionale sportive si confortabile. „Noul model aduce ca noutate un radio MMI inca din standard, cu display escamotabil de 5,8 inchi. Aceasta optiune a fost preluata de la Audi A8, un model superior. Sunt disponibile trei culori nemetalizate si zece culori metalizate. Va asteptam in showroom cu mare drag”, a declarat Catalina Onofrei, director de vânzari Cybernet Auto. Cei care vor sa incerce noua sportiva, pot merge la un drive-test incepând de astazi.
Bricolaje: Puterea dragostei
Intr-o lume super-tehnologizata si intr-un sistem dur, al competitiei acerbe, sufletul aproape ca a fost exclus. Oamenii se angajeaza in lupte care le distrug sanatatea, energia, isi urmaresc adversarii cu patima, ca sa-i infrânga, sa-i elimine, si nu mai gasesc timp pentru dragoste, si nici pentru lucrurile marunte care aduc fericire in viata lor. Sunt foarte putini aceia care se daruiesc celorlalti, ard pentru ei, fara sa se economiseasca, care dovedesc intelegere pentru semeni, pentru nevoile lor, aratându-le iubire, respect, compasiune in clipele grele. Dincolo de crizele care macina lumea contemporana, de starea precara a economiei, exista o profunda criza a umanitatii, una interioara, aducând cu ea multa nefericire si la fel de multa singuratate. In universul acesta rece, dur, exclusiv pragmatic, guvernat de legi inguste, oamenii ar trebui sa-si intoarca privirea spre interior, redescoperind dimensiunea spirituala a existentei lor. Pentru ca numai astfel se pot salva, pot lupta cu raul. Raul care e insidios, polimorf, cu fete vazute si nevazute. Una dintre aceste infatisari ale raului este batrânetea avansata, cu tot cortegiul ei umilitor de boli degradante. Batrânetea este un masacru, spune unul dintre cei mai mari scriitori americani de astazi, Philip Roth. Iar Cioran vorbea despre batrânete ca o umilinta de fiecare clipa. O umilinta care poate fi salvata insa prin iubire, invinsa de ea. Despre o disperata incercare de a infrunta, cu demnitate, teroarea mortii este vorba si in filmul „Iubire” (Amour), acum pe ecrane si la noi in tara. Un film care a luat marele premiu, pe buna dreptate, la Cannes, declarat, de multi critici, „imens, intens, bulversant, magic, fantastic, de neuitat, demn pentru umanitate”. Regizorul austriac Michael Haneke, impreuna cu doi actori exceptionali, Jean-Louis Trintignant si Emmanuelle Riva (cea din Hiroshima, mon amour) pune in pagina, intr-un stil minimalist, despuiat de orice efecte exterioare, sfâsietoarea poveste de final a unui cuplu de octogenari. Oameni de arta, fosti profesori de muzica, intelectuali de clasa, sensibili, rafinati, traind intr-o lume a lor, având aceeasi istorie si aceeasi scara de valori, afinitati, tandra complicitate. Când doamna Laurent devine paraplegica, dupa un atac cerebral si o operatie nereusita, sotul ei, interpretat magistral de Trintingnant, o ingrijeste cu un devotament extrem, cu o fervoare si o delicatete absolut miscatoare. Si când nu mai rezista sa vada suferinta sotiei, degradarea accentuata a fiintei ei, ii da cea mai teribila dovada de dragoste, suprimându-i chinurile. Se sacrifica pe sine, dar o salveaza pe ea, femeia pe care o iubise toata viata, de o atroce, inumana suferinta. Mai putin intereseaza aici legitimitatea gestului din punct de vederea al dogmei crestine si nu numai (pe marginea eutanasiei, a dreptului la o moarte demna exista multe discutii pro si contra, si dezbateri la ora actuala), important este ca Haneke a izbutit, in Amour, un film dupa care iti revii cu greu (pentru ca se apropie de marele mister al conditiei umane), sa ne aduca aminte ca nu suntem nemuritori, dar ca dragostea e mai puternica decât moartea.
Ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a fost in Bacau
Ieri, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a fost in Bacau. S-a intâlnit cu procurorii generali din zona Moldovei si prim-procurorii de la Parchetele de pe lânga tribunale. Sedinta a inceput la ora 10.00 si a durat aproape trei ceasuri. Aceasta a tinut sa se intâlneasca cu procurorii din tara pentru consultari pentru a se putea stabili necesarul de resurse umane, materiale si financiare pentru implementarea Noului Cod de procedura civila si cel de procedura penala. Astfel de intâlniri au mai fost si in alte regiuni din tara.
Mopedistii nu pot lua permisul, dar se aleg cu dosare penale
O situatie cel putin bizara si deloc in folosul mopedistilor a fost creata de aparitia Noul Cod Rutier. Din 19 ianuarie, cei care vor sa se deplaseze cu un astfel de mijloc de transport au nevoie de permis auto, in caz contrar li se intocmeste dosar penal pentru conducere fara permis. Oamenii ar vrea sa urmeze cursurile si sa sustina examenul pentru a lua carnetul dar nu au cum. Dupa intrarea in vigoare a legii n-au mai aparut si normele de aplicare. Prin urmare scolile de soferi din judetul Bacau nu pot fi autorizate de catre Autoritatea Rutiera Româna ca sa instruiasca elevi pentru a conduce mopede si sa obtina in final carnetul pentru categoria AM. Politistii, in schimb, au inceput deja sa-i traga pe dreapta pe acestia si sa le ceara permisul, iar trei dintre ei au ajuns deja sa fie cercetati penal. La rândul lor, instructorii spun ca sunt pregatiti sa tina astfel de cursuri, insa nu sunt de acord si cu modul in care se va desfasura sustinerea examenului. Mai exact, sunt nemultumiti de faptul ca elevii lor vor fi testati de la distanta. Mai precis, examinatorul ii va urmari dintr-o masina, in vreme ce ei vor sta alaturi de elev pe moped. Cei care vor sa conduca un astfel de vehicul trebuie sa aiba 16 ani impliniti.
„Pâna acum au fost intocmite trei dosare penale pentru mopedistii care conduceau pe drumurile publice fara permis.”
insp. Narcisa Butnaru, purt. cuv. IPJ Bacau„Este o anomalie. Scolile au cumparat scutere, s-au pregatit dar nu se pot autoriza pentru ca nu sunt norme de aplicare. Oamenii vin, se intereseaza, dar degeaba. Legea spune clar ca cei care au deja curs se pot inscrie la examen, dar examenele nu se tin din acelasi motiv. Nu sunt norme. Sunt oameni care faceau naveta cu mopedul la serviciu. Ce vina au ei acum?”
Petrica Bordeianu – instructor auto
Examenul special de Bacalaureat se va desfasura in luna mai
Sesiunea speciala de bacalaureat va fi organizata in luna mai. Acest Bacalaureat este organizata pentru elevii din clasele a XII-a si a XIII-a participanti la loturile olimpice, competitiile sportive si artistice internationale in perioada in care se desfasoara sesiunea normala a examenului. Ministerul Educatiei a aprobat un calendar al acestei sesiuni speciale, care va incepe pe 18 mai si se va finaliza, cu afisarea rezultatelor, pe 31 mai. Anul trecut, Bacalaureatul special a fost organizat, in premiera, in Bacau. Au fost inscrisi atunci 916 candidati, dintre care 25 au fost elevi olimpici si sportivi bacauani.
13 prefecti, o unica doamna Ana
Interviu cu Ana Cucu, sefa de cabinet a prefectului judetului Bacau
– Parca va stiu de când lumea. Se mai schimba lumea, mai vine, mai pleaca, dumneavoastra sunteti, dupa informatiile mele, cea mai longeviva sefa de cabinet. Câti prefecti ati schimbat?
– Nu stiu daca sunt cea mai veche, nu am informatii din tara, insa dumneavoastra plecati cu o insinuare. Nu eu am schimbat vreun prefect. Eu am fost si sunt sef de cabinet al prefectului, indiferent care a fost el. Pentru a va satisface curiozitatea, cu toate ca, sunt sigura, aveti si dumneavoastra in arhiva, eu am schimbat 13 prefecti. Vreti sa-i enumeram pe toti? Incepem cu Viorel Hrebenciuc si vom termina cu Claudiu Serban. Domnul Hrebenciuc a fost la inceput primarul judetului Bacau, aceasta era functia dupa Revolutie. Dupa ce FSN a devenit partid, prin februarie ’90, si s-au infiintat prefecturile, aceste doua institutii despartindu-se, domnul Hrebenciuc a devenit prefect, iar domnul Geo Popa a ramas presedinte al Consiliului Judetean al FSN. A urmat Dumitru Bontas, venind din functia de subprefect.
– Ati lucrat si inainte de 1990 in sistem, nu erati straina de administratie.
Am lucrat inainte la Oficiul Juridic al Consiliului Popular. Am lucrat cu juristi, de aceea am invatat foarte bine administratie. Sef era domnul Balaita, a fost presedinte de tribunal, apoi secretar al judetului. Meseria mea de baza este de steno-dactilografie si comert exterior, curs postliceal de doi ani la Bucuresti. Ca si acum, si atunci, totul se consemna, eu fiind desemnata sa stenografiez sedintele Consiliului Popular, iar câteodata, eram cheamta si la sedintele Biroului Judetean de partid.
– Am ramas la domnul Bontas.
– Viorel Hrebenciuc a fost luat la Bucuresti, pe la presedintie, a urmat domnul Bontas, acum profesor universitar la Universitatea “George Bacovia”. A urmat Ioan Silviu Lefter, se schimbase puterea. A stat cam trei ani, pâna in 1999. Pentru aproximativ un an a fost prefect Adrian Mironescu. Dumneavoastra stiti evolutia politica, nu va mai spun eu ce partid sau partide erau la putere. Urmeaza Radu Catalin Mardare – PSD, care spre sfârsit de mandat a candidat pentru Senat si l-a inlocuit, ca interimar, domnul Gheorghe Hura, care era secretar general al Prefecturii, pe timpul acela. Facem istorie. Trei luni a fost prefect, octombrie, noiembrie, decembrie 2004, dupa care a venit Gabriel Berca, din 2005 pâna in 2008. Vine Claudiu Serban, care a indeplinit functia de prefect cam un an, incheind amândoi un mandat de patru ani. Urmeaza domnul Dorian Pocovnicu, actualul subprefect, care a fost prefect din martie 2009, pâna in septembrie 2009. PDL il desemneaza pe Claudiu Balan ca prefect, cu un mandat de doar un an, urmat de Neculai Olaru cam trei luni. Am avut onoarea apoi sa fiu sefa de cabinet a domnului Constantin Scripat, cu un mandat din septembrie 2010, pâna in mai 2012. Trei saptamâni a fost prefect doamna Tudorita Lungu, singura femeie prefect in acesti 23 de ani. Acum a revenit pe functie, ca prefect, domnul Claudiu Octavian Serban. Avem 13?
Eu nu am facut politica, sunt o fana a administratiei.
– Au fost schimbati prefecti, pe dumneavoastra niciunul nu a vrut sa va schimbe?
– Nu, niciunul, nici macar o aluzie. Eu am stiut ce trebuie sa fac, am stiut ce-mi cere fiecare, ce presupune munca mea. Ei au avut incredere, eu sunt foarte comunicativa, cred ca este o calitate pentru aceasta functie. Aici este o continuitate, nu este simplu, trebuie sa stii bine si precis, in fiecare zi, in fiecare ora, in fiecare minut ce ai de facut si, mai ales, cum trebuie facut. Eu stau in fata unui presedinte de tara, a unui ambasador, a unui ministru, dar si a unui cetatean care vine dupa un ajutor social sau sa-si rezolve o problema la Legea 18. Eu sunt, domnule Baltatescu, un fan al administratiei, daca pot sa spun asa. Eu nu am facut politica, eu am fost tot timpul fidela functiei de prefect, nu am avut in vedere apartenenta lui politica. Prefectii se schimba, se rotesc, v-am spus, eu am ramas si voi ramâne fidela functiei, responsabilitatilor si competentelor unui prefect, ajutându-l, sprijinindu-l, atât cât ma pricep, sa-si indeplineasca foarte bine atributiile. Fiecare, pentru mine, a fost Domnul prefect. Tot imi spuneti sef de cabinet, eu sunt referent superior si fac parte din Serviciul Comunicare, Relatii Publice si Situatii de Urgenta. A fost, o data, postul cu acea denumire, insa acum este o alta organigrama. Eu am dat concurs pentru acest post acum 23 de ani si l-am luat cu Foarte Bine.
– Suntem in secolul XXI, tehnica si tehnologia au avansat, prefectul are telefon mobil, fax, e-mail, cont pe Facebook, mai multe posibilitati de informare si comunicare. Ce atributii mai are un sef de cabinet?
– O sa va surprinda, dar are multe, foarte multe. Nu pot sa va enumar chiar toate sarcinile mele, dar am sa insist pe relatiile publice, la mijlocirea contactului dintre prefect si cetateni. Aici bat la usa reprezentanti ai ministerelor, directori de institutii publice, dar si, cei mai multi, cetateni din orase si comune. Cineva trebuie macar sa dea un Buna ziua, nu? Sa va spun ca am dat mâna cu presedinti, cu ambasadori, cu ministri, deputati, senatori, inalti prelati, cineva trebuie sa onoreze asemenea vizite. Vin la prefect, care este reprezentatul Guvernului in teritoriu, mii de cetateni cu mii de probleme. Nu pot sa dea buzna in biroul prefectului, eu ii dirijez, ii repartizez pe servicii, pe directii, la oamenii care pot si au obligatia sa le rezolve problemele, ca nu toate sunt de competenta prefectului. Stiti, eu le cunosc la multi problemele in amanunt, le stiu si familiile, le cunosc parcelele pentru care se judeca de ani de zile. Unii sunt abonati la audiente, vin saptamâna de saptamâna, dau telefoane si de doua-trei ori pe zi. Eu le spun “petitionari cronici”, carora orice solutie le-ai da, nu sunt multumiti, insa ai obligatia, conform legii, sa-i asculti, sa-i indrumi, sa le raspunzi. Au fost ani, acum s-au mai linistit lucrurile, când au dominat litigiile cu pamântul, ani, luni, zile, uneori si nopti au fost alocate acestei chestiuni extrem de importanta pentru oameni, uneori de viata si de moarte.
Stiu foarte bine limba româna, de la mine nu pleaca la prefect, la institutiile centrale lucrari cu greseli de gramatica.
– Inainte de 1990, toti prim-secretarii de judet aveau sefi de cabinete barbati, numai barbati. Dumneavoastra cum ati ajuns pe acest post? Cine v-a recomnadat?
– Eu am fost o salariata silitoare, ca sa folosesc un termen scolaresc. Mi-a placut sa fac lucrari de calitate si la timp. Ce sa va spun, inainte, dar si acum, nu poti sa intârzii o lucrare, nu o poti face de mântuiala, este vorba de soarta oamenilor, este vorba de probleme extrem de importante de administratie, de guvernare. Cred ca am fost remarcata de sefii mei. Asa cred. Mai am un atu, stiu foarte bine limba româna, de la mine nu pleaca la prefect, la institutiile centrale lucrari cu greseli de gramatica, de compozitie. Am invatat foarte mult, ma refer la legislatie, parcurgând lucrarile pe care le pun in mapa prefectului. Cine m-a recomandat? Cred ca domnul Hrebenciuc, el ma cunostea.
– Mai sunt oameni care va apostrofeaza, va aduc injurii?
– In fata nu, dar la telefon mai injura, mai blestema, pe mine, Guvernul, birocratia, legile. Daca ati putea asculta la telefon câteodata, iti vine sa fugi, sa-ti iei câmpii, dar tu trebuie sa fii calm, sa vorbesti frumos, sa-i oferi omului o solutie. Eu nu am dreptul sa judec pe nimeni, insa, in sinea mea, dar asta sa nu scrieti, ma gândesc ca prea multa lume s-a invatat sa-i rezolve prefectul, ministrul, directorul problemele care tin de vointa lui, de munca lui. Imi vine câteodata sa le spun, mai puneti mâna fratilor pe o lopata, pe un hârlet, mai cititi o lege…
– Va stie lumea de frica, sunteti dura, il mai acoperiti pe prefect? Ziaristii au o problema cu secretarele…
– Eu sunt comunicativa si diplomata. Cred ca si diplomatia este un alt atu al meu. Diplomatia am invatat-o de la fiecare prefect. Fiecare are un stil de lucru, de comunicare, nu am vazut, nu am auzit pe niciunul ridicând tonul, nu am auzit niciun cetatean care a iesit din biroul prefectului sa foloseasca cuvinte dure. Domnule, diplomatia, in aceste functii, in aceasta meserie, este o arta. Eu nu sunt pusa aici sa-i ingreunez munca prefectului, eu sunt aici sa-l ajut, sa-i programez timpul, sa-i ofer informatiile necesare, dar mai ales sa-i creez un climat judicios, daca se poate relaxat de munca. Nu-i usor pentru un prefect sa lucreze 10-12 ore intr-un stres permanent. Sunt, cum va spuneam ferma, comunicativa, imi sustin punctele de vedere, dar respect si punctele de vedere ale celorlalti. Nu am de ce si cum sa-l acopar pe domnul prefect. Când este, este, când nu, spun adevarul.
Toti prefectii au fost si sunt egali pentru mine. Sunt comunicativa si diplomata.
– Care prefect v-a ramas la inima, cu care v-ati impacat cel mai bine?
– Am sa va raspund sincer, toti prefectii au fost si sunt egali pentru mine. M-au respectat, i-am respectat. Sunt oameni pregatiti, cu experienta, educati, dedicati muncii lor.
– Ce preferinte au, cafea, ceai, apa. Cine a avut vreo preferinta aparte?
– Nu am avut probleme de acest gen. Fiecare a vrut, ca orice om, o cafea, un pahar cu apa, un ceai. Pentru mine, dimineata, la prima ora, este obligatoriu sa pregatesc mapa cu problemele zilei, radiograme, urgente, comunicari venite peste noapte, telefoane. Sunt lucrari care trebuie rezolvate foarte repede, sunt urgente de la Guvern, de la ministere, de la instante.
– Mai exista telefonul rosu, celebrul telefon de la Cabinetul 1 sau 2 de pe timpul partidului?
– Este telefonul guvernamental, nu-i niciun telefon rosu. Eu il socotesc ca pe orice telefon, mai raspund si eu la el, când prefectul este plecat pe teren. Uitati-va aici, pe birou am o serie de mijloace de comunicare rapida, la inceput aveam un telefon negru. Ce-i ala fir rosu, toate sunt “rosii” ca importanta. Nu se mai ridica nimeni in picioare când suna telefonul guvernamental. Este un telefon operativ, suna direct in biroul prefectului.
– Ce facea doamna Ana Cucu la Revolutie?
– Vreti sa vorbim de revolutie? Dar n-am mare lucru sa va spun. Pe 22 decembrie, la prânz, eram pe strada, in pauza de masa. Am vazut zarva, se adunau oameni in piata, unii strigau, altii vociferau tot felul de cuvinte. N-am inteles eu bine ce se intâmpla. Balconul se umpluse de oameni, vorbeau, in piata se adunase multa lume, la televizor se striga «Victorie!» Nu stiu daca ne-a spus cineva, insa noi am plecat acasa. Am stat acasa cred ca doua zile, dupa care m-au chemat, cum v-am spus, dupa constituirea FSN, sa particip la sedinte si sa stenografiez. Asa am facut eu Revolutia. Dupa doua zile a fost chemat si domnul Viorel Hrebenciuc. Sef era domnul Geo Popa, mai erau Stelian Dragu, Viorel Savin, Tamas Emil, Viorel Pârvutoiu, Marc, Iacubov, Vasile Ion, “Gringo”, cum este cunoscut, domnul Sechelariu, multi, foarte multi pe care eu nu-i cunosteam, pe altii i-am cunoscut dupa aceea, iar pe altii nu i-am mai vazut niciodata. In Bacau a fost, in opinia mea, o revolutie blânda, nu s-a tras, nu a murit nimeni, ca la Sibiu, Timisoara, Bucuresti… Aici nu s-au dat batalii, a fost o manifestatie.
La Revolutie eram foarte tânara, cred ca evenimentele au trecut pe lânga mine, iar eu nu le-am observat.
– In sediu cum a fost? S-a vorbit ca s-au furat lucruri, documente, se faceau betii.
– Am auzit, insa nu am vazut nimic, pe nimeni, erau aici militari, de la garzile patriotice, nu cred asa ceva. Cine a vazut sa spuna, nu-i inca târziu. Eu am un respect deosebit pentru cei care au avut victime in Revolutie, cum este domnul Pintea, un om deosebit, care isi poarta durerea cu demnitate, m-a impresionat foarte mult drama acestor familii, iar când vin aici, au si ei probleme, incerc sa le rezolv foarte repede si favorabil daca se poate. La Revolutie eram foarte tânara, cred ca evenimentele au trecut pe lânga mine, iar eu nu le-am observat.
– Sunteti o enciclopedie a acestor ani, mai ales a Revolutiei, insa modestia, discretia cred ca va impiedica sa spuneti mai multe. Nu v-ati gândit sa scrieti o carte? Cred ca ar fi interesanta.
– Eu as scrie o carte despre administratie, evolutia ei, principii, norme, reguli, despre birocratia care inca ne manânca sufletul. Despre Revolutie am inteles ca scrie domnul Viorel Savin, mi-ar placea sa citesc. N-am putut sa-l ajut, ar fi vrut sa consulte procesele verbale de la sedintele FSN-ului, la care eu am participat, insa, in arhivele noastre, nu am mai gasit nimic.
– Dupa cum spuneti, programul dumneavoastra nu este unul fix, de la 8 la 16, cum v-ati descurcat cu familia, cu copiii?
– A fost greu, foarte greu, copiii erau mici, iar eu lucram si pâna la 9-10 seara, mai ales la inceput, când era domnul Hrebenciuc, dar si la domnul Bontas, erau zeci de oameni aici, veneau dupa locuinta, dupa butelii, veneau dupa un loc de munca, pensii, dupa pamaânt, jutoare. Era ca la balamuc. Nu puteai sa nu-i primesti, sa nu-i asculti. A fost greu, dar si frumos. Acum am ramas singuri, doar eu cu sotul. Copiii au crescut, amândoi sunt la Bucuresti, fata a terminat ASE, Relatii Economice Internationale, s-a maritat, baiatul a terminat Arhitectura. Sunt deja bunica, am un nepot de doi ani. Stiti de ce ma bucur, niciunul nu a fost tentat sa plece din tara, au ramas aici, vor sa se realizeze, sa traiasca de pe urma muncii lor.
– Felicitari, sotul cu ce se ocupa?
– Lucreaza in domeniul privat.
Am doua mari pasiuni, sportul si limba engleza.
– Intr-o dimineata v-am vazut prin parc, alergati…
– Fac sport, domnule. Desi nu am o munca sedentara, am nevoie de miscare. Impreuna cu mai multe prietene, in fiecare dimineata, la sase, alergam prin Parcul Libertatii. Ani intregi am alergat la Insula. Dupa-amiaza, la 18.30, merg la sala, la gimnastica. Zilnic. Am doua mari pasiuni, sportul, eu am facut sport si când am fost eleva, si a doua mare pasiune este limba engleza. Am rafturi de dictionare, manuale, carti de literatura, am facut cursuri. M-am enervat, ma uitam pe diferite canale care au emisiuni, filme in limba engleza si nu intelegeam nimic. Se poate? Acum stiu despre ce este vorba.
– Sotiile prefectilor suna la cabinet, pe direct?
– Acum nu. Când nu erau mobile mai sunau, insa foarte rar. Ma mai intreaba ziaristii, chiar si salariati, cum este prefectul, ce defecte are. Le spun ca nu stiu, in gluma le spun sa intrebe sotiile. Eu le vad, le stiu doar calitatile prefectilor cu care am lucrat. Stiti ca eu nu am avut niciun diferend, nicio discutie cu vreun prefect? Absolut cu niciunul. Când se schimba prefectul, imi trebuie doar doua zile sa stiu, sa invat ce-mi cere, ce doreste.
– Spun vreodata Multumesc!
– Sigur. Sunt respectuosi, amabili. Eu nu am fost si nu sunt stresata, timorata in prezenta lor. Relatiile noastre sunt de munca, de respect, eu trebuie sa stiu, sa intuiesc ce si cum doreste sa rezolve o problema. Eu nu-mi permit sa-l agasez cu nimicuri. Eu sunt o buna ascultatoare.
– O secretara, o sefa de cabinet stie, are foarte multe informatii, unele publice, altele secrete…
– Sunt câteva atributiuni pe care nu le pot face publice.
– Salariul?
– Stiti care este formula: este confidential. Un salariu de bugetar, insa sa nu se astepte nimeni la cine stie ce suma.
6 ani – la pregatitoare, 7 ani – la clasa I
Ultimele noutati
Clasa pregatitoare ramâne in categoria invatamânt primar obligatoriu, cu invatatori calificati. Copiii de 7 sau 8 ani, care nu au urmat cursurile clasei pregatitoare, din toamna vor fi inscrisi direct in clasa I. Asta prevede un acord incheiat intre Ministerul Educatiei, federatiile sindicale si asociatiile parintilor. Se asteapta insa emiterea metodologiilor legate de aceste inscrieri. Pâna atunci, scolile din Bacau au inceput pregatirile si au realizat deja un recensamânt al elevilor care vor intra in clasa 0 si a celor care au vârsta necesara pentru inscrierea in clasa I.
Pâna la aparitia unei metodologii clare, Inspectoratul Scolar Judetean Bacau a emis o nota primita de la Ministerul Educatiei prin care se aduc noutati cu privire la inscrierea elevilor la clasele pregatitoare si I. Astfel, din septembrie, vor fi inscrisi obligatoriu la clasa pregatitoare copiii cu vârsta de 6 ani impliniti pâna la 31 august sau care vor implini 6 ani pâna la 31 decembrie, cu specificarea ca acestia din urma vor intra in invatamântul primar la sfatul psihologului si prin decizia parintelui. In cazul copiilor care implinesc 7 ani pâna la 31 august sau sunt mai mari, acestia vor merge direct la clasa I, nu in clase separate, ci integrati cu cei care sunt in anul scolar in curs in clasa pregatitoare, iar din toamna vor fi in clasa I. Prioritate la inscrieri au copiii pentru clasele pregatitoare. Cel mai probabil acestea se vor realiza in luna aprilie. In ceea ce priveste inscrierea in clasa I, aceasta se va face dupa ce vor fi emise metodologiile specifice.
Parintii intreaba, directori asteapta metodologii
In Bacau, scolile au inceput sa realizeze rencensamântul prichindeilor in functie de planul de scolarizare propus pentru anul viitor. Cereri vin de peste tot, inclusiv din localitatile marginase orasului. Se asteapta noi decizii, desi planul de scolarizare este cunoscut. Copiii vor avea acelasi curriculum ca si anul scolar in curs. La pregatitoare elevii isi vor dezvolta abilitatea de a comunica, vor consolida primele contacte cu lumea literelor si a cifrelor, vor invata sa interactioneze cu ceilalti colegi, dar si cu adultii prin jocuri didactice, activitati in echipa, prin desen sau muzica. Copilul nu va da niciun test de evaluare si nu va primi nici note ori calificative. La clasa I se va urma planul cadru de programe scolare ce va fi aprobat de Ministerul Educatiei.
„Pentru inscrierile la clasa pregatitoare noi am facut primele diligente in acest sens, adica ne-am efectuat recensamântul elevilor, care au domiciliul pe strazile arondate scolii, si am elaborat planul de scolarizare. Vom avea, ca si anul acesta, trei clase pregatitoare, pentru ca avem deja mobilierul adecvat, tablitele si grupurile sanitare specifice vârstei, intr-un spatiu pregatit separat de scoala, pentru a nu se intersecta cu elevii mai mari. Pe clasa I nu facem inscrieri pentru ca vom prelua elevii care sunt acum in clasele pregatitoare. Dar daca vor fi schimbari, vom fi anuntati.”
prof. Mariana Umbrarescu, director Scoala „Nicolae Iorga”„Noi ne-am propus in planul de scolarizare trei clase pe pregatitoare. Asteptam metodologia de la Ministerul Educatiei. Avem in structura scolii doua gradinite, ce ne ajuta foarte mult pentru ca preluam copiii de acolo, de la grupele mari. Insa avem cereri si din Hemeiusi, Margineni, Letea Veche, Saucesti, care vor sa se inscrie la noi. Mai este insa o problema – cea a copiilor care stau in acest an acasa si nu parcurg clasa pregatitoare. Sunt si astfel de cazuri. Dar sigur vor fi precizari si pe aceasta tema. La clasa I nu sunt alte noutati – cei de la pregatitoare vor trece direct in clasa I. Daca vor fi solicitari, vom infiinta si o a treia clasa, fata de doua câte avem in planul de scolarizare acum.”
prof. Mircea Bostan, director Scoala „Constantin Platon”
In acest an, in clasele pregatitoare invata 4.319 de copii, pe un numar de aproximativ 250 de sali de curs. Aici predau 353 de cadre didactice din invatamântul primar. De cealalta parte, in clasa I sunt inscrisi 6.178, in 240 de clase. Conform estimarilor efectuate, in noul an scolar ar trebui sa intre in clasa pregatitoare circa 4.100 de copii, care acum sunt la gradinite, in grupa mare, iar in clasa I, cei aproximativ 4.300 care acum sunt in pregatitoare.
Pe scurt
Inscrierea copiilor se va realiza in functie de vârsta lor la inceput de an scolar, astfel:
– copiii cu vârsta mai mica de 6 ani se pot inscrie in clasa pregatitoare, dar nu este obligatoriu (se vor face evaluari specifice)
– copiii intre 6 si 7 ani se vor inscrie obligatoriu la clasa pregatitoare
– copiii mai mari de 7 ani se vor inscrie in clasa I.
Bulina rosie interzice asigurarea apartamentelor
Asiguratorii ofera cu mare greutate polite facultative pentru proprietarii care stau in locuinte cu risc seismic. Iar cele care ofera astfel de servicii pun conditii speciale. Un caz aparte este blocul Marasesti 11, care desi consolidat, figureaza inca in baza de date nationala cu imobile subrede si pe “lista neagra” a asiguratorilor, astfel ca locatarii nu isi pot asigura locuintele la adevarata lor valoare.
Asigurarea locuintei pare un plan irealizabil pentru persoanele care detin apartamente in cladirile cu risc seismic. Cele mai multe companii au excludere la imobilele cu risc seismic, adica refuza incheierea de astfel de polite facultative. Trecere au doar politele obligatorii, cu prima de asigurare de 20 de euro pe an pentru locuintele de la bloc si pentru care proprietarul primeste despagubiri de maxim 20.000 de euro in caz de daune provocate de cutremure, alunecari de teren sau inundatii cauzate de precipitatii. “Problemele apar in cazul in care proprietarul doreste sa isi asigure locuinta la o valoare mai mare, cu o polita facultativa. Insa oricât de mult este dispus sa plateasca, multe societati refuza sa ii incheie polita, pentru ca riscurile sunt prea mari”, ne-a declarat un asigurator. Aproape toate companiile refuza sa asigure locuinte din blocurile cu risc seismic I, altele exclud si gradul II, iar altele exclud chiar si imobilele incadrate in clasa de risc seismic III.
Prime majorate
Societatile care semneaza, totusi, asigurari de locuinta pentru locatarii dintr-un bloc incadrat cu risc seismic solicita prime majorate fata de un imobil neincadrat in clasa de risc seismic. Astfel, la Compania Generali, una dintre cele mai puternice de pe piata, un apartament de doua camere, cu suprafata de 50 mp, neincadrat in clasa de risc seismic este asigurat pentru suma de 36.000 de euro cu o prima anuala de 331 lei. In schimb, un apartament similar, dar aflat intr-un imobil incadrat la urgenta 2 sau 3 este asigurat pentru aceeasi suma, dar la o prima majorata la 414 lei pe an.
Paradoxul blocului Marasesti 11
Intr-o situatie paradoxala se afla locatarii din blocul Marasesti 11, situate vizavi de Primaria Bacau. Imobilul era unul dintre cele mai subrede din oras si a fost primul si ultimul bloc din Bacau, pâna acum, la care s-au efectuat lucrari de consolidare a structurii de rezistenta. Cu toate ca de atunci au trecut peste patru ani, blocul inca figureaza pe lista imobilelor cu risc seismic, din urgenta I. Prin urmare, locatarii nu isi pot asigura locuintele la adevarata valoare, ci doar la suma de maxim 20.000 de euro, cât permite polita obligtorie.
Blocuri excluse de la asigurari
In municipiul Bacau exista 94 de imobile cu structura de rezistenta subrezita de cutremurele din ’77, ’86 sau ’90, expertizate si incadrate in diferite grade de urgenta pentru a fi consolidate. Blocurile incadrate la urgenta 1, excluse de la asigurarile facultative, sunt: Razboieni 23, Mihai Eminescu 7B, Nufarului 42, Aleea Parcului 1, Razboieni 50, N. Titulescu 26, Razboieni 28, Mihai Eminescu 18, Nicu Enea 48, Marasesti nr. 4, 7, 9, 10, 12.
Alte 38 de imobile sunt incadrate la Urgenta 2, pentru care primele de asigurare sunt majorate sau chiar sunt excluse de la asigurari de catre unele companii. Restul de 42 de imobile sunt incadrate la gradul de urgenta 3.
Reparatii sub ochii clientilor in service-urile auto
Dupa numeroase plângeri ca unele service-uri inlocuiesc piesele stricate cu unele vechi, dar ii taxeaza pe proprietari cu pretul unora noi, parlamentarii au adoptat o lege prin care ii obliga pe proprietarii service-urilor sa le asigure clientilor o sala de asteptare de unde ii pot urmari pe mecanici la treaba. Astfel, se pot convinge de faptul ca piesele instalate pe masina sunt noi, vad cum lucreaza angajatii si, in cazul in care trebuie sa plateasca orele de manopera, calculeaza si timpul pe care il petrec sub capota masinii.
Unele service-uri din Bacau au prevazut deja amenjarea unei sali de asteptare pentru clienti, inca de la constructia cladirii. „Noi avem deja o sala de asteptare. Am vazut sistemul in strainatate si am prevazut constructia service-ului incluzând si sala de asteptare. In plus, asa putem controla si noi ce se intâmpla. Avem clienti care stau aici. Sunt suspiciosi mai ales daca au avut ceva experiente negative la reprezentantele auto”, a declarat Gabriela Alexa, administratorul unui service din cartierul Izvoare.
Alti proprietari, in schimb, nu mai au posibilitatea sa extinda acum spatiul si vor continua sa se foloseasca de sistemul de supraveghere video pentru ca da rezultate. „Avem un sistem de supraveghere montat acum 4-5 ani si vom continua sa il folosim. Conceptul showroom-ului nu mai permite acum amplasarea unui geam prin care sa poata privi clientii. Ei pot urmari lucrarile direct de pe camerele de supraveghere care sunt deschise mereu, dar nu sunt asa de interesati. Urmaresc mai degraba programele de stiri”, spune Marius Grudintchi, administratorul unui alt atelier auto.
La noua legislatie vor trebui sa se adapteze si mecanicii auto din mediul rural. „Eu ma ocup de partea electrica a masinilor. Clientul sta in permanenta lânga mine, chiar asta ii cer ca sa nu avem probleme ulterior. Este o idee buna, ca omul sa plece cu certitudinea ca ai lucrat bine”, a declarat Nelu Atanasoaie, care detine un service in Iliesti, comuna Ardeoani.
Legea mai prevede ca, daca reparatia i se pare suspecta, proprietarul masinii o poate contesta, iar raspunsul va veni in 7 zile de la Registrul Auto Român. Acesta poate refuza semnarea receptiei lucrarilor si poate chiar sa refuze plata, pâna in momentul in care nu mai are dubii cu privire la calitatea lucrarilor. La zece contestatii si doua controale RAR, service-ul va ramâne fara licenta de functionare. Proprietarii service-urilor vor trebui sa puna la dispozitia clientilor si un registru al contestatiilor.
Initiatorul proiectului de lege in acest domeniu a fost parlamentarul bacauan Iulian Iancu. „Service-ul trebuie sa justifice în acest fel si costul, uneori foarte ridicat al interventiei. În al doilea rând, ofera sansa beneficiarului sa fie confortabil ca el asista, vede, este sigur ca ce se întâmpla la masina lui este în conformitate cu prestatia mentionata de catre service-ul auto”, a precizat Iancu. Proiectul de lege a fost inaintat si in 2010 spre aprobare, dar a fost respins de Camera Deputatilor. Initiativa a fost repusa pe ordinea de zi si a primit aviz favorabil in plenul Camerei.
„Daca au dubii, clientii pot merge in service pentru câteva minute. Este important pentru ei sa arati disponibilitate, ca sa vada ca nu ai ce ascunde.”
Marius Grudintchi, administrator service
Apicultorii bâzâie a revolta
Crescatorii de albine din judet sunt extrem de nemultumiti de Codul Fiscal si proiectul Legii Apiculturii, care introduc reguli noi si impozitarea cu 16 la suta a veniturilor. Cei care au sub 50 de familii de albine sunt scutiti de impozit. Intre 50 si 100 de familii, norma de venit stabilita de Guvern este 70 lei/familie, iar peste 100 de familii, 98 de lei. „Noi nu suntem impotriva fiscalizarii apiculturii, afirma Relu Grigoras, vicepresedintele ACA Bacau. Suntem, insa, nemultumiti de faptul ca nu este recunoscut beneficiul adus de albina naturii. Pâna acum, exista o intelegere mutuala, cumva, intre autoritati si apicultori. Noi participam la polenizare, care stim ca aduce culturilor sporuri de productie mari, chiar foarte mari, aceasta nefiindu-ne platita. In contrapartida, legislatia prevedea ca noi sa nu platim impozit. Acum nu ni se dau bani pe polenizare, dar se fiscalizeaza apicultura, ceea e greu de acceptat. Nu ni se pare echitabil.” Nici acum nu e usor, sustin apicultorii, plângându-se de costul rovignetei, taxele pentru transportarea stupilor si sumele cerute de primarii, fermieri si proprietarii de fânete si paduri. Ei arata ca in apicultura se produce doar 3 luni pe an, daca vremea o permite, si ca e mai mult o pasiune decât o afacere.
Dispar fondurile, vin impozitele!
Cele mai importante probleme sunt lipsa subventiilor si diminuarea fondurilor care le sunt alocate prin Programul National Apicol (PNA). Albinarii spun ca nu au primit de doi ani subventia pentru familiile de albine. „Sunt o multime programe si asta e bine. Ceea ce ne doare e faptul ca nu au fost bine intelese si nu sunt duse pâna la capat. Exista apicultori care sunt in al doilea sau al treilea an de proiect si care au probleme la recunoasterea cheltuielilor pe care le-au facut”, afirma Relu Grigoras. Pe de o parte se diminueaza fondurile, pe de alta parte sunt introduse impozite si restrictii. Apicultorii critica articolele privind identificarea stupilor, ameliorarea familiilor de albine, supravegherea sanitara si acuza ca Guvernul nu i-a consultat. Ei sustin ca legea e superficiala, represiva, axata pe sanctiuni si ca nu va imbunatati functionarea apiculturii. Primul pas va fi incercarea de a negocia cu MADR solutionarea cererilor, dupa care se va protesta in strada, arata Relu Grigoras: „Exista cai legale de atac si nu vom ezita sa le folosim. O data, vom ataca legea, doi, daca va fi cazul, vom trece de la petitii la demonstratii”, arata Relu Grigoras.
Porti aurite inchise cu lacate ruginite
Rafinaria Onesti, una dintre cele mai mari din tara, cu capacitate de prelucrare, in 1990, de 3,5 miloane de tone titei, având in schema peste 3500 de salariati, specialisti de prima mâna, veniti din toate colturile tarii, dar si cu muncitori calificati in meserii de mare tehnicitate si finete, a ajuns astazi sa numere picaturile de benzine care se mai scurg din instalatiile nefunctionale de ani buni. Societatea onesteana nu a incaput, din motive pe care doar analistii si politicienii vremii le stiu, in SNP, marea gaselnita a anilor ’90, ramânând la mâna destinului dar si a multor profitori. Privatizata, re-privatizata, RAFO Onesti a trecut prin mâna mai multor afaceristi, unii cu buna credinta, altii doar pentru a o jupui de ultima piele. Au batut drumurile rafinariei presedinti, senatori, deputati, ministri, veniti in campanii electorale, veniti cu promisiuni in bat, insa saraca-bogata societate mai avea in 2008 doar 1658 de salariati, iar productia se cifra la câteva galeti de combustibili, ceea ce a condus la disponibilizarea, in acel an, a inca 800 de oameni. Actionariatele s-au succedat ametitor pe la RAFO, fiecare cu planuri si promisiuni, insa programele de modernizare interminabile au secat si ultimele rezerve de capital, procesele fluviu au tinut rafinaria pe butuci, ceea ce a agravat situatia rafinariei. Nu stiu daca astazi cineva mai poate reface istoria adevarata a „tragediei onestene”, o capacitate de productie care se inscria ca principalul contributor la bugetul judetului. Eu am avut incredere in Iliescu, in Basescu, in Nistor, Hrebenciuc, Vreme, Marian, forte politice si de decizie, ca vor reusi sa dea o sansa municipiului Onesti, oamenilor care isi câstigau pâinea de la RAFO, copiilor, industriei de pe orizontala, comertului, culturii, invatamântului. Am crezut, de asemenea, in ultimul actionar, si mai cred in continuare ca este bine intentionat. In toamna, vreo 4-5 deputati si senatori au supt voturi de pe Valea Trotusului, insa nu au reusit sa faca brânza, laptele s-a coraslit, deoarece cheagul a fost expirat. A intervenit criza, crâncene efecte s-au abatut peste Onesti, zilele trecute inca 470 de salariati au fost timisi acasa, iar astazi, RAFO mai are doar 400 de oameni care ponteaza cartele la intrare. 400 din 3500, in numai 20 de ani de instabilitate, incertitudini, bâjbâieli cu statut de management performant. Praful s-a ales. RAFO a ajuns o conserva, pe care nimeni nu are curajul sa o deschida, in timp ce PETROM anunta cel mai mare profit de la infiintare, un profit care se mai obtinea doar in China prin anii 2000. De unde mai iese fum pe Platforma Petrochimica din Onesti? Doar de la Chimcomplex, unde domnul Bancila a stiut sa tina piciorul bine infipt in prag.
Handbal masculin / Cupa EHF: A la turca, bre!
Stiinta MD Bacau – Besiktas Istanbul (duminica, ora 20.00, Sala Sporturilor/ 10 lei biletul de intrare)
Alt meci, alta distractie pentru Stiinta MD Bacau. Sau, cel putin, asa speram sa fie! La patru zile dupa victoria cu 33-28 contra Odorheiului, in derby-ul etapei a 15-a a Ligii Nationale, studentii vizeaza si primul succes european. Duminica seara, echipa lui Eliodor Voica primeste vizita turcilor de la Besiktas Istanbul, in ceea ce se anunta duelul pentru locurile 3-4 in grupa D a Cupei EHF. Un meci care isi va gasi replica pe 9 martie, pe malurile Bosforului.
Patru puncte avans
Pâna la jocul de acasa cu Besiktas, bacauanii si-au intrat in mâna invingând miercuri Odorheiul intr-o maniera mult mai clara decât o arata scorul de 33-28. Cu Ghita in postura de principal realizator (9 goluri), Stiinta a dominat inca din start confruntarea cu harghitenii, conducând la pauza cu 20-15. In partea secunda, gazdele au intensificat ritmul, ajungând la 33-24 in minutul 55 si doar relaxarea din final a facut ca partida sa se incheie cu o diferenta de numai cinci goluri. Victoria de miercuri permite Stiintei sa se distanteze la patru puncte de Odorhei si, totodata, sa abordeze jocul cu Besiktas cu un moral ridicat.
Sfaturi de la invinsi
Bacauanii pregatesc partida contra turcilor cu cea mai mare atentie. „Cu totii speram sa obtinem duminica prima victorie in grupe”, a declarat antrenorul Stiintei, Eliodor Voica. „Colin” si baietii sai au primit câteva indicatii pretioase tocmai de la invinsii lor de miercuri din campionat. Eliminati de Besiktas in turul doi al Cupei EHF, harghitenii considera ca Stiinta isi poate adjudeca partida de acasa cu turcii. „Besiktas nu e echipa rea, dar acasa veti câstiga sigur, apa cum facut si noi” a fost mesajul adresat Stiintei de catre antrenorul Odorheiului, Vlad Caba.
Volei feminin / Divizia A1: Ori e alba, ori e neagra!
Volei Alba Blaj – Stiinta Bacau
„Pentru a spera la locul doi, trebuie sa câstigam toate aceste ultime patru meciuri ale sezonului regulat. Si nu oricum, ci la scor de trei puncte”, a anuntat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, dupa victoria de miercuri, cu 3-0 contra „lanternei” U Cluj. Primul dintre cele patru jocuri se anunta insa si cel mai dificil. Sâmbata, bacauancele se vor deplasa pe terenul Albei Blaj, o echipa care le-a dat serios de furca in acest sezon. In special in Cupa României, acolo, unde Stiinta a trecut de Alba dupa un 3-2 a contre coeur la Blaj.
Doua echipe in picaj
Cu patru infrângeri colectionate in cele sapte etape de campionat disputate in 2013, Stiinta va da sâmbata peste o formatie aflata, la rândul sau, intr-o acuta criza de forma si de rezultate. In ultimele patru runde, Blajul a câstigat un singur meci, si acela in tie-break contra ultime clasate, U Cluj. In rest, un esec categoric pe terenul lui Dinamo (0-3) si alte doua infrângeri in tie-break. Ultimul dintre acestea s-a inregistrat miercuri, la Piatra Neamt, in fata Unicului, la capatul unui meci spectaculos, cu dese rasturnari de situatie.
Copy-paste?
Asadar, Alba Blaj – Stiinta se anunta ca un meci al echipelor aflate in picaj. Cine câstiga sâmbata, are insa prilejul sa se ridice considerabil. „Sa speram ca noi vom fi cei care se vor impune”, a declarat Florin Grapa, care va fi nevoit sa renunte in continuare la bulgaroaica Kremena Kamenova, accidentata la glezna. Ca si la meciul cu U Cluj, locul sau va fi luat de Crina Baltatu. Ramâne de vazut daca Grapa va face aceleasi alegeri si pe posturile de coordonator (cu Staelens preferata Sabinei Miclea), respectiv cel de „universal”: Herlea in locul lui Iosef.
Daca batem, urcam pe 2
Rezultatele intermediarei de miercuri: CSM Sibiu – CSM Lugoj 1-3, SCMU Craiova – Tomis Constanta 1-3, CSM Bucuresti – Dinamo Bucuresti 0-3, Stiinta – U Cluj 3-0, Unic Piatra Neamt – Alba Blaj 3-2. Medicina Târgu-Mures a stat.
Programul complet al etapei a 20-a (sâmbata, 23 februarie): CSM Lugoj – Unic, Volei Alba Blaj – Stiinta, U Cluj – CSM Bucuresti, Medicina – SCM U Craiova, Tomis Constanta – CSM Sibiu. Dinamo sta.
Lista finala a concediatilor de la RAFO
Consiliul de administratie al RAFO a stabilit lista finala a concedierilor care au loc in perioada urmatoare, dupa ce au fost analizate sI contestatiile unora dintre salariati. Astfel, 475 de salariati vor fi concediati, iar in societate vor ramâne 438 de angajati. Cei 475 au primit deja preaviz de concediere colectiva, urmând sa primeasca decizia de concediere și încetarea contractului individual de munca din 29 martie. Pentru perioada ramasa pâna la finele lunii martie isi vor primi integral drepturile salariale, iar ulterior vor primi salarii compensatorii de maxim 9.000 de lei de persoana, in functie de contractul de munca in baza caruia au activat. Concedierea a fost motivata de actionarul majoritar al RAFO prin epuizarea resurselor financiare destinate mentinerii intregii forte de munca.
Zilierii, taiati de la ajutorul social
Introducerea registrului de evidenta a celor care presteaza munci ocazionale a dus la scaderea considerabila a beneficiarilor de ajutor social (Legea 416/2001 privind venitul minim garantat). O demonstreaza situatia comparativa a persoanelor care au primit in vara aceasta prestatie sociala si a celor care au beneficiat de ea in iarna 2012-2013. In decembrie 2012 si ianuarie 2013, lunar, Agentia Judeteana de Plati si Inspectie Sociala (AJPIS) Bacau a achitat aproape 8.300 de ajutoare sociale la tot atâtea familii. In vara anului trecut, lunar, au fost platite, in medie, 6.800. Asadar, ca urmare a raportarii de catre agentii economici a orelor de munca prestate de catre sezonieri, vara numarul beneficiarilor de ajutor scade cu minimum 1.500 de familii. Aceasta inseamna economii de câteva sute de mii de lei in fiecare an la bugetul statului. Dar acesta mai câstiga inca o suma de bani ca urmare a prestarii de munci sezoniere de catre cei care sunt saraci si lucreaza ocazional. Toti zilierii sunt obligati sa achite impozitul de 16 la suta la suma pe care o primesc de la cei la care muncesc cu ziua, ei trebuind sa fie platiti cu un tarif pe ora de minimum 2 lei si maximum 10 lei. Impozitul se retine si se vireaza in urmatoarea luna de catre cel care ii angajeaza ca zilieri. Deci pentru lunile in care a fost virat impozitul, zilierul nu mai primeste ajutor, deoarece realizeaza venituri impozabile care il exclud de la acest drept. Dar, pentru zilieri, nu se datoreaza nicio contributie de asigurari sociale, astfel ca ei nu au dreptul la concediu medical platit, la medicamente compensate ori gratuite, la pensie si nici la celelalte facilitati prevazute de lege pentru salariatii angajati. In schimb, cei care iau ajutor social beneficiaza de asigurare de sanatate.
Acces in institutii publice pe baza de cartela de acces
Desi formal sunt institutii deschise cetatenilor, la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Bacau s-a instalat un sistem de acces in cladire doar pe baza de cartela. „Mi se pare normal asa. Munca functionarilor era intrerupta adesea de toti cei care bateau la usa gresita. Nu am avut incidente, dar vreau sa prevenim. Angajatii trebuie sa isi faca treaba in liniste”, a motivat directorul Oficiului de Cadastru, Liviu Miroseanu. Asadar, cei care vor sa urce in institutie trebuie sa treaca mai intâi pe la ofiterul de serviciu care le va permite accesul.
Accidentata pe zebra de un tânar care invata sa conduca
Un baiat de 18 ani nici nu a luat permisul de conducere si deja a facut un accident de circulatie. Acesta se afla la volanul masinii de scoala si se deplasa pe strada 9 Mai. La un marcaj pietonal a surprins-o si accidentat-o pe Irina G. (26 ani) care traversa strada pe zebra. In dreapta sa se afla instructorul auto care nu a mai apucat sa reactioneze. Victima a fost transportata la spital unde a primit ingrijiri de urgenta, dar nu a fost nevoie de internare. Si in acest caz, oamenii legii fac cercetari pentru vatamare corporala din culpa.
A vrut sa-si trateze gelozia cu pastile
O tânara de 22 de ani, din Bacau, a ajuns la spital in stare destul de grava dupa ce a inghitit 60 de pastile. Femeia era geloasa si si-a sunat concubinul pentru a-i spune ca vrea sa moara si ca a luat medicamente. Acesta a reusit sa ajunga la timp la ea si sa o duca la Unitatea de Primiri Urgente.
Un minor a spart patru case
Un baiat, in vârsta de 16 ani, a reusit sa adune la cazier patru fapte de furt calificat. In ultima luna si jumatate acesta a intrat in locuintele localnicilor de unde a sustras scule electrice, pasari sau butelii. Intreaga activitate infractionala i-a fost probata de agentii din comuna care acum il cerceteaza penal si au reusit sa recupere prejudiciul.
