Bacauanii care calatoresc in state ale Uniunii Europene pot solicita Casei Judetene de Asigurari de Sanatate cardul european de sanatate. Casa Nationala a anuntat ca a reinceput tiparirea si distribuirea cardurilor catre asigurati. Pâna acum, asiguratii au primit, timp de mai multe luni, certificate europene de sanatate in locul cardului. Teoretic, certificatul inlocuieste cardul, insa unii pacienti au intâmpinat probleme in spitalele din strainatate din cauza documentului inlocuitor. Cardurile au o valabilitate de sase luni de la data emiterii si ii asigura posesorului asistenta medicala de urgenta.
Farmaciile nu vor mai astepta 10 luni banii pe medicamente
Farmaciile ar putea sa primeasca mai repede banii de la Casa de Asigurari de Sanatate pentru retetele compensate eliberate asiguratilor. Aceasta, deoarece termenele de decontare au fost revizuite. Astfel, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate va trebui sa deconteze medicamentele eliberate prin farmacii in termen de 60 de zile de la verificarea retetelor si de la acordarea vizei „bun de plata”. Durata maxima de verificare a prescriptiilor medicale este de 30 de zile calendaristice. Acest termen ar putea prelungi, asadar, termenul de decontare la 90 de zile. Farmacistii nu se bucura prea mult de schimbare. Si pâna acum, termenul legal era de 210 zile, dar Casa de Asigurari a intârziat cu plata pâna la 300 de zile, ceea ce le-a creat farmaciilor serioase probleme financiare.
Liste mai subtiri de pacienti in cabinete
Medicii de familie care vor sa intre in sistem nu vor mai fi obligati sa aiba o lista de cel putin 1000 de asigurati, ca pâna acum. Ministerul Sanatatii a coborât limita la 800 de asigurati, astfel incât sa faciliteze accesul tinerilor medici la profesia pentru care s-au pregatit. Prevederea, cuprinsa in Contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, este valabila numai pentru mediul urban. Pentru mediul rural nu s-a stabilit prin actul normativ un numar minim de persoane înscrise pentru care se poate încheia contract cu Casa de Asigurari de Sanatate. Motivul il reprezinta faptul ca exista zone izolate, cu numar redus de locuitori, in care trebuie stimulata stabilirea medicilor de familie, nu ingreunata prin impunerea unor limite minime a listelor de asigurati. Prin acelasi act normativ, bugetul pentru medicina de familie a fost majorat cu 10%.
Maidanezii buhuseni, o ingrijorare internationala
Sunt multi. Vreo trei sute, estimeaza viceprimarul buhusean Vasile Zaharia. Unii ii adora, le poarta de grija, altii ii urasc. I-ar vrea morti sau in adaposturi. N-au lipsit agresiunile lor asupra oamenilor. Nici procesele pe tema agresarii lor, a câinilor maidanezi, caci despre ei vorbim. Fundatia pentru Protectia Câinilor Comunitari (FPCC), cu sediul in Prahova, a purces o actiune vasta de sensibilizare (si) a cetatenilor buhuseni, cu privire la drepturile câinilor comunitari. Sute de brosuri, atractiv editate, au ajuns, prin intermediul tuturor institutiilor de invatamânt si primariei, la elevi si parinti. Activitatile organizate in acest sens sunt zeci si zeci. FPCC incearca sa sensibilizeze sub deviza „Prinde, Sterilizeaza si inapoiaza!”. Liceenii buhuseni, coordonati si de prof. Mariana Sava, Camelia Tânculescu, Carmen Zaharia, sprijiniti si de Alina Ababei, salariat al primariei, colaboreaza din aceasta perspectiva si cu Jane Sanderson, din Anglia. O mare admiratoare si luptatoare pentru drepturile animalelor, aceasta, care a mai fost implicata si in problematica fostei gradini zoologie buhusene, i-a scris prof. Mariana Sava, intre altele: „O sa discutam despre ce putem face ca sa ajutam, dar problema, intotdeauna, o reprezinta banii. Costa 22 de dolari pentru a steriliza un câine, atunci când veterinarul trebuie sa sterilizeze 50 sau 100 de câini. Trebuie sa vedem cum putem face rost de bani. Poti sa-mi spui cât de mult de costa la veterinar pentru a steriliza un câine si o catea in Buhusi? Poate pot sa ajut putin. Credeti ca primarul ar permite oamenilor sa vina ca sa sterilizeze câinii de pe strada? (…) Mi-ar place sa ajut câinii din Buhusi si Bacau; poate ca-i putem determina pe profesori si copiii, pentru ca, impreuna, sa faca un bine pentru catei”.
Liceenii si profesorii buhuseni lor au discutat pe indelete cu primarul Ionel Turcea, cu viceprimarul Vasile Zaharia, pe aceasta tema. „Este una dintre cele mai acute probleme pe care le avem”, a spus primarul. Adaposturi, hrana pentru maidanezi, asistenta in adaposturi? „Cu banii care ar trebui cheltuiti pentru un câine in adapost pot fi intretinuti trei copii intr-un camin. Aceasta e problema: lipsa resurselor financiare, chiar si pentru oameni. Legislatia nu sprijina efortul de rezolvare a problemelor maidanezilor”, mai zice primarul. Acordul primarului si viceprimarului pentru colaborarea cu elevii, cu Jane Sanderson si FPCC este total. Mai scrie Jane Sanderson: „Am luat legatura cu RAR („Salvati animalele, România!”). Este o organizatie minunata; ei au sterilizat 18 000 de câini in orasele din România. Aceasta este singura cale de a stopa inmultirea câinilor si singura solutie umana. Omorâtul câinilor nu este o solutie”. Aceasta, care a promis ca anul viitor va veni in Buhusi pentru a sprijini efortul de sterilizare a câinilor strazii, anexeaza epistolei si doua fotografii: „V-am trimis poze cu doi câini de la gradina zoologica din Buhusi. Ei se afla in Anglia si acum sunt fericiti, dupa trista viata pe care au dus-o in cusca.”
Din pacate, câinii strazilor sunt un fenomen national. Un fenomen generat de noi toti, nu doar de administratiile locale. Intr-o tara in care nu avem resurse financiare nici pentru a scoate din umilinta salarizarii categorii sociale precum medicii sau profesorii, când pensionarii traiesc in regim de avarie, oare când se vor bucura si câinii de atentia meritata?
„Zilele Asistentei Sociale” in Bacau
Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau va organiza, saptamâna aceasta, mai multe actiuni dedicate Zilelor Asistentei Sociale, organizate de Colegiul National al Asistentilor Sociali din România in ultimele doua saptamâni ale lunii martie. Tema din acest an este „Responsabilitate, Comunitate, Participare Sociala” si are ca scop reafirmarea, in atentia publicului larg, a faptului ca asistentii sociali „sunt persoanele care aduc plus-valoare societatii si economiei românesti prin activitatea profesionala desfasurata, activitatea acestora având o importanta sociala enorma in stabilirea echilibrului social”, arata CNASR. DGASPC Bacau va organiza o vizita de presa la CRRN Racaciuni, pe 27 martie, cu scopul de informa comunitatea despre serviciile oferite de centru si activitatile persoanelor cu handicap rezidente aici. Joi, 28 martie, va fi „Ziua Portilor Deschise” la DGASPC Bacau, cetatenii fiind invitati sa viziteze institutia, intre orele 10 si 13, cu sprijinul unor ghizi care le vor oferi informatii si vor raspunde intrebarilor. Scopul este informarea comunitatii asupra activitatii DGASPC si promovarea profesiei de asistent social, care presupune vocatie si niste abilitati speciale. Vor fi deschise publicului Centrul Pro familia si Centrul „Morcoveata” pentru copiii strazii si vor fi organizate intâlniri cu un asistent maternal si o familie de adoptie.
Biserica unde timpul a incremenit
La numai câtiva kilometri de Bacau dainuieste unul dintre cele mai remarcabile lacasuri de cult ortodox din judet si chiar din Moldova. Este vorba despre biserica cu hramul „Vovidenia”, construita in intregime din lemn, fara sa se fi folosit nici macar un cui de metal. Biserica este declarata monument istoric si anul acesta implineste venerabila vârsta de 236 de ani. Lacasul religios adaposteste icoana mare a Maicii Domnului cu Pruncul, facatoare de minuni, despre care localnicii spun ca fereste localitatea de necazuri.
Biserica este amplasata pe un deal, spre o margine de padure, unde acum foarte multa vreme se afla mica localitate Luncani. Cu timpul, satul s-a extins si s-a tot mutat la sosea, aflata vreo câteva sute de metri mai jos. Vechea biserica este legata acum de lume printr-un drum serpuit printre casele moderne, ridicate in ultimii ani de bacauanii care s-au retras din oras, drum asfaltat acum doi ani.
Biserica mica, de mare valoare
Usa bisericii este mai mereu ferecata cu lacat, fiindca si slujbele sunt acum mai putine si doar la cele mai mari sarbatori. Sau când moare cineva si face aici ultimul popas inainte de a-si gasi vesnicia in cimitirul dimprejur. Cheia este in grija familiei Râncu, oameni apasati de vremuri si vârsta, si binevoitori fara margine. Locuiesc la doi pasi de poarta bisericii. Doamna Elena se bucura când aude ca vin vizitatori. Cât despre domnul Gheorghe, care pare pâinea lui Dumnezeu, lasa treburile balta si vine in intâmpinarea oaspetilor, nu inainte de a se imbraca in costumul sau cel mai bun. Descuie aproape ceremonios lacatul si ca sa desclesteze intunecimea aprinde becul, singurul semn de modernitate din acest loc in care timpul parca a incremenit. „Uneori mai vine si domnul primar, sa vada daca sunt probleme la biserica. Mai vin si vizitatori, mai mult vara si mai ales copii in excursie. Sa stiti ca am dat bârnele cu ulei si am ajutat si la pusul dranitei”, spune Gheorghe Râncu, mândru de responsabilitatea pe care o are.
Preotul Vasile Gânju slujeste duminica de duminica la biserica cea noua, de la sosea, dar mai urca si la bisericuta de lemn. Interiorul de aici e racoros, chiar friguros zilele in zilele acestea de primavara frageda, iar când intri ai impresia ca pasesti intr-o incapere frigorifica. Incalzire nu este, fiindca ar fi periculos pentru lemn. Urmatoarea slujba de aici va fi in a doua zi de Paste, iar mai incolo va fi la Inaltare. Enoriasi se aduna multi, dar in mica bisericuta, care e spatioasa cam cât o garsoniera, incap doar venerabilii satului, pentru care exista si câteva locuri in strana.
Un istoric bogat
Lacasul de cult este considerat monument istoric de valoare nationala exceptionala. Anul constructiei este 1777, asa cum apare scris pe clopot, vreme in care satul avea 28 de case si era razesec. In sat locuiau doi preoti, trei diaconi si un monah, ceea ce ar dovedi ca asezarea era, totodata, una monahala.
Temelia bisericii este din piatra de râu, fara liant, pentru a permite ventilatia. Pe temelie este asezata o talpa de lemn de stejar, peste care s-au pus bârnele imbinate cu cepuri de lemn. Prelungirile bârnelor de stejar de lungimi diferite au rămas neretezate. Acoperisul înalt este din dranita în “solzi de peste”, în trei ape. Pictura în stil bizantin este executata de Gheorghe Zugravul. Ventilatia din timpul rarelor slujbe este una originala si se face prin scoaterea cepurilor din lemn ce străbat bârnele din loc în loc. Se pastrează pictura originala a catapetesmei din lemn de tei, bogat decorată, care dateaza de la 1884. Biserica a fost renovată în anii 1884, 1921 si 1950 si restaurata de arhitectul Titu Elian. Pâna in anul 1935 a fost biserica parohiala.
Inceput in forta pentru sportivii bacauani
Sportivii bacauani legitimati la Clubul Sportiv Municipal Bacau 2010 au inceput anul in forta. Pâna la data de 20 martie, acestia au reusit sa aduca in Bacau, de la competitiile nationale si internationale la care au participat, 48 de medalii. Vorbim de 25 de medalii din aur, 12 din argint si 11 de bronz. Au fost 6 medalii obtinute la internationale, dintre care 4 de aur si 14 de la seniori, unde 9 au fost de aur. Ultimele titluri au fost obtinute la competitia de box care s-a tinut saptamâna trecuta in Bacau. „Sportiviii legitimati la CSM Bacau 2010 Alexandru Cuciureanu, Mirel Jitaru si Catalin Paraschiveanu au participat la Cupa României si au obtinut doua medalii de aur si 1 medalie de argint. Paraschiveanu, pe care-l felicit sincer, a intâlnit in finala de la 75 kg pe Bogdan Juratoni de la Dinamo, singurul boxer român prezent la Jocurile Olimpice de la Londra 2012”, a spus Gabriel Lupu, director CSM Bacau 2010. Este clar ca inceputul de an este unul promitator daca rezultatele sunt comparate cu cele de anul trecut când in cele 12 luni s-au obtinuit 86 de medalii, dintre care 44 de aur, 27 de argint si 15 de bronz.
Moastele Sf. Ioan Bosco ajung in Bacau
Fundatia „Sf. Ioan Bosco” ii invita pe bacauani la „Pelerinajul moastelor Sfântului Ioan Bosco in România”, eveniment prilejuit de bicentenarul nasterii Sf. Ioan Bosco. Timp de doua zile, mai exact pe 26 si 27 martie, ramasitele pamântesti ale acestui sfânt se vor afla in judetul Bacau. Moastele vor sosi marti, la ora 17, in Parohia „Sf. Petru si Paul”, la ora 18 va incepe liturghia, iar la ora 20,30, se va face de veghe in Oratoriul „Don Bosco”. Miercuri, la ora 10, se va pleca in pelerinaj in parohia „Sf. Iosif Muncitorul” din Traian. De la ora 14, se va merge in pelerinaj la Oratoriul „Don Bosco” din Bacau, iar de la ora 17, in parohia „Fericitul Ieremia”. Tot in cadrul Fundatiei „Sf. Ioan Bosco” este deschisa expozitia „Giulgiul din Torino”, care poate fi vizitata dimineata, intre orele 10 si 12, dupa-amiaza, intre orele 15 si 17,30, iar seara, intre orele 20 si 21.
Reporteri pentru mediu
Elevii clasei a VIII-a C, Raluca Huiban si Vlad Gutu, ai scolii “Alexandru Ioan Cuza”, indrumati de profesorii Tatiana Dâlcu si Floarea Popa, au realizat un sondaj de opinie referitor la poluarea aerului de catre autovehicule. Detinatorii auto au fost intrebati despre cunostintele lor feritoare la biodiesel (motorina vegetala). Din pacate, elevii si-au dat seama ca soferii intervievati nu erau la curent cu aceasta tehnologie. Demersul a avut loc in cadrul programului “Young reporters for the environment”.
360 de kilograme de maculatura intr-o saptamâna
Mai multi bacauani au sunat in prima saptamâna in care s-a derulat campania „Abonat la reciclare, abonat la Desteptarea” la societatea Eco Scor, pentru a le fi ridicate cantitatile de maculatura. „Au fost bacauani care au predat intre 50 si 100 de kilograme de hârtie. In schimbul cantitatilor, au primit abonamente gratuite. Ii asteptam in continuare sa ne sune”, a declarat Oana Munteanu, asistent manager in cadrul proiectului. Persoanele fizice trebuie sa predea minimum 50 de kilograme de maculatura, iar cele juridice, societatile, institutiile publice – 150 de kilograme.
„Asociatia Constiinta Europeana“, ONG-ul societatii civile
Sâmbata, la Sala Mare a Consiliului Judetean Bacau, a fost lansata o noua organizatie non-guvernamentala. Este vorba despre Asociatia Constiinta Europeana iar membrii fondatori sunt Andre Muit, Razvan Sendrea si Emilian Berceanu. Acestia vor sa deschida canalul comunicarii dintre societatea civila si autoritatile locale si clasa politica. „Exista un vid informational care a fost îndelung exploatat de catre cei care s-au succedat la putere. S-a dorit ca societatea civila sa fie dezinformata sau manipulata, astfel încât sa ramâna într-o stare de inertie. Acest lucru trebuie corectat”, spun fondatorii. Acestia au de gând ca permanent sa organizeze mese rotunde sau dezbateri la care sa fie invitate toate personalitatile, dar si oamenii simpli. De altfel, autoritatile locale, parlamentarii si consilierii au fost invitati si la lansare, doar ca putini au fost cei care au raspuns prezent. Invitat de onoare la prima dezbatere a fost prof.univ.dr. Liviu Antonesei, de la Universitatea „Al.I. Cuza” Iasi, cunoscut ca o voce importanta a societatii civile. Acesta a facut parte din clasa politica însa a considerat ca locul îi este în rândul oamenilor care dau votul si nu a celor care cer votul. „Societatea civila are probleme si principala este ca este aproape invizibila. Daca in anii 90 era o prezenta reala si puterea simtea acest lucru din 1996 motoarele au scazut. Speram ca cetatenii sa se trezeasca pentru ca niste cetateni treziti sunt cetateni care nu se mai duc dupa galeti la vot”, a spus prof. Antonesei. In aceasta asociatie se pot inscrie toti cei care cred ca societatea civila are nevoie de o voce.
Vântul puternic a lasat 10.000 de familii fara curent electric
Vântul puternic a maturat judetul din toate directiile. Bacaul s-a aflat sub incidenta Codului portocoliu si apoi al celui galben de vânt si a avut intensificari cu viteze de 80-90 si chiar 100 de km/h. Au fost doborâti mai multi copaci, unul a cazut chiar pe un autoturism, iar un panou publicitar, amplasat in apropierea podului de le Serbanesti, a ajuns pe carosabil. In toate situatiile au intervenit pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului Bacau care au degajat strazile sau caile de acces blocate de copaci. Vântul a rupt si cablurile de energie, iar sâmbata dimineata 82 de sate, din 17 comune, si cartierul Runc, din Buhusi, erau in bezna, fiind afectate in jur de 10.000 de familii. Potrivit oficialilor de la Prefectura Bacau, 7 echipe ale E.On au intervenit pentru remedierea defectiunilor. Ieri la prânz se mai lucra la situatii izolate, una dintre acestea fiind in satul Serbesti, comuna Saucesti. Aici, un transformator a cedat, iar oamenii n-au mai avut curent electric aproape 48 de ore. Situatie mult mai grea a fost in Botosani, acolo unde ninsoarea a blocat mai multe drumuri. Prefectul de Bacau a trimis o freza in acest judet pentru a actiona la deblocarea drumurile inzapezite.
Bacaul la Salon du Livre, ziua intâi
Primul contact cu Salonul Cartii de la Paris l-am avut cu mult inainte de a ajunge acolo, in uriasul centru de expozitii de la Porte de Versailles. S-a intâmplat in aeroportul Beauvais (Da, low cost. Si?), când controlorul de la iesire mi-a mai cerut un act de identitate ca sa se convinga ca sunt eu in buletinul cam sters (unde sunt bruneta si am cu zece ani mai putin). Mofturi, sa ma tina de vorba, ca roscata arat mult mai misto. I-am spus ca merg la Salon du Livre si ca n-are motive sa-si faca griji in privinta mea. Si faza a mers. Cartea a fost, pare-se un pasaport de incredere. Apoi m-am intâlnit cu Salonul Cartii in plina strada, când a trecut prin fata ochior mei un autobuz cu o reclama imensa la acest eveniment international dn capitala Frantei. Si apoi, in metrou, la iesirea spre Salon, când un vânzator ambulant oferea bilete de intrare la târgul de carte parizian. Am aflat mai apoi ca aceste bilete sunt de fapt false. Nu stiu cât cerea un astfel de negustor pe un tichet contrafacut dar o intrare la Salon costa 10 euro. (Daca intri de mai multe ori, platesti suma de fiecare data). Salon du Livre din Paris este un ocean literar. Sau un „colhoz literar”, cum spunea in stilul personal prozatorul bacauan Petru Cimpoesu, unul dintre cei 27 de autori romani invitati. Participa cu standuri 45 de tari. Fiecare cu evenimentele sale de carte. E raiul si iadul iubitorilor de carte, locul unde te poti intâlni cu autorii preferati, cu scriitori celebri din intreaga lume, dar si locul de unde ai vrea sa pleci cu bratele pline de carti dar nu poti. Nu iti permiti. Un volum costa in medie 23 de euro. La rastimpuri se aud aplauze, din zona unde au loc mesele rotunde. Poti trece de la o dezbatere la alta daca ideile unui speaker sau altul nu te tin pe loc. E un maraton al ideilor, o imensa sala de fitnes pentru creier. Este punctul zero al ideii de carte, privita ca sursa de cunoastere si ca produs. Aici nu se face doar cultura, se fac si bani. Posturi de radio precum RFI sau Radio France Internationale si-au mutat la propriu, studiourile in cadrul Salonului; si transmit, cu spectatori, interviuri cu scriitori aflati la târgul de carte parizian. Standul Romaniei are 400 de metri patrati. E un „open space”, cum spune englezul, cu standuri de carte, un zona pentru mesele rotunde, si trei puncte distincte unde sunt programate sesiuni de autografe cu autorii care au carti traduse in Franta. In acest perimetru m-am intâlnit in prima zi, si cu unii dintre ei chiar am vorbit, sau le-am luat interviuri, cu oameni precum criticul si istoricul literar Eugen Simion, academicienii Basarab Nicolescu si Solomon Marcus, omul de teatru Matei Visniec, Andrei Marga, presedintele Institutului Cultural Roman, scriitorii Petru Cimpoesu, Savatie Bastovoi, Dan Lungu, jurnalisti TVR, sotii Berecleanu (Andreea Berecleanu e mai scunda decât mi-am imaginat vazând-o la pupitrul stirilor Antenei 1). Din publicul de la Pavilionul Romaniei cineva face cu mâna spre mine in semn de salut. Prozatorul bacauan Doru Ciucescu. Nu ma asteptam sa-l vad aici, mai ales ca nu era nici in program. Cartea sa, imi spune, nu fusese publicata in timp util, dar iata ca imi intinde un volum in limba franceza din „Destine in spatiul saharo – siberian” („Destins de l’espace saharo – siberien”, Editions du Pantheon). La cativa pasi un alt zâmbet familiar. Cristina Ioana Matei, de la Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacau, aflata in Franta pentru un stagiu de cercetare post doctorala. Programul Romaniei la Salon cuprinde activitati de promovare a cartii de dimineata pâna seara târziu. Astazi, vineri, ca puncte principale de interes pentru mine in programul zilei au fost sesiunea de autografe cu bacauanul Petru Cimpoesu, tradus in Franta cu „Simon liftnicul”, si o dezbatere moderata de Basarab Nicolescu la care a participat, printre altii Bogdan Ghiu si bacauanul Solomin Marcus.
Sesiune de autografe la Salon du Livre. Petru Cimpoesu vs. Amelie Nothomb
La ora 13.00 este programata o sesiune de autografe cu Petru Cimpoesu, la Salon du Livre, Paris. La ora stabilita, apare prozatorul, traducatoarea cartii „Simion liftnicul”, in franceza, si o organizatoare, sa intrebe daca autorul vrea un stilou, pentru semnaturi, si o sticla cu apa. Raspunsul e afirmativ, si, culmea, stiloul si apa chiar apar. E organizare franceza, nu romaneasca. Imi pregatesc aparatul pentru a fotografia rândul de cititori care vor dori o carte si un autograf de la Petru Cimpoesu. In afara de traducatoare, si de alti prieteni scriitori, care vin sa mai schimbe o vorba cu prozatorul din Bacau, ceilalti participanti la Salon sunt insa foarte timizi. Dorinta prozatorului de a exersa limba franceza in dialogul cu un cumparator francez ramâne nerasplatita. Frazele sale ticluite in limba materna a Parisului primesc aproape invariabil raspunsul „Inteleg”, in limba materna a lui Creanga. La Pavilionul Romaniei vin, pentru autografe si pentru a cumpara carti, romani. Majoritatea plecati de ceva ani din tara, adusi spre literatura noastra de nostalgie, de o nevoie de a umple un gol prin cuvinte. „Ati fost si pe la alte standuri, ati vazut câte carti sunt aici? (la salon, nota mea). Iti vine sa te lasi de scris. Oferta este mult mai mare decât cererea. Si nici asta nu ar fi problema, ci ca nivelul concurentei este foarte sus. Cantitatea de literatura buna, vorbim de cei mari, nu de cei slabi, care nu conteaza, autorii judeteni, este este foarte mare, si copleseste practic posibilitatile cumparatorului, si financiare, dar si disponibilitatea lui de a citi. Este limitata. Si timpul fizic, pe care poate vrei sa-l folosesti la altceva, sa dai mâncare la gaini, sa faci altceva. De ce sa citesti carti? Mai ales la fictiune”, ne-a declarat Petru Cimpoesu, la Salon. Cu acest zâmbet lucid asupra realitatii de la Pavilionul Romaniei de la Paris, Petru Cimpoesu a dat totusi câteva autografe. Mai târziu, spre finalul zilei, la standul de carte unde oferea autografe scriitoarea Amelie Nothomb era o coada de cititori de vreo zece metri, ingradita cu garduri metalice. (Laura Huiban)
Bacauanii au participat la „Marsul pentru viata“
Actiunea s-a desfasurat pe strazile din centrul Bacaului. Oamenii au vrut astfel sa arate ca pretuiesc viata si ca avorturile trebuie sa inceteze. Din pacate, in fiecare an, circa 2.000 de bacauance aleg sa renunte la sarcina intr-un spital public, fara sa se cunoasca câte apeleaza la avort in clinici private.
Biserica catolica „Sfintii Petru si Paul” din Bacau a organizat, sâmbata dimineata, „Marsul pentru viata”. Începând cu ora 11.00, dupa Liturghie, sute de oameni au raspuns invitatiei preotilor de a trage un semnal de alarma fata de fenomenul avorturilor si pentru a le arata femeilor care ajung în aceasta situatie ca nu sunt singure. Înainte de toate a fost o dovada de respect fata de acest minunat dar al lui Dumnezeu, Viata. Evenimentul are drept scop protejarea vietii si promovarea ideii ca femeile merita sa fie sprijinite din toate punctele de vedere, prin promovarea unor legi care sa le usureze povara financiara a maternitatii si sa faciliteze adoptia în interesul copilului, care nu poate creste în familie. „Cu totii stim cât de important este pentru o femeie sa fie ascultata si ajutata. În timp ce tu citesti acest manifest, mii de femei trec printr-o stare de criza din cauza unei sarcini si au nevoie de un sprijin dezinteresat. Tu poti face ceva pentru ele. Daca pretuiesti femeia, pretuieste si copilul ei. Daca vrei sa ajuti femeia, ajuta si copilul ei. Daca iubesti femeia, iubeste si copilul ei. Iubeste-i pe amândoi!”, acesta a fost mesajul bisericii catre oameni. La Sf. Liturghie, condusa de preotul Isidor Dâsca, decan de Bacau, si la care au concelebrat 15 preoti, credinciosii s-au rugat pentru femeile aflate în impas, sa fie ajutate de oameni generosi care sa le ajute sa-si creasca pruncii si sa nu-i avorteze. Au plecat apoi într-un mars al sensibilizarii oamenilor de rând, si nu numai, pe traseul: strada 9 Mai – Calea Marasesti – Nicolae Balcescu – Bulevardul Unirii – Mihai Viteazu, au spus rugaciuni, au cântat si a pastrat momente de tacere. In final s-au oprit tot la catedrala. Pe toata durata deplasarii au purtat in mâini bannere si pancarte pe care au scris: „Mama, iti multumesc ca exist”, „Sa dam copiilor o sansa la viata” sau „Avortul opreste o inima care bate”. „Marsul pentru viata” este la a treia editie la nivel national. S-a desfasurat, simultan, în 24 de orase si trei sate, fiind declarat cel mai mare eveniment public pentru protejarea vietii din România. Potrivit statisticilor, in fiecare zi in România se fac intre 350 si 400 de avorturi, situându-ne astfel pe un loc fruntas in Europa. In judetul Bacau, anul trecut s-au facut in jur de 2000 de intreruperi de sarcina, doar in unitatile spitalicesti publice, fara a se cunoaste si numarul celor din cabinetele private.
„Particip pentru ca vreau sa afirmam ca viata are valoare si este un dar de la Dumnezeu. Cred ca impactul adunarii mai multor oameni se va auzi in lume si cel putin le va da de gândit.”
Alexandru Blanaru„Multumesc lui Dumnezeu pentru aceasta zi. As vrea ca astfel de actiuni sa se organizeze mult mai des. O sa-mi dau toata silinta pe viitor sa indemn persoanele tinere sa nu ajunga la avort pentru ca nu stiu ce urmari poate sa aiba o astfel de interventie.”
Veronica
Procesiune in Duminica Floriilor
Credinciosii catolici au sarbatorit ieri Duminica Floriilor. Aceasta sarbatoarea aminteste de intrarea Mântuitorului Cristos în Ierusalim si marcheaza începutul Saptamânii Sfinte. Este saptamâna in care se celebreaza patimirea, moartea si inviere Domnului. Tot ieri s-a sarbatorit si Ziua Mondiala a Tineretului. Aceasta zi dedicata tinerilor s-a nascut din dorinta fericitului papa Ioan Paul al II-lea în Duminica Floriilor din anul 1984. În anul urmator s-au adunat la Roma peste 300.000 de tineri. A fost începutul Zilei Mondiale a Tineretului. De atunci si pâna astazi, în fiecare Duminica a Floriilor s-a celebrat aceasta zi. Si ca in fiecare an, dupa Liturghia cu binecuvântarea ramurilor de la ora 18.00, sustinuta la biserica „Ss. Petru si Paul”, credinciosii de toate vârstele au pornit in procesiune pe strazile Bacaului, cu ramuri în mâini si rugându-se Calea Sfintei Cruci, alaturi de preoti. Procesiunea a pornit de la catedrala pe strazile din centrul orasului, revenindu-se la biserica unde a avut loc incheierea procesiunii si celebrarea „Caii Sfintei Cruci”. Ramurile sfinte sunt pastrate in casa fiecarui credincios cu pietate pentru ca ele amintesc de victoria lui Cristos.
Adio, prieten drag!
„AICI ODIHNESTE OMUL CARE ARDE”
Asa cred eu ca ar trebui sa se scrie pe placa memoriala a prietenului meu Dumitru Sechelariu, omul caruia prietenii si cunostintele ii spuneau cu dragoste „Doru”.
Doru a fost nu numai un pionier al capitalismului românesc, nu numai un primar de exceptie al orasului Bacau timp de 8 ani, dar in primul rând a fost un OM cu litere mari.
In aceste rânduri voi incerca sa-l descriu pe Doru asa cum l-am cunoscut eu si poate cum putini oameni il cunosc.
L-am intâlnit pe Doru in zilele Revolutiei, 22-23 decembrie 1989.
Auzisem de el ca fiind un om de o vitalitate extraordinara, dar si ca fiind „foarte bogat”, bogat prin prisma vremurilor de atunci.
L-am revazut mai târziu când devenisem presedintele Camerei de Comert si Industrie a judetului Bacau. A fost primul om de afaceri care a dorit sa-si constituie o companie privata cu capital propriu din judetul Bacau – SC Selena SA.
Dumitru Sechelariu – OMUL DE AFACERI
Am discutat zile intregi cu Doru si ne-am sfatuit cum poate pune bazele unei societati comerciale pe actiuni conform legislatiei din acea perioada. L-am intrebat ce stie sa faca. Mi-a raspuns simplu: „Eu am fost mecanic auto, stiu sa demontez o masina „Dacia” bucatica cu bucatica si apoi sa o asamblez la loc. Acum ma ocup cu jocuri mecanice si sustin din aceasta activitate teatrul din Bacau. De aici am si banii necesari inceperii unei afaceri proprii.”
Practic, pionieratul constituirii societatilor comerciale cu capital propriu din judetul Bacau l-a deschis Doru Sechelariu. A ales ca numele societatii sale sa fie „Selena”, numele nepoatei sale la care a tinut foarte mult, el neavând copii la acea data.
In doi ani a reusit sa faca din Selena S.A. una dintre cele mai mari societati comerciale private din România si cea mai mare din judetul Bacau.
Ca element de noutate in Romania, societatea Selena a construit statiile Selena, amplasate in statiile de autobuz având inglobate magazine de produse alimentare. Pentru prima data orasul Bacau devenea unic fata de celelalte orase românesti prin existenta acestor statii. Doru punctase pentru prima oara la nivel national. Bacauanii erau incântati, erau mândri de ceea ce exista in orasul lor. Magazinele comerciale aveau o gama larga de produse, iar statiile erau deschise zi si noapte. Statiile „Selena” au fost ideea lui, a pus-o in practica si a reusit.
Când a cumparat primele 5 capuri de tractare pentru camioanele de transport international, Doru a plâns de bucurie. Camioanele de transport „Selena” incepusera sa cutreiere tara si Occidentul.
Societatea lui, Selena, era bine organizata atât din punct de vedere logistic, cât si din punct de vedere managerial. Doru conducea activitatea curenta si vroia sa se extinda cât mai mult, pentru a arata ca si bacauanii sunt oameni inteligenti cu initiativa.
In perioada respectiva era nemultumit de cum conduceau primarii de dupa Revolutie, orasul Bacau. Dorea ca si orasul Bacau sa devina un oras modern si civilizat asa cum vazuse el orasele din Occident.
In perioada 1992-1996, Doru si-a extins afacerile construind motelul Hemeius si un microlaborator la nivel de dotare occidental, cu utilaje de la cel mai mare producator de utilaje alimentare „Laski”, extinzând totodata reteaua de statii Selena si divizia de transport intern si international.
Pâna in 2004, Doru a dezvoltat si variat domeniile de activitate operând in domeniul imobiliar, turism, sport, proiectare si presa. A cooptat trei lideri de piata din presa: presa scrisa – cotidianul DESTEPTAREA, un post de radio – Radio Alfa si un post local de televiziune Alfa TV, formând astfel singurul trust de presa din judetul Bacau si chiar din Moldova – Trustul de presa Desteptarea.
O alta provocare pentru Doru a fost si industria – a cumparat pachetul majoritar al SC Letea SA, singurul producator de hârtie de ziar din România si o tipografie. Curajul si ambitia de a incerca domenii de activitate cât mai diverse l-au provocat si l-au incununat ca un bun conducator ce era. A avut de luptat cu mafia hârtiei de ziar condusa de patronii de presa la nivel national. In timp ce Doru se chinuia sa salveze Letea, proprietarii si directorii ziarelor din Bucuresti se imbogateau importând hârtie fara taxe vamale din Ucraina, Turcia sau chiar din China. Nu avea cum sa se bata cu o asemenea retea, oricât ar fi muncit si ar fi incercat.
A finantat si mai apoi a preluat echipa de fotbal a Bacaului intr-un moment când era cel mai mare nevoie de sprijinul sau. Prin implicarea sa, fotbalul bacauan a avut cele mai bune rezultate, contribuind la construirea unei imagini pozitive pentru oras. A muncit mult, peste masura, sa redea bacauanilor un fotbal de calitate, impartasindu-le iubirea pentru sport. Si daca a putut, si daca nu a putut, a sustinut echipa de fotbal si nu s-a dat inapoi de la niciun sacrificiu personal pentru a se vedea ca si bacauanii pot avea performante sportive la nivel national. A fost sufletul fotbalului bacauan!
Dumitru Sechelariu – PRIMARUL NOSTRU
In anul 1992, Doru mi-a spus ca vrea sa candideze la alegerile locale din mai pentru a obtine functia de primar. Si a candidat.
In noaptea de sâmbata spre duminica in care urmau sa se desfasoare alegerile, am visat ca Doru va pierde alegerile cu un numar de 417 voturi dupa primul clasat. A pierdut la un numar de 413 voturi, candidând independent fiind al doilea dupa câstigatorul alegerilor: Liciu din partea PNL.
In 1996, Doru a candidat din nou pentru a obtine primaria municipiului Bacau, tot ca independent. De aceasta data a reusit. A câstigat fotoliul de primar.
In turul II, Doru Sechelariu s-a confruntat direct cu mine, in calitatea mea de director general al campaniilor electorale din partea PDSR. Desi am avut un candidat puternic, in persoana lui Constantin Apostol, fost subprefect al judetului Bacau, desi am aruncat in lupta electorala impotriva lui Doru toate resursele de care dispuneam: experienta in alegeri, finantare, un aparat de partid foarte bine pus la punct, un candidat puternic, noi am pierdut si el a câstigat; de fapt, noi toti bacauanii am câstigat.
Atunci când am condus campania electorala impotriva lui, eram convins ca nu era capabil de a fi primar, ca era nascut sa fie un mare om de afaceri. Viitorul mi-a demonstrat ca am gresit profund fata de el, necunoscând capacitatile multiple pe care le avea.
Am avut o singura rugaminte la el: sa puna in practica si proiectele bune pe care le aveam noi ca partid. S-a tinut de cuvânt si a realizat integral programul sau cu care câstigase alegerile, cât si o parte din promisiunile noastre electorale.
In perioada 1996-2004, perioada mandatelor primarului Bacaului, Dumitru Sechelariu, Bacaul a devenit un oras deschis si modern de care se vorbea in toata România.
A inceput prin a reface infrastructura orasului, marind si modernizând capacitatile subterane ale retelelor de canalizare, a asfaltat pentru prima data toate strazile municipiului Bacau, a pus borduri si a largit anumite artere principale de circulatie, a construit trotuare. A refacut, a modernizat si a extins retelele de iluminare ale tuturor strazilor, astfel incât noaptea Bacaul sa fie luminat ca un oras occidental. Lupta intruna pentru schimbarea orasului.
Intr-o noapte am ajuns in Bacau, venind de la Bucuresti in jurul orei 2 dimineata si lânga Liceul Economic am vazut parcata masina primarului, un Volvo de care era foarte mândru. Intr-un sant am vazut o persoana imbracata in camasa alba care sapa de zor. Lânga el, pe marginea drumului, stateau sprijiniti in hârlete mai multi muncitori imbracati in salopete.
Persoana care sapa era primarul Bacaului, Doru Sechelariu, transpirat tot. Am oprit masina si indreptându-ma spre el, amuzat, l-am intrebat ce face acolo la acea ora târzie din noapte. A iesit din sant si mi-a raspuns: „Cornele, aseara am adormit pe la orele 11. Am avut un cosmar. Se facea ca in partea asta a orasului nu voi termina la timp canalizarile; m-am trezit brusc din somn, stiind precis unde sunt lucrarile pe care nu le voi termina din cauza faptului ca muncitorii nu isi fac datoria asa cum trebuie. Am venit de acasa direct aici, si ce sa vezi: oamenii astia stateau la taifas in loc sa sape, asa ca am coborât eu in sant sa le arat cum trebuie sapat serios. A finalizat lucrarile subterane la timp.
Traia pentru a realiza si realizând „ardea”.
Asa aborda primarul nostru orice proiect pe care si-l propunea. Alt episod: eram la masa de Revelion in jurul orelor 9:30-10:00 seara. Doru a primit un telefon dupa care a inceput sa mormaie nemultumit. Cineva ii daduse un telefon spunându-i ca podul spre Serbanesti nu este luminat cum trebuie. La masa se afla si viceprimarul de atunci Dragos Benea. L-a chemat si i-a spus: „Dragos, cred ca becul 14 de pe partea stanga cum mergi spre Serbanesti s-a ars din nou, mereu ne face probleme, vezi tu cum faci sa fie inlocuit acum.” Dupa vreo 30 de minute cât a lipsit de la masa, Dragos
s-a intors si i-a spus ca s-a rezolvat. Doru era fericit: strazile si podurile orasului Bacau erau luminate. Bacaul si bacauanii treceau in noul an in lumina. Asa era Doru: considera ca bacauanii merita servicii de calitate si trebuie sa traiasca in siguranta.
Pe lânga mutatul tarabelor urâte din piata centrala, a contruit piata noua, a construit „oraselul copiilor”, a reamenajat parcul central precum si celelalte parcuri ale municipiului Bacau. A asfaltat si largit centura orasului Bacau. Una dintre cele mai mari realizari ale primarului Doru Sechelariu a fost impunerea ca toate magazinele aflate la parterul blocurilor sa schimbe tâmplaria existenta cu tâmplaria de aluminiu si termopan iar fatadele blocurilor sa fie schimbate, vopsite si reparate. Asa facusera si primarii oraselor din Germania de Est.
Punerea in practica a tuturor acestor proiecte pe care le-a avut Doru a avut ca rezultat transformarea orasului Bacau intr-un oras curat si civilizat. Nu intâmplator am lasat la urma cel mai important punct – aductiunea de apa de la Valea Uzului, proiect prin care Doru vroia ca bacauanii sa nu mai aiba apa la robinete doar câteva ore pe zi cum era inainte ca el sa fie primar. Visul tuturor bacauanilor era sa dispuna de apa rece si apa calda 24 de ore din 24. Bazele acestui proiect i se datoreaza, ca si atragerea in premiera a unei sume uriase din fonduri europene pentru refacrea infrastructurii in România. Din pacate, la atâtia ani de la inceperea proiectului, nu s-a reusit finalizarea lui!
Dumitru Sechelariu – OMUL
Asa cum l-am perceput eu pe Doru, de când l-am cunoscut si pâna când a trecut in nefiinta, asa am sa incerc sa vi-l redau in câteva rânduri. Nimic din ceea ce este omenesc nu i-a fost strain.
Spre surprinderea multora care vor citi aceste rânduri, Doru Sechelariu era un timid, si ca orice timid incerca sa isi ascunda timiditatea si sensibilitatea sub masca unei duritati aparente, a avântului verbal.
Era un om avid de cunoastere. Era un om foarte ambitios si orgolios.
Avea o inteligenta nativa iesita din comun, Doru a avut mai mult decât noi ceilalti „SCÂNTEIA”. Aceasta „scânteie” cu care Dumnezeu il inzestrase se intetea si de multe ori se transforma in vâlvataie, vâlvataia il transforma in „OMUL CARE ARDE”.
„Decât o viata corb, mai bine un an vultur”…
Aceste cuvinte le spunea Doru când dorea sa se autodefineasca – ii povestisem cândva legenda lui Alexandru Macedon.
Doru Sechelariu a dorit din toata fiinta lui „sa lase o urma pe pamânt”, si a lasat.
Toata viata a avut un cult pentru tatal sau, isi iubise si admirase tatal foarte mult. Spunea deseori ca el stie ca nu o sa aiba mult de trait si ca la fel ca tatal sau nu o sa atinga vârsta de 60 de ani. Doru a fost urmarit de ideea unei morti timpurii toata viata. Din nefericire, moartea sa survenita in urma unei boli necrutatoare l-a smuls din sânul familiei si al oamenilor care
l-au iubit, indeplinindu-i profetia.
Doru Sechelariu a dat totul vietii si a cerut totul de la viata. A fost un om onest, tumultuos si darnic.
A ajutat pe foarte multi. Rari sunt aceia care i-au solicitat ceva ce daca ii era cu putinta iar Doru nu le-a indeplinit cererile. Nu era un om avar si nici avid dupa bani, avusese bani toata viata, bani munciti de el. Nu avea cultul luxului si al opulentei. Banii pentru el nu au insemnat scopul, ci mijlocul.
Dumitru Sechelariu a fost un luptator si un om curajos, poate prea curajos pentru epoca in care am trait si inca traim.
A fost contestat si apreciat. A fost si este „VIU”.
A fost un om care a avut marele curaj de a cere comunitatii si societatii din care facea parte sa fie respectat si sa-i fie recunoscute meritele. Nu stia ce este ipocrizia.
In ultimii ani s-a retras din viata publica si eu cred ca a gresit fundamental, i-am spus de multe ori acest lucru.
Adevarata cauza a mortii sale timpurii nu a fost boala, ci nedreptatile suferite, care l-au macinat, de multe ori fiind acuzat pe nedrept, el luptând cu indârjire sa-si apere nevinovatia.
Doru, Ema, Mara, Dora fiti mândri de tatal vostru! V-a iubit si a cautat sa va ofere o viata mai buna decât a lui. In ciuda celor care l-au haituit si persecutat, Bacaul a vorbit – cei peste 7.000 de oameni care l-au insotit pe ultimul drum cu aplauze au aratat tuturor ca Doru Sechelariu a fost iubit si respectat de bacauani.
Printre acei oameni, m-am numarat si eu, daca nu fizic, ci cu inima si sufletul.
Aceste rânduri pe care le-am asezat pe hârtie doresc sa constituie un omagiu adus prietenului meu Doru Sechelariu.
Doru Sechelariu: „OMUL CARE ARDE si ACUM.
Fie ca lumea in care te afli acum, Dorule, sa fie acea lume in care in tot timpul vietii ti-ai dorit sa traiesti: O lume de domni si domnite”.
Adio, prieten drag!
Corneliu Iacobov
Rahova, 8 martie 2013
Granite deschise pentru bolnavi
Schimb de pacienti din toamna
Spitalele publice trebuie sa se pregateasca pentru primirea pacientilor din alte tari ale Ununii Europene. Aceasta, deoarece peste câteva luni va intra in vigoare o directiva europeana care va deschide granitele in Sanatate. Este valabil si pentru români, care vor avea voie sa solicite servicii medicale, ca asigurati, in orice stat al uniunii. Numai bani pentru diferenta de cost sa aiba!
România va fi obligata peste câteva luni sa puna in practica Directiva Europeana 24. Aceasta permite pacientilor români sa solicite servicii medicale in orice spital din Uniunea Europeana. La rândul lor, cetatenii europeni vor putea veni in tara noastra pentru investigatii medicale, tratament sau interventii chirurgicale. Serviciile primite de români in strainatate vor fi decontate spitalelor de casele de asigurari din România. Pentru serviciile acordate de spitalele românesti cetatenilor straini, sumele se vor recupera de la societatile la care acestia sunt asigurati. Bacauanii cred ca spitalele publice nu sunt inca pregatite pentru o asemenea deschidere.
Daca pacientii straini ar gasi putine spitale românesti pe plac, cei români nu ar pleca in strainatate din cauza cheltuielilor suplimentare. Casa de Asigurari ar deconta serviciile medicale primite peste hotare la nivelul costurilor din România. Diferenta ar trebui suportata de pacient. La fel, cheltuielile cu transportul si cazarea. Pâna la inceputul lunii octombrie, când trebuie aplicata directiva europeana, la Ministerul Santatii se va realiza un studiu asupra impactului pe care schimbul de pacienti il va avea.
Acum, pacientii din Uniunea Europeana se pot trata in România in spitalele si cabinetele private. In unitatile sanitare publice trebuie, de asemenea, sa plareasca pentru serviciile medicale primite. Daca sunt detinatorii cardului european de sanatate, strainii beneficiaza de gratuitate doar la serviciile medicale de urgenta.
Românii care au nevoie de tratament sau interventii chirurgicale in strainatate pot ajunge la clinici pe cheltuiala Ministerului Sanatatii sau a Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. Ministerul poate da aprobare pentru servicii medicale care nu exista in România. Fondurile sunt in fiecare an insuficiente. Casa de Asigurari, pe de alta parte, elibereaza un formular european numai pentru servicii medicale care se acorda si in România, dar care, din diverse motive care nu tin de pacient, nu-i sunt accesibile acestuia.
„Este clar ca avem profesionisti in sistemul sanitar. Din pacate, aparatura, conditiile din spitale si comportamentul unor angajati nu se ridica la nivel occidental. Mi se pare imposibil la acest moment sa apeleze la sistemul nostru cetatenii europeni. Vor veni in continuare pentru asistenta stomatologica, pentru chirurgia plastica si recuperatorie si pentru chirurgia cosmetica. Referitor la plecarea românilor, vor fi piedici. In tarile UE se percepe coplata la serviciile medicale, chiar daca esti asigurat. Câti au posibilitatea sa plateasca?”
Aurel Cretu, lider Sanitas„Am pregatit multe dosare pentru cei care au solicitat sa plece in clinici straine cu finantare de la Ministerul Sanatatii. Am vazut ca familiile ajung sa vânda totul pentru a-i salva pe cei dragi. In ceea ce-i priveste pe strainii care sa vina in spitalele românesti, trebuie sa facem dovada ca avem un sistem bine pus la punct de supraveghere si monitorizare a factorilor de risc din spitale. Sunt optimista. Daca vom ajunge la un echilibru intre calitatea serviciilor si pret, vor veni pacienti straini.”
Cecilia Lucaci, coordonator Programe de sanatate, DSP Bacau
Blagovestenia, sarbatoarea Bunei-Vestiri
Astazi, credinciosii ortodocsi sarbatoresc Buna Vestire. Aceasta este una din cele patru sarbatori mari ale Maicii Domnului. Numita în popor si Blagovestenia este praznicul în amintirea zilei în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit pe Sfânta Fecioara ca ea va naste pe Mesia. A fost asezata cu noua luni înainte de nasterea cu trup a Domnului, adica la 25 martie. Data acestei sarbatori a variat, la început. Unii o sarbatoreau în ajunul Bobotezei, altii la 18 decembrie. Acest lucru a durat pâna în sec. XI, când data de 25 martie s-a generalizat în toata lumea. Buna Vestire este sarbatorita în fiecare an în perioada Postului Pastelui si este una dintre sarbatorile pentru care biserica acorda dezlegare la peste, indiferent în ce zi din saptamâna pica. Aceasta sarbatoare mai este cunoscuta în popor si sub denumirea de Ziua Cucului. Este ziua în care traditia spune ca va cânta cucul pentru prima data si ca este bine sa mâncâm de dimineata ca sa nu-l auzim pe stomacul gol daca vrem sa fim feriti de necazuri. Biserica nu recunoaste aceste superstitii ci îi îndeamna pe toti credinciosii sa mearga la slujba în aceasta zi de mare sarbatoare.
Hramul Bisericii „Buna Vestire” din Bacau
Credinciosii care locuiesc în cartierul Bistrita Lac, si nu numai, participa astazi la hramul Bisericii „Buna Vestire” din Bacau, situata în strada Florilor. A fost una dintre cele mai vechi lacasuri de rugaciune din oras, zidita initial de spatareasa Soltana Sandu Sturza în anul 1820. Lacasul, care a rezistat pâna de curând, a fost construit în 1879 în locul altuia vechi. Era o constructie mica, asemanatoare unei case, cu peretii de caramida, plafonul de lemn si acoperita cu sindrila. Deasupra avea un turn de lemn, unde se aflau si clopotele. În prezent, biserica are cu totul alta fata, a fost renovata, repictata si adusa la conditiile din vremurile de azi. (Geta Panaite)
Traditii uitate, traditii pastrate
Sarbatoarea Bunei Vestiri este primita cu mare bucurie de catre credinciosii ortodocsi din satele bacauane. E prilej de rugaciune si dezlegare la peste, dar si de alte obiceiuri, cu specificul fiecarui loc, acolo unde traditiile inca mai dainuie. In satul Luncani, bunaoara, unde si-au facut case si s-au mutat multi oraseni, multe traditii s-au mai estompat. “Nu mai e ca altadata. De Buna Vestire mergem doar la slujba, la biserica. Nici peste nu mai mâncam, ca aici nu avem de unde lua sau nu avem bani destui”, spune o batrâna din Luncani. In schimb, in satul Obârsia, din comuna Izvoru Berheciului, pestele e la mare pret, iar gospodinele il fac rasol, prajit, la cuptor, in bors sau intr-un alt fel din nenumaratele in care se poate gati un peste. “Inainte de Buna Vestire, palimarul face curatenie strasnica in biserica. “De Buna Vestire, mergem la slujba de la biserica, dis-de-dimineata. Apoi venim acasa, stam la masa si mâncam peste. Tot pentru Buna Vestire pregatesc si o placinta de post. Fac si pachete pe care le dau de pomana”, spune tanti Nuta, o localnica din Obârsia. Biserica din localitate are un consiliu parohial, dascal si preot paroh, insa acesta din urma locuieste la Bacau, de unde merge in sat in fiecare duminica, pentru a tine slujba, sau ori de câte ori este nevoie. In post, preotul merge la Obârsia si in fiecare sâmbata, ca sa citeasca pomelnicele. (Ovidiu Pauliuc)
Gabriel Berca se indoieste de corectitudinea alegerilor
Partidul Democrat Liberal (PDL) are, de sâmbata, un nou lider: Vasile Blaga. El a supus Conventiei Nationale motiunea “România dreapta. Politica dincolo de lozinci.” In competitia pentru functia de presedinte au mai intrat Elena Udrea, care a sustinut modernizarea PDL, si Monica Macovei, care a propus deschiderea partidului. Obtinând 2.344 voturi, Blaga a fost declarat câstigator, in pofida contestatiei depuse de Udrea. In final, s-au spus cuvinte grele, s-a vorbit despre fraudarea alegerilor, iar seara, Traian Basescu, sustinator al Elenei Udrea, a anuntat ca se desparte de PDL, desi era clar ca PDL il parasise, alegându-l pe Blaga. PDL Bacau a sustinut candidatura Elenei Udrea, care a obtinut 2014 voturi. Berca se indoieste de corectitudinea alegerilor, dar arata ca democrat-liberalii bacauani au fost consecventi: “Peste 80 la suta dintre delegati au sustinut-o pe Elena Udrea. Au fost câtiva care au mers cu Monica Macovei sau Vasile Blaga. Eu le multumesc colegilor mei ca au votat asa cum am stabilit in sedinta, e un respect pe care mi l-au aratat!” Liderul PDL Bacau afirma ca, la nivel national, nu stie cum va evolua partidul. “A fost tensiune, in sala, ceea ce nu mi-a placut. In judet, insa, avem mult de lucru, trebuie reconstruite anumite organizatii comunale, trebuie reformata si organizatia municipala pentru ca PDL nu inseamna patru-cinci vocali prafuiti! Nu se poate ca dupa patru ani de mandat in Parlament sa fii vocal acasa, iar la Bucuresti sa nu te cunoasca nimeni. Nici in judet nu-i cunoaste nimeni! Avem un presedinte interimar nou la municipala PDL Bacau si un secretar general nou, care se vor apuca de treaba. Vom face o opozitie reala, nu mimata!”
O noua structura, cu Elena Udrea!
Adrian Popescu, aflat in tabara lui Vasile Blaga, afirma ca “de multa vreme exista o ruptura intre Traian Basescu si PDL, acum doar s-a oficializat divortul! S-ar putea ca Elena Udrea sa paraseasca PDL si sa infiinteze o noua structura impreuna cu câtiva sustinatori, dar acestia nu vor fi foarte multi.” Alegerile au fost corecte, iar rezultatul, unul asteptat, afirma ex-deputatul. Cât priveste urmarile, Adrian Popescu arata ca in organizatia judeteana nu va fi niciun cutremur: “In 14 ani, de când sunt, eu, in partid, multi au venit si au plecat. Chiar daca presedintele organizatiei va pleca, PDL Bacau va merge inainte.” Si Petrica Mihaila, secretar general, se declara optimist in privinta viitorului PDL: “Sper ca vom iesi mai uniti si mai intariti din aceste alegeri si ca vom avea intelepciunea sa nu uitam ca suntem colegi. A fost un pic de tensiune, dar a fost cel mai reusit congres de pâna acum. Avem mult de munca pentru ca eu chiar cred ca trebuie sa reformam partidul pentru a deveni credibili, pentru a reda speranta oamenilor si pentru a oferi o alternativa României.”
Vestirea cea buna
Astazi, vestirea cea buna ne oblojeste multe vânatai ale sufletului nostru prea haitiut. Bunavestirea este ziua in care Fecioara Maria a fost vestita ca-L va naste pe Fiul lui Dumnezeu, dar si momentul revenirii la viata a naturii. Arhanghelul Gavril s-a aratat Mariei si i-a adus aceasta veste in casa ei aflata intr-o cetate din Galileea, Nazaret. Intrând ingerul la ea, i-a zis: „Bucura-te cea care esti plina de har, Domnul este cu tine! Binecuvântata esti tu intre femei… Nu te teme, Marie, caci ai aflat har de la Dumnezeu. Si iata ca vei lua in pântece si vei naste fiu si vei chema numele lui Iisus“. Intrebând ea cum se va intâmpla aceasta, intrucât nu stia de barbat, Arhanghelul i-a zis: „Duhul Sfânt Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Se va naste din tine, Fiul Lui Dumnezeu Se va chema“.
In traditia populara, Bunavestire se mai numeste si Blagovestenie, cuvânt de origine slava, care desemneaza ziua in care se dezmorteste pamântul si iarba incepe sa creasca. Se spune ca pasarile se intorc in aceasta zi de primavara spre casele lor, purtând pe aripi speranta, bucuria, inocenta. De aceea, i se mai spune si Ziua Pasarilor. Bunavestirea are si un caracter puternic oracular. Daca de Bunavestire vremea este frumoasa, se crede ca anul va fi bun, iar daca pâna la amiaza va ploua si apoi va fi frumos, anul va avea o toamna lunga. Ea este si un aparator de rele. Se obisnuia ca femeile in vârsta sa-i afume pe toti cei ai casei. Ele luau o cârpa si, aprinzând-o, afumau gospodaria si pe membrii familiei, pentru a-i feri de muscatura sarpelui. Traditia mai este pastrata si astazi, in unele zone, nu doar la tara, ci si la oras. La câti serpi apar acum acum (si) sub chipuri noi…
De Bunavestire e dezlegare la peste. Ortodocsii, aflati in plin post, pretuiesc mult (si) aceasta dezlegare. Caragiale ni-l ofera ca exemplu de buna practica… ortodoxa, in zi de Bunavestire, pe candidul Canuta, sucitul de poveste: „Ducând viata destul de grea, i-a venit si lui ceasul si s-a insurat ca toata lumea. L-a inselat la inceput soacara-sa, nu i-a dat zestrea fãgaduita – el a zis ca n-a prea zis ceva. L-a inselat nevasta intiia oara – el a zis prea putine. A doua oara – n-a zis nimic. Dar o data, la Blagovestenii, a fãcut ce-a putut si din toata saracia a cumparat un crap mare si bortos ceva rar: patru chile si plin de icre. L-a dus acasa si a rugat pe nevasta si pe soacra sa i-l faca umplut la cuptor cu stafide si cu coconari. Femeile, din una intr-alta, mai cu graba, mai cu vorba, au uitat sa scoata pestele la vreme. Când l-a dat la masa – sfarog. Canuta si-a iesit din pepene. Fara nicio vorba si-a lasat nevasta si a pornit divort a doua zi cu probe de altadata; ar fi pornit numaidecât, dar nu se putea, era sarbatoare, mâncare de peste, nu se tinea tribunal”… Dac-ati patit-o precum Canuta, astazi Tribunalul e deschis…
Arta naiva si arta populara – ambasadoarele Bacaului
Salonul de Primavara al Artei Naive
O manifestare “Marca inregistrata – Geo Popa”: discreta, plina, cu suficient fast, prezenta selecta, discursuri de continut, muzica, expozitii, cadouri, toate la un loc: Muzeul Artei Contemporane de la Centrul de Cultura “George Apostu”. O incântare pentru participanti, dar si pentru cei care, ocazional sau la comanda, se ocupa de managementul cultural al judetului. Nu au lipsit parlamentari, europarlamentari, sefi ai unor institutii de cultura si administrative, scriitori, artisti plastici, creatori de costume si masti populare, prieteni ai Centrului, Ansamblul “Busuiocul”. Si daca trebuie sa poarte un nume, intâmplarea s-a numit “Salonul de Primavara al Artei Naive”, editia a XXII.
Invitati de onoare la Salon au fost partenerii europeni din sase tari (Belgia, Franta, Italia, Portugalia, Spania, România) participanti la proiectul transnational Grundtving – Langages du vegetal en Europe, derulat timp de trei zile in Bacau, proiect finantat de Uniunea Europeana si coorodonat de Association Paysage et Patrimoine Sans Frontiere, din Saint-Germain-en-Laye Franta. “La actuala editie participa 45 de artisti din judetele Caras Severin, Timis, Galati, Iasi, Braila, Arges, Vâlcea, Constanta, Teleorman, Bacau si Bucuresti, care au expus peste 140 de lucrari. Ca o noutate, la actuala editie au expus si multi tineri, mai precis 17. Este, de altfel un obiectiv al nostru, sa atragem cât mai multi tineri spre arta naiva. Salonul din acest an a fost un succes, mai ales ca lucrarile expuse au fost vizionate si de participantii europeni la proiectul Grundtvig Langages du vegetal en Europe”, ne-a declarat Florin Zancescu, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau. Juriul, format din personalitati recunoscute in domeniul artistic bacauan, al carui presedinte a fost criticul de arta Iulian Bucur a nominalizat peste 30 de lucrari pentru jurizarea finala. “Arta naiva este sora mai mica a “artei mari”, mai putin bagata in sema, insa esteticienii spun ca arta este numai una, adica aceasta umila sora – arta naiva – participa cu toate puterile, cu toate «armele», la Marea Arta. Expozitia de astazi este una exceptionala, in opinia mea, mai ales ca s-au confruntat mai multe scoli ale artei naïve, fiecare cu genul proxim si diferenta specifica. Scoala de la bacau este una dintre cele mai bune care “povestesc”, iar cea de la Resita, ca sa dau doar doua exemple, este cea mai buna care “viseaza”, este opinia criticului de arta Iulian Bucur.
Au fost acordate diplome si premii celor care au trecut de exigentele juriului. Diplome pentru debut: Daniel Voinescu- Iasi, Andrei Antonesei-Iasi, Vlad Toader-Bacau, Bogdan Verea-Iasi, Madalina Maftei-Iasi, Paula Pântea – Iasi.
Premiile sponsorului SIF Moldova: Mircea Cojocaru – Galati, Maria Gosoiu – Constanta. Premiul CJCPC Bacau: Adriana Parfeni – Bacau.
Marele Premiu al Salonului a fost acordat cunoscutei artiste Salomeea Andronic – Bacau, participanta la numeroase saloane, câstigatoare a multor premii nationale si internationale. In buna traditie a continuarii si diversificarii activitatilor de punere in valoare a traditiilor populare zonale, si in acest an, “Salonul de primavara al Artei Naive” a adus in fata publicului masti si costume populare apartinând mesterului popular Marian Lungu din Sanduleni – Bacau si Ansamblului Folcloric “Busuiocul”. Totul s-a incheiat cu un spectacol folcloric dedicat oaspetilor din cele sase tari europene, sustinut de prestigiosul Ansamblu bacauan “Busuiocul”, condus de maestrul Petrica Vlase.
“Au fost trei zile de incântare pentru mine si pentru colegii mei, am ars impreuna pentru acest ca proiect sa-si poata finaliza obiectivele. Am fost placuti impresionati de caldura cu care ne-ati primit, am fost impresionati de ceea ce am vazut la Geoseni si Suceava, ne-am indragostit de Bacau, un oras frumos, cu oameni deosebiti. Ceea ce am vazut in aceasta seara, fiti siguri ca vom povesti celor de acasa, dar si forurilor europene care ne-au facilitat aceasta intâlnire de lucru. Va multumim din toata inima”, au fost cuvintele doamnei Aline Rutily, coordonatoarea proiectului.
