În Parcul ,,Central” din stațiunea Slănic-Moldova, se va da startul, sâmbătă, 6 iulie, în probele din cadrul Concursului de alergare montană ,,Legendele Nemirei”, aflat la ediția a șaptea.

În programul ediției din acest an sunt cuprinse trei probe de alergare, respectiv SemiMaraton, Cros și Cursa Copiilor.

Proba de SemiMaraton se va desfășura pe o lungime de aprox. 25 km, cu o diferență pozitivă de nivel de 1.100 metri. Startul se va da din Parcul ,,Central”, pe următorul traseu: Valea Pufului, drum forestier, Valea Slănicelului, Popas turistic ,,Camping”, Muntele ,,Dobru”, Valea ,,Dobru”, Muntele ,,Cerbu”, Pârtia de schi ,,Nemira”, Parc ,,Central”.
Proba de Cros se va derula pe o lungime de aprox. 14 km cu o diferență pozitivă de nivel de 700 m. Startul se va da tot din parcul stațiunii, pe traseul: Parc ,,Central”, Valea Slănicului, Muntele ,,Dobru”, Valea ,,Dobru”, Muntele ,,Cerbu”, Pârtia de schi ,,Nemira”, Parc ,,Central”.

Cele două probe vor începe sâmbătă, la ora 9.00, urmate de proba Cursa Copiilor (de la ora 13.00) și festivitatea de premiere (ora 15.30).

,,Este o sărbătoare a poveștilor frumoase, a stării de bine și a camaraderiei alergătorilor. Și anul acesta, vrem să facem o ediție și mai specială, în primul rând pentru concurenți. Pregătim cu drag premii fabuloase pentru câștigători, dar și concursuri diverse pentru toți participanții, tombole si surprize. Pe 6 iulie 2024, toți alergătorii montani sunt așteptați la startul competiției `Legendele Nemirei`”, a spus Elena-Mihaela Anton, președinta Asociației ,,Prietenii Slănicului” și inițiatoarea acestui proiect, care nu este doar un eveniment sportiv, ci și unul cu un puternic mesaj ecologic și social​​.

Evenimentul de la Slănic-Moldova este și unul caritabil, desfășurat în beneficiul Centrului pentru Servicii Sociale ,,Sf. Luigi Scrosoppi” din Slănic-Moldova, cartier Cireșoaia.
Concursul poartă numele și este inspirat de ,,Legenda Nemirei”, considerată de către criticul și istoricul literar, Alex Ștefănescu, ,,o adevărată perlă a eposului popular românesc”, descoperită și culeasă de către regretatul medic specialist balneolog și publicist, dr. Romulus C. Busnea.

Evenimentul este organizat de Asociația ,,Prietenii Slănicului”, în parteneriat cu Primaria Slănic-Moldova, ,,CAS Cultural Artistic and Sport”, ,,Smart Wood” și Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău.

Romulus-Dan BUSNEA

În vederea desfășurării evenimentului „Gala Internațională de Box Bacău 2024”, autoritățile locale au anunțat o serie de măsuri de ordine publică și restricții de circulație care vor fi implementate în zona Insulei de Agrement.

Măsuri de ordine publică:

Poliția Locală a Municipiului Bacău va lua măsuri pentru eliberarea parcării publice de pe str. I.L. Caragiale nr. 2, la intrarea pe Insula de Agrement, începând de vineri, 5 iulie 2024, orele 16:00. Accesul autovehiculelor va fi restricționat, cu excepția organizatorilor și forțelor de ordine.

În ziua de sâmbătă, 6 iulie 2024, între orele 09:00 și 22:00, accesul auto pe aleea de acces dinspre str. I.L. Caragiale până la intrarea pe Insula de Agrement va fi interzis, fiind permis doar organizatorilor, forțelor de ordine și reprezentanților loturilor naționale de box.

Programul evenimentului:

• Vineri, 5 iulie, între orele 17:00 – 20:00: demonstrație și antrenament comun al sportivilor din loturile naționale ale României, Italiei și Egiptului.
  • Locație: Piața Tricolorului.
• Sâmbătă, 6 iulie, între orele 16:00 – 21:00: Gala Internațională de Box Bacău 2024.
  • Locație: Insula de Agrement, zona ponton.

Evenimentul va fi deschis de Ansamblul folcloric „Busuiocul” Bacău, care va prezenta un program artistic de excepție.

Participarea loturilor naționale de box din România, Italia și Egipt va aduce un plus de spectaculozitate acestui eveniment sportiv internațional, care promite să fie unul memorabil pentru toți cei prezenți. Autoritățile locale îndeamnă cetățenii să respecte restricțiile impuse pentru a asigura buna desfășurare a evenimentului și siguranța tuturor participanților.

Astăzi a avut loc recepția lucrărilor la noul Stadion Municipal din Moinești, un proiect important pentru comunitatea locală. Investiția, în valoare de 6,4 milioane de lei, a fost realizată de Compania Națională de Investiții și a fost dusă la bun sfârșit conform standardelor europene.

Stadionul, situat pe o suprafață totală de 33.267 metri pătrați, include următoarele facilități:

• Un teren de gazon artificial de 8.833 metri pătrați.
• Un teren multifuncțional cu suprafață de tartan de 1.100 metri pătrați.
• Parcări pe o suprafață de 1.350 metri pătrați.
• Vestiare și spații tehnice pe o suprafață desfășurată de 520 metri pătrați.
• O tribună cu circa 500 de locuri.
• Peste 23.700 metri pătrați de spații verzi.

Valentin Vieru, primarul municipiului Moinești, a declarat: „Constructorul este unul foarte serios, am avut o foarte bună colaborare atât cu el cât și cu reprezentanții Companiei Naționale de Investiții. S-a lucrat într-un ritm susținut – avem certitudinea că acest obiectiv este unul de calitate și contribuie în mod esențial la derularea în condiții excelente a viitorului program de pregătire pentru sportivii celor opt secții sportive de la CSM Moinești. Cetățenii municipiului și toți copiii moineșteni vor avea acces la o bază sportivă modernă, elegantă, cu toate dotările necesare – un motiv în plus pentru a face sport și a avea o viață echilibrată! Este o realizare minunată pentru comunitatea noastră!”

Finalizarea acestui proiect aduce un plus de valoare infrastructurii sportive din Moinești și oferă condiții excelente pentru antrenamentele sportivilor și activitățile recreative ale locuitorilor.

1 de 7

REAMINTIRE. Sunt cunoscuţi anii de domnie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt: 47, adică de la 1457 (12 aprilie) până la 1504 (2 iulie; mormântul, se ştie, îi este la Mănăstirea Putna). Tradiţia orală ne obligă să luăm în seamă satul Borzeşti (azi, suburbie a Oneştiului) ca loc de naştere şi de copilărie pentru temerarul voievod, localitate în care în anii 1493-1494 acesta a ridicat o biserică „pentru amintirea sfânt răposaţilor moşi şi părinţi”. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, s-a conturat o puternică mişcare proştefaniană, culminând cu canonizarea domnitorului, în 1992.

1 de 4

ARTĂ ŞI MESAJ. Despre astfel de date am vorbit în deschiderea Şcolii de vară, ediţia 2024, organizată de Şcoala Populară de Arte şi Meserii „Ion Ghelu-Destelnica” Bacău. Elevii şi profesorii de aici au găsit formule potrivite pentru a sublinia forţa tradiţiei multiseculare, regăsită azi în motive ale cusut-ţesutului ori ale altor meşteşuguri, în paşii de dans popular, în culoare şi formă. Maria Şalaru ne-a dat tonul, iar cei de faţă au cântat entuziast pe versurile lui Carol Scrob închinate bardului de la Mirceşti, cel care a primit în 1878 cupa de la Montpellier, „în admirarea / Ţării sale româneşti”. Ştefan cel Mare este eroul multor scrieri ale lui Vasile Alecsandri.

SUB ICOANA ŞTEFANIANĂ. Şcoala de vară de la Biserica „Precista” din Bacău este rodul colaborării cu Asociaţia Profesorilor de Religie „Sfânta Paraschiva” din judeţul Bacău. Teodora Plăeşu, preşedinta organizaţiei, a ţinut să includă în program un exerciţiu de lectură publică, iar preotul paroh Mihail Tomozei, împreună cu pr. Adrian-Constantin Bârdan, a prezentat icoana lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, precum şi un detaliu semnificativ din istoricul aşezământului ecleziastic: la Biserica „Precista” a fost botezat, la 22 iunie 1818, poetul Vasile Alecsandri. „Noi suntem copiii acestui popor / Statornic, viteaz, curajos, rugător. / Dorim să petrecem vacanţa frumos, / Uniţi în credinţă, iubind pe Hristos” este refrenul imnului copiilor participanţi la şcolile de vară din această eparhie, compus de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioachim, arhiepiscopul Romanului şi Bacăului.

DIN ROMÂNIA LITERARĂ… Numărul 27 (din 28 iunie a.c.) al revistei Uniunii Scriitorilor din România publică, conform tradiţiei de decenii, data reală a naşterii lui Vasile Alecsandri: 14 iunie 1818.

…ŞI DIN 1934. În acest an, Cezar Uncescu, din Berbinceni, comuna Secuieni, a tipărit lucrarea „Regiunea cobâlelor de la Bacău”, pentru obţinerea titlului de învăţător superior, aflată în fondul de carte al Bibliotecii Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău. Am cercetat-o chiar de 2 iulie, fiind, după subtitlu, o „monografie istorică după documentele dinainte şi din vremea lui Ştefan cel Mare”.

SUVENIR. Toţi cei prezenţi la deschiderea celor două tabere de vară au primit un calendar tipărit de Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri” Bacău şi Gruparea Alumni, cu înscrisul „Vasile Alecsandri (14 iunie 1818, Bacău – 22 august 1890, Mirceşti)”, sub portretul scriitorului, realizat de Editura Academiei R.S.R. şi aflat la Biblioteca Academiei Române (Cabinetul de stampe). Menţiune marginală: „520 de ani de la înveşnicirea lui Ştefan cel Mare”.

La împlinirea a 520 de ani de la trecerea în veșnicie a marelui domnitor Ștefan cel Mare și Sfânt, în preajma zilei sale de pomenire, 2 iulie, dorim să subliniem importanța și contribuția moștenirii istorice, culturale și spirituale, ce poartă pecetea marelui voievod născut la Borzești, județul Bacău.

Iată de ce, în perioada 1-3 iulie a.c., în vechile târguri medievale și reședințe voievodale Bacău și Roman, s-au desfășurat o serie de activități cultural-științifice și religioase, sub genericul „Zilele Ștefaniene”, ediția a III-a, prin care istoricii și cercetătorii, clerici și mireni, au pus încă o dată în lumină personalitatea și realizările singurului domnitor al Moldovei trecut în rândul sfinților.

S-au alăturat acestui onorant demers cu scop omagial importante instituții din județele Bacău și Neamț, dar și parteneri veniți din spații istorice care aduc aminte și reconfigurează în plan simbolic vechea Moldovă ștefaniană: Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mitropolia Basarabiei, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, Protopopiatul Roman, Protopopiatul Bacău, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” Onești, Parohia „Ștefan cel Mare și Sfânt” Roman, Parohia Precista Bacău.

Primele două zile de activități s-au derulat la Roman, pentru ca în cea de-a III-a zi, gazdă să fie Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Cuvântul de deschidere l-a avut dr. Alin Sebastian Popa, după care a urmat salutul organizatorilor – pr.dr. Aurel-Florin Țușcanu. A fost prezentat și mesajul autorităților locale, binecuvântarea și mesajul Î.P.S. Părinte Ioachim, arhiepiscopul Romanului și Bacăului.

Evenimentul a continuat cu o sesiune de comunicări științifice care l-a avut ca moderator pe dr. Anton Coșa și pr.dr. Aurel-Florin Țușcanu.

• Dr. Alin Sebastian Popa, Bacău, Arhitectura seculară ștefaniană;
• Lector univ. dr. Bogdan Constantin Neculau, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași –  Viața culturală și știința de carte în Moldova ștefaniană;
• Dr. Anton Coșa, Bacău, Ctitoriile ștefaniene din județul Bacău;
• Pr. Dr. Aurel Florin Țușcanu, Protopopiatul Roman, Episcopia Romanului (Mitropolia Țării de Jos) în documentele de cancelarie domnească din vremea lui Ștefan cel Mare. Jurisdicție și titulatură
• Pr. Andrei Crețu, Episcopia Hușilor – Ctitorii ștefaniene din județul Vaslui

Proiecție film documentar în premieră – Graiul Odobeștilor, scurtmetraj, 16 minute; Regia și scenariul – Matei Elesei

În rolurile principale: Anamaria Vrîncianu, Tudor Bondoc

Cu participarea generalului de flotilă aeriană dr. Vasile Florea

Prezentare de carte

„Cel Mare și Sfânt – 2024, la 520 de ani de la Apus de soare”, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2024. Autori: Ing. Viorel Nicolau, Ing. Constantin Pațilea.

Cu acest prilej a avut loc și un pelerinaj la ctitoriile Ștefaniene din județul Bacău, Biserica Precista din Bacău și Biserica din Borzești, iar la Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” din Onești s-a derulat expoziția de medalistică „Documente în metal. Ștefan cel Mare în medalistica românească”, expusă și prezentată de colecționarul băcăuan  prof. Vilică Munteanu.

„Graiul Odobeștilor”

În cadrul manifestărilor s-a remarcat și lansarea unui film documentar „Graiul Odobeștilor”, ce poartă semnătura unui student băcăuan, Matei Elesei, despre care noi am mai scris în urmă cu doi ani, pe când era elev la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” pe când a realizat împreună cu niște colegi un film de scurt metraj cu care voia să participle la un festival de gen. Timpul a trecut iar acum Matei este student la Universitatea „Hyperion”, secția regie de film și tv, anul I.

„Cu ocazia examenului de sesiune din anul I, sesiunea a II-a, am realizat un film de docu-dramă, despre satul Odobești, intitulat „Graiul Odobeștilor”, care este despre satul copilăriei mele, satul unde am copilărit alături de bunicii mei, care mi-au oferit practice cunoștințele acestea față de istorie, tradiții și obiceiuri și mi-au arătat meleagurile acestea ale satului de care m-am îndrăgostit”, ne-a povestit Matei, care atunci când s-a plimbat cu bicicleta prin zonă a descoperit ruinele mănăstirii construite de Ștefan cel Mare după bătălia de la Vaslui.

1 de 5

Apoi a aflat că există și un document pe care marele domnitor l-a realizat după bătălia de la Vaslui și pe care l-a dat unui localnic de pe vremea respectivă, localnic pe care îl chema Ion Odoabă, cel după care a luat numele satul – Odobești. Fascinat de această poveste, Matei a început să străngă resurse, dar fără sponsorizări, pentru a investi în acest film. Ba chiar și-a vândut o parte din colecția de decorații și de săbii.

„Filmul este despre Odobești, are 16 minute și din punct de vedere al compoziției este împărțit în 3 acte. Prima parte este de ficțiune și care prezintă faptele, o anumită bătălie, o casă care arde, ca să introducă practic spectatorii în lumea Evului Mediu, și care prezintă particularități ale acestui sat. Apoi începe partea de documentar prin care domnul general Vasile Florea ne vorbește despre istoria satului, domnia sa fiind și autorul monografiei satului Odobești”, a explicat autorul documentarului „Graiul Odobeștilor” după care ne-a vorbit și despre realizarea acestei pelicule:

1 de 7

„A fost foarte greu, cu atât mai mult cu cât filmările cu bătălia s-au desfășurat în București, lucru care m-a complicat și mai tare. A trebuit să fac rost de recuzită, de armament, de armuri, pe care le-am închiriat de la Stdiourile Buftea, și mare mi-a fost surprinderea că Studiourile încă mai păstrează aceste obiecte de recuzită, de butaforie, încă de la Sergiu Nicolaescu și de la filme celbre cum ar fi „Mihai Viteazu”, „Mircea” și multe altele. A fost greu să realizez așa ceva și mă pun și în pielea figuranților, pentru că și eu am fost figurant în anumite scene de luptă în care armurile erau grele, săbiile erau grele, ne-am și lovit…”.

Apoi Matei ne-a povestit că realizarea filmului s-a realizat în zile multe. „Tot ce s-a tras s-a realizat în doar 8 zile de filmare, dar cu o muncă în spate de aproape 4 luni, de la scrierea scenariului până la regie. Eu am scris scenariul și eu semnez și regia. Iar finalul filmului este filmat în Muzeul Satului, unde am făcut rost chiar și de un bebeluș prin care să arătăm practic pacea de după război. Momentan filmul nu poate fi vizionat decât în astfel de evenimente pentru că urmează să particip cu el câteva festivaluri iar din toamnă – iarnă poate să apară pe rețelele de socializare.”

Acest material este ce-a de-a șaptea peliculă a lui Matei Elesei, iar ca participant în festival cu producție a sa, ultima data a fost la CineCopilăria, festivalul organizat la Buhuși în numele marii regizoare de filme pentru copii, Elisabeta Bostan. Cât despre proiectele viitoare, Matei ne-a dezvăluit: „probabil o perioadă o să mă mai limitez din a face film istoric pentru că au fost foarte multe dificultăți în realizarea acestuia, și resurse financiare pe care momentan nu pot să le obțin. Următorul film o să fie, sper și cred, o drama romantică, poveste ce se desfășoară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, doar că nu are conotații istorice.”

Matei s-a bucurat la această lansare și de prezența dar și de sprijinul profesoarei din liceu, directoarea Colegiului Național „Vasile Alecsandri”, prof. Adriana Măcincă.

„Eu am făcut un rol micuț în acest film. A trebuit să filmez la o mănăstire construită de Ștefan cel Mare, ca să arătăm durerea pe care o simțeau femeile lăsate acasă pe timpul războiului. Am filmat o scenă în care mă rugam la o sfântă icoană, pentru binele soțului meu, și am captat lacrimile pe care le aveam în timpul acela și durerea pe care o aveam în suflet. A fost o experiență frumoasă. Am mai filmat și în alte filme de ale lui Matei și îmi doresc să colaborăm și mai departe”

Mirabela Porondi, actriță în „Graiul Odobeștilor”

„Am participat la realizarea acestui film din postura de cetățean al comunei Odobești, din postura de autor al monografiei comunei Odobești pe care am scris-o în anul 2015, și reușind să studiez în arhive aproape doi ani de zile am reușit să cunosc atât de multe informații despre comuna mea, pe care cred că nimeni din comună nu le știa până la mine. Și le-am dat publicității, lansând această monografie în toate satele comunei. Și acum am ajuns, ca printr-un student de la facultatea de regie film din București, care are bunicii în comuna Odobești, să facem și un documentar. Este un material bun, folositor, deja am făcut o programare a prezentării lui în fața elevilor și părinților din toată comuna Odobești, și, de asemenea, o să îi fac o prezentare în fața elevilor de liceu și în fața cadrelor militare în rezervă, acțiuni ce vor avea loc în toamnă, la Cercul Militar din Bacău.”

Conf. Univ. Dr. Vasile Florea,General de Flotilă Aeriană