Acasă Blog Pagina 4155

Un tanar fara permis a bagat masina intr-un gard

    de
    Deșteptarea
    -

    La data de 06.10.2013, în jurul orei 19.00, în urma soluționării unui eveniment cu pagube materiale, produs pe strada Grigore Tăbăcaru din Bacău, poliţiştii au constatat că G. Florin, de 22 de ani, din municipiu, conducătorul auto implicat în accident, nu posedă permis de conducere.

    Tânărul în timp ce conducea un autoturism înmatriculat în strainătate, pe fondul neadaptării vitezei la condițiile de drum, a pierdut controlul volanului și a intrat în coliziune cu gardul unui imobil.

    În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fără a deţine permis.

    Cronica rutiera: controale la biciclisti, mopedisti si carutasi

      de
      Deșteptarea
      -

      Peste 120 de polițiști au acționat în mediul rural în perioada 05-06 octombrie a.c. pentru prevenirea implicării conducătorilor de mopede, biciclete și atelaje hipo în evenimente rutiere produse pe fondul nerespectării normelor rutiere.

      În cadrul acțiunilor desfățurate polițiștii au verificat 444 de conducători auto, 52 conducători de mopede, 185 de atelaje hipo și 64 bicicliști.

      Polițiștii au constatat 7 infracțiuni și au aplicat 227 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 57 740 lei.

      A fost depistat un cetățean din comuna Mărgineni, care conducea un vehicul cu
      tracțiune animală pe DJ 119 B, fără a avea montat lavehicul plăcuța cu numărul de înregistrare.

      A fost depistat în flagrant un tânăr de 23 de ani din comuna Oituz, care transporta cu un autoturism știuleți de porumb, despre care s-a stablit că au fost sustrași de pe proprietatea unui cetățean din comuna Pîrgărești. În cauză s-a întocmit dosar penal.

      Trei persoane arestate dupa ce au vandut un permis de conducere fals

        de
        Deșteptarea
        -

        Trei persoane din Bacău sunt suspectate că ar fi înşelat un bărbat, căruia i-ar fi promis că îi vor obţine permisul de conducere, unul dintre aceştia pretinzând că este ofiţer de poliţie. Cei trei suspecţi sunt cercetaţi în continuare în stare de arest preventiv.

        Poliţiştii de investigare a fraudelor, din cadrul IPJ Bacău, au surprins în flagrant delict un bărbat de 28 de ani, din Bacău, în timp ce primea suma de 1.000 de euro de la un bărbat de 32 de ani, din comuna Plopana, judeţul Bacău.

        Din cercetări, a reieşit că suspectul s-ar fi prezentat părţii vătămate ca fiind ofiţer de poliţie şi i-ar fi promis că poate să-i obţină permisul de conducere, fără ca partea vătămată, care nu îndeplinea condiţiile de studii, să se prezinte la examen.

        Suma ce face obiectul flagrantului reprezenta o parte din banii ceruţi părţii vătămate, pentru obţinerea permisului de conducere.

        La activitatea infracţională ar fi participat şi alţi doi suspecţi, o femeie de 22 de ani şi un bărbat de 36 ani, care ar fi întărit convingerea părţii vătămate că suspectul este ofiţer de poliţie şi că poate obţine permisul de conducere.

        Din cercetări, a rezultat că suspectul de 28 de ani nu are calitatea de poliţist, iar permisul de conducere, ridicat în urma flagrantului, este fals.

        Prejudiciul creat părţii vătămate se ridică la 7.000 de euro.

        Cei trei au fost reţinuţi fiind suspectaţi de comiterea infracţiunilor de înşelăciune şi fals, iar în urma prezentării magistraţilor cu propunere de arestare preventivă, Judecătoria Bacău a emis pe numele celor trei suspecţi mandate, pentru o perioadă de 29 de zile.

        Cercetările continuă în vederea documentării întregii activităţi infracţionale a suspecţilor.

        Acţiunea a beneficiat de sprijinul ofiţerilor din cadrul D.I.P.I..

        08 10

          de
          Deșteptarea
          -

          p1

          “Eu nu am sechestrat numele lui George Apostu”

          de
          -

          – interviu cu Dinu Apostu, nepot al sculptorului George Apostu, presedinte al Asociatiei de Prietenie Româno-Franceza

          – Domnule Dinu, discutia noastra are loc, sa spunem cititorilor, intr-una dintre zilele in care s-a desfasurat Tabara de Vara “Impreuna cu George Apostu, la el acasa”, aflata la editia a doua, organizata, si in acest an, in casa in care s-a nascut, a invatat si a inceput activitatea artistica marele artist. V-as ruga, pentru inceput, ca urmas al lui George Apostu, sa vorbim despre parintii artistului, despre copilaria lui, aici la Stanisesti.

          – Mama lui, bunica mea, Maria (Oanca) si Vasile, tatal lui, au venit in Stanisesti cu repartitie, ea ca moasa, iar el ca incasator, perceptor, cum se numea atunci. In 1932 au construit aceasta casa, s-au asezat gospodareste si au avut impreuna trei copii: Dumitra Apostu, mama mea, George Apostu, viitorul mare artist, nascut in 1934, si Ioana, din pacate, decedata doar la numai un an. Eu i-am cunoscut pe amândoi, erau oameni harnici, bunicul a fost un om mândru, demn, respectat de sateni, iar bunica, moasa Oanca, era iubita in sat, i se spunea Coana Moasa, cum si copiii i se adresau cu Saru’ mâna, moasa! Era, pe atunci, un semn de mare respect. George a urmat cursurile scolii Generale in Stanisesti, dupa care s-a dus la liceu, in Tecuci, apoi la studii in Bucuresti, stabilindu-se apoi la Paris, dupa o scurta sedere in Italia.

          – L-ati cunoscut pe George Apostu?

          – Sigur. Eu am ramas fara tata, in urma unui divort, si am beneficiat de dragostea unchiului, de prietenia dintre mama mea si fratele ei. Eu l-am iubit neconditioant pentru caracterul lui, pentru sufletul lui. Aveam 18 ani, in 1977, când i s-a organizat o mare expozitie in Bacau, prima daca retin eu bine, prin grija domnului Ilie Boca. Am participat efectiv la organizarea acelei expozitii si, de acolo, mi-au ramas câteva desene, el a fost si un foarte bun desenator, grafician. De asemenea, mai am, le vedeti aici, in casa, mai multe carti postale, vederi, pe care unchiul le trimitea celor de acasa, din diferite orase din tara sau din strainatate, mai ales din Franta. Este una adresata mamei lui, vedeti, scrie: “Draga mama, eu vin acasa pe data de…”, iar alta mamei mele: Draga Dumitra, iti scriu ca…”, mai sunt tot aici multe fotografii, unele cu mama, altele din atelierele unde a lucrat, dar si câteva lucrari pe care le-am recuperat de prin curtile vecinilor, cum este acest cap de fata.

          – Ce ne puteti spune despre tânarul Apostu, el a debutat târziu, a parasit scoala unde a fost repartizat, s-a dus intr-o cariera de piatra pentru a-si insusi tehnica cioplirii, dupa care s-a stabilit in Bucuresti. A avut o tinerete zbuciumata, de cautare a unui drum propriu, intr-o epoca in care arta, cultura erau controlate ideologic.

          – A avut o tinerete care s-a identificat cu cea a generatiei lui, mereu in cautare, mereu insufletit de febra creatiei, de bucuria reusitelor, exprimate foarte bine in cronicile semnate de Mihai Oroveanu, de la expozitiile la care a participat, din taberele de creatie, cum a fost cea de la Magura Buzaului. Si-a iubit meseria, era indragostit de arta plastica, ardea efectiv in demersurile sale artistice.

          – Care sunt marturiile creatiei sale in Stanisesti?

          – In afara de o documentaristica pe care eu m-am straduit sa o adun, pe care o pot pune la dispozitia celor interesati de viata si creatia lui George Apostu, mai sunt câteva desene, dar cel mai important este reflectarea acestei localitati, a spiritului ei in lucrarile lui. Retin ca era mereu alaturi de mesterii care lucrau in lemn, pe unul chiar l-a luat cu el la Bucuresti, sa-l ajute, sa-i transmita mestejugul prelucrarii, dar mai ales secretele lemnului. Trebuie sa stiti ca locuinta, casa lui din Baneasa, este identica cu casa in care s-a nascut, de aici, din Stanisesti. Dupa moartea lui Vasile Apostu, plecarea lui George, bunica mea a mers cu fiica ei Dumitra, mama mea, in Bacau, iar casa a fost vânduta, fiind locuita de niste sinistrati, care au distrus tot. Am preluat-o dupa revolutie, iar tot ce vedeti aici este munca familiei mele.

          – Ce statut are casa acum?

          – Casa, datorita mamei sale, este acum pe numele meu, este trecuta in patrimoniu, la categoria B, lucru care are la baza o intelegere justa din partea Directiei de Patrimoniu, a domnului Petru Cimpoesu, care a inteles ce vrem sa facem noi aici, astfel ca aceasta casa sa nu aiba soarta altora, cum este casa Alecsandri sau altele, cu semnificatii deosebite pentru cultura bacauana si nationala. Eu am si un Certificat inregistrat la OSIM, care imi da drept de marca inregistrata, dar si drept de a ma pronunta atunci când este vorba de folosirea numelui, in alte scopuri decât cele culturale.

          – Ce alte rude ale lui Apostu mai sunt in viata, in afara de dumneavoastra?

          – Aici nu, doar in Franta mai traieste cea de-a doua sotie Bogdana, si fiica lui, Maria – Anette. Prima sotie, Simona Runcan, de care s-a despartit, era o femeie foarte frumoasa si interesanta, mai pastrez aici, in casa, doua picturi pe sticla cu ea. Mama mea a fost la Paris, la inmormântarea lui Apostu, a fost o intânlire sfâsietoare, pentru ca intre ei a fost o dragoste sfânta, asa am perceput-o eu, de aceea incerc sa tin permanent treaza memoria unchiului meu in constiinta celor de aici, a bacauanilor. Timpul nu-mi permite sa fac mai mult.

          – Spuneati ca ultima mare expozitie organizata cu lucrari ale lui George Apostu a fost organizat, in Bacau, in 1977. De ce credeti ca nu a mai fost posibil vernisarea unei alte expozitii, au trecut de atunci aproape 40 de ani, tinerii de astazi, multi nici nu au auzit, nu stiu cine a fost George Apostu, si nu exagerez.

          – Atunci a fost o mare bucurie artistica pentru Bacau, pentru sculptor, era intr-un moment greu pentru arta, mai ales pentru artistii plastici. Atunci, sculptorul din Stanisesti a daruit trei lucrari muzeului din Bacau, o lucrare Tata si fiu, o Lapona si una din seria Fluturi, de asemenea a daruit, drept recunostinta pentru caldura cu care a fost primit, mai multe desene, a fost o donatie pentru bacauani. Expozitia a fost ca o mare implinire profesionala, morala a marelui artist bacauan. Ce sa spun, in conditiile in care s-ar decide organizarea unei alte expozitii, eu sunt dispus sa ajut cu tot ceea ce pot, cu tot ceea ce imi permite situatia materiala si financiara. Cred ca cu tot ce exista in tara, sculpturi, desene, fotografii, carti, in colectii ale muzeelor publice, in cele particulare, oameni de buna credinta, oameni de calitate ar putea organiza o mare expozitie in Bacau, un mare eveniment cultural.

          – Vorbeam la inceput, cu asta am inceput discutia noastra, doi titani ai artei plastice românesti, europene si mondiale au trait si au creat in acelasi secol, unul in prima parte, Constantin Brâncusi, si George Apostu, in partea a doua a secolului XX. In timp ce artistul nascut la Hobita a fost receptat, cunoscut si apreciat inca din timpul vietii, operele lui facând senzatie in expozitiii mondiale, George Apostu, regretabil, a ramas intr-un con de umbra, vorbindu-se putin, mai ales in tara, unde ne amintim de el doar la parastase, in timp ce operele lui, din celebrele cicluri Tatal si fiul, Fluturi, Lapone, stau la loc de cinste in Japonia, Belgia, Franta, Canada, Ungaria. George Apostu, caruia Jaques Chirac, primarul Parisului, i-a daruit un atelier in centrul Parisului, ca semn al recunoasterii universalitatii operei lui, nu se bucura de notorietate, de recunoastere, asa cum ar merita personalitatea, dar mai ales opera lui.

          – Sunt de acord cu dumneavoastra, insa eu nu am caderea sa raspund la aceasta intrebare, nu-mi permit nici macar o opinie, sunt alte “instante” carora ar trebui sa va adresati. Eu nu pot sa formulez vreo auzatie, dar ceea ce am considerat eu de cuviinta in ultimii 23 de ani, a fost sa aduc un omagiu lui George Apostu in acest mic univers de la Stanisesti, pe care incerc sa-l spiritualizez, sa-i daruiesc putin din ceea ce se mai pastreaza in familie, fotografii, mobilier, documente, opere, dar si prin organizarea acestei tabere, unde invit tineri artisti, din toata tara, pentru ca timp de 10 zile sa refaca atmosfera din timpul vietii celui devenit in timp un artis al lumii. Sunt fericit pentru acest inceput, sunt fericit ca unele institutii bacauane, cu precadere Consiliul Judetean, au reactionat pozitiv la proiectul nostru. Insist si subliniez receptivitatea unor persoane din aceasta institutie, Dragos Benea, presedintele CJ, Dumitru Braneanu si Ionel Floroiu- vicepresedinti, cu o mentiune speciala pentru doamna Luciana Pascu, determinarea ei fiind salutara in tot ceea ce dorim sa facem aici.

          – Totusi, ce am facut cu memoria lui George Apostu?

          – Eu v-am spus ca imi place sa vorbesc despre latura pozitiva a lucrurilor, sunt, desigur, in inima mea, in cele ale iubitorilor de arta, de arta lui Apostu, destule tristeti, insa ma rezum sa ramân pe pamântul statorniciei, al pozitivismului din viata si opera unchiului meu. Memoria lui George Apostu! Ea este peste tot, trebuie sa avem bunavointa, starea aceea de cautare a binelui, sa ne debarasam de indiferenta si sa privim cu sufletul, cu inima, cu dragoste tot ceea ce inseamna George Apostu pentru cultura româna, pentru cultura europeana, pentru noi, bacauanii. Trebuie, in acelasi timp, sa fim drepti si sa apreciem faptul ca in Bacau un liceu ii poarta numele, exista un centru cultural cu numele lui Apostu, o strada, scoala din Stanisesti are pe frontispiciu numele fiului acestei localitati. Au fost amplasate, in Bacau, câteva busturi ale artistului, insa nu avem nicio statuie. Pacat ca Bacaul nu are o lucrare monumentala a fiului acestor meleaguri, cum sunt in Galati, Costinesti, Arad, Braila, Bucuresti, Magura – Buzau.

          – Exista si o literatura bogata despre artist si opera lui…

          – Nu vreau sa supar cu citate memoria celor care l-au cunoscut si l-au iubit pe Apostu, exista o literatura, atât cât exista, la indemâna tuturor, insa eu tin foarte mult la scrierile lui Mihai Oroveanu, la cele ale lui Sorin Dumitrescu, Ion Jalea, Petru Comarnescu, Dan Haulica, Monica Lovinescu, George Astalos, Ionel Jianu, Mircea Eliade. George Apostu nu a intrat in jocul ideologic, nu a executat nimic la comanda, poate si de aceea nu s-a bucurat de o atentie deosebita din partea criticii din acea vreme. Vedeti, si Sorin Dumitrescu spune ca Apostu “este un fel de Brâncusi”, el s-a apropiat de spiritul marelui artist de la Hobita, insa si-a descoperit, dupa indelungi si chinuitoare cautari, propriul drum. Lemnul si piatra au fost materialele preferate de Apostu, a iubit foarte mult lemnul, caldura si mesajul lui, cum a iubit la fel de mult muzica pietrei, a lucrat putin in marmura, la fel de putin in otel.

          – Dinu Apostu este si presedintele Asociatiei de Prietenie Româno-Franceza, asociatie care are activitate de 20 de ani, cu rezultate bune in comunele Izvorul Berheciului si Colonesti, colaborarea cu francezii s-a materializat in câteva proiecte importante, dispensare, dotarea unor sali de clasa, o piateta in Colonesti, au fost aduse ajutoare pentru copii.

          – Eu sunt multumit de activitatea acestei asociatii, de colaborarea cu prieteni francezii, incercam sa mai miscam câte ceva prin satele noastre, nu-i mult, insa se pot invata multe din aceasta colaborare. Dinu Apostu este un om care are o familie frumoasa, are in spate o mostenire bogata, bunica si bunicul meu au lasat in sat un nume respectat de cei din Stanisesti, mama mea a fost o buna profesoara, iar eu am invatat de la ei ce inseamna sa traiesti frumos, sa iubesti locurile in care au trait, au muncit si s-au daruit cei de dinaintea ta. Sunt foarte multe de facut, casa trebuie reparata, ar fi nevoie de investitii in infrastructura, sunt in discutie proiecte pentru refacerea drumurilor, mai ales a celui care face legatura cu Vultureni, distrus acum, sunt doar sase kilometri, care ar asigura un acces mai bun in sat, spre Casa Memoriala George Apostu. De asemenea domnul Bogdan Popa, primarul comunei, un om care pune suflet in tot ceea ce face, a promis ca va continua diligentele pentru ca Stanisesti sa aiba o mai mare deschidere spre civilizatie, o oportunitate fiind si numele lui George Apostu.

          – Domnule Dinu, vorbim de mai bine de o ora, am impresia ca ne invârtim amândoi in cerc, ocolim unele intrebari si unele raspunsuri. Sigur ca dumneavoastra, singur, nu puteti face prea mult, indeajuns pentru memoria lui George Apostu, este nevoie de implicare, de bani, de proiecte. Deocamdata suntem la litera A, eu, de exemplu, mi-as dori sa vad, la toate intrarile in Bacau, panouri, indicatoare, pe care sa scrie mare “Ati intrat in patria lui George Apostu”, “George Apostu este bacauan”, “George Apostu s-a nascut la Stanisesti”. Mi-as dori ca librariile, bibliotecile, muzeele sa fie pline de numele si operele lui, cu spiritul lui, evident, fara a depasi cadrul cultural, fara a trece peste sensibilitatile familiei. George Apostu este al nostru, al tuturor, asa cum sunt Bacovia, Alecsandri, Cancicov, Cristoveanu, Boca, Adam, Genaru, Borcea, Vrânceanu, Dragan si multi altii.

          – Aveti dreptate, insa eu am invatat ca pentru toate acestea trebuie sa te lupti, fiecare cu puterile lui, cu responsabilitatea lui, cu inima, cu dragoste. Poarta casei de la Stanisesti este deschisa, disponibilitate exista, avem o asociatie cu partenenri francezi, dar Dinu Apostu este doar un om, din pledoaria dumneavoastra, de care am ramas placut surprins, am inteles ca ar fi nevoie de un efort major, din partea familiei, institutiilor judetene, nationale. Sa dea Dumnezeu sa le implinim. Eu nu am sechestrat numele lui George Apostu, asa cum am mai auzit prin diferite cercuri, eu, prin demersul meu, nu doresc, nu cer, nu am pretentii financiare. Singurul meu gând a fost si este de a ocroti numele lui Apostu, de a-l proteja, pentru a nu fi folosit in alte scopuri, decât cele culturale, spirituale. Atât si nimic mai mult. Citez de la George Apostu urmatoarele cuvinte “… la o masa mare la care ne vom aseza cu totii in straie de sarbatoare, punându-ne in fata fructele culese de pe ogorul trudei noastre.”

          Debuteaza în 1964 în cadrul unei expozitii personale de sculptura în gradina Casei Scriitorilor din Bucuresti, îndrumat si încurajat de criticul de arta Petru Comarnescu. Anul urmator, participa la Paris la Bienala „La jeune sculpture”, ocazie cu care primeste aprecieri din partea lui André Malraux, care i-a înmânat si un premiu. Acesta este momentul care marcheaza orientarea sa categorica spre un experiment abstract în sculptura. Participa la expozitii internationale, simpozioane, bienale si trienale de sculptura din Anglia, Franta, Danemarca, Italia, Cehoslovacia, Brazilia, Israel, Rusia, Finlanda, Japonia s.a. Expozitii personale la Cluj-Napoca, Bacau si Bucuresti, Helsinki si Paris. În 1982 este numit profesor de sculptura în lemn la Academia Michelangelo din Agrigento, Italia.
          Sculpturi in aer liber, unele executate in cicluri: Tata si fiu, Fluturii, Femeile lapone, Oglinda Soarelui, Fructul Soarelui, Hristi.

          Motivare condamnare Fenechiu: Licitații trucate și transformatoare vechi vândute ca noi

            de
            Deșteptarea
            -

            Cele 46 de contracte încheiate de firmele lui Relu Fenechiu cu Electrica Moldova nu au respectat cerințele legale, iar unele chiar au fost trucate prin metoda „mâinii moarte”, transformatoarele erau vechi de 10-30 de ani și au fost vândute ca noi, iar inculpații nu au dat dovadă de „căință” pentru faptele comise.

            Completul de trei judecători de la Curtea Supremă — format din Francisca Vasile, Iulian Dragomir și Mirela-Sorina Popescu — a publicat luni motivarea condamnărilor date în dosarul „Transformatorul”, în care fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu a primit cinci ani de închisoare cu executare.

            Ca o noutate, motivarea cuprinde și fotografii care surprind instalații ruginite, vândute către Electrica și care în acte apar ca fiind noi.

            „(…) pentru niciuna din cele 46 de acte materiale ce reprezintă tranzacții comerciale realizate între SISEE Electrica Moldova și firmele din grupul Fene, SC La Rocca SRL, SC Fene Grup SA, SC Tehnorom SRL și SC Euro Plus SRL nu s-a putut reține atribuirea în condițiile legii a contractelor de achiziție publică, fiind fie ignorate cu desăvârșire dispozițiile legale, fie eludându-se complet anumite etape, ori încercându-se crearea unei aparențe a parcurgerii etapelor procedurii achiziției publice”, se arată în motivare.

            Judecătorii mai spun că, din cele 46 de tranzacții, în cazul a 32 nu a fost realizată procedura de achiziție publică, nefiind întocmit niciun fel de document cu excepția celor plasate în faza executării obligațiilor reciproce deduse din convenție, respectiv a facturii și a documentelor de plată.

            Pentru opt tranzacții nu a fost parcursă procedura cererii de oferte și nu au fost primite oferte de la mai mulți furnizori, iar pentru șase contracte a fost realizată procedura de achiziție publică, însă a fost folosită metoda „mâinii moarte”, prin care a fost trucată procedura cererii de oferte, fiind depuse oferte numai de firme din grupul Fene sau apropiate de acest grup.

            Printre firmele care au participat la aceste licitații se află și SC Construct Consult SRL, deținută de actualul președinte al CJ Iași, Cristian Adomniței, această firmă având același punct de lucru ca și firmele din Grupul Fene.

            „Modul de operare, ce a exclus orice alt participant exterior grupului de firme Fene, a generat existența unui monopol al acestora, pentru perioada 2002-2005, în privința furnizării de transformatoare și întrerupătoare către SISEE Electrica Moldova”, declară magistrații.

            Judecătorii mai arată că în contractele încheiate Electrica Moldova s-a menționat faptul că produsele achiziționate vor fi noi, însă transformatoarele și celelalte instalații erau vechi, unele chiar de 10 — 30 de ani.

            Acest lucru a fost posibil deoarece instalațiile achiziționate de la companiile lui Relu Fenechiu au fost recepționate doar cantitativ, conform facturilor emise, fără a fi făcută și recepția lor calitativă, motiv pentru care nu s-a semnalat faptul că acestea nu sunt noi.

            Faptul că transformatoarele erau vechi este confirmat și de fotografiile făcute de DNA, instalațiile și componentele acestora fiind produse de către Electroputere Craiova în perioada 1970 — 1980 și de TMD SA Filiași în perioada 1972 — 1988.

            „Cuantumul ridicat al prejudiciului relevă nu numai un grad sporit de pericol social al infracțiunilor, dar și un grad sporit de periculozitate al făptuitorilor care manifestau o desconsiderare evidentă a interesului general și public, activitatea infracțională vizând modalitatea de cheltuire a banului public. Lipsa unui efort benevol în acoperirea prejudiciului evidențiază, de asemenea, pentru toți inculpații, lipsa unei căințe în legătură cu desfășurarea activității infracționale. Conduita inculpaților în cursul procesului penal s-a înscris în aceiași parametri de negare a acțiunilor ilicit penale sau de încercare de diminuare a contribuției infracționale ori a elementelor esențiale angajării răspunderii penale”, declară cei trei judecători de la instanța supremă.

            „Înalta Curte apreciază că analiza coroborată a ansamblului probator face dovada deplină a faptelor reținute în sarcina inculpaților, fiind aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție”, mai spun judecătorii.

            Pe 12 iulie, ministrul din acel moment al Transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul ”Transformatorul” la cinci ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată.

            În același dosar, fratele ministrului, Lucian Fenechiu, a fost condamnat tot la cinci ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, aceeași pedeapsă primind și Mihai Bogdan Damian, asociat unic și administrator la firma Europlus SRL Iași.

            De asemenea, Ioan Turbatu și Ioan Mărghidan, directori generali la SISEE Moldova, au fost condamnați la câte șase ani închisoare pentru abuz în serviciu în formă calificată, iar Petru Andronache, director comercial la Electrica Moldova, a primit pedeapsa cea mai mare de șapte ani de închisoare.

            Instanța i-a obligat pe Relu și Lucian Fenechiu, Petru Andronache, Ioan Turbatu și Mihai Bogdan Damian la plata în solidar a sumei de 6.327.390 lei, reprezentând daune materiale către SISEE Moldova.

            Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs.

            Procurorii DNA susțin că, în perioada 2002-2005, SISEE Moldova a realizat achiziții de la patru firme din Grupul Fene, fără să respecte prevederile legislației cu privire la achizițiile publice, în condiții de favorizare a acestor firme de la care s-au cumpărat, la prețuri de produse noi, transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi, fabricate în anii 1970-1980. AGERPRES

            India: 32 de persoane, printre care nouă copii, au fost lovite de fulger în weekend

              de
              Deșteptarea
              -

              Cel puțin 32 de persoane, inclusiv nouă copii, și-au pierdut viața în weekend, lovite de fulger în mai multe state din estul Indiei, au precizat luni autoritățile, citate de AFP.

              ‘Cel puțin 24 de persoane, dintre care șapte copii, și-au pierdut viața sâmbătă și duminică, lovite de fulger în statul Bihar’, a declarat ministrul însărcinat cu gestionarea situațiilor de catastrofă din statul respectiv, Renu Kumari Kushwaha.

              În statul vecin Jharkhand, opt persoane, printre care doi copii, au avut aceeași soartă, a declarat Puran Mahto, un responsabil din districtul Dhanbad. Ploi torențiale însoțite de rafale puternice de vânt au scos arbori din rădăcini duminică seară, avariind locuințe și distrugând rețeaua de alimentare electrică.

              Intemperiile sunt frecvente în perioada musonului (iunie-octombrie), dar bilanțul victimelor din acest weekend este deosebit de grav. Cei care locuiesc în cabane făcute din bambus și pământ sunt în general cei mai afectați de aceste fenomene, notează AFP.AGERPRES

              Vremea se încălzește în această săptămână

                de
                Deșteptarea
                -

                Meteorologii estimează, pentru următoarele două săptămâni, o încălzire a vremii în majoritatea regiunilor, inclusiv la munte.

                Conform prognozei Administrației Naționale de Meteorologie /ANM/, valabilă în intervalul 7 — 20 octombrie 2013, temperaturile termice din timpul zilei vor crește până la 22 de grade Celsius în Crișana, Muntenia și Maramureș, în timp ce minimele vor ajunge chiar și la 12 — 13 grade Celsius, în Moldova, Dobrogea și Muntenia. Ulterior, începând din weekend-ul următor, regimul termic va scădea, valorile termice urmând să fie apropiate de normele climatologice ale acestei perioade.

                În zona Banatului, în primele cinci zile ale intervalului de prognoză, regimul termic diurn se va menține relativ constant în jurul mediilor multianuale (19-20 grade Celsius), în timp ce temperaturile nocturne vor fi în creștere treptată de la 4 grade la începutul intervalului până la 11 grade, în medie, în jurul datei de 11 octombrie, când și maximele diurne vor marca o creștere de 2-3 grade, vremea devenind mai caldă decât în mod obișnuit la această dată.

                Din 13 octombrie, temperaturile vor scădea ușor și treptat, spre valori medii de 14 grade, ziua, și 5 grade, noaptea, rămânând apropiate de norme până la sfârșitul celor două săptămâni de prognoză. Probabilitatea de ploaie va fi mai mare în jurul datei de 10 octombrie și, din nou, după 14 — 15 octombrie.

                În regiunea Crișanei, în primele zile, vremea se va încălzi, astfel încât în 11-12 octombrie va deveni relativ caldă pentru această perioadă a anului, cu medii ale maximelor diurne în jurul a 22 de grade și ale minimelor nocturne de aproximativ 10 grade. Ulterior, un proces de răcire treptată va readuce regimul termic la valori apropiate de cele normale climatologic, de 14 grade ziua și 4 — 5 grade noaptea, până spre ultimele zile ale intervalului de prognoză. După data de 15 octombrie, va crește probabilitatea de ploi, dar, pe arii restrânse, acestea se vor semnala și în jurul datei de 10 octombrie.

                Conform prognozei ANM, în regiunea Transilvaniei, intervalul 7 — 12 octombrie va fi caracterizat de un proces de încălzire treptată, care va determina atingerea unor medii regionale de 21 de grade la valorile maxime și de 8 — 9 grade la cele minime, vremea devenind caldă pentru debutul celei de-a doua decade a lunii octombrie. Ulterior, până la sfârșitul perioadei de prognoză, regimul termic va marca o scădere ușoară și constantă, revenind la normal, respectiv la medii de 2 grade Celsius, la valorile minime nocturne și aproximativ 12 grade la cele maxime diurne. Probabilitatea de precipitații va crește după data de 14 octombrie, dar ploile vor fi slabe cantitativ și pe arii destul de restrânse.

                În zona Maramureșului, în primele zile, temperaturile maxime se vor menține în jurul mediilor multianuale ale perioadei, de aproximativ 18 — 19 grade. Pe 11 octombrie, valorile termice vor marca o creștere de 2 — 3 grade, vremea devenind ușor mai caldă decât în mod obișnuit, apoi vor scădea ușor și treptat, spre 12 grade ziua și 4 grade noaptea, în medie, spre sfârșitul intervalului de două săptămâni. Ploi slabe cantitativ se vor semnala, trecător, după data de 10 octombrie.

                În Moldova, vremea va continua să se încălzească în primele zile, atingând o valoare medie regională de 18 grade, în jurul datei de 11 octombrie, după care se va răci ușor și treptat, ajungând în jurul a 12 grade la sfârșitul intervalului de prognoză. Minimele nocturne vor avea o evoluție asemănătoare, cu valori de cel mult 10 grade pe 12 octombrie, apoi în scădere, spre 4 grade în data de 20 octombrie. Ploile vor fi de interes la nivel local, în jurul datei de 10 octombrie și, din nou, după 15 octombrie, dar vor fi în general slabe cantitativ.

                Potrivit prognozei ANM, în zona Dobrogei, în perioada 7 — 12 octombrie, vremea se va încălzi, iar mediile termice vor crește de la 15 la 20 de grade ziua și de la 5 la 13 grade noaptea. Începând din 13 octombrie, va avea loc un proces de răcire ușoară și treptată, astfel încât, la sfârșitul intervalului de prognoză, se vor înregistra valori maxime în jurul a 14 grade și minime de 7-8 grade, normale pentru finalul celei de-a doua decade a lunii octombrie. Pe arii restrânse, se vor semnala ploi slabe pe 9 — 10 octombrie, iar în celelalte zile ale intervalului de prognoză, probabilitatea de precipitații se va menține foarte redusă.

                În zona Munteniei, vremea va continua să se încălzească până pe 11-12 octombrie, când se vor atinge medii de 22 de grade ale maximelor diurne și de 11 grade ale minimelor nocturne, valori cu aproximativ cinci grade mai ridicate decât cele de la începutul intervalului de prognoză. Între 13 și 20 octombrie, vremea se va răci ușor de la o zi la alta, iar în ultima zi se vor înregistra maxime de 14 grade și minime de 5 grade, apropiate de normele climatologice ale perioadei. Vor fi ploi slabe cantitativ și restrânse ca arie, în jurul datei de 10 octombrie și, din nou, după 16 octombrie.

                În Oltenia, în primele zile ale intervalului de prognoză, regimul termic diurn se va menține relativ constant, la valori de aproximativ 17-18 grade Celsius, iar pe 11-12 octombrie va marca o creștere de 2-3 grade. Temperaturile minime vor crește ușor și treptat, de la o medie regională de trei grade, în prima zi, până la 11 grade, pe 12 octombrie. După această dată, mediile termice, atât diurne cât și nocturne, vor marca o ușoară scădere de la o zi la alta, urmând a se înregistra valori de 14 grade, respectiv 4 grade în ultima zi a perioadei de prognoză. Ploi, în general slabe cantitativ, se vor semnala în jurul datei de 9 octombrie și, din nou, trecător, după data de 12 octombrie.

                La munte, în prima săptămână, regimul termic mediu diurn se va menține constant la valori de 12-13 grade, în timp ce temperaturile nocturne vor fi în creștere treptată de la o medie de aproximativ un grad în prima zi, până la 6 grade în jurul datei de 12 octombrie, când vremea va fi relativ caldă pentru această perioadă a anului. După această dată, atât ziua, cât și noaptea, mediile termice vor fi în scădere ușoară de la o zi la alta, iar la sfârșitul intervalului de prognoză se vor înregistra maxime de aproximativ 6 grade și minime de zero grade, în medie. După data de 10 octombrie, trecător, vor fi precipitații slabe, pe arii restrânse. Vor predomina ploile, dar la altitudini de peste 1.700 metri, spre sfârșitul intervalului de prognoză, pot fi și lapovițe sau ninsori.
                Prognoza ANM, valabilă pentru perioada 7-20 octombrie 2013, are la bază datele provenite de la Centrul European pentru prognoze pe medie durată (ECMWF) din Reading, Anglia. AGERPRES

                Bacau: Incendiu in Parcul Trandafirilor

                  de
                  Geta Panaite
                  -

                  Luni dimineata, o baraca din lemn, ce apartinea Primariei Bacau, amplasata in Parcul Trandafirilor, a luat foc.

                  Pompierii de la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului au intervenit imediat si au reusit sa stinga focul inainte sa se extinda.

                  Incendiul s-a iscat de la o aeroterma lasata nesupravegheata si au ars bunurile din interior.

                  Din fericite, nu au existat victime.

                  ATOP Bacău, gazdă a Reuniunii Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est

                    de
                    Deșteptarea
                    -

                    Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Bacău (ATOP), deţinătoare a vicepreşedinţiei Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică din Romania (ANATOP-România) pentru Regiunea Nord-Est, a organizat o întâlnire a preşedinţilor ATOP din judeţele componente ale acestei regiuni de dezvoltare.

                    Evenimentul regional, desfăşurat la Cabana «Pralea» din localitatea Pralea, comuna Căiuţi, judeţul Bacău, în perioada 4-5 octombrie 2013, şi-a propus o evaluare a rolului actual şi a perspectivelor Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică, identificarea provocărilor cu care se confruntă acest organism în unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează, cât şi oportunităţile existente de implementare a unor proiecte comune la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est.

                    La dezbateri au mai participat reprezentanţi ai conducerii Asociaţiei Naţionale a Autorităţilor Teritoriale de Ordine Publică din Romania, parlamentari de Bacău, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Bacău, ai primăriilor municipiilor Bacău şi Moineşti, ai primăriilor comunelor Căiuţi, Pârgăreşti, Coţofăneşti, ai poliţiei şi jandarmeriei judeţene, precum şi ai Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

                    Fetita accidentata la joaca

                      de
                      Deșteptarea
                      -

                      O fetita de 9 ani a intrat cu capul intr-un geam, pe cand se juca impreuna cu fratele sau. Fetita a fost dusa la Spitalul Judetean Bacau.

                      Medicii sunt sceptici in privinta sanselor de supravietuire iar parintii copilului si-au dat acceptul pentru prelevarea organelor.

                      Problema este ca, din cauza ranilor si hemoragiei suferite, organinismul fetitei a suferit un soc diabetic iar organele au fost compromise.

                      CET Bacau umple retelele pentru furnizarea caldurii

                        de
                        Geta Panaite
                        -

                        Temperaturile extrem de scazute pentru aceasta perioada a anului a grabit pregatirile pentru furnizarea agentului termic in institutiile si apartamentele din municipiul Bacau.

                        Inca din 30 septembrie, CET Bacau a demarat procedura de umplere a retelelor secundare, cu prioritate a celor care au arondate scoli si gradinite, pentru efectuarea probelor tehnologice pentru sezonul rece 2013 – 2014.

                        „Pentru evitarea situatiilor neplacute, asociatiile de proprietari sunt rugate sa-si informeze consumatorii din scarile arondate, in vederea verificarii instalatiei interioare de distributie”, se arata in comunicatul remis de CET Bacau.

                        „Istoria Bacaului in cartile lui Eugen Sendrea”

                        de
                        Florentin Radu
                        -

                        In weekend-ul trecut, Vila Royal din Bacau a gazduit un interesant simpozion organizat de Asociatia Culturala „Cealalta Românie”. Desfasurat sub tema „Istoria Bacaului in cartile lui Eugen Sendrea”, evenimentul s-a bucurat de prezenta a numerosi istorici, militari in rezerva, editori de carte si reprezentanti ai presei.

                        „Este un eveniment deosebit, ne referim la istoria foarte pasionanta a Bacaului, dar putin cunoscuta. Lansez, cu aceasta ocazie, volumul III din «Istoria necunoscuta a Bacaului», aparut la editura Vicovia, prin care demonstrez ca orasul nostru ca are o istorie extraordinara si extrem de importanta, contribuind din plin la zestrea culturala nationala si internationala” – a declarat Eugen Sendrea.

                        Momentul cultural a beneficiat si de prezenta cunocutului scriitor si istoric de peste Prut, academicianul Nicolae Dabija, unul dintre cei mai activi oameni de cultura din Republica Moldova.

                        „Ca si Eugen Sendrea, eu cred ca sunt bacauan. Sunt al Bacaului si pentru ca Viorel Cucu, impreuna cu Ionel Rusei, mi-a editat trei carti din publicistica mea. Va felicit pentru ca ati reusit sa publicati atâtea carti despre istorie, bazându-va pe experienta dvs. de arhivist, iar daca o sa mai scrieti despre Bacau, va invit sa cautati si in alta parte, pentru ca arhivele românesti se afla la Moscova, la Sankt Petersburg si la Istambul, nu doar in România”, a punctat academicianul Dabija. Mai notam ca, cel mai devreme, la sfârsitul anului, Eugen Sendrea va mai scoate de sub tipar ale trei scrieri la fel de interesante si inedite referitoare la istoria cimitirelor, a restaurantelor si a tiganilor lautari.

                        „Toata istoria României este extraordinara, nu doar a Bacaului, trebuie insa gasit un «scormonitor». Eugen Sendrea este un scormonitor in arhive, care a descoperit adevaruri despre Bacau, un depozitar extraordinar de informatii. El ne-a descoperit certificatul de nastere al nostru. De la el aflam ca Bacaul, de exemplu, in secolul XVI, Bacaul era mai mic decât Târgu Ocna sau ca, in 1926, un incendiu a distrus sute de edificii istorice”, a incheiat profesorul Aurel Stanciu, prezent la actiune.

                        Pâna in prezent, cunoscutul arhivar bacauan are la activ nu mai putin de 27 de carti, toate legate de istoriile locale necunoscute. La final, organizatorii le-au acordat diplome de excelenta lui Cristi Manolache, cel care, in repetate rnduri, a pus la dispozitie locul desfasurarii unor astfel de intâlniri, academicianului Nicolae Dabija si lui Eugen Sendrea, pentru activitatea publicistica de pâna in prezent.

                        „Cartile din ziar”, minunata poveste nefardata a ravasirilor istoriei

                        de
                        Ion Fercu
                        -

                        De la nevoia acuta de a afla a omului primitiv, prin invocarea spiritelor menite sa aduca raspunsuri la tulburatoarele întrebari despre sensul vietii, la “interviurile” luate de antici Oracolului din Delphi si pâna la prima prezenta culta a genului în “Dialogurile” lui Platon, interviul parcurge un lung si profund traseu al devenirii. Originile interviului, în acceptiunea moderna a termenului, ar trebui identificate, spun gazetarii americani, înca de la întâlnirea lui Moise cu Dumnezeu, pe Muntele Sinai. Primul interviu profesionist îi este atribuit lui James Gordon Bennet, fondatorul ziarului The New York Herald. Scotianul va publica în paginile gazetei sale un articol despre o crima celebra în epoca, dintr-o perspectiva cu totul noua. Ceea ce în alte ziare a aparut ca o simpla stire la rubrica evenimentelor „negre”, în The New York Herald a facut obiectul unei ample investigatii, sub forma unor suite de interviuri…

                        Aceste gânduri m-au asaltat atunci când am deschis volumul universitarului Constantin Calin, Cartile din ziar, I. Interviurile (Editura Babel, 2013, 715 pagini). „În ziare si reviste zac îngropate multime de carti. În noianul lor, am si eu câteva. M-am hotarât sa le scot de acolo”, noteaza autorul, care marturiseste ca aceste interviuri l-au ajutat sa evadeze „din singuratatea de comentator”, sa opteze pentru „o anume independenta în cadrul redactional”. Regasim aici interviuri publicate în „Ateneu”, „Tribuna”, „Cronica”, „Pagini bucovinene”, „Sinteze”, „Desteptarea”, „Monitorul de Bacau” „Steagul rosu”, dar si interviuri inedite. Intervievatii sunt scriitori, filosofi, istorici, lingvisti, pictori, matematicieni, actori, regizori, pictori, sculptori, critici de teatru, compozitori, naturalisti, esteticieni, dirijori, arhitecti, medici, librari, bibliotecari sau politicieni.

                        Interviurile evoca „reactii la evenimente, intentii, evolutii, acorduri si conflicte, rabufniri de orgolii, justificari, mize, angajamente, preferinte, idiosincrazii, judecati despre cunoscuti si (de cititor) necunoscuti, teorii personale, pilde, gânduri si proiecte emergente etc” (C.C.). Al. Piru, Constantin Ciopraga, Solomon Marcus, Leo Butnaru, Alexandru Surdu, Petru Zugun, Ovidiu Genaru, Sergiu Adam, Ilie Boca, Octavian Voicu, Stelian Preda, Constantin Ciosu, Grigore Ilisei, Ovidiu Balan, Radu Cârneci, Petru Cimpoesu, Ioan Mitrea sunt numai câtiva dintre cei 118 intervievati sau invitati sa raspunda la chestionare si „extemporale”, sa participe la anchete si dezbateri. Gasim în aceste interviuri întrebari memorabile, tulburatoare, care ar putea fi veritabile puncte de plecare pentru dezvoltari metafizice generoase.

                        ”Ati simtit vreodata nevoia de singuratate?” „Rafinamentul literar exclude sau merge mâna în mâna cu alte rafinamente?”, „V-ati facut vreodata un bilant al propriilor întrebari?”, „Ce valoare dati propriului dumneavoastra timp?”, „Cum vi-l imaginati pe destinatarul literaturii filosofice?”, „Câti prieteni ti-a adus poezia?”, „Care-i cea mai buna reteta de a amâna batrânetea?”…

                        Raspunsurile sunt pe masura… „Am ramas un plebeu romantic” (Ioanid Romanescu), „În mintea lui erau milenii” (Eugenia Antonescu), „… personajele gândesc si actioneaza ca mine în carti si eu asemenea lor în viata” (Sergiu Adam), „Hai sa spunem însa si ce nu este un scriitor. El nu este o fotografie, ca în manuale” (Ovidiu Genaru), „Totul este sa întârzii mereu si mereu asupra întrebarii, înlocuind-o la nesfârsit cu alte si alte întrebari” (Solomon Marcus)… Subtil prezenta, polemica anunta parca volumul al treilea, „Acorduri si conflicte locale”… „Amicul Cineva, îl cunosc bine, fiindca îmi este prieten de-o viata, baiat bun de altfel si descurcaret, dar, din pacate, de o stralucita sterilitate si neputinta literara (sa-i dau, sa nu-i dau numele…) se refera la cum crede el ca as scrie cu ciuda si otrava si asta n-a scapat comesenilor domniei sale”(Ovidiu Genaru).

                        „Cantitatea nu ma intereseaza. Unii dintre confratii nostri publica tot ce scriu. Nu e nimic grav în asta. Cumplita si de neiertat este însa eroarea de a publica si ceea ce n-ai scris. Am numit astfel plagiatul”(Sergiu Adam).

                        Lui Constantin Calin îi curg prin vene stiinta, talentul intervievarii. Autorul cerceteaza, nu interogheaza, chestioneaza, nu provoaca, sugereaza, nu solicita imperativ, descopera, nu atrage în cursa, îndruma, nu domina interlocutorul. Interviurile sale nu sunt doar opera jurnalistului, ci si opera criticului si istoricului literar, opera intelectualului profund, truda unui spirit elevat care dezvaluie adevarul, nu cosmetizeaza vânataile. Chilton R. Bush, regretatul specialist în jurnalism, profesor la Stanford University, spunea ca un interviu bun este acela în care reporterul se substituie cu succes cititorului, nu introduce ostentativ propria sa personalitate în interviu, ci pune în lumina personalitatea si opiniile intervievatului.

                        El sublinia si calitatile jurnalistului „de interviu”: responsabilitatea, independenta, sinceritatea, exactitatea, impartialitatea, fair play-ul si decenta. Regasim acest portret admirabil în personalitatea lui Constantin Calin. „Interviurile” sale sunt importante, au valoare istorica, întrucât, în ultima instanta, refac minunat o mare parte din povestea neromantata a ravasirilor si elanurilor din peste trei decenii de istorie locala si nationala. Vocea de sirena a unei polifonice… seherezade te acapareaza fericit pâna la ultima pagina a volumului si te face sa astepti cu nerabdare continuarea provocatoarei „povesti”, Cartile din ziar, cu deja anuntatele Portrete, recenzii si note si Acorduri si conflicte locale…

                        S-a lansat oficial Radio UNSR la Universitatea „Vasile Alecsandri”

                          de
                          Roxana Neagu
                          -

                          In Aula Universitatii „Vasile Alecsandru” Bacau a avut loc, pe 5 octombrie, lansarea oficiala a postului national studentesc de Radio UNSR. Momentul inaugural a fost marcat de salutul oficial din partea Ministerului Educatiei Nationale.

                          In cadrul intâlnirii au participat reprezentanti din 14 centre universitare, membre ale Uniunii Nationale a Studentilor din România, membrii ai echipei editoriale a radioului, colaboratori, cadre didactice si studenti ai Universitatii „Vasile Alecsandri”.

                          Sub sloganul „Radio UNSR te tine la curent cu viata de student!”, grila de programe a noului post contine, in exclusivitate, productii proprii adresate studentilor, care dezvolta in principal stiri din educatie, cultura, sport si voluntariat.

                          Radio UNSR Bacau poate fi ascultat on line pe www.radio.unsr.ro.

                          USR cere salvarea Casei „Alecsandri” de la distrugere

                          de
                          Ioan Dănilă
                          -

                          Prezenti la Bacau pentru a alege presedintele Uniunii Scriitorilor din România, creatorii de literatura membri ai filialei conduse de Calistrat Costin au adus in discutie stravechea problema a Casei „Alecsandri”.

                          „Azi am mers acolo, adica la doi pasi de unde ne aflam, si va spun sincer ca am lacrimat. Cum e posibila o asemenea crima sub ochii nostri?”, ne-a spus unul dintre ei. La intâlnirea care a precedat exercitiul propriu-zis al votului, Gheorghe-Andrei Neagu, redactorul-sef al revistei „Oglinda literara” de la Focsani, a adus in discutie aceeasi chestiune, aprobat fiind de cei aproape 50 de scriitori prezenti.

                          Am asteptat cuminte, in fata salii de conferinte de la etajul 11 al Hotelului „Decebal”, pauza dinaintea votarii, când i-am abordat pe academicianul Nicolae Manolescu si pe Dan-Mircea Cipariu, cei doi contracandidati la presedintia USR.

                          Fara nicio rezerva, au semnat apelul pentru salvarea Casei. „Vreau sa facem mai mult noi, la Bucuresti, pe linie de Uniune”, ne-a asigurat actualul presedinte al USR.

                          „Cu drag, cu mult drag va sustin în aceasta campanie culturala”, ne-a spus si Dan-Mircea Cipariu. Am plecat din cladirea Hotelului cu convingerea ca duc in geanta angajamentul a… doi presedinti ai Uniunii Scriitorilor din România. Sa ne fie de folos!

                          Lansare de proiect la scoala „Miron Costin”

                            de
                            Roxana Neagu
                            -

                            „Lumea moderna aduce deseori in discutie nevoia fiecarui popor de a-si afirma identitatea si specificul national amenintat de tendintele globalizarii. In acest sens, consideram benefica implicarea celor peste 350 de elevi din scolile bacauane in Proiectul «File din istoria Bacaului de azi si de altadata», initiat de Scoala «M. Costin», coordonatori I. Virlan, M. Acar, L. Grosu, in parteneriat cu institutiile de cultura din comunitatea noastra”, a declarat inca de la inceput bibl. prof. Ligia-Dana Grosu.

                            Lansarea proiectului a avut loc pe 4 octombrie si a fost dedicata Zilei Mondiale a Educatiei pe plaiuri bacauane. Activitatea a oferit celor prezenti prilejul de a rememora evenimente legate de inceputurile invatamântului bacauan si de a face o scurta trecere in revista a celor mai de seama personalitati din cultura bacauana, a celor care au faurit istoria locului.

                            In cuvântul de deschidere, directorii, prof. Anca Herghea si Nicolae Patriche au vorbit despre „World Teachers’ Day”, asa cum este ea cunoscuta in lumea intreaga. S-a intonat apoi Imnul Scolii „M. Costin” (dirijor, D. Macovei), iar formatia de majorete „Victory Team” (prof A. Ciorcila) „a dinamizat” atmosfera. „Eroii zilei” au fost elevii clasei a III-a A (prof. M. Acar) care au evocat momentele de inceput ale invatamântului bacauan, au adus un omagiu slujitorilor scolii si au interpretat cu talent sceneta scrisa de „Doamna” si având un titlu sugestiv: „intâlnire cu … final neasteptat”.

                            In replica, elevi ai claselor a VIII-a au participat la concursul de eseuri „Biblioteca – spatiu magic” (prof. A. Grosu, I. Diaconu, L. Grosu), cele mai izbutite eseuri fiind premiate. Astazi are loc, la Complexul Muzeal „I. Antonescu”, cea de-a doua activitate, „La multi ani, Bacau iubit!”, dedicata aniversarii a 605 ani de la prima atestare istorica a urbei noastre si a celei de-a 380-a aniversari a patronului spiritual al scolii, cronicarul Miron Costin.

                            Sinistratii din Negri ingheata in containere

                            de
                            Ovidiu Pauliuc
                            -

                            Satul Mâgla, din comuna Negri, a avut mult de patimit in vara lui 2013. Pe la sfârsitul lui iunie s-au rupt baierele cerului si a plouat cât pentru un an intreg.

                            Apele umflate ale pârâului Mora n-au mai incaput in albie, asa ca au rabufnit si au transformat toata localitatea intr-un lac, pe care pompierii umblau cu barcile ca sa salveze vietile si agoniseala oamenilor. Casele mai subrede, din chirpici, s-au inmuiat si s-au contorsionat din temelii.

                            Au murit animalele, s-au topit cartofii in pamânt, s-au inecat fântânile. Dupa ce apa s-a retras, a ramas in urma o patura groasa de mâl imbâcsit cu mortaciuni si tot felul de resturi, de a duhnit satul multa vreme.

                            Cei mai afectati locuitori au primit locuinte modulare, niste containere speciale. Acestea nu au insa nici o sursa de incalzire, iar frigul ultimelor zile a fost greu de suportat de catre sinistrati.

                            Batrânete ravasita

                            La Mâgla, acum e liniste, e frig, nici tipenie pe ulite. Urmele potopului par sa fi disparut. In tot acest peisaj incremenit de frigul nefiresc de inceput de octombrie, un container albastru dintr-o curte, parca singura pata de culoare in cenusiul general, atrage atentia trecatorului.

                            batrana container

                            Intri in curte si ti se strânge inima. In stânga, o casuta ce a fost bucatarie de vara sta bolnava intr-o pozitie nefireasca, mult aplecata pe spate, gata sa cada la prima pala de vânt, inca plina de mâl, cu ferestrele sparte. In fata, casa propriu-zisa, din chirpici, cu prispa, varuita intr-o nuanta lila. Greu de crezut ca locuieste cineva in gospodaria aceea ravasita.

                            Si totusi, pe usa casei isi face aparitia o batrânica scunda, adusa de spate. Este Aristica Apostol, are 74 de ani, iar gospodaria i-a fost printre cele mai afectate de inundatii. Casa abia a rezistat apelor. Peretii sunt umezi si acum, iar daca nu ar fi pus niste proptele pe peretele din spate, probabil ca s-ar fi prabusit. Geamurile si ferestrele s-au strâmbat odata cu locuinta si nu se mai inchid, iar necazul mare este ca si soba, care i-ar fi fost atât de utila acum, s-a crapat si scoate fum pe la toate incheieturile, iar caldura mai mult o risipeste.

                            “Chiar acum ma chinuiam sa aprind un foc, sa ma incalzesc, dar degeaba”, zice cu amaraciune batrânica. A astupat cu lut crapaturile din pereti, a pus valatuci pe acoperis, dar in casa nu se mai poate locui. Pe prispa, ca intr-un frigider natural, isi tine mâncarea: “Uite cum tin oala cu mâncare, invelita in pungi, sa nu manânce câinii”.

                            In casa porcul, in container omul

                            Autoritatile i-au adus acel container albastru, de fapt o locuinta modulara provizorie, in care are un pat, o masa, sub masa sunt intinse niste gogonele, intr-un colt e un vraf de haine, paturi si alte bulendre, o butelie, icoane, un ceas si alte câteva lucruri. Tot avutul ei. Nu exista nici o sursa de incalzire, e frig tare in container, iar singurul avantaj este ca nu te bate vântul taios.

                            “Noaptea ma bag sub plapuma si mai scap de frig”, spune batrâna. Autoritatile i-au promis un calorifer electric, ce se lasa asteptat. “Dar sa il lege la curentul primariei, nu la al meu, ca din pensia de trei milioane si jumatate nu am cu ce plati. In casa nu am cum sa ma stau, ca e mai frig si decât in container”, zice Aristica.

                            Primaria Negri, Consiliul Judetean, asociatia agricola din zona, alti sufletisti au ajutat lumea, nu se poate spune ca nu. Dar poate nu chiar acolo unde doare cel mai tare. Cea mai mare dorinta a batrânei Aristica, in afara de putina caldura, este sa fie ajutata sa isi refaca mica bucatarie de vara.

                            Acolo ar putea locui boiereste, ar sta la caldura sobei, ar fi cu adevarat fericita. In casa si-ar adaposti vaca si porcul, sa le fereasca la iarna, ca grajdul nu mai e bun. A primit de la Primarie niste tocuri de lemn pentru usi, dar nu are ce face cu ele, asa ca le-a rezemat de nucul din ograda.

                            Singuratatea. Visul

                            E grea viata Aristicai, iar ea e batrâna si singura cuc. Nu are absolut pe nimeni, nici copii, nici rude pe aproape.

                            Rudele sunt toate plecate departe si par sa fi uitat de ea. Isi freaca des mâinile invinetite de frig, sa se mai incalzeasca, se scuza ca nu are cu se il serveasca pe reporter, ca as ar fi frumos la casa de om. Uneori face haz de necaz, dar mai mult isi sterge lacrimile cu naframa.

                            “N-am nevoie de nimic altceva. Doar sa ma ajute sa imi refac bucataria, sa am unde sa ma incalzesc. Sa mergeti la domnul primar de la Bacau, sa-i spuneti asta”. Asta e cea mai mare dorinta a unei batrâne din satul Mâgla, comuna Negri. Uitata de timp si de lume, incremenita in frigul de acum si-n cel ce va sa vina, peste care viata a trecut cu bune, dar mai ales cu rele.

                            In satul Mâgla mai exista o persoana care a primit o locuinta modulara, dar care la ora documentarii acestui material era la cules porumbul, pe câmp. Vecinii spun ca omul nu prea agreeaza locuinta modulara tot din cauza frigului, asa ca locuieste in casa subrezita.

                            54 milioane de euro, trimisi in tara de „stranieri”

                            de
                            Florentin Radu
                            -

                            Potrivit unei estimari a Bancii Mondiale, cei aproape 2,1 milioane de români plecati la munca in strainatate au trimis in acest an in tara circa 2 miliarde de euro, cu mult mai putin decât aduceau „stranierii” nostri inainte de criza.

                            La nivel local, potrivit Institutului National de Statistica (INS), numarul persoanelor din tot judetul plecate în strainatate pentru o perioada de cel putin un an era, in 2011, de peste 57.300, reprezentând 7,88 la suta din toti românii declarati plecati peste granita.

                            Astfel, Bacaul se situeaza pe primul loc intre toate judetele, la acest capitol. Insa, cifrele sunt departe de cele reale, in contextul in care, rezultatele recensamântului nu iau in calcul si situatiile neoficiale.

                            Prin urmare, o estimare simpla indica faptul ca apeste 54 de milioane de euro ar putea fi trimisi de muncitorii bacauani din strainatate, calcul bazat pe ponderea de aproape 8 la suta a localnicilor in totalul românilor aflati peste granite la lucru.

                            Dintre acestia, cei mai multi au ales ca tara Italia – 41.870, Marea Britanie – 4.372 si Spania – 4.314. Alte tari din care românii au trimis sume importante de bani in anii trecuti au fost si Statele Unite, Ungaria, Israel, dar si Germania, Canada, Austria, Franta etc.

                            Cei mai multi bani au ajuns in tara in 2008, momentul declansarii crizei financiare mondiale – 9,38 miliarde de dolari (circa 7 miliarde de euro), potrivit Bancii Mondiale. Pâna anul trecut, când se constata o mentinere la un nivel aproximativ egal cu cel din anul precedent, sumele au scazut de la an al an.

                            Politia Locala si-a angajat avocati

                              de
                              Geta Panaite
                              -

                              Dupa ce a ramas fara juristi, Politia Locala Bacau a solicitat Consiliului Local, la sedinta de la mijlocul lunii septembrie, sa aprobe incheierea unui contract de asistenta juridica pentru suma de 20.000 de lei.

                              Banii sunt necesari doar pentru acest an. Institutia are pe rol peste 120 de procese dintre care 31 destul de complexe si este nevoie sa fie reprezentata de un specialist, au motivat la vremea respectiva sefii politistilor locali. Intre timp s-a incheiat contract cu o Casa de avocatura care sa raspunda in instanta pentru ei.

                              „Schema de personal prevede doua posturi de juristi dar, din pacate, unul dintre ei a decedat iar celalalt s-a transferat la alta institutie si am ramas descoperiti. Avem procese pe rol, unele dificile, si era nevoie de cineva cu pregatire in domeniu sa mearga in instanta”, a declarat Relu Mardare, directorul executiv al Politiei Locale Bacau. Contractul a fost atribuit direct iar la alegerea specialistilor a contat experienta lor.

                              „Avocatul nu se ocupa doar de dosare ci apelam la serviciile sale si in alte situatii”, a mai spus Mardare. Institutia se judeca cu firme de transport, societati de alimentatie publica sau persoane fizice care au depus plângeri contraventionale, nemultumite de masurile luate de agenti impotriva lor. La acestea se mai adauga si alte procese, majoritatea deschise de cei care au fost sanctionati pentru diferite abateri.

                              1...4.1544.1554.156...5.871Pagina 4.155 din 5.871

                              ULTIMELE ȘTIRI