Sase decenii de viata, sase decenii de activitate, sase decenii in care Asociatia Surzilor din România (ASR) – Filiala Bacau i-a ajutat pe hipoacuzici si a fost “a doua casa” a lor, “familia cea mare”, singurul loc in care “pot comunica cu altii” si in care nu se simt izolati.

Sâmbata, la aniversarea celor 60 de ani de la infiintarea asociatiei, peste o suta de bacauani cu deficiente de auz s-au intâlnit la sediul ASR Bacau. Sarbatoarea a inceput cu intâmpinarea oaspetilor – reprezentanti ai ASR Bucuresti, ai unor ONG-uri si institutii, preoti, medici, psihologi – si un moment “de incalzire”, in care hipoacuzicii si invitatii lor s-au salutat, s-au bucurat de revedere, au povestit cele mai recente evenimente din viata lor, au glumit sau si-au facut urari pentru Noul An. I-am privit, m-am minunat si i-am admirat: puterea acestor oameni de a se bucura de lucrurile simple este un model si revarsa in jur bunatate, lumina, iubire…

Pentru aceasta mare zi, sediul a beneficiat de o pregatire speciala, fiind organizate – si la parter, si la la etaj – expozitii de fotografie si expozitii de diplome.

Slujba de sfintire prin semne

ASR Bacau functioneaza intr-o fosta centrala termica de pe str. Apusului, care le-a fost data de Primaria Bacau, dupa ce Termloc SA i-a evacuat de pe str. G. Bacovia. Prin efort propriu, membrii ASR Bacau au renovat cladirea, apoi Dumitru Sechelariu i-a ajutat sa o incalzeasca, suportând cheltuielile cu achizitionarea si montarea centralei termice. Dupa ce invitatii au vizitat imobilul si au descoperit, ocrotita in rame, istoria uneia dintre cele mai vechi organizatii din judet si din tara, a avut loc sfintirea noului sediu.

Slujba a fost tinuta de pr. Gabriel Ichim, de la Biserica “Acoperamântul Maicii Domnului”, in care, in fiecare duminica, hipoacuzicii merg la liturghie. “Slava Tie, Doamne, slava Tie”, a cântat parintele si zeci de surzi au spus in gând sau prin semne, odata cu Adrian Iuganu, care a tradus slujba in limbajul mimico-gestual, “Slava Tie”, pace si unitate, binecuvântare “pentru traitorii care au ajutat aceasta asociatie”, pentru membrii acesteia, pentru invitati si pentru toti crestinii din lumea asta.

Dupa sfintirea sediului, bacauanii cu deficiente de auz au purces la drum. Asta pentru ca partea a doua a sarbatorii dedicate celor sase decenii de existenta a continuat la Restaurantul Militar, unde a avut loc un spectacol-concurs de teatru, mimica si pantonima, urmat de o cina festiva.

Filiala Bacau a ASR are 998 de membri in judet, dintre care 120 numai in municipiul Bacau. Sediul pe care hipoacuzicii l-au sfintit sâmbata se afla intr-o fosta centrala termica, care a fost reabilitata, compartimentata si mobilata. Costul lucrarilor a fost de aproximativ 700 de milioane de lei vechi si a fost suportat de membrii ASR si de câtiva sponsori.

“ASR Bacau a fost, la inceput, filiala regionala, acoperind intreaga Moldova. Asociatia Surzilor din România a luat fiinta in 1953, pe vremea Republicii Populare Române, prin sentinta Tribunalului Popular. In urma Adunarii Generale, in luna mai 1953, un grup de surzi au constituit prima forma de organizare si conducere a Filialei Regionale Bacau.”
Ionel Blidariu, presedinte ASR Bacau

“Cea mai importanta reusita a asociatiei noastre din ultimii douazeci de ani este realizarea acestui nou sediu, deoarece noi eram, la un moment dat, pe drumuri. Primaria Bacau ne-a dat acest spatiu, iar Dumitru Sechelariu ne-a montat centrala termica.”
Adrian Iuganu, director executiv ASR Bacau

Joi, 12 decembrie 2013 in aula Bibiliotecii municipiul Onesti, pilotul Adrian Raspopa, impreuna cu reprezentantul Politiei Rutiere Onesti, a prezentat elevilor din liceele onestene, in cadrul unei campanii pentru siguranta rutiera, importanta purtarii centurii de siguranta impreuna cu alte informatii diverse din domeniul automobilistic .

Aceasta activitate s-a desfasurat intr-un cadru bine organizat, elevilor fiindu-le prezentate montaje video care l-au ajutat pe Adrian Raspopa sa exemplifice mai bine importanta purtarii centurii de siguranta si modul in care aceasta face diferenta intre viata si moarte.

Fiind pilot profesionist Adrian Raspopa a prezentat si aspecte din cadrul curselor de raliuri la care participa, captand astfel atentia tinerilor, interesati de sfaturile care au insotit permanent expunerea.

Activitatea si-a atins scopul propus si anume, responsabilizarea tinerilor posesori sau viitori posesori de permis auto, privind siguranta personala la volan dar si a celolrlalti participant la trafic.

Astfel de activitati vor mai avea loc si in alte locatii incepand cu luna ianuarie a anului urmator.

“Nu putem sa stam acasa când vedem ce se intâmpla”, cum conduce “partidul rosu”, uniunea care “a vândut România”, “Numai impreuna putem sa salvam tara asta” sunt câteva dintre sloganurile care au animat intâlnirea de vineri seara a membrilor Partidului Miscarea Populara (PMP). Manifestarea a avut loc la Hotelul “Decebal” si a inceput la ora 17 cu un moment de socializare.

“Este un alt fel de adunare generala, in care avem sansa sa ne cunoastem mai bine, a declarat Valerian Vreme. Vom discuta despre obiectivele noastre, despre organizare, dar si despre adoptarea modificarilor la Codul Penal si Legea amnistiei si gratierii, ce pun in pericol statul de drept.” Au fost prezenti circa 250 de membri si simpatizanti, precum si posibilii parteneri ai viitoarei coalitii de dreapta: PER si Forta Civica.

“Ceea ce se intâmpla de la minut la minut in tara asta ne face sa spunem ‘Nu pot sa mai stau acasa!’ Românii au inceput sa iasa in strada, ‘Nu se mai poate’ isi spun ei, ‘Am gresit când i-am trimis in Parlament pe cei care conduc astazi’” a declarat Valerian Vreme, deputat, in fata bacauanilor veniti sa afle cine este, dar mai ales ce va fi PMP.

El i-a prezentat pe liderii PER si Forta Civica, viitori parteneri in marea alianta de dreapta, care vor sprijini, probabil, proiectul de tara al lui Traian Basescu . “Sunt partide care au inteles ca trebuie sa spunem ‘Unitate’, care au inteles ca Dreapta trebuie sa fie unita!” a mai afirmat Vreme. Cum invitatii socializau in picioare, el a explicat: “Uitati-va ce fac scaunele din liderii politici! Noi nu vrem un partid in care sa te asezi si sa uiti sa pleci de acolo!”

“Din ianuarie, sa ne unim!”

Valerian Vreme a mai vorbit despre “incompetenta si duplicitatea celor care au condus tara intre 2000 si 2004”, “cei care au vândut petrolul, au vândut toate resursele tarii, au vândut Romtelecom si sistemul bancar…” Directia in care se merge este gresita, “toti românii spun asta!” sustine liderul PMP, “de aceea ne-am asumat acest proiect de tara!”

Deputatul Vreme a mai vorbit si despre TVA-ul de 24 la suta, pe care cei din USL “nu l-au dat jos”, despre viata grea a românilor si despre dorul lor dupa Emil Boc. Vasile Gherasim, secretar executiv al PMP, a vorbit despre povara fiscalitatii asupra populatiei, coruptia de la vârful clasei politice si despre “singura sansa a României, politicile de dreapta, dar pentru asta trebuie sa fim uniti!” Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara, a marturisit ca nu a facut niciodata politica, dar acum a aderat la PMP deoarece “e prima data când se doreste a se face o politica pentru oameni”, si nu “o politica pentru gasti”.

Si Cristian Manolache, liderul PER, a pledat pentru unitate: “Sa nu mai lungim discutiile, din ianuarie sa ne unim ca sa existe o singura forta de dreapta”, care sa tina piept “partidului rosu”, care nu lucreaza pentru oameni: “Copiii lor studiaza afara, ai nostri, aici! Ei se trateaza afara, noi aici! Sa avem un gând curat, un gând unit pentru o Românie prospera”.

Scopul acestei adunari generale a PMP, la care au participat peste doua sute de persoane, a fost strângerea rândurilor, intarirea increderii simpatizatilor, insufletirea liderilor: “Ne-am adunat aici ca sa ne cunoastem mai bine, sa fim impreuna, a marturist Valerian Vreme. Impreuna putem sa facem schimbarea, putem sa construim. Impreuna nu dam gres, impreuna vom ajunge la liman!”

Pe YouTube a aparut un videoclip filmat la o conferinta de presa de anul trecut, in care viitorul ministru al Culturii, Gigel Stirbu, avea o atitudine cel putin euforica.

Vineri seara, sala Ateneu a gazduit un spectacol caritabil emotionant, organizat de Asociatia ‘Scoala de pian Dragos Lungu’.

Publicul prezent in numar mare a putut urmari mai multe reprezentatii oferite de copiii pregatiti de profesorii asociatiei, care au cantat la pian si vioara.

Au fost, de asemenea, si colinde, muzica clasica, muzica populara oferita de Ansamblul folcloric ‘Mugurasii’ Saucesti.

Au participat si elevii Colegiului National de Arta ‘George Apostu’.

Banii stransi in urma vanzarii biletelor la spectacol vor fi donati Spitalului de Pediatrie Bacau. Acesta este al doilea concert caritabil organizat de Asociatia ‘Scoala de piane Dragos Lungu’.

În urma a 53 de percheziţii efectuate de poliţiştii specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi procurorii D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool contrafăcut şi 200000 de lei, bani despre care se bănuieşte că provin din vânzarea ilegală de băuturi alcoolice.

Ieri dimineaţă, poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Bacău şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamţ au descins la locuinţele, sediile unor firme, precum şi în imobile în care existau suspiciuni că ar fi depozitate băuturile alcoolice, aparţinând membrilor unei grupări infracţionale, specializată în evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun).

Au fost desfăşurate 53 de percheziţii (49 la Neamţ, 3 la Vaslui, una la Iaşi).

La acţiune au participat şi poliţişti din cadrul brigăzilor de combatere a criminalităţii organizate Neamţ, Galaţi, Suceava şi Iaşi.

În cauză, au fost vizate 44 de persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 55 de ani, suspectate de săvârşirea infracţiunii de contrabandă şi evaziune fiscală.

Membrii grupării sunt suspectaţi că, în perioada 2011 – 2013, ar fi achiziţionat de la mai mulţi furnizori, alcool pur, pe care, ulterior, l-ar fi contrafăcut şi comercializat ilegal, către diverse baruri şi persoane juridice din judeţul Neamţ.

În urma percheziţiilor, au fost indisponibilizaţi 7.600 de litri de alcool şi băuturi alcoolice, aditivi şi substanţe utilizate la contrafacerea băuturilor alcoolice și 2000 de pachete de țigări. De asemenea, au fost ridicaţi 200000 de lei.

În urma percheziţiilor, au fost duse pentru audieri, la sediul D.I.I.C.O.T. – B.T. Neamţ, 44 de persoane.

În cauză, a fost luată măsura interzicerii de a nu părăsi ţara faţă de 12 suspecţi.

Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul de specialitate al D.I.P.I..

La activităţi au participat şi poliţişti din cadrul Serviciului pentru acţiuni Speciale – I.P.J. Neamţ şi jandarmi.

Cercetările sunt continuate pentru stabilirea întregii activităţi infracţionale, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi contrabandă cu produse accizabile (alcool şi tutun), fapte prevăzute şi pedepsite de Legea 241 / 2005 şi Legea 86 / 2006 .

Un echipaj de poliţie rutieră din cadrul Poliţiei municipiului Oneşti l-a depistat la data de 12.12.2013, în jurul orei 02.05, pe C. Gabriel, de 45 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe Calea Mărăşeşti, aflându-se sub influenţa băuturilor alcoolice.

Acesta a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,84 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducerea unui autoturism pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.

• Poliţiştii rutieri din Comăneşti au constatat că L. Ciprian, de 46 de ani, din comuna Pârjol, conducea un autoturism, în timp ce se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. Bărbatul a fost depistat pe DJ 117, în localitatea Solonţ.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,42 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conducere a unui autovehicul pe drumurile publice de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică în sânge peste limita legală.

În timp ce I. Cleopatra, de 36 de ani, din Bacău, conducea un autoturism pe DN 2, în afara localităţii Răcăciuni, l-a surprins şi accidentat pe H. Costache, de 64 de ani, care se angajase în traversarea străzii prin loc nepermis şi fără să se asigure.

În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pietonului care a fost transportat la Spitalul Judeţean Bacău pentru îngrijiri medicale.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Dumitru Cosa s-a nascut lânga apa, in Galbeni. A invatat sa se inteleaga cu ea si când i-a intrat in casa, si cand i-a asigurat traiul de zi cu zi.

Sotia, Ana Cosa a implinit 70 de ani pe 11 iulie. Nu stie de zodii. Tot pe 11, dar septembrie, e nascut si el, in 1936. Un rac cu o fecioara. Am zis sa sedem oleaca, la o vorba. „Aici ne-am nascut si traim. Ne-am casatorit in ’54”.

O sa va cheme primarul sa va dea diploma de 50! „Eiii… cum o fi”. Adunati pe scaunele parca suntem la o sedinta de partid. Dumitru stie multe. Se uita la mine. Nu prea impun respect. Râd prea mult. In armata a fost bucatar opt luni, când se construia barajul de la Bicaz. Cât peste a „prajit” atunci! Apoi a fost maistru. Incet, discutia se leaga. Au venit si feciorii.

Calatorie in timp. „Aveam barca facuta din scânduri si unsa cu smoala si o cotiga din aia improvizata, din doua roti de la plug. Puneam barca pe ea si cu aia mergeam la Siret. Erau de-a insule! Ce pasari, cât peste: chiscari, scobari, zvârluga. Dormeam noaptea pe insula. Dupa ce puneam pripoane ne incalzeam la foc, facut cu poronndi fani, (bradut de prundis), seamana cu coada calului”.”Da’ zi-i tata de bureti, de pitoan!”

Secrete de bucatarie

„Pentru iarna, acuma c-o venit timpul, buretii i-am pus, opariti oleaca, la congelator. Daca-i prepari nu mai au acelasi gust. Aia la borcan i-am pus spalati, opariti, strecurati si fara zeama, cu putina sare si ulei. Si am tinut borcanele la fiert o ora. S-au facut ghebele anu’ asta. Scoti afara si poti sa manânci. Altii le pun si pe astea la congelat.” Am ramas dezumflat. Stiam si eu. „Si melcii la fel”.

„Care melci?” „De gradina… de pe câmp. Intâi ii curatam, apoi ii spalam si-i punem la oparit”. „Ca sa iasa afara animalu’ de acolo”, intervine unul din baieti. „Si dupa aia tre’ sa-i freci, cum sa spun… cu malai, sa se duca pielita aia. Dai cu sare si-i prajesti sau ii faci tocanita.” Feciorii, opriti din munca de sederea mea, o fac pe chibitii.

„Padre… dar cum spui matale ca sunt melcii?!!”. „Da… is bun melcii. Cum sa nu. Satiosi. Da’ parca manânci talasul, geluitul.” Cum??? „Când geluiestiii… scândura… cam asa-i gustu. Ei… in fine…. cam asa gust are. Ca si paii cu cartofi. Cum sa dai la vite numai paie? Paii astia… ca la astia de tin cura de slabire. Nici nu mai zic. Si mai vrei si lapte? Mâncare pentru domni. Manânci cartofi pai, pleci la munca si când ai ajuns la bucata, nu mai trage sapa cum trebuie. Iar ti-e foame.”

„Tata… de câte ori manânci mata cartofi pe saptamâna?!” Glumeste el … „Alaltaieri am facut urzici.” Ana ii sare in aparare. „A venit baietul si i-au placut”. „Si urzicile nu sunt frate cu cartoful? N-am vazut sa aduni acolo, in congelator, toate verdeturile toamna. Manânci tu in februarie de Craciun urzici? Asta numa’ diarie face.”

Râdem toti. Ma dezbrac de haina. Gust din pestele, facut la ceaun, cu ceapa si mamaliga. „Nu mai tii minte mama când era sa ne ia apa. L-am dus pe parintele Rota, sa iasa la drumul spre gara, cu covata. Aveam o covata din aia mare, pentru porc, de-aici pâna-n usa. Si-l impingeam noi, copiii.” „Tata… da’ cum prindeai mata peste?” Ma bag si eu in seama. Cu undita? „Cu undita… rar. Mai degraba luam crâsnicul, plasa, pripoanele.”

Matusa Ana il justifica: „undita face rau la nervi”. Cum sa nu râzi. Au crescut patru feciori si doua fete , „asa a fost sa fie din ce a lasat Domnul”, sunt cea mai mare bucurie a lor. „Am vazut la televizor oameni bucatari, adunati din toata lumea, si n-o facut mâncare ca mine. Stiu ei ce-i ala Pitan sau Chiscoar.”

Pitan sau pitoan

Tine de pronuntie, in functie de zona.
Reteta este „importata” din zona Tg. Mures, si are ca ingrediente faina de porumb si grâu.
„Malaiul se da prin sita deasa… sa-i scoti puful ala. Pui apa la fiert sa clocoteasca . Rastorni faina intr-un lighean si torni apa peste faina. Amesteci pâna se face pasta si apoi lasi sa se raceasca. Abia atunci adaugi faina alba de grâu.

Cam o strachina la un lighean. Le amesteci. Pui si o lecutica de sare. Altii pun acum si un pumn de zahar, sa fie mai dulce. Inainte, in loc de zahar fierbeam sfecla de zahar si cu zeama aia opaream. Ba mai scapam si câteva bucatele in ea. Dupa ce se framânta bine, se pune in tava unsa cu ulei, nu mai inalt de 5 cm, ca aluatul nu creste, si se da la cuptor. Cuptorul la tara trebuie sa fie fierbinte, bagi un brat bun de lemne acolo, sa se incinga. Mai tare ca la pâine sau la cozonaci.

Scoti carbunele afara si arunci faina. Daca ia foc cand ajunge pe vatra atunci e bun pentru pitoan. Acu poti sa faci si la aragaz, dar tre sa-l tii la 200 grade, N-are acelasi gust! Pitanul era la noi ca checul. Se facea la nunti dar si la inmormântare. Merge tare bine cu bureti, varza calita si sarmale de post.”
Reteta cu dovleag e buna si dupa sarbatori.