Acasă Blog Pagina 3920

Accident rurier la Lespezi: o persoana a ajuns la spital

    de
    Deșteptarea
    -

    La data de 30.04.2014, în jurul orei 13:30, pe DN 15, în afara localității Lespezi, s-a produs un eveniment rutier în urma căruia o persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale.

    Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un tânăr de 26 de ani, din municipiul Bacău, în timp ce conducea un autoturism pe directia Buhuși-Bacau, pe fondul neatenției, a pătruns pe contrasens și a intrat în coliziune cu un autoturism condus regulamentar de un bărbat de 62 de ani.

    Conducătorul auto de 62 de ani a fost transportat la Spitalul Buhuși pentru îngrijiri medicale.

    În urma testării cu aparatul etilotest, rezultatele au fost negative pentru ambii conducători auto.

    În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

    Trei femei au jefuit un batran sub pretextul ca vor sa cumpere niste cauciucuri uzate

    de
    Deșteptarea
    -

    Postul de Poliție Răcăciuni a fost sesizat la data de 01 mai a.c., de către barbat, de 68 de ani, din localitate, despre faptul că mai multe persoane necunoscute, sub pretextul că vor să cumpere bunuri, au pătruns în jurul orei 13.30 în locuința acesteia, de unde i-au sustras suma de 1800 de euro și 500 de lei.

    În urma investigațiilor efectuate de către o echipă complexă de polițiști din cadrul Secției 5 Poliție Rurală Răcăciuni, în jurul orei 15.30, au fost depistate persoanele în cauză, care se deplasau cu un autoturism pe raza comunei Homocea din județul Vrancea.

    Din cercetări polițiștii au stabilit că trei femei, cu vârstele cuprinse între 36 și 41 de ani, din județul Prahova, sub pretextul că vor să achiziționeze anvelope uzate, au pătruns în curtea batranului.

    Pe timpul negocierilor, profitând de un moment de neatenție, una dintre cele trei persoane a pătruns în locuința, de unde a sustras de pe un pat suma de 1800 de euro și 500 de lei, după care nu au mai cumpărat nimic și au părăsit curtea locuinței.

    Ulterior, fiind ajutate de doi barbati, de 29 și 37 de ani, tot din județul Prahova, au părăsit localitatea cu un autoturism înmatriculat în Franța.

    În momentul identificării, polițiștii au găsit asupra celor cinci persoane suma de 3600 de lei și 550 de euro.

    În urma verificărilor efectuate, polițiștii au stabilit că femeia care a sustras suma de bani, în vârstă de 36 de ani, este urmărită național și posedă mandat de executarea pedepsei cu închisoarea, emis de Judecătoria Focșani.

    Ea are de executat o pedeapsă de cinci ani închisoare sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

    Prejudiciul a fost recuperat în proporție de 80% iar în cauză s-a întocmit dosar penal și se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.

    De asemenea cele cinci persoane au fost reținute și introduse în Centrul de Reținere și Arest Preventiv din cadrul I.P.J. Bacău pe o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de arestare preventivă.

    Amenzi de peste 110.000 de lei date de politisti de 1 si 2 mai

      de
      Deșteptarea
      -

      Aproximativ 260 de polițiști din cadrul I.P.J. Bacău au fost pe teren în perioada 01 – 02 mai pentru menţinerea ordinii şi siguranţei publice, combaterii faptelor antisociale și asigurării unui trafic rutier în condiții de siguranță.

      Efectivele de poliţie rutieră au acționat pe 10 tronsoane de drumuri naţionale, utilizând în medie, zilnic, 30 de mijloace auto, dintre care 11 dotate cu aparate radar.

      În perioada menționată polițiștii au intervenit la 268 de evenimente produse pe raza județului Bacău, semnalate prin numărul de urgență 112, din care 165 în mediul rural și 96 în mediul urban.

      Polițiștii au desfășurat activități în urma cărora au constatat 17 infracțiuni, din care 12 în flagrant și au aplicat 508 sancțiuni contravenționale, în valoare totală de peste 110000 de lei.

      Dintre sancțiunile contravenționale aplicate 16 au fost la Legea 61/1991 privind ordinea şi liniştea publică, 4 pentru fapte de natură economico-financiară, 438 la O.U.G. 195/2002 privind regimul circulaţiei rutiere şi 50 la alte acte normative.

      De asemenea, au fost reţinute 12 permise de conducere și 11 certificate de înmatriculare au fost retrase.

      Victor Ponta se tine de cuvant: „Facem ceea ce am promis in 2012”

        de
        Deșteptarea
        -

        Bacaul este judetul din care Alianta PSD-UNPR-PC a demarat campania electorala pentru alegerile europarlamentare. In fruntea delegatiei care a poposit, marti, in municipiul de pe Bistrita pentru a da semnalul inceperii bataliei s-a aflat insusi Victor Ponta, prim-ministrul României si presedintele Partidului Social Democrat (PSD). Venit de la Sculeni, unde s-a consumat „o zi istorica”, prima in care cetatenii de peste Prut au intrat in România fara vize, la ora 15,30, Ponta a ajuns la Pambac SA. Aici il asteptau Daniel Constantin, ministrul Agriculturii si presedintele PC, Aurel Popescu, presedintele patronatului ROMPAN, si, fireste, Catalin Grigoriu, directorul companiei. Erau prezenti, de asemenea, toti parlamentarii de Bacau ai Aliantei.

        Premierul a fost insotit de Liviu Dragnea, viceprim-ministru, si Gh. Nechita, primarul Iasului, iar dintre oficialii bacauani, de Dorian Pocovnicu, prefectul judetului, si Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Victor Ponta a fost primit de gazde cu pâine si sare, apoi a fost invitat sa imbrace un halat alb si sa viziteze fabrica de panificatie si moara Pambac SA. Pe traseu, i s-a explicat care este cifra de afaceri a societatii, ce produce si ce dotari are, dar si faptul ca aici muncesc o mie de bacauani. Finalul a fost dedicat declaratiilor, Catalin Grigoriu tinând sa-i multumeasca pentru reducerea TVA la pâine. Masura – „o adevarata gura de oxigen” pentru industria de panificatie – diminueaza “discrepanta majora dintre evazionisti si platitorii de taxe” si fiscalizeaza cantitati importante de pâine si faina, ajuta firmele sa supravietuiasca si sa pastreze locurile de munca, a adaugat Grigoriu. Managerul a afirmat ca dupa reducerea TVA vânzarile la pâine au crescut cu 22 la suta, iar la faina, cu 18 la suta. El a laudat si alte masuri, cum ar fi programul APIA din zonele defavorizate sau neimpozitarea profitului reinvestit. Pentru astfel de lucruri, oamenii care lucreaza in panificatie il vor sustine pe Victor Ponta, a mai precizat el.

        „Va rugam, domnule prim-ministru, sa protejati firmele românesti si capitalul românesc. Stiu ca acest cuvânt – protejare – e interzis in Europa, dar merita sa va luptati pentru putinele companii private cu capital românesc care au mai ramas!”
        Catalin Grigoriu, director general Pambac SA Bacau

        Au fost salvate mii de locuri de munca

        Si Aurel Popescu, presedintele ROMPAN, s-a referit a masurile economice care au ajutat industria de panificatie, sector in care lucreaza 60.000 de oameni. El a reamintit celor prezenti – angajati si invitati – ca Guvernul Boc a marit TVA de la 19 la 24 la suta, masura urmata de reducerea locurilor de munca, escaladarea evaziunii fiscale la 60 la suta, acumularea de datorii, inchiderea unor firme. In sase luni, decizia Guvernului Ponta de a reduce TVA la 9 la suta a redus evaziunea fiscala cu 20 la suta. Daniel Constantin, ministrul Agriculturii, s-a declarat bucuros ca industria de panificatie s-a revigorat, ca oamenii de la Pambac inca sunt salariati si ca alte societati din tara au reusit sa iasa din insolventa.

        “Am vrut sa ajutam firmele cinstite!”

        Victor Ponta a multumit pentru vorbele frumoase „care reflecta niste fapte, niste eforturi pe care le-am facut impreuna si nimic nu poate fi mai bun decât sa vezi ca nu ai muncit degeaba.” Premierul s-a referit la seceta din 2012, care a afectat grav agricultura româneasca, apoi la 2013, care a fost un an exceptional. „Dupa doua decenii, e primul an in care nu am importat mai multa mâncare decât am exportat. Era o tragedie si o rusine pentru România – o tara cu atâta pamânt si atâtia oameni care lucreaza in agricultura – sa importam mai mult decât exportam si sa vedem cum, in orasele mari, toate se aduc din strainatate si munca românilor se pierde.” Masura decisa impreuna cu Daniel Constatin, de reducere a TVA pe tot lantul de productie din panificatie, a ajutat firmele corecte. Ponta a afirmat ca isi doreste foarte mult ca, pe baza evaluarii rezultatelor, la 1 septembrie sa poata spune ca reducerea TVA e un proiect de succes si ca se poate merge mai departe cu reducerea taxei la fructe, legume, carne si produse bio.

        00

        „Era in primul rând ideea de a ajuta firmele cinstite, in al doilea rând, de a combate ceea ce numim evaziune fiscala si, in al treilea rând, de a avea un proiect de succes care sa dovedeasca ca ideea unui TVA si a unor taxe foarte mari poate fi combatuta prin taxe mai mici si sprijinirea celor care isi desfasoara activitatea corect.”
        Victor Ponta, prim-ministrul României

        Bacaul, „un pachet de cinci proiecte”!

        A doua oprire a premierului României a fost la Spitalul Municipal, unde a fost intâmpinat de Romeo Stavarache, primarul municipiului Bacau si Claudiu Nastasa, vicepresedintele CJ Bacau. Victor Ponta a vrut sa stie cum au fost cheltuiti banii primiti pâna acum, ce suma ar mai fi necesara si când se va incheia contractul cu Casa de Asigurari de Sanatate. „Toate instalatiile sunt aproape gata si dupa asta vom incepe finisajele, care in doua luni si jumatate pot fi gata. Pâna in noiembrie, spitalul poate fi terminat. Ne mai trebuie 25 de milioane de lei”, a explicat Romeo Stavarache. „Sa vorbim si de Sala Polivalenta, si de Aeroport pentru ca sunt la pachet”, a cerut Victor Ponta. „Noi, spre deosebire de Iasi, avem si doua echipe campioane”, a intervenit Dragos Benea, presedintele CJ Bacau. Primarul isi doreste ca la sfârsitul lui 2015 sala sa fie gata pentru ca echipa de volei sa poata juca in Liga Campionilor. „Dupa licitatie, valoarea acestei sali este de 13,7 milioane de euro fara TVA”, a precizat edilul sef. Aeroportul Bacau a fost ofertat la licitatie cu 12 milioane de euro si va fi realizat in paralel, tot pâna in toamna 2015, in cadrul unui parteneriat CJ Bacau-CL Bacau.

        „Ordinea e urmatoarea: spitalul, aeroportul si sala. Pachetul de trei investitii! Pentru soseaua de centura, pe 8 mai se va pronunta Curtea de Apel. Spun aici, de fata cu presedintele CJ si cu primarul, nu conteaza ca e din alt partid, ca noi ne-am facut treaba cu centura. S-au tot contestat si au zis ca pe 8 mai se va pronunta Curtea. Daca se pronunta pe 8 mai, pe 9 semnam contractul si se apuca lumea de treaba.”
        Victor Ponta, prim-ministrul României

        „Fara centura, in Bacau, chiar e dezastru, aici nu e vorba de campanie” a mai precizat Victor Ponta, iar Liviu Dragnea a adaugat: „Sa recapitulam: aveti 5 proiecte. Spitalul, sala, aeroportul, centura si autostrada Bacau – Brasov.” Autostrada Bacau – Brasov se va face orice ar fi, a stabilit premierul. Intrebat daca in mod cert va aloca bani pentru spital, premierul a spus raspicat: „Spitalul Municipal a fost un proiect bun, inceput in 2008. Dupa aceea, când am am venit noi, l-am mai sprijinit cu niste bani si trebuie terminat pentru ca e bun si pentru Bacau, si pentru judet. Aici nu e vorba de campanie si de politica.” Ziaristii au vrut sa stie daca USL inca functioneaza in Bacau, iar Victor Ponta a replicat: „Pâna in 25 mai suntem adversari!”

        „USL va exista atâta timp cât vor exista proiectele pentru care ne-am angajat in fata oamenilor in 2012: Spitalul Municipal, centura ocolitoare, aeroportul, sala polivalenta si, mai nou, autostrada Bacau – Brasov.”
        Dragos Benea, presedinte PSD Bacau

        “România Puternica in Europa”

        A treia etapa a vizitei pe care prim-ministrul României a facut-o in Bacau pe 29 aprilie a fost la Teatrul de Vara “Radu Beligan”, unde s-a intâlnit cu cetatenii. O sala arhiplina, esarfe albe, esarfe rosii, sloganuri: “România Puternica in Europa”, iar noi “Mândri ca suntem români”. Entuziasm, curiozitate, nerabdare. Câteva mii de bacauani din toate localitatile judetului l-au aplaudat pe Victor Ponta si echipa lui, la intrare. Pe scena, i-au stat alaturi Liviu Dragnea, parlamentarii Aliantei PSD-UNPR-PC, intre care Gabi Firea, care bacauanca fiind a dorit foarte mult sa participe la miting, primari si trei dintre candidatii la PE: Catalin Ivan, Sorin Moise si Damian Draghici, ultimii doi, de asemenea, legati de judetul nostru: Sorin Moise având bunici in Damienesti si Tg. Ocna, iar Damian Draghici, ca senator de Bacau. Deschiderea primului miting electoral al Aliantei a facut-o Dragos Benea, presedintele judetenei PSD, care a subliniat schimbarile aparute in ultimii doi ani, Regiunea de N-E dovedindu-se “cea mai harnica si mai priceputa” in atragerea fondurilor europene.

        DSC_0108

        „Bacauanii trebuie sa stie ca doua proiecte istorice prin anvergura lor si prin valoarea de investitii, centura ocolitoare si autostrada Bacau – Brasov, vor incepe in mandatul de prim-ministru al lui Victor Ponta. Anul acesta, la centura ocolitoare cu siguranta se va semna contractul si vor incepe lucrarile, iar anul viitor va fi lansata licitatia de executie pentru autostrada Bacau – Brasov.”
        Dragos Benea, presedintele PSD Bacau

        Dezvoltare sau inapoi, la austeritate?

        Despre ce a insemnat Guvernul Ponta pentru comunitatile locale au facut marturisire Viorel Ilie, primarul Moinestiului, si Laurentiu Neghina, primarul Onestiului. Discursurile au fost pline de speranta si rostite cu convingere. “Se poate si mai bine, se poate in Europa” a declarat Daniel Constantin, presedintele PC. Si nu oricum, ci fiind reprezentati de socialisti, a adaugat Liviu Dragnea, care a insistat pe importantanta alegerilor europarlamentare: “Trebuie sa spuneti tuturor românilor ca 25 mai e un moment de rascruce pentru noi: daca sunt mai multe voturi pentru social-democratii europeni inseamna ca Europa, dar in principal România va merge pe drumul corect pe care a pus-o Victor Ponta in 2012. Altfel, daca voturile merg la prietenii lui Basescu, la popularii europeni, care si acum promoveaza austeritatea, care inseamna iar taieri de salarii, taieri de pensii si nedezvoltare economica, exista riscul ca România sa se intoarca inapoi.”

        “Noi facem lucruri, ei ne critica de pe margine”

        “Sa nu va para rau niciodata ca ne critica cei de pe margine. Ne critica Basescu, ne critica PDL-ul, ne critica acum si PNL-ul. Eu cred ca noi avem datoria sa facem lucruri, asa cum ei au vocatia de a critica. Imi doresc ca multi ani de acum incolo sa ramânem in acest fel: noi, cei care facem lucruri, si ei, care ne critica de pe margine!”
        Victor Ponta, prim-ministrul României

        Victor Ponta e convins ca pe 25 mai oamenii vor veni la vot si pentru a le da o nota guvernatilor pentru modul in care si-au indeplinit promisiunile. “Va rog sa le amintiti oamenilor ce am promis atunci când am format USL. Am promis ca vom lupta cu regimul Basescu pâna la capat! Si eu vin sa va spun inca o data ca nu vom da niciun pas inapoi! Pe 16 noiembrie, seara, ne vom face datoria fata de toti cei care ne-au votat si ne-au cerut sa-i dam jos pe Basescu, Boc , Udrea si toata trupa.” O alta promisiune importanta viza nivelul de trai: “Am promis sa le dam inapoi pensile taiate si le-am dat, salariile taiate si le-am dat, sa facem dreptate militarilor, am facut, sa facem dreptate diplomatilor, am facut, sa deblocam fondurile europene, sa repornim agricultura, proiectele de infrastructura, sa avem o administratie mult mai competenta si mai eficienta!”

        “Cel mai mult conteaza ceea ce putem sa facem pentru oameni. Poate sa spuna domnul Stavarache ca a facut el Spitalul, noi stim ca am participat si noi, dar e mai putin important. Important este ca peste tot in tara sa se faca lucruri care nu s-au mai facut din 2008 incoace. Pentru ca tara s-a dus in jos dupa 2008 si noi acum am repornit-o. Vreau sa va inspire mândria de a fi român si de a face ceva cu tara noastra!”
        Victor Ponta, prim-ministrul României

        Fotbal/ Liga a II-a. Nimic de pierdut

        de
        Dan Sion
        -

        La o saptamâna dupa ce a fost invinsa acasa, cu 2-1, de Rapid Bucuresti, Sport Club Bacau se deplaseaza pe terenul Unirii Slobozia. Cele doua formatii se reintâlnesc la nici o luna de la confruntarea directa, din sezonul regulat.

        Atunci, oamenii lui Adi Mihalcea s-au impus cu 2-0, intr-un joc in care punctele aveau valoare dubla in perspectiva play-off-ului. Acum, insa, confruntarea de la Slobozia are alte valente, iar pentru bacauani se anunta drept una in care nu au absolut nimic de pierdut. Mai ales daca vor evolua ca in ultima deplasare, cea de pe terenul liderei CSMSI Iasi, in care au obtinut un punct desi, la cum au jucat, le meritau pe toate trei. Sport Clubul nu poate conta pe Burca (suspendat dupa eliminarea suferita impotriva Rapidului) si nici pe Miron, accidentat.

        De partea cealalta, gazdele de la Unirea vin si ele dupa o infrângere cu cântec, suferita in urma unui gol primit in ultimul minut, la Iasi. Cu siguranta ca trupa lui Mihalcea va incerca sa recupereze terenul pierdut in Copou, insa o evolutie curajoasa din partea Sport Clubului i-ar putea pune bete in roate. Repetam: curajoasa!

        Clasamentul play-off-ului

        1 CSMS Iasi 12 7 2 3 19-10 23p.
        2 Unirea Slobozia 12 7 1 4 12-11 22p.
        3 Rapid Bucuresti 12 6 3 3 14-10 21p.
        4 FC Clinceni 12 5 3 4 19-13 18p.
        5 ACS Berceni 12 3 3 6 15-21 12p.
        6 Sport Club Bacau 12 1 2 9 8-22 5p.

        Programul complet al etapei a treia din play-off (2-3 mai, ora 11.00): FC Clinceni – CSMS Iasi, Unirea Slobozia – Sport Club, Rapid Bucuresti – ACS Berceni.

        Un posibil balaur cu n capete – internetul

        de
        Ioan Dănilă
        -

        De Sfântul Gheorghe, s-a sărbătorit la nivel planetar Ziua lecturii. Nu cred că au fost mulţi cei care au reuşit să dea cărţii – măcar pentru un moment – importanţa pe care o merită într-o zi a ei, de vreme ce la români praznicul rânduit la fiecare 23 aprilie e un serios rival.

        Aşa se face că aflându-mă în faţa elevilor de la Colegiul Naţional „Gh. Vrănceanu“ Bacău şi solicitat fiind să (le) desluşesc „C@re-i faza cu lectura“, nu m-am putut desprinde de patronimul zilei. Ca urmare, am plecat de la sensurile eroismului religios, dar când mi-a căzut privirea pe „coada de maimuţă“ din genericul întâlnirii, nu m-am mai putut opri: „Sfântul Gheorghe de azi are de luptat cu un balaur foarte special, pentru că are o mie de capete – internetul. Îl va birui?“ I-am lăsat pe (pre)adolescenţi să decidă, dar nu păreau deloc încrezători. Coordonatoarea proiectului, imaginativa Laura-Irina Gavriliu, avea la îndemână pentru programul zilei trei devize pseudobelicoase („Cartea vă cere ajutor“, „Nu speraţi că veţi scăpa de cărţi!“ şi „Să reflectăm la model“) şi două concursuri („Harta subiectivă a cititorului“ şi „Ipostaze ale cititorului“).

        La Facultate, unde am intrat după douăzeci de minute, am schimbat registrul. Pentru ML (memento lingvistic) am etalat cele două poeme emblematice dedicate graiului matern: „Limba românească“, de George Sion şi „Limba noastră“, de Al. Mateevici. Fără a avea pretenţia că realizăm un exerciţiu de textologie, am supus discuţiei studenţilor filologi finalul celor trei (din şase) strofe ale primei poezii: „O, vorbiţi, scriţi româneşte,/Pentru Dumnezeu!“ George Sion (1822-1892) a trebuit să admită că noi, modernii, nu putem accepta într-un manifest lingvistic arhaismul fonetic scriţi, aşa că i-am aşezat la loc sufixul tematic -e-, am eliminat semnul afectivităţii maxime – interjecţia „o“ –, pentru a respecta prozodia, fără a prejudicia prea grav înţelesul: „Vorbiţi, scrieţi româneşte“. Înainte de a fi sacrificat acel „O“ iniţial de vers, l-am discutat într-o ipostază inedită: fără virgulă, poate fi interpretat ca pronume personal („O vorbiţi…“), corelat cu anteriorul „limba“ sau cu „Românaşul o iubeşte“ (a zis Ana-Maria Petrea).

        Acelaşi dificil semn de punctuaţie, virgula, proiectează o energie specială înainte de final: dacă nu o punem după adeverbul „româneşte“, sintagma „Pentru Dumnezeu“ rămâne să fie circumstanţial de scop, iar dacă o luăm în seamă ca pe o realitate textuală, anunţă un grup incident, corespunzător locuţiunii interjecţionale „pentru Dumnezeu“ (a zis Cristina Roşu). De aici şi până la sacralizarea limbajului nu e decât un pas. George Sion l-a făcut pentru ca noi să refuzăm „Păcatele limbii“ (numele mult regretatei rubrici a Rodicăi Zafiu).

        Să recunoaştem că poetul din secolul XIX este cunoscut în cultura română prin acest poem, din care ne-am înfruptat pentru titlul rubricii noastre. „Dicţionarul enciclopedic“ (2006) îl fixează doar ca publicist, memorialist şi traducător…

        Prezenţa Celui Înviat

        de
        Deșteptarea
        -

        Evanghelia duminicii a III-a a Paştelui ne prezintă episodul cu cei doi ucenici care, îndreptându-se spre satul numit Emaus, discutau despre toate cele întâmplate la Ierusalim şi despre Isus din Nazaret. Şi iată, în timp ce ei discutau, Isus însuşi li se alătură şi merge împreună cu ei. „Însă ochii lor erau ţinuţi să nu-l cunoască” (Lc 24,16).
        Cei doi ucenici din Emaus pleacă din Ierusalim, trişti şi deziluzionaţi. Isus din Nazaret trezise în ei mari speranţe, dar pe care condamnarea sa la moarte le distrusese. Crucea şi mormântul nu le permit să-şi facă iluzii pe mai departe; nici chiar pretenţia „vederii îngerilor”. Dincolo de moarte chiar nu se mai întrevede ceva care să se mai poată spera.
        Multe persoane „se târăsc înainte” zi după zi pe drumul unei vieţi fără entuziasm şi fără bucurie. Aceasta li se poate întâmpla şi celor credincioşi. Li se poate întâmpla să se simtă deziluzionaţi chiar şi în credinţă.
        Mesajul Evangheliei ni s-a părut fascinant; am crezut idealurilor solidarităţii, angajării pentru ceilalţi, comuniunii ecleziale. Dar am întâlnit neînţelegeri, ipocrizie, răutate, nedreptate; am experimentat durerea; am întâlnit prea multe contradicţii în Biserică; am descoperit în noi înşine slăbiciuni şi infidelităţi; ne simţim neputincioşi în faţa marilor probleme ale lumii. Şi iată că ne simţim sceptici, nesiguri, plini de îndoială: nu mai vedem „adevărul” Evangheliei în concretul vieţii, se naşte înlăuntrul nostru teama că totul este o iluzie.
        Câtă vreme rămânem închişi în orizontului intimului nostru, al aşteptărilor şi visurilor noastre, deziluzia este întotdeauna la pândă, iar ochii noştri rămân incapabili să vadă împlinindu-se în viaţa şi istoria lumii planul lui Dumnezeu.
        Trebuie să acordăm ascultare umilă şi încrezătoare cuvântului lui Dumnezeu pentru a integra în credinţa şi speranţa noastră dimensiunea crucii şi să depăşim scandalul permanent al suferinţei, nedreptăţii, atotputerniciei răului, absurdităţii morţii: „Oare nu trebuia ca Isus Cristos să sufere toate acestea pentru a intra în slava sa?”
        Cuvântul lui Dumnezeu este cel care deschide privirii noastre orizonturile cele mai largi şi ne face „să ne ardă inima” de o nouă speranţă, pentru că Dumnezeu este mai puternic decât moartea şi a demonstrat aceasta înviindu-l din morţi pe Cristos cel răstignit.
        Dar noi nu putem pretinde „să-l vedem cu ochii noştri” pe Cristos cel înviat pentru a putea crede. Prezenţa sa nu mai poate fi întâlnită cu simţurile şi cu instrumentele ştiinţei. Tocmai pentru că a înviat din morţi, el nu mai aparţine realităţilor acestei lumi, realităţi supuse controlului nostru.
        Prezenţa Celui Înviat se poate recunoaşte numai indirect, prin anumite „semne” pe care el însuşi le-a arătat: „Unde doi sau trei se adună în numele meu, acolo sunt eu în mijlocul lor” (Mt 18,20); „Acesta este trupul meu dat pentru voi” (Lc 22,19).
        Ori de câte ori ne adunăm în numele Domnului pentru a celebra Euharistia, noi îl întâlnim pe Isus cel înviat. Şi dacă recunoaştem într-adevăr prezenţa sa în Sfântul Sacrament al altarului, el însuşi ne va deschide ochii ca să-l recunoaştem ascuns în fiecare om pe care-l întâlnim în drumul nostru.
        Pr. Cristi Hodea, vicar la Parohia Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău

        Duminica a III-a după Paşti

        de
        Deșteptarea
        -

        Ne aflăm încă sub razele binefăcătoare ale Învierii Domnului.
        Certitudinea Învierii dă putere sufletului omenesc să lupte necontenit, pentru câştigarea Împărăţiei lui Dumnezeu. Şi în lumina Învierii, fiecare om îşi poate înţelege rostul şi menirea sa în lume. Căci aşa cum razele soarelui străbat până în cele mai dosite unghere ale pământului şi topesc cei mai năpraznici gheţari, tot astfel lumina cerească a Învierii Mântuitorului străbate peste toată frământarea veacurilor şi până în adâncul conştiinţei, risipind îndoiala, nesiguranţa, şi deschizând tuturor perspectiva vieţii de veci. Nu este om care să nu se bucure şi să nu aibă ceva de învăţat din praznicul cel mare al Învierii Domnului.
        Dacă Apostolul Toma a avut nefericirea să fie cel din urmă dintre apostoli care să audă de învierea Domnului şi să-L vadă, cum am auzit Duminica trecută, femeile mironosiţe au avut fericirea să ştie, cele dintâi, că Iisus a înviat, şi să vorbească cu El. Pericopa evanghelică de astăzi ne pune în faţă purtarea plină de devotament a sfintelor femei, care au slujit pe Domnul, atât înainte, cât şi după moartea şi învierea Sa.
        Spre deosebire de apostoli, mironosiţele nu au fost chemate, şi nici alese. Credinţa lor şi dragostea lor pentru Hristos, evlavia lor, setea lor de mântuire le-au făcut să-L urmeze în unele din călătoriile sale misionare şi să-i slujească din avutul lor. Prin iubirea lor cea mare, cu care au urmat pe Mântuitorul, mironosiţele au întrecut pe unii ucenici. Majoritatea dintre aceştia l-au părăsit pe drumul Golgotei, de teamă să nu fie prinşi, ca să nu mai amintim de lepădarea lui Petru. Numai Ioan are curajul mironosiţelor, să vină până sub crucea pe care fusese răstignit Iisus. În ziua înmormântării, însă, a lipsit şi el.
        Femeile sunt cele dintai care vin in ajutorul celui aflat in nevoi.
        Am văzut ce importanţă are mama în creşterea şi educarea copiilor pentru viaţa omenească. Voi cita pe V. Militaru: “Din acelaşi lemn se face şi icoană şi măciucă”. Iar marele savant G. Longinescu ne spune: “Două puteri sunt în lume: Dumnezeu în cer şi mama pe pământ. Un copil este aşa cum l-a lăsat Dumnezeu şi cum l-a crescut mama lui”. Aceasta o aşteaptă Hristos de la noi, aceasta este pilda celor dintâi vestitoare ale învierii Domnului şi pilda unui nesfârşit număr de mame creştine.

        Ca şi odinioară Mariei Magdalena, Iisus spune tuturor femeilor creştine: “Mergeţi şi vestiţi fraţilor mei, adică tuturor oamenilor, învierea!” Fă, Doamne, ca nici una din mamele noastre creştine să nu rămână indiferente la chemarea Ta! Nici una să nu rămână nehotărâtă, mai ales astăzi, într-această lume de păcate şi fărădelege, în lucrarea ei de salvare de vieţi şi suflete. Ci fiecare mamă să audă glasul Domnului Iisus: “Lăsaţi copiii să vină la Mine!” şi să răspundă la această sfântă chemare cum au răspuns mironosiţele femei şi toate mamele creştine, spre slava Ta, Doamne, şi spre mântuirea noastră, a copiilor noştri şi a neamului nostru! Amin.

        Pr. Liviu Burlacu
        Fundația “Episcop Melchisedec”-Bacău

        Taxe pe stâlpi, ascensoare si sere

        de
        Florentin Radu
        -

        Din aceasta luna, o noua taxa va apasa pe bugetele firmelor. Intrata in vigoare de la 1 ianuarie, controversata „taxa pe stâlp”, denumita oficial impozit pe constructii, este de 1,5 la suta din valoarea constructiilor. Se va plati acest impozit atât pentru statia de tramvai, cât si pentru parcarile firmelor din curte, rampele de încarcare-descarcare, cosurile de fum si turnurile de racire etc.

        Jumatate din taxa va trebui achitata pâna pe 25 mai, iar pe 25 septembrie, diferenta. Obligatia o au persoanele juridice române. Exceptie fac institutiile publice, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, asociatiile, fundatiile si celelalte persoane juridice fara scop patrimonial, dar si persoanele juridice straine, utilizatorul, în cazul operatiunilor de leasing financiar si locatorul, în cazul operatiunilor de leasing operational.

        Cine si pentru ce plateste?

        Potrivit HG nr. 2139/2004 cu completarile ulterioare, se va percepe impozit pe constructiile din agricultura, cum ar fi cladirile agrozootehnice, constructiile agricole usoare – baraci, magazii, soproane, cabane, silozurile pentru furaje, pentru depozitarea si conservarea cerealelor etc. Se mai plateste impozit si pentru sere, solarii, rasadnite si ciupercarii, fie din zidarie, beton, metal sau lemn si sticla, fie ca sunt constructii usoare din lemn si folie din mase plastice, dar si pentru helestee, iazuri, bazine, ecluze si ascensoare, baraje, jgheaburi pentru piscicultura si pe alte constructii. Lista continua cu depozitele frigorifice pentru alimente, ghetariile, platformele pentru depozitare si activitati comerciale, tancuri, rezervoare, bidoane si butoaie pentru depozitarea bauturilor, rampele de încarcare, constructiile usoare pentru afaceri, comert, depozitare. Mai sunt incluse si camerele de tezaur pentru depozitarea valorilor si datelor.

        Nu scapa nici ecartamentele tramvaielor, statiile de calatori, peroanele, trecerile la nivel, dar si constructiile speciale din domeniile feroviare. În plus, firmele care au amenajate parcari, alei betonate, pavate datoreaza impozitul respectiv statului. Firmele desfiintate în cursul anului platesc impozitul pe constructii pâna la data încheierii perioadei în care acestea au existat. In schimb, firmele nou înfiintate datoreaza impozitul pe constructii începând cu anul fiscal urmator. Impozitul se achita la directiile de taxe si impozite locale. Persoanele fizice nu platesc acest impozit. Oamenii de afaceri cred ca e o taxa in plus pe lânga cele deja existente.

        „E o aberatie. Inteleg sa fie taxate constructiile. Si eu am o parcare la pensiunea pe care o detin. Mi se pare aiurea sa platesc impozit si pe ea. Cu parcarea respectiva reusesc sa atrag clientii. Nu ofer serviciul in schimbul unei taxe. As fi inteles sa achit impozit, daca m-as fi folosit de terenul public. Unde mai pui ca eu deja am achitat tot soiul de taxe pentru a amenaja parcarea.” Marin Mironeasa, om de afaceri si presedintele industriasilor bacauani afiliati la UGIR 1903

        Impozitul este deductibil fiscal. Chiar si asa, ne putem astepta ca firmele care platesc aceasta taxa sa recurga la cresterea preturilor finale la bunuri si la serviciile prestate, pentru a-si mentine profitabilitatea afacerii.

        Programul de screening pentru cancerul de col uterin continua

          de
          Geta Panaite
          -

          Femeile din judetu Bacau se pot testa in continuare pentru a vedea daca prezinta sau nu suspiciuni de cancer de col uterin sau daca boala este deja instalata. Programul de screening pentru depistarea cancerului de col uterin a inceput in anul 2012 si continua si in acest an. La nivelul judetului Bacau, sunt eligibile pentru testarea gratuita peste 132.000 de femei.

          Dintre cele care au trecut deja pe la medicii care s-au inscris in program, câteva sute au prezentat anomalii ale analizelor si au fost nevoite sa faca si alte examene medicale. „In anul 2013, au fost testate 8.688 de femei, iar pe primul trimestru al anului 2014 au fost testate un numar total de 1.026 de femei.

          De asemenea, in primele trei luni ale acestui an, dintre femeile testate, 56 au inregistrat anomalii ale celulelor epiteliale”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvânt la Directia de Sanatate Publica (DSP) Bacau. Pe grupe de vârsta, cele mai multe femei au vârste cuprinse intre 35 si 44 de ani, urmate de cele care au intre 45 si 49 de ani si cele intre 30 si 34 de ani.

          43 de cazuri noi de cancer in 2013

          In câteva zeci de cazuri, medicii au pus verdictul de cancer de col uterin. Tot potrivit DSP Bacau, în primele 9 luni ale anului 2012 s-au înregistrat 36 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar în aceeasi perioada a anului 2013, numarul de cazuri noi a crescut la 43. Programul de screening pentru acest tip de neoplasm a fost demarat de Ministerul Sanatatii la jumatatea lunii septembrie 2012 si urmareste ca femeile sa depisteze la timp boala.

          Acesta se adreseaza celor care au vârste cuprinse intre 25 si 64 de ani si se deruleaza prin reteaua medicilor de familie acreditati, prin medicii specialisti in obstetrica-ginecologie din cabinetele medicale ale ambulatoriilor spitalelor, dar si prin cabinetele de planning familial. Laboratoarele de anatomie patologica acreditate in campanie sunt cele din Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si Spitalul Municipal de Urgenta Moinesti. Programul se va derula pe o perioada de cinci ani.

          Cei trei agenti ramân in arest

            de
            Geta Panaite
            -

            Cei trei politisti, de la Biroul Drumuri Nationale si Europene Onesti, arestati la finele saptamânii trecute de judecatorii de la Tribunalul Bacau pentru infractiunea de luare de mita, ramân in arest. Acestia au contestat decizia magistratilor si au cerut la Curtea de Apel Bacau sa fie pusi in libertate, insa cererea lor a fost respinsa ca nefondata.

            Potrivit motivarii de la prima instanta, doi dintre agentii de politie, care actionau in trafic cu aparatele radar pentru depistarea vitezomanilor, au mai savârsit o fapta si in august 2013, nu doar in ziua in care au fost prinsi in flagrant cu ajutorul unor investigatori sub acoperire. Potrivit incheierii de sedinta, in luna august a anului trecut, un conducator auto care depasise limita de viteza ar fi trebuit sa fie sanctionat cu 720 de lei si sa i se retina permisul pentru o perioada de 90 de zile.

            „În momentul în care „contravenientul” le-a solicitat celor doi lucratori de politie sa fie întelegatori si a dorit sa remita suma de 300 de lei împaturita în polita de asigurare auto obligatorie principalului „negociator” CRI, acesta din urma stiind clar ca acolo se afla mita (probabil în urma unei practici mai vechi), i-a solicitat contravenientului sa îi remita suma colegului de echipaj, respectiv inculpatului CC”, se arata in motivarea instantei.

            Dupa ce „s-a achitat”, soferul a fost liber sa-si vada de drum, insa nu inainte de a fi atentionat sa nu povesteasca nimanui cele intâmplate, respectiv „sa nu auda vorbe”. Asa s-a procedat si in ziua flagrantului când doua echipaje de politie au fost ridicate din trafic de procurori si duse la audieri. Urmarirea penala in acest caz a inceput inca din februarie.

            A cazut de pe cal si a murit

              de
              Geta Panaite
              -

              Un tânar, in vârsta de 21 de ani, din comuna Birsanesti, a murit dupa ce a cazut de pe cal.

              Acesta a mers la arat, impreuna cu alte persoane, iar la un moment dat a plecat calare catre sat pentru a merge la magazin.

              Nu se stie din ce motiv a cazut de pe cal si a murit.

              La fata locului a ajuns un echipaj de la Ambulanta care nu a mai putut face nimic altceva decât sa constate decesul.

              Trupul tânarului a fost transportat la morga pentru efectuarea necropsiei si stabilirea cauzei mortii.

              Comoara din adâncuri. Zacamintele de la Salina Tg. Ocna, exploatabile inca 15 ani

              de
              Florentin Radu
              -

              Potrivit specialistilor, la Salina din Târgu Ocna, ar mai exista zacamânt pentru inca 15 ani de acum incolo, la ritmul actual de exploatare. De aici, se extrage anual intre 90.000 si 120.000 de tone de sare. Circa 70 la suta din productia de sare de la Târgu Ocna este destinata industriei, diferenta reprezentând sare de consum.

              La Chimcomplex, ajunge sarea sub forma de solutie, extrasa prin sonde. In prezent, la Salina Tg. Ocna mai activeaza doar 240 de angajati, fata de 720 câti erau inainte de 1989. In general, lucratorii din salina au plecat in pensie, doar circa 40 de angajati parasind sistemul, in anii trecuti (1997 si 2003), in urma unor programe de restucturare, primind salarii compensatorii, sau prin externalizari. „De exemplu, aici era o sectie de foraj care a plecat la Foserco, apoi a fost si serviciul de paza pe care, la fel, l-am dat la firmele de profil.

              DSC_4817

              Toate acestea, pentru eficientizarea companiei, dar si pentru a combate acel prost legislativ. De la an la an nu s-a dat posibilitatea sa cresti fondul de salarii. Or, ca sa faci munca superioara, trebuia sa maresti salariile, motivând, in acest fel, angajatii”, a precizat Aurel Bucur, director general la Salrom.

              De la ucrainieni vine…sarea

              Sarea noastra alimentara a fost, multi ani, puternic concurata de importurile provenite din Ucraina, de la minele Slaviansk, regiunea Donetk. Si asta desi acest produs s-ar parea ca are un continut ridicat de radon. In plus, potrivit specialistilor, prin continutul mai mare de carbonat de calciu, compus care nu sareaza, sarea ucrainienilor lasa sediment, inmoaie si inverzeste muraturile, brânza si carnea la care este adaugat pentru sarare si conservare.

              De altfel, gospodinele au invatat sa fie prudente cu sarea din afara, pentru ca, de multe ori, te inseala la gust. Si marturiile misionarului catolic Bandini, in anul 1646, sunt in favoarea sarii de la Tg. Ocna, aratând ca „sarea din ocna este mai tare ca sarea de mare, încât oleaca ajunge pentru a sara bucatele si pâinea”.

              DSC_4788

              Problema sarii din Ucraina e veche si a stârnit dispute aprinse intre importatori (care au reclamat, inclusiv la Bruxelles, ca li se impun controale abuzive, din cauza accidentului nuclear de la Cernobil) si firmele care comercializeaza sare de provenienta autohtona (care sustin ca piata e invadata de sare din Ucraina, ieftina, dar de proasta calitate).

              „E o batalie mai mult subterana, decât supraterana. Eu as fi bucuros ca aceasta lupta sa se duca pe tarâmul economic, efectiv. La fel, si in Republica Moldova, as dori sa fie un climat concurential si sa ne batem in eficienta economica.”
              Aurel Bucur, director general la Salrom

              Sarea industriala este adusa in tara din Italia, Germania, Grecia, Marea Britanie, Franta, Japonia. Sarea de la TG. Ocna este concurata si de sarea de mare, produsa de mai toate statele care au iesire la mare. Concurenta vine, in special, de la producatorii din Egipt si Tunisia.

              „Sarea de mare se adreseaza mai ales consumatorilor din tarile vecine, luându-ne o mare parte din piata externa. Asta se manifesta, in special, in Moldova, Bulgaria si in Serbia, unde, din pacate, nu sunt piete concurentiale libere, asa cum este in restul Europei”.

              DSC_4792

              In tara, sare se extrage doar de Compania Nationala a Sarii Salrom, al carei director general este târgocneanul Aurel Bucur. Compania are in subordine sapte locatii de unde se extrage sare: Cacica (Suceava) care produce sare recristalizata, Dej (Cluj), Tg. Ocna (Bacau), Praid (Harghita), Slanic (Prahova), Ocnele Mari (Vâlcea) de unde se obtine sarea gema si Ocna Mures, trecuta in pauza de exploatare, dupa falimentarea combinatului Upsom de produse clorosodice din localitate. Cea mai mare productie de sare se obtine de la Dej (circa 800.000 de tone anual), Ocnele Mari (250.000 de tone), Slanic Prahova (140.000), Tg. Ocna (120.000) si Praid (120.000). Mare parte din sarea extrasa din aceste locatii ajunge la combinatul BorsodChem RT (Ungaria) care, in anii 2000 participase la privatizarea Chimcomplex Borzesti – 350.000 de tone, la combinatul Fortischem (Slovacia) -110.000 tone. Totodata, Salrom detine circa 60 la suta din pata sarii de drumuri din Ungaria, 40-50 la suta din piata de profil a Slovaciei, 30 la suta din cea din Serbia. „Ar fi si mare pacat sa nu ne extindem, pentru ca România are un potential imens in ceea ce priveste zacamintele de sare. In prezent, exista identificate peste 180 de zacaminte de sare, din care cam 10 sunt cu aceeasi valoare cu cele sapte pe care le avem acum in exploatare. Cert este ca sarea este resursa cea mai importanta a tarii care poate fi valorificata cel mai bine”, a incheiat directorul Salrom, Aurel Bucur. România este al patrulea producator de sare din Europa Centrala si de Est si are rezerve de sare de cel putin 400 milioane tone.

              Cinci strazi din Bacau vor fi modernizate din temelii

                de
                Ovidiu Pauliuc
                -

                Cinci strazi din cartierele Serbanesti si CFR vor fi modernizate, iar studiile de fezabilitate au fost aprobate de consilierii locali in sedinta lor de ieri.

                Este vorba despre strazile Salciei, George Cosbuc, Prutului, Ion Creanga si Morii, care in prezent sunt balastate, nu au retea de canalizare pluviala, iar reteaua de alimentare cu apa este veche si uzata si nu are un diametru corespunzator deservirii tuturor consumatorilor.

                Prin modernizare strazile ar urma sa primeasca trotuare placate cu pavele din beton, sa fie asfaltata partea carosabila, sa fie introdus iluminat public, sa fie extinse si inlocuite retelele de canalizare acolo unde este cazul.

                Costul total al lucrarilor se ridica la aproape trei milioane de lei, din care aproape jumatate merg la strada Salciei.

                Gratare cu aroma de apatie, la Insula si in Gheraiesti

                  de
                  Ovidiu Pauliuc
                  -

                  Ca sa facem haz de necaz, ziua de 1 Mai a sosit pe neasteptate anul acesta si a prins nepregatite autoritati si agenti economici, deopotriva. De parca nimeni nu s-a mai uitat in calendar, cele mai accesibile locuri de agrement din oras au ramas neamenajate si neingrijite taman atunci când se stia ca o multime de bacauani au zi libera si dau navala la iarba verde.

                  Bunaoara, la Insula de Agrement, nici una dintre multele terase amplasate de la debarcader pâna la asa-zisa plaja nu a fost deschisa. De altfel, nici lume nu a fost prea multa, singurele zone mai aglomerate fiind gratarele amplasate lânga malul apei.

                  In rest, liniste si pace, plus o mare doza de paragina. O salcie prabusita, insulita abandonata in vegetatie, plaja plina cu pietris si pe alocuri cu mizerie, balariile crescute la tot pasul, stuful care a pus stapânire par sa-i fi indepartat pe bacauani de unul dintre locurile de agrement cele mai frecventate altadata. Miscare slaba a fost si la inchiriat barci.

                  “Altadata, de 1 mai, cu greu gaseai o barca, dar acum abia am dat doua”, spunea cel de la ghereta.

                  Nemultumiri

                  In preajma gratarelor, lumea s-a intins la chef si s-a stat la coada pentru a pune la jar câte o sarja de mici. Iar in asteptare, cheflii ba se intretineau cu o bere sau un vin, la o vorba sau o tabla. Iar cei mai vârstnici, cu nostalgia vremurilor de altadata.

                  “Nu e adevarat ca inainte de 1989 era mai bine, dar sarbatoarea de 1 Mai se simtea altfel, parca era mai frumos. Mergeam la defilare si apoi ieseam la un mic si o bere. Pe Insula era frumos, acum e multa paragina. Stiu ca exista un proiect de reamenajare, dar nu cred ca va fi facut vreodata in realitate”, spunea Vasile Mosneagu, in vârsta de 64 de ani.

                  “Mergeam si in Parcul Libertatii, la un mic si o bere. Sunt multi ani de când vin si pe Insula, dar in ultimii ani a fost tot mai rau. In afara de gratare, nu exista amenajari, asa cum erau altadata”, spunea si Constantin Bicheanu, in vârsta de 81 de ani.

                  “Au introdus aceasta lege a gratarelor, dar de ce le-au pus in plin soare, unde nu exista amenajari, unde stam inghesuiti cu totii de nu ne mai vedem de fum, in loc sa le puna undeva in loc umbros, cu o masa si niste scaune din buturugi alaturi, sa ne fi simtit cu adevarat bine?”, a completat Petru Tarnovschi, un bacauan de 60 de ani.

                  Sperante

                  Si in Parcul Gheraiesti a fost aceeasi apatie aparenta, tot cu exceptia zonelor gratarelor amenajate, care i-au polarizat pe majoritatea bacauanilor aflati acolo pentru relaxare. Cu toate micile probleme, cei iesiti la gratar s-au declarat insa multumiti pe ansamblu, mai ales ca spera ca toate proiectele pentru amenajarea unor zone verzi de relaxare in Bacau sa fie scoase de pe plansele proiectantilor si sa fie puse in practica.

                  Handbal/ Divizia A: Fetele sâmbata, baietii duminica

                  de
                  Dan Sion
                  -

                  In acest final de saptamâna, Sala Sporturilor din Bacau va fi gazda a doua meciuri de Divizia A la handbal. Sâmbata, de la ora 12.00, fetele de la Stiinta vor primi vizita galatencelor de la Danubius, in etapa a 20-a a campionatului cadet, prima dupa o pauza de mai bine de o luna de zile!

                  Duminica, de la ora 12.00, este rândul baietilor de la Stiinta MD II sa se prezinte in fata propriului public, cu ocazia jocului cu CSM Focsani 2007, in runda a 24-a a Diviziei A.

                  In etapa a precedenta, desfasurata la inceputul acestei saptamâni, „satelitul” Stiintei MD s-a impus cu 45-30 in deplasare, contra Politehnicii Miroslava Iasi.

                  Astenii de primavara

                  de
                  Ion Fercu
                  -

                  A LUA. Un deputat (român), purtat de pohte pe valul sinceritatii, a cuvântat: ,,Noi suntem acum la putere si trebuie sa luam un contract”. Zice-se ca la o competetie sportiva mondiala inedita, rezervata alesilor cu staif, un competitor mioritic a luat, chiar din prima zi a concursului, o medalie. A doua zi a mai luat una. A treia zi l-au prins. In ,,competitia” interna, acestia nu sunt prinsi nici chiar a treia zi; uneori, niciodata…

                  A DOSPI. Prevazatori, parlamentarii se gândesc sa elaboreze o lege a nesimtirii. In vreme ce unii pensionari n-au bani nici macar pentru pingelele care i-ar putea purta catre un amarât miting marca Hohoho, lor le trece prin tartacuta sa-si dospeasca viitoarele pensii cu 50 %. Fireste, această dospire ar fi legala, dar imorala. Dar cum intre politica mioritica si imoralitate exista o compatibilitate de poveste, credem ca legea care li se zvârcoleste prin cap va deveni realitate.

                  A PREMIA. PreaPresedintele Basescu i-a decorat pe mai multi prelati care slujesc in strainatate, ,,in semn de inalta apreciere pentru evalavia si harul de care au dat dovada in activitatea lor misionar-pastorala, pentru daruirea cu care s-au implicat in viata comunitatilor românesti din afara granitelor tarii, aparând interesele României”. Intrebare: ,,Cum de-a avut atâta rabdare colericul Basescu de a-i premia abia acum pe cei care au sprijinit din altarul românesc extern realegerea sa la Cotroceni?” Alta intrebare: ,,Le-o fi stabilit decoratilor si o noua misiune evlavioasa pentru sprijinirea la urne a P.M.P. (Partidul Miscarea Prezidentiala)?”

                  GURA PACATOSULUI. Intre multe minciuni sfruntate, propaganda neosovietica antiromâneasca strecoara, dupa modelul ,,gura pacatosului adevar graieste”, si gândul ca saracia românilor este generalizata, in vreme ce despre industria noastra spun ca e sublima, dar abia mai are puterea de a scapa, din când in când, câte un oftat amarât.

                  1, 2 MAI. E cam aiurea ca de Ziua Muncii sa fii invitat sa trândavesti, iar tinerii, imprieteniti la catarama cu Bachus, sa se tot joace pe Litoral, de ziua lor, de-a dezmatul. Ce-ar fi sa redenumim cele doua zile?

                  S-au intors virozele

                    de
                    Geta Panaite
                    -

                    In ultima saptamâna din luna aprilie, la medicii de familie, dar si la spitalele din judet, s-au prezentat mai multe persoane cu viroze respiratorii si stari febrile.

                    In cele sapte zile, s-au inregistrat peste 1.100 de cazuri de infectii acute ale cailor respiratorii superioare, aproape triplu fata de saptamâna anterioara, si 224 de cazuri de pneumonie si bronho-pneumonie, cu 50% mai mult.

                    Si de aceasta data, cei mai afectati au fost copiii cu vârste de pâna la 14 ani.

                    Rusia joaca sah II

                    de
                    Răzvan Bibire
                    -

                    Scriam acum cateva saptamâni ca, pe frontul din Crimeea, Rusia joaca sah. Evenimentele din ultimele zile vin sa confirme aceasta idee: in criza din Ucraina, Rusia face cartile.

                    Inainte de a trece la miezul problemei, se cuvine, insa, sa facem niste precizari: evenimentele din Crimeea si, apoi, estul Ucrainei nu sunt o cauza a crizei, ci un efect.

                    Din pacate, media occidentala discuta doar episoadele de dupa lovitura de stat de la Kiev, care a constituit, de fapt, cauza tuturor evenimentelor ulterioare.

                    In paranteza, sa amintim faptul ca, pentru a schimba Puterea de la Kiev, pucistii au modificat in câteva ore Constitutia, au demis judecatorii Curtii Constitutionale si au fortat parlamentul sa recunoasca noul Guvern sub amenintarea armelor. UE a inchis ochii si a recunoscut noua Putere, desi, pentru fapte mult mai putin grave, România a fost pusa la colt.

                    Rusia a raspuns prin anexarea Crimeei. Oficial, pentru ca asa a cerut populatia, neoficial, pentru a-si securiza flota de la Marea Neagra.

                    Dupa ce Occidentul se precipita si incepe sa ameninte cu sanctiuni, brusc, situatia din estul Ucrainei se deterioreaza.

                    Atentia tuturor este indreptata spre manifestatiile separatistilor rusofoni, nimeni nu mai aminteste de Crimeea. Ambele parti se agita si se ameninta, dar, in culise au loc negocieri. Occidentul are prea putine piese importante pe tabla de sah iar Rusia dicteaza conditiile pacii.

                    Prima repriza pare a fi câstigata de Putin, care a mizat pe distragerea atentiei de la anexarea Crimeei si a supralicitat cu federalizarea Ucrainei, fortând SUA sa accepte „raul cel mai mic”.

                    O federalizare a Ucrainei ar pune probleme atât SUA, care nu câstiga nimic dar si Puterii actuale de la Kiev, care va trebui sa explice populatiei cum a pierdut jumatate de tara.

                    Cert este ca, deocamdata, Rusia ramâne cu Crimeea si cu flota de la Marea Neagra in vreme ce increderea in Guvernul de la Kiev se erodeaza pe zi ce trece.

                    Sarituri in apa. Alin Rontu, locul 2 la Dresda!

                    de
                    Dan Sion
                    -

                    Debut international remarcabil pentru Alin Rontu. La prestigioasa competitie de sarituri in apa care se desfasoara anual, la Dresda, sportivul legitimat la SCM Bacau a ocupat locul secund in proba de platforma rezervata juniorilor B! Clasat pe 6 in preliminarii, Rontu (14 ani neimpliniti) a impresionat in finala competitiei prin tehnica si tinuta. Drept marturie sta si punctajul, unul superior celui obtinut la Campionatul National: 420!

                    „Evolutia lui Alin este, intr-adevar, demna de tot respectul. Sincer, nu ma asteptam ca el sa gestioneze asa de bine concursul, cu atât mai mult cu cât vorbim despre o competitie de mare calibru, care a reunit 150 de sportivi din 26 de tari”, a declarat antrenorul Adrian Gavriliu, care a tinut sa precizeze si un alt aspect ce da greutate rezultatului obtinut de elevul sau: „Alin nu a avut rival printre ceilalti concurenti din Europa! A fost depasit doar de un canadian”. Calitatea sariturilor lui Alin Rontu a fost apreciata la Dresda si de fostul vice-campion olimpic de la Atena, australianul Matthew Helm, alaturi de care bacauanul s-a fotografiat la finalul concursului.

                    Prin urmare, sectia de sarituri in apa a SCM Bacau continua sa scoata campioni cu justificate pretentii la nivel international. Dupa trecerea la seniori a lui Catalin Cozma si Mara Aiacoboae, stafeta juniorilor este in mâinile lui Alin Rontu. In perioada 30 iunie- 6 iulie, juniorul SCM Bacau va participa la Campionatul European de la Bergamo (Italia). Ii tinem pumnii!

                    1...3.9193.9203.921...5.871Pagina 3.920 din 5.871

                    ULTIMELE ȘTIRI