Un barbat a ajuns la spital, in aceasta dimineata, dupa ce a fost lovit de o masina pe trecerea de pietoni. Accidentul s-a petrecut pe strada 9 Mai din Bacau, in apropierea Scolii Constantin Platon.

Conform politistilor, un autoturism care oprise la semafor pentru a da prioritate trecatorilor, a fost lovit in spate de o autoutilitara.

Autoturismul a fost impins in intersectie unde a lovit un trecator, pe care l-a aruncat pe marginea strazii.

La fata locului a venit o ambulanta care a preluat victima si a dus-o la spital.

Politistii au deschis o ancheta in acest caz.

Foto: Apostu Andrei

Duminica a dat soarele. Miros de primavara. Chemarea baltii pentru cei care nu tin cont de vreme. Injuraturile facute sub semnul crucii, a pioseniei, sa alunge frigul, ramân singure agatate in calendar, in contratimp cu anotimpul. Nimic nu mai e cum era. Prognozele cu solunarul se adeveresc. Anuntul de cod galben pentru vânt nu descurajeaza pe nimeni. Soti, fii (ma refer aici la pescari), bunici au sarbatorit 8 martie pe o vreme innorata.

Suntem in data de 9 martie si unii, vazând soarele, au sters-o de dimineata pe balta, cu gândul la cele 44 de pahare. Motiv numai bun de a se consola seara ca nu au prins peste. Dar deja vorbim la trecut. Am ales Balta Albasta. E si mai aproape de locul unde stau, plus ca nu se plateste taxa. Daca ai indemânare si tot ce-ti trebuie… dai la stiuca.

La o vorba …

N-am venit pregatiti. Amicul meu Giordas facuse rost de câtiva viermisori in ideea de a da la un carasel. Si am prins unul dupa doua aruncari. Umezeala in aer si destul de rece. Locul gasit liber intre stuf promitea.

Vântul ne-a stricat toata socoteala. Prognoza a fost exacta. Din adiere, in câteva minute, rupea unditele. Sa dati crezare meteorologilor când atentioneaza coduri. Daca pâna atunci vedeam pietrisul de pe fund, acum eram ca la mare, cu valuri de 30-40 cm. Soarele râdea de noi cum ne zgribulim. Prea devreme de intors acasa. Am intrat sa ne incalzim la pensiunea situata chiar pe mal, in speranta amagitoare ca trece. Il stiam pe patron, Valeriu Salceanu, dar n-am stat niciodata la o poveste… pescareasca.

Lipsea momentan. Am comandat ceva cald si ne-am asezat la o masa cu privelistea spre terasa. Clateam ochii refuzând sa inteleg de ce se mladie trestiile. Atunci mi-a venit ideea de a insista sa aflu mai multe si am rugat-o pe domnisoara draguta care ne-a servit sa ma anunte când vine. Nu stiu daca mai exista vreun proprietar de luciu de apa care sa nu-i taxeze pe cei care vin la pescuit. Sa ingradeasca, sa puna bariere. Amabil, nu a avut nimic impotriva. A rugat-o pe Mihaela sa-i aduca si lui o halba mare cu ceai fierbinte si ne-am intins la o vorba.

Nu sunt pescar

Cred c-am atârnat o privire lunga peste masa. “Am investit mult. Sa-i zicem un concurs de imprejurari in 2006 când erau la cautare balastierele. A fost si oportunitatea fondurilor europene si un plan bine facut.

Sunt 25 de hectare de apa si stuf. A venit criza si… bine ca s-a asfaltat pâna aici. Este iazul cu cea mai limpede apa din Moldova pentru ca nu sunt deversari. Se echilibreaza prin pânza freatica pe principiul vaselor comunicante. In 2011, când s-a lucrat la baraj, aici era apa de doua palme. Am lasat sa ramâna mediul natural. Si s-a refacut. Este biban, rosioara si stiuca la greu. De asta am si lasat la liber pescuitul.

Ponderea ca o stiuca sa creasca in greutate e una la zece. Inca nu am populat dar am prins si lin, si somn… A trebuit sa amortizez investitia facuta. Nu am crezut ca pescuitul e o boala. Ca si la sah, vin oamenii. Anul trecut era negru aici. Unde sa arunci un ac? Cum sa-i alungi! La urma urmei sunt clientii tai mi-a spus cineva. Dar si ce lasa in urma! Lipseste gradul acela de… sa-i zicem macar bun simt.” Adica nu pescuieste? Ma uit la el circumspect. Suguieste sau ma pune la incercare? Ce treaba are sahul cu pestele?

Garda la dama

’’In iarna am vrut sa organizez un concurs de pescuit la copca. Nu numai ca a fost perioada scurta, dar a fost si gheata subtire. Chiar când ma gândeam eu ca trebuia sa-l fac, sa anunt cu doua saptamâni inainte, a venit vremea aia calduroasa. M-am dus la baietii care pescuiau sa sap si eu o gaura. Nu mergea de competitie, asa ca am renuntat. Dupa aceea s-ar fi spus ca i-a bagat organizatorul la apa. Am gazduit, in schimb, un campionat national la sah. Nu a fost simplu. Sunt reguli care trebuiesc respectate. I-a sunat la unul telefonul in timpul competitiei. L-a scos arbitrul de la masa si l-a dat afara din concurs.

La fotbal, daca joci si primesti un galben, ai dat de doua ori in minge si te-ai refulat. Mai faci si un fault. Aici nu. Femeile de pe margine au amutit. Mi-am cerut scuze fata de doamne. Nu credeam ca poate sa le linisteasca cineva asa din scurt. 60 de locuri la mese, ocupate toate si niciun pâs atâtea ore. Se auzeau doar pacanelile de la ceasurile de concurs.’’ Aveam sa aflu de ce pe esicher Regina e denumita Dama. Pentru ca poate fi sacrificata.

Daca orice soldat al lui Napoleon purta in sacul de campanie bastonul de maresal, pe tabla de sah, oricare din cei opt pioni viseaza sa se reincarneze in… dama. Exceptie face Marele Regat, unde Regina schimba pionii. Revenim la peste.

’’Putem organiza aici orice fel de concurs de pescuit.” Nu trebuie sa-mi spuna omul de doua ori. Mi-a si fugit gândul la Florin Lozinca. Ideea lui de a promova copiii sa mai lase calculatorul si sa vina in natura, intr-o competitie serioasa, o vad realizabila. Tinem legatura. Vreau totusi sa aflu cum le are domnul Valeriu cu pescuitul. ’’Nu stiu daca la viata mea am prins doi-trei pesti. Dar nu pot sa uit senzatia care ti-o da când trage. Prima data când am simtit cum e sa-ti vibreze varga eram dupa anul intâi de facultate.

Practica unde? Trei luni la Canal. Santierul Tineretului. La Cernavoda. Pe vremea lui Gheorghiu Dej. Colegii pescuiau. Mi-au dat si mie o varga. Dar era peste mare… sau asa mi se parea mie. Hai sa dau si eu. Când am simtit ca s-a intepat, am tras asa intr-o disperare. Malul era mic. Cred ca i-am rupt buza. In virtutea inertiei l-am aruncat pe culme. Se zbatea si o lua spre vale. Si ce bine se misca ! Am sarit ca la rugby sa-l plachez. Si unde am ajuns ? Normal, in apa. Dar nu i-am dat drumul. Motiv sa faca toti haz de mine.’’

Afacere de familie

Iazul se alimenteaza din pânza freatica a Siretului dar si a Bistritei. Adâncimea creste progresiv de la un metru, doi in dreptul pensiunii, si ajunge pâna la cinci metri unde mai vin flacaii din sat sa dea cu plasa. Presiunea din partea clientilor de a popula balta cu specimene mai mari de un kilogram si jumatate este. Cele douazeci de locuri de cazare disponibile nu pot acoperi investitia. Ca in orice afacere costurile trebuiesc recuperate inainte de a te gândi la profit. Domnul Valeriu nu se recunoaste ca pescar dar ginerele, Iulian, sigur este. Fiica mai mare, Irina, i-a daruit doi nepoti care pasesc pe urmele tatalui. Ea se ocupa de partea pragmatica a „afecerii”. Teodora, fiica mai mica, handbalista cunoscuta, acum studenta in anul II la Kinetoterapie in Bucuresti, vine doar in vizita.

S-a racit ceaiul si vântul ne face in ciuda. O zi ratata ca pescar. Dar daca nu era poate ca mica poveste nu exista. A venit inevitabil si intrebarea de final, ce planuri are, ce-si doreste ?
„Nu cred ca cer prea mult. Sa fie pescarii civilizati. Aici este peste salbatic. Balta nu e populata.

Prinde fiecare cât poate. Dar sa lase curat. Nu poti veni cu plasa sau sa pescuiesti folosind curent electric. Si sunt si din astia. Suna ceilalti pescari la 112 si vin jandarmii. Erau si cu doua-trei plase, cu barca. N-am facut nimanui plângere. Este totusi o fapta pedepsita penal. Deschidere exista. Zona e linistita, apa limpede. Poate ca nu pescuiesc asa des, dar vad cum pleaca oamenii dupa o zi petrecuta aici. Relaxati si multumiti ca iau pestele prins acasa. E mare lucru tinând cont si de faptul ca pescuitul este cel mai bun medicament antistres.”

Bacauanii din mediul rural si toti cei interesati sa investeasca la tara vor putea afla mai multe despre fondurile UE in cadrul campaniei „Euro Agricultura – Reteaua Nationala a Multiplicatorilor de Informatii despre PNDR” demarata de Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP). Proiectul se va derula in perioada martie-august, sub sloganul „Impreuna crestem satul românesc”. Pornind de la prezentarea Programului National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) 2013 si pregatirea PNDR 2020, campania isi propune diseminarea eficienta a informatiilor si a mesajelor despre finantarile nerambursabile.

„Plecând de la ideea ca exemplul concret e cel mai bun mijloc de comunicare, campania va prezenta proiecte care pot fi considerate exemple de buna practica in accesarea si derularea fondurilor europene”, a declarat David Eugen Popescu, director APDRP.

Prin noul proiect va fi creata o retea nationala ce va cuprinde peste 2.000 de multiplicatori de informatii, selectati si pregatiti de APDRP. Prima etapa va consta „intr-un proces de comunicare, demonstrativ si interactiv” in care multiplicatorii vor face vizite exemplificative la peste 850 de proiecte finantate prin PNDR in România, dar si in alte tari ale UE. Andrei Seto, directorul OJPDRP Bacau, arata ca, in cadrul campaniei, “va fi lansata si platforma www.euroagricultura.ro, care va reprezenta o sursa de informare pentru multiplicatori si pentru populatie.”

Parintii lui Ianys Stefan Pletosu Amarghioali sunt in pragul disperarii, pentru ca singurul lor copil este grav bolnav. La 1,8 ani, Ianys a fost diagnosticat cu sindrom de malabsorbtie, caracterizat prin incapacitatea intestinelor de a absorbi in mod adecvat nutrientii din mâncare in vasele de sânge.

Multi copii diagnosticati cu acest sindrom se nasc direct cu el, fiind o boala congenitala care se defineste prin intestinul subtire mai scurt decât in mod normal. Exista mai multe tipuri de cauze pentru sindromul de malabsorbtie la copii.

Acestea tin si de dieta, dar mai ales de anumite afectiuni de care sufera copilul. Poate fi vorba despre digestie neadecvata cauzata de fibroza chistica, insuficienta pancreatica, intoleranta la lactoza, pancreatica cronica etc. O alta cauza poate fi concentratia redusa de acizi biliari intraduodenali (cauzata de boli ale ficatului, bacterii, boala Crohn, anumite medicamente etc.) Conduita terapeutica pentru sindromul de malabsorbtie la copii are trei directii: asigurarea aportului nutritional (vitamine si minerale esentiale), ameliorarea si combaterea simptomelor, tratamentul bolilor care au declansat sindromul.

Copilul trebuie sa manânce portii mici si dese si sa evite consumul unor cantitati mari de mâncare. El ar putea avea nevoie de injectii cu vitamina B, suplimente cu enzime, suplimente pancreatice. Specialistii spun ca tratamentul sindromului de malabsorbtie poate fi lung si complicat si necesita multa rabdare din partea parintilor.

Fara gluten

Alexandru Ionut (tatal) si Ionela Alexandra (mama) au ajuns la capatul puterilor. Desi lucreaza amândoi in panificatie, ei nu mai pot sustine financiar tratamentul copilului care se ridica la aproximativ 1.000 lei/luna. „Lucram la o firma de panificatie, insa câstigam pâna in 700 de lei/luna. Nu ne ajung banii pentru a urma un tratament adecvat. Medicii ne-au recomandat sa ne mutam de la tara la oras, pentru binele copilului. Am fost nevoiti sa schimbam mediul si ne-am mutat cu chirie de dragul lui. De un an de zile, sotia mea si Ianys au stat mai mult prin spital. Cel mai bine i-a priit copilului când a fost internat la Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Sfânta Maria» din Iasi.

Dupa externare ni s-a recomandat sa mergem din trei in trei luni la control. Avem nevoie de sprijin financiar ca sa putem respecta tratamentul copilului si apelam la oamenii de bine sa ne ajute. Ianys este singurul nostru copil”, spune Alexandru Ionut Pletosu Amarghioali. Mama spune ca micutul nu are voie sa manânce niciun aliment pe baza de gluten. „Medicii i-au recomandat regim alimentar glutenopriv (fara pâine, paste fainoase, biscuiti, gris, budinci, bomboane de ciocolata). Pe lânga sindromul de malabsorbtie, Ianys a mai fost diagnosticat cu hipotrofie ponderala, sindrom de hepatocitoza si rinoadenoita cronica.

Lui Ianys i se macina dintii si toate alimentele i le dau pasate. Ca sa-i fac pâine din faina de orez, merg la o femeie care are aparat de facut pâine. Pâna acum ne-au ajutat cei de la Asociatia Betania cu procurarea alimentelor fara gluten. Suntem disperati si avem nevoie de ajutor”, declara Ionela Alexandra Pletosu Amarghioali. Cei doi soti au fost sfatuiti sa-si deschida un cont bancar, iar persoanele care vor sa-l ajute pe Ianys sa traiasca pot vira diverse sume de bani in contul RO65BRDE040SV68945010400 sau pot lua legatura cu parintii la numarul de telefon 0756355564.

Joi, Dorian Pocovnicu, numit, miercuri seara, in functia de prefect, si-a preluat atributiile. El il inlocuieste in fruntea judetului pe Claudiu Serban, care a fost propus si sustinut de PNL.

Desi premierul Victor Ponta a declarat ca schimbarea nu are nicio legatura cu iesirea liberalilor de la guvernare, e limpede ca toti cei numiti pe filiera PNL vor pleca din functii. Prefectul reprezinta Guvernul in teritoriu, prin urmare, cum ar putea un liberal sa aplice directivele USD, pe care a criticat-o atât de inversunat Crin Antonescu? Dorian Pocovnicu, care a fost subprefect pâna miercuri, a mai ocupat functia de prefect in mandatul trecut.

„E o functie care onoreaza dar responsabilizeaza, in acelasi timp. E un an dificil, din punct de vedere administrativ, cu doua tururi de alegeri, europarlamentare si prezidentiale, de asemenea, vom avea si partiale la Luizi Calugara.”
Dorian Pocovnicu, prefectul judetului

Dorian Pocovnicu a mai afirmat ca Prefectura e o institutie pe care o cunoaste foarte bine si ca isi doreste sa faca echipa impreuna cu primariile, cu CJ si deconcentratele „pentru a asigura o cât mai mare eficienta a actului administrativ.”

El a promis ca va fi foarte deschis in relatia cu cetatenii si cu presa. Nu stie, deocamdata, cine va fi subprefect, dar isi doreste ca numirea sa se faca in cel mai scurt timp pentru ca „deja s-a intrat in organizarea alegerilor europarlamentare si e nevoie de o echipa completa.”

Noul presedinte al organizatiei municipale Bacau a Partidului Miscarea Populara, Marius Berila, s-a întâlnit joi dupa-amiaza cu membrii si simpatizantii PMP din cartierul Serbanesti. El a fost însotit de o parte a Comitetului Executiv Municipal Bacau.

”Vreau sa ma întâlnesc personal cu cât mai multi locuitori din municipiu. Vreau sa îi cunosc si sa ma cunoasca. Unii m-au felicitat si m-au încurajat pentru decizia de a ma implica, însa altii m-au întrebat de ce m-am bagat. Le-am raspuns direct si sincer ca am reintrat în viata politica pentru ca am simtit ca pot sa-mi aduc aportul la dezvoltarea societatii din care fac parte. Sa mai facem un pas înainte, cum îmi place mie sa spun. Acum ocup functia de presedinte la organizatia municipala Bacau a Partidului Miscarea Populara. Este un partid nou care are o sansa de dezvoltare cu o cultura de comportament diferita”
Marius Berila, presedintele PMP Bacau

La întâlnire au participat circa 30 de bacauani, iar discutiile au fost deschise. ”Eu spun ca a fost un succes. Oamenii vin, vor altceva de la politicieni, în primul rând sa nu fie mintiti. Bacauanii sunt cetateni informati, implicati. De aceea contactul cu un politician proaspat, cum este Marius Berila, le face bine, pentru ca vad si altfel de politicieni, mai aproape de ce-si doresc ei. Si noua ne face bine, la moral.

Dincolo de sondaje, ne convingem ca avem pentru cine lupta”, ne-a declarant Mihai Platon, presedintele Fundatiei Miscarea Populara.

Liderii PMP Bacau spun ca acesta este doar începutul. Vor urma asemenea întâlniri, cel putin saptamânal.

Mihai Iordache

Prin adoptarea cadrului pentru abordarea amenintarilor sistemice ale statului de drept de catre statele membre UE, Comisia Europeana stabileste reguli precise si detaliate in vederea prevenirii unor asemenea situatii si, implicit, pentru consolidarea statului de drept la nivel european.

„Comisia Europeana, prin vocea comisarului pentru justitie, Vivian Reding, a constatat, asadar, ca nu are instrumente eficiente in a sesiza, sanctiona si preveni oricare atentat la statul de drept si a imaginat un sistem in trei etape, destinat a o ajuta in acest demers. Cu alte cuvinte, pana in acest moment, Comisia Europeana recunoaste a nu fi avut instrumente concrete de a veghea la respectarea statului de drept, desi tratatul unional ii traseaza acest atribut esential” – se arata intr-un comunicat semnat de europarlamentarul bacauan Minodora Cliveti.

Cu toate acestea, comisarul Reding a luat pozitie in mai multe randuri pe tema pretinselor atentate ”sistemice” la adresa statului de drept in Romania, fara sa aiba la indemana instrumente corespunzatoare pentru a-si forma o asemenea convingere, de vreme ce asemenea instrumente sunt stabilite doar acum.

„Mai mult, in ciuda scrisorilor pe care personal le-am trimis doamnei comisar, domnului Barroso si tuturor membrilor PE, prin care explicam pe larg, cu argumente juridice, actiunile autoritatilor romanesti care au fost nominalizate de comisarul Reding drept ‘incalcari ale statului de drept’, aceste argumente nu au fost luate in consideratie si nici nu ni s-au solicitat explicatii, inainte ca Romania sa fie criticata. A fost mult mai simplu, probabil, ca doamna comisar sa isi mentina un punct de vedere format in lipsa unui mecanism institutional european, sa “isi foloseasca imaginatia”, cum singura recunoaste, pentru a condamna, din nou, stereotipic, as spune, Romania.

Consider ca noul mecanism pus in functiune de CE este unul util, care, daca va fi folosit in mod corect si nediscriminatoriu, cum se promite, va duce la imposibilitatea ca Romania sa mai joace rolul tapului ispasitor sau pe cel al elevului vesnic pus la colt de catre unele autoritati europene, care si-au facut un obicei din aceasta” – se mai arata in comunicatul Minodorei Cliveti.