Munţii Retezat sunt tărâmul unor frumuseţi naturale bine conservate şi găzduiesc o varietate de specii.
Aceştia au fost de-a lungul timpului cercetaţi din motive ştiinţifice dar au facut şi obiectul practicării turismului. Cu acest scop s-a înfiinţat Parcul Naţional Retezat, care dispune de o rezervaţie ştiinţifică cu protecţie integrală.
Munţii Retezat fac parte din ramura Carpaţilor Meridionali şi sunt clasaţi cei mai înalţi şi mai stâncoşi munţi dintre Jiu şi Dunăre. Sunt formaţi din doua creste alpine, una la nord şi cealalata la sud, legate între Vârful Păpuşa şi Vârful Custura printr-o creasta ascuţită cu lungime de aproximativ 2,5 km. Nu doar relieful muntos creează frumusetea locului dar şi peşterile aflate în cercetarea speciologilor europeni, precum şi o bogată floră şi faună.
Structura muntelui Retezat prin forma sa plată dă senzaţia că ar fi fost retezat, ceea ce în cultura românească a dat naştere la multe legende şi basme populare.
Se spune că în Ţara Haţegului din judeţul Hunedoara traiau nişte uriaşi. Potrivit unei variante, aici trăia un căpcăun care cobora periodic în sate şi fura vitele oamenilor. Mulţi feciori şi-au pierdut viaţa încercând să-l oprească, rămânând astfel multe familii îndurerate. Într-o zi însă, un voinic a reuşit să-l răpună pe căpcăun. Ca să fie sigur că acesta nu supravieţuieşte, i-a tăiat capul. În acel moment, căpcăunul s-a prefăcut într-o piatră mare „fără cap“ (Retezatul), iar mâna stângă i-a căzut printre munţi şi s-a prefăcut în apă. Podul palmei sale s-a transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile Slăvei, Lia, Ana, Viorica şi Zănoaga.
O altă legendă vorbeşte despre fata căpcăunului, Rusca pe numele ei. Înainte de moartea sa, căpetenia uriaşilor a împărţit ţara celor doi copii ai săi, un băiat şi o fată. Ca să vadă mai bine cât de mare este partea lor din moştenire, cei doi s-au urcat pe câte un munte: feciorul pe muntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata pe vârful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a părut că partea de ţară a fratelui său este mai mare şi mai frumoasă decât a ei, care era plină de stânci şi nu avea prea multe păduri şi poieni frumoase. De ciudă, fata a luat un fier de plug şi l-a aruncat spre fratele său, care era pe celălalt vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flăcău, dar a retezat vârful muntelui, care de atunci a rămas retezat. De aceea i se spune muntele Retezat.
Una dintre legendele Retezatului, în care se pomeneşte despre lacul Bucura, este legată de comori. Potrivit legendei, lacul Bucura este locul unde haiducii din Banat, Transilvania şi Oltenia se întâlneau pentru a-şi împărţi comorile. Pe urmele haiducilor se afla potera, aşa că, pentru a nu fi prinşi cu aurul şi bijuteriile asupra lor, haiducii le aruncau în lac. Oamenii locului spun că şi astăzi, pe fundul lacului se află comori ce aşteaptă să fie scoase la lumină. Tot aici se făceau nedei încă din secolul XVI. Nedeile mari de la Bucura se ţineau în anii bisecţi şi durau 3 zile. La aceste sărbători erau atât de mulţi participanţi, încât se încingea o horă care înconjura lacul.
Pășește în ținutul poveștilor fascinante despre flacăi viteji, domnițe suave, haiduci, zmei înaripați, dinozauri pitici … savurează tot ce te înconjoară și vei fi un câștigător!
Te așteptăm în perioada 01 – 03 august 2014 la Complexul Turistic Cheile Buții unde cei mai curajoși dintre participanți vor urca la 2014m pe Vârful Piatra Iorgovanului, locul de odihnă al învingătorilor!
Activitățile din cadrul festivalului sunt gratuite iar cei mai meritoși dintre participanti vor fi premiați de către susținătorii evenimentului: Ch-Center Hosting, Dwyn.ro , Lew.ro, Doppelherz, VitalisGroup.ro, Auro Media, Biroul de Avocatură Cuculis și Asociații, Mobilă Dalin, Touch Antibacterial, PitiClic, Belkin, Craimont, CEDES Cercetare Dezvoltare.
Mulțumim partenerilor: Uniunea Naționăla a Studenților din România, Music Channel România, Complexul Turistic Cheile Buții, Parcul Național Retezat, Regia Națională a Padurilor Romsilva.
Datorită acestor poveşti putem spune că Muntii Retezat sunt un tărâm unde legenda se împleteşte fericit cu realitatea istorică, un ţinut care ascunde comori spirituale şi materiale de o inestimabilă valoare.
