Judetul Bacau a primit, ca urmare a rectificarii bugetului de stat, 1.872.000 de lei pentru finantarea cheltuielilor descentralizate, din care 900.000 de lei pentru sustinerea sistemului de protectie a copilului, 873.000 de lei pentru centrele de asistenta sociala si 99.000 de lei pentru unitatile de invatamânt special si centrele de resurse si asistenta educationala.

De asemenea, i s-au alocat 122.000 de lei reprezentând „Sume defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetelor” pentru plata drepturilor salariale obtinute de cadrele didactice prin hotarâri judecatoresti si 4.608.000 lei pentru aplicarea sentintei civile 1892/2010.

Pentru drumurile realizate prin Programul National de Dezvoltare Locala, s-au alocat 7.012.000 lei. Si persoanele cu dizabilitati (care, in unele comune, nu si-au incasat banii de doua luni) au parte de o veste buna: Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala a alocat 980.000 de lei reprezentând
„Subventii primite de la bugetul de stat pentru finantarea drepturilor acordate persoanelor cu handicap”, din care vor fi platite indemnizatiile si alte drepturi.

Pentru bugetul propriu al Consiliului Judetean (CJ), Guvernul a alocat 3.524.000 de lei, suma destinata echilibrarii bugetelor locale. Asa cum s-a promis, si primariile vor primi bani, insa cine si cât anume, nu se stie, deocamdata. Probabil ca nu s-a hotarât inca, de vreme ce, miercuri, edilii asteptau la rând ca sa intre „la discutii” pe tema rectificarii. Se va sti, dupa sedinta CJ Bacau de vineri, 10 octombrie, când vor fi aprobate toate intrarile si iesirile. Suma totala cu care se majoreaza bugetul de venituri al judetului, ca urmare a rectificarii, este de 19.298.000 de lei.

In comuna Dofteana, incasarea impozitelor si taxelor e o preocupare de capatâi: „Avem patru casieri de teren, cum erau pe vremuri perceptorii, casieri care lucreaza in birou pâna la ora 11.00, apoi pleaca in comuna”, explica primarul Ioan Bujor (foto).

Incasari se fac, insa, pâna la ora 16.00, caci seful de serviciu ramâne la dispozitia contribuabililor. In zilele in care se face plata pensiilor si a salariilor, casierii bat la usa datornicilor. „In conformitate cu legea, daca cetateanul nu se achita de obligatii, emitem instiintari de plata, apoi titluri executorii.

Executorul fiscal, prin dispozitie de primar, pune sechestru pe masini, terenuri sau alte bunuri”, declara edilul.

Exista doua cazuri, anul acesta, de executare silita: intr-un caz, s-a pus sechestru pe masina, pentru o datorie de 120 de milioane de lei vechi, suma care va fi achitata esalonat, iar in celalalt, pentru o datorie de 130 de milioane, a fost executat un teren de 2.000 mp, care a fost transferat deja in proprietatea publica a comunei.

In 2008, din impozite si taxe, se adunau 7-7,5 miliarde de lei vechi, iar, acum, se ajunge si la 12 miliarde. Sunt mai harnici casierii, dar si bunurile impozabile, mai numeroase, recunoaste Ioan Bujor. In fiecare dimineata, inspectorul de la taxe si impozite ii prezinta primarului situatia incasarilor din ziua precedenta, nominal, pe casieri.

Evident, se tine cont de zona arondata si de tipul de activitate: „La piata, in medie, se incaseaza 25-30 de milioane de lei vechi, când e zi de târg, adica marti. In 2008, când am devenit primar, se incasau pâna in 3 milioane/zi de târg. Daca un angajat nu-si face bine treaba, il chem si il intreb de ce a incasat asa de putin. Daca se repeta, il bag in comisia de disciplina, pentru ca inseamna ca sta de vorba pe drum, in loc sa munceasca!”

Municipiul Bacau detine o avutie despre care inca nu suntem suficient de constienti. Este vorba despre lacurile de acumulare, in special Lacul Bacau II, arie avifaunistica protejata, aflata, practic, aproape in mijlocul urbei.

Firesc, lacurile sunt inconjurate de diguri solide, care au rezistat fara probleme la cele mai mari viituri. Insa, pe cât de ofertanta este natura cu bogatia ei, cu tot sprijinul primit de la om prin amenajarile realizate, pe atât de urât arata multe diguri pe partile exterioare, vizibile inspre oras. Pe mari portiuni, digurile sunt napadite de buruieni inalte de un stat de om, iar canalele colectoare sunt si ele napadite de vegetatie, care, pe alocuri, a fost „deranjata” de picior de om ce si-a croit carari spre buza lacurilor, mai ales de catre pescari. Sunt zone despre care localnicii spun ca nu au mai fost igienizate de ani de zile.

Iar daca, totusi, deseurile au fost periodic strânse prin actiuni ale unor voluntari inimosi, in special de Centrul Regional de Ecologie, vegetatia crescuta aiurea a ramas nestingherita la locul ei, chiar daca urâteste zone strâns invecinate cu zonele locuite.

Asa stau lucrurile si in cazul Lacului Bacau II, gazda pentru o fauna de exceptie, pentru o vegetatie asisderea, unde natura a reusit sa cladeasca un spatiu unic. Când vine insa vorba despre exteriorul Lacului Bacau II, cum ar fi in partile laterale ale barajului din amonte de Podul Serbanesti, omul tradeaza natura si refuza sa o ajute. „Digurile sunt in administrarea Hidroelectrica, la fel ca si canalele de drenaj de la baza lor. Astfel, tot in sarcina lor cade si igienizarea, nu a municipalitatii”, spune Gabriel Gritcu, directorul Directiei de Servicii Publice Bacau, implicat, de asemenea, si in activitatile de ecologizare.

In replica, Maricel Raileanu, director adjunct productie la Sucursala Hidroelectrica „Bistrita”, spune ca igienizari se fac, dar numai in masura in care sunt inlaturate eventualele pericole privind siguranta structurilor, cum ar fi copacii crescuti pe diguri.

„Avem aparate de masura pentru verificarea sigurantei digurilor, am efectuat decolmatari ale canalelor de drenaj, deci suntem in permanenta atenti la orice problema. Dar, igienizarea digurilor, mai ales a Lacului Bacau II, cred ca ar trebui sa fie in grija domnului Gritcu. Oricum, dumnealui a fost implicat in activitatile de natura ecologica, a amplasat pe dig containere pentru recipienti uzati si altele asemenea”, a spus directorul Raileanu. Cu alte cuvinte, tot voluntarii ar trebui sa faca si treburile altora, fiindca un aspect civilizat al digurilor este considerat doar acela care nu include copaci.

In privinta lacurilor, poate mai trebuie stiut ca, de exemplu, Insula de Agrement sau terenurile care incep de la baza digurilor apartin muncipalitatii sau sunt proprietate privata, luciul de apa este in grija Administratiei Bazinale „Siret”, iar amenajarile, precum digurile sau barajele, sunt in administrarea Hidroelectrica. Cu atâtia responsabili, digurile si lacurile Bacaului ar trebui sa arate impecabil, insa lucrurile stau cu totul altfel in realitate.

Un sondaj, recent realizat printre detinatorii de câini, arata ca doar un sfert dintre ei sunt dispusi sa isi sterilizeze patrupedele. Organizatia pentru protectia animalelor Vier Pfoten avertizeaza autoritatile locale ca trebuie sa actioneze rapid pentru a preveni o avalansa de abandonuri de câini începând cu anul viitor.

De la 1 ianuarie 2015, toti proprietarii de câini de rasa comuna risca amenzi usturatoare daca nu îsi sterilizeaza, identifica prin microcip si înregistreaza animalele în Registrul national al câinilor cu stapân.

Un sondaj recent, comandat de Vier Pfoten, arata, însa, ca doar 26% dintre proprietari ar fi dispusi sa-si sterilizeze câinii, principalele motive de refuz fiind costul ridicat al procedurilor si argumentul ca animalele sunt tinute sub control, în curti îngradite.

Gabriel Gritcu, seful Directiei de Servicii Publice Bacau, a spus, in cadrul unei intâlniri cu organizatiile pentru protectia animalelor, ca orice câine, mai ales cei gasiti pe strada, poate fi dus la adapostul municipalitatii, unde este microcipat si sterilizat gratis.

De cealalta parte, mai multe organizatii s-au aratat dispuse sa contribuie la actiunea de sterilizare a câinilor de rasa comuna. Problema este ca majoritatea dintre acestia sunt in curtile oamenilor si, pentru a-i convinge pe proprietari, e nevoie de sprijinul autoritatilor.

Pentru ambulanta de tip C, dotata cu aparatura necesara transportarii persoanelor in stare critica, Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta al judetului (ISUJ) Bacau mai are nevoie de personal.

„Am reusit sa prindem o linie de garda cu un medic, un asistent de la Unitatea de Primiri Urgente si doi paramedici de la noi. Din pacate, nu reusim sa asiguram 24 de ore din 24 decât sâmbata si duminica. Purtam discutii la Iasi, poate ne mai repartizeaza rezidenti care sa asigure garda”, a declarat col. Ioan Mihalache, inspector sef la ISUJ Bacau.

Ambulanta de reanimare a fost achizitionata printr-un proiect cu fonduri europene, derulat la nivelul regiunii de Nord-Est de toate consiliile judetene. Prin acesta, inspectoratele pentru situatii de urgenta au fost dotate cu autospeciale si ambulante Smurd.

În urma unei descinderi efectuate în Bacău, poliţiştii de investigaţii criminale au depistat un bărbat de 49 de ani, pe numele căruia Tribunalul Bacău a emis mandat de arestare preventivă ca urmare a nerespectării condițiilor controlului judiciar.

La data de 07 octombrie a.c. poliţiştii de investigaţii criminale au efectuat o descindere domiciliară în Bacău în urma căreia au depistat un bărbat de 49 de ani, din municipiu, care poseda mandat de arestare preventivă emis de Tribunalul Bacău.

Bărbatul este cercetat pentru infracţiuni din sfera criminalității organizate, împotriva acestuia fiind dispusă iniţial măsura preventivă a controlului judiciar.

Întrucât în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că bărbatul a încălcat cu rea credinţă obligaţiile stabilite de instanţa de judecată, Tribunalul Bacău a emis pe numele acestuia mandat de arestare preventivă.

Bărbatul a fost reţinut şi încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Bacău.

Anul acesta, în județul Bacău, instanțele de judecată au dispus măsuri preventive de supraveghere judiciară față de 174 de persoane.

Polițiștii desfășoară activități specifice față de 33 persoane, pe numele cărora a fost dispusă măsura arestului la domiciliu și față de alte 141 de persoane pe numele cărora a fost dispusă măsura controlului judiciar.

Polițiștii verifică periodic modul în care cei în cauză își respectă obligațiile, iar în cazul încălcării acestora sesizează instanța competentă.

În județul Bacău, până la această dată, au fost înregistrate 20 de înlocuiri ale măsurilor preventive de supraveghere dispuse inițial, cu alte măsuri.

Astfel, într-un caz măsura controlului judiciar dispusă inițial a fost înlocuită cu măsura arestului la domiciliu, iar în 19 cazuri masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu dispusă inițial a fost înlocuită cu măsura arestării prventive.

Poliţiştii din cadrul Secţiei 2 Poliţie Rurală Moineşti au depistat două persoane de sex masculin, din comuna Solonţ, pe numele cărora Judecătoria Moineşti a emis mandate de executare a pedepsei cu închisoarea sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

Poliţiştii de la Secţia 2 Poliţie Rurală Moineşti au depistat la data de 07 octombrie a.c., un bărbat de 32 de ani, din comuna Solonţ, care poseda mandat de executare a pedepsei cu închisoarea.

Acesta a fost condamnat de Judecătoria Moineşti la executarea unei pedepse de un an închisoare pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat şi a fost încarcerat în Centrul de Reţinere şi Arestare Preventivă al I.P.J. Bacău.

De asemenea, în urma activităţilor specifice desfăşurate, poliţiştii au mai depistat un bărbat de 42 de ani, din aceeaşi localitate, condamnat la o pedeapsă de un an şi şase luni închisoare sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt calificat.

Bărbatul a fost depus în Penitenciarul Bacău.

La data de 07.10.2014, în jurul orei 06.30, poliţiştii au cercetat împrejurările producerii unui eveniment rutier soldat cu pagube materiale, produs în comuna Balcani.

Astfel poliţiştii au constatat că un bărbat de 42 de ani, din Piatra Neamţ, în timp ce conducea o autoutilitară pe DJ 156 A din comuna Balcani, a surprins şi accidenatat o cabalină ce se deplasa nesupravegheată pe partea carosabilă.

Evenimentul nu s-a soldat cu victime omeneşti, rezultând doar avarierea autovehiculului şi decesul cabalinei.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost negativ.

În cauză poliţiştii fac cercetări în vederea depistării proprietarului cabalinei şi luării măsurilor legale.

Intre 1 si 5 octombrie 2014, a avut loc, la Slanic Moldova, Competitia Nationala de Dezbateri pentru Elevi, organizata de Ardor Moldova (Asociatia Refionala de Dezbateri, Oratorie si Retorica) cu sprijinul si sustinerea directa a Ministerului Tineretului si Sportului, care a finantat evenimentul, si a Ministerului Educatiei Nationale.

Evenimentul a reunit 70 de tineri din toate zonele tarii si a fost prilejul unor dezbateri pe teme privind implicarea tinerilor in viata comunitatii locale.

Competitia, parte a proiectului “Tinerii in viata comunitatii”, a avut anul acesta un element de noutate deoarece dezbaterile s-au desfasurat folosind in paralel doua formate de dezbateri: formatul World Schools si formatul Karl Popper.

Bacaul a fost reprezentat de trei elevi coordonati de doamna profesoara Ciorcila Adriana de la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau: Zaharia Teona-Maria, Avram Stefan si Simona Crinela Andru.

Persoana care a reprezentat CJE Bacau la aceasta competitie a fost Teona-Maria Zaharia, membru cu drept de vot al acestei structuri si presedinte al Consiliului Scolar al Elevilor la Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacau. Ea a obtinut locul 2 la categoria “Vorbitori individuali” si tot locul 2 la categoria “Echipe mixate”.

Teona-Maria Zaharia, impreuna cu echipa sa, formata din Cioinica Petru si Stefanopol Calin, au ajuns in finala Competitiei Nationale de Dezbateri.

“Ma simt mandra de performanta la care am ajuns. Am avut 2 colegi de echipa foarte inteligenti cu care am putut colabora extrem de bine. Consider, ca mixarea echipelor a fost o idee geniala, deoarece nu s-a mai pus accent pe competitite, ci pe invatare, intercunoastere si lucrul in echipa. Vreau sa le multumesc doamnei Camelia Rancu, inspector pentru Educatie Permanenta si Mentorat, doamnei Adriana Ciorcila, profesor coordinator CJE Bacau si profesor la C.T. “Anghel Saligny” si nu in ultimul rand, tin sa-i multumesc doamnei Carmen Zaharia, formator CNE, vicepresedinte ARDOR MOLDOVA si formator al profesorilor arbitri prezenti. In concluzie, a fost o experienta minunata pe care o recomand tuturor” – a mentionat Teona-Maria Zaharia.

Bacaul a fost reprezentat de catre elevii de la Colegiul Economic “Ion Ghica”, Colegiul Tehnic “Anghel Saligny”, Colegiul National “Ferdinand I” si Colegiul Tehnic “Ion Borcea” Buhusi.

Din echipa ce s-a clasat pe locul III, a facut parte Simona Crinela Andru, eleva la Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Bacau.

Colegiul National „Gh.Vranceanu” este beneficiarul unui nou proiect „KA1-VET learner and staff mobility”, de formare initiala de calitate prin mobilitate – design si programare web, cu un buget de 96.420 de euro, ce va fi implementat pâna in 2015.

„Prin acest proiect dorim sa oferim beneficiarilor un nivel de pregatire la standarde europene prin completarea pregatirii teoretice de programare si web design, oferita de scoala, cu dezvoltarea de aptitudini, competente cheie, abilitati practice si «soft skills», prin stagii de pregatire practica in cadrul unor firme europene.

Tematica si continutul programului de practica este in acord cu cererea mediului de afaceri pentru site-uri web si specialisti IT. Formarea initiala si continua de calitate sunt vitale pentru inovare, crestere si competitivitate si va contribui la sporirea sanselor lor de insertie pe piata muncii”, a declarat prof. Diana Popa, coordonator proiect.

De acest proiect vor beneficia elevii colegiului, din clasele IX – XI, profil matematica – informatica intensiv informatica si intensiv engleza. Vor fi selectionati câte 23 elevi pentru doua fluxuri, in total fiind 46 de beneficiari si 8, rezerva.

„Selectia participantilor se va realiza pe baza de concurs organizat in scoala si se va baza pe dosarul de candidatura – 30 la suta, interviu in limba engleza – 30 la suta si proba practica – 40 la suta, prin care candidatii isi vor demonstra cunostintele de programare si abilitatea de folosire a calculatorului.

Departajarea in cazul punctajelor egale se va face prin rezultatele la concursuri scolare pe teme de informatica si limba engleza”, a explicat si prof. Maria Chelba, responsabil cu mobilitatile si programul de pregatire al elevilor.

Proiectul contribuie la conectarea colegiului la piata muncii europene pentru cresterea calitatii si atractivitatii educatiei oferite, la dezvoltarea competentelor practice de programare si web design ale beneficiarilor, dezvoltarea abilitatilor personale si „soft skills”, de lucru in echipa, de adaptare la un mediu cultural nou.

Toate competentele dobândite vor fi certificate prin Europass Mobility, sustinerea examenului ECDL si a atestatului de competente digitale.

Obor exista la Onesti de când lumea, de pe vremea lui Stefan cel Mare. Rând pe rând, aici a fost târg de animale, bâlci si apoi piata, iar de câtiva ani lucrurile au urmat, in mod firesc, drumul globalizarii, pastrând, insa, câte ceva din nuantele timpurilor demult apuse.

Chiar si-acum, la 500 de ani distanta, o vizita aici, in fiecare sâmbata, e o incântare. Lume colorata, venita de peste tot, din tara, cu marfa la fel de multicolora, cartofi, varza, cereale, mobila, animale de tot felul.

Fiecare are o poveste de spus, despre viata, despre incrâncenarile sau bucuriile care o compun, adunate intr-un fascinant tablou de lumini si umbre. Târguiala începe din zori, de la mijitul soarelui, agitatia intinzându-se pâna putin dupa prânz. Se cumpara si se vinde cu folos, pentru ambele parti, fara a se pierde timpul.

Dogaritul, meserie uitata

Inainte vreme, dogaritul era unul dintre cele mai banoase si mai cautate mestesuguri. Nu era sat fara dogar, si nici casa fara butoaie de lemn. Din pacate, astazi, locul butoiului de lemn a fost luat de cel din plastic sau de damigeana de sticla. Nicolae Pârjol, de 39 de ani, e din Helegiu si a venit la târg exact cu ceea ce se cere toamna: butoaie si cazi pentru facut vin. Cere 280 de lei pe cada din brad de 1.000 litri. Pe butoiul de 400 de litri ar vrea 450 de lei, iar pe cel de 350 de litri, nu mai putin de 350.

„Nu merge anul asta, zice lumea ca nu sunt struguri. Si asa e, nu prea s-a facut poama in gospodarii. A plouat mult si s-a manat via. In orice caz, piata e mult mai slaba fata de anul trecut, când dadeam cada asta cu cu 400-450 de lei. Nu am dat nimic azi, cu ce am venit cred ca plec acasa. Cheltuiala am facut cu plata in târg, 5 lei pentru fiecare produs pe care-l vând, plus motorina si restul”, se plânge dogarul. Meseria e din familie, la Nicolae, o stie de la raposatul sau tata. Il mai ajuta si sotia. Ii ia o zi sa faca o cada.

La un butoi munceste doua zile jumate ca sa-l aduca la starea finala.

Nu prea face bani din butoaie. Noroc ca mai are si teren la tara pe care are pusa vita de vie, porumb, lucerna „sa ai ce sa baga la mate, nu sa cumperi otravurile de prin magazine”. Nusi doreste sa-i preia copiii meseria. „Ei sunt cu calculatoarele, cu alte smecherii din astea. Si nici nu merita sa mai faci butoaie, nu-i banoasa meseria asta. Ei sa invete carte, ca sa ajunga oameni mari. Nici in sat nu mai sunt dogari, o sa faca de-acum chinezii si butoaie si tot ce trebuie, nu vedeti ca au cumparat toata România”, .

„La noi, nu cumpara tigan de la tigan”

Mai departe doi romi incearca sa atraga clienti la scoabele si topoarele insirate pe o carpeta rosie. Sunt originari din zona Tecuciului, satul Toflea. Au batut drumul pâna aici, pentru ca, la ei, nu au cum sa vânda, in pârâu, „nu cumpara tigan de la tigan”.

Tony Oprea are 63 de ani, e fierar din tata-n fiu si vine in fiecare saptamâna la Onesti ca sa aiba ce le da celor 5 copii. „Pensie nu, bani nu. Uite, vând topoarele cu 15 lei bucata, fara coada, le dau cu 10 lei. Pe scoabe cer 50 de bani bucata. Nu are bani lumea. Azi, am vândut de vreo 60 de lei. Macar imi scot banii pe benzina si pe mâncare. Copiii nu au invatat meseria asta care e frumnoasa. Nu s-a prins de ei pe vremea lui nea Nicu, când se faceau bani si lucram la cooperativa, d-apoi acum. Nu le-au placut. Am trei baieti si doua fete, de la care am 20 de nepoti”, se mândreste tiganul.

Uriasul gri german si cartoful de Covasna, regii târgului

In forfota din mijlocul oborului, doi tineri le testeaza atentia târgovetilor cu animale de casa. Ionut e din Oituz, catunul Marginea, si a venit la târg impreuna cu fratele sau. A studiat la Onesti si acum este student la Politehnica din Cluj, sectia Autovehicule Rutiere.

Au o mica ferma de familie, in care cresc, impreuna cu parintii, curcani hibrizi de carne din rasa Big 6 si vreo 70 de urecheati dintre care cam 40 de iepuri maturi, iar restul pui de diverse vârste. „Am avut si mai multi in vara, mai ales când fata trei femele deodata. Sunt iepuri din rasa Urias gri german. Numai unul are circa 8-9 kilograme.

Cer 200 pâna la 280 de lei pe unul. Am dat deja vreo trei de azi dimineata. Nu e o afacere, pentru ca nu prea este piata de desfacere. Daca as avea pui in mod frecvent, ca sa-i dau la hypermerketuri, alta ar fi viata. E mai mult o pasiune. Iepurii sunt apreciati, in special, de iubitorii de animale care vor sa participe la diverse competitii”, ne explica tânarul fermier. L-au atras animalele de casa de mic copil. Isi aminteste ca, pe vremea liceului, cum venea de la scoala, direct la adaposturile iepurilor se oprea, ii hranea, le curata culcusul si apoi se ocupa de restul. Carnea de iepure e foarte apreciata de marii bucatari, pentru ca nu are colesterol.

La iesire, doua femei descarca saci de cartofi mari si sanatosi. Rosii si albi. Au venit tocmai din Ardeal cu 1.500 de kg, pe care spera sa-i vânda pe toti intr-o zi. Eva Gherghel e de la Covasna si ajunge mereu toamna in zona Onestiului. Spune ca vânzarea merge prost, chiar daca cere doar 1 leu pe kg. de cartori.

„Cine place cartofi, se vinde. Lumea nu are bani, are necazuri. Muncim mult, asa e viata noastra, trebuie sa venim. 1 leu nu e pret bun pentru noi, numai samânta e 1 leu pe kg, plus munca, tratamentul. Ce sa facem, din asta traim”, imi explica femeia intr-o româna stricata.

[wonderplugin_gallery id=”14″]