Credinciosii romano-catolici din Bacau au intampinat Craciunul cu un concert de colinde.
![]()
|
Lecţia de generozitate înseamnă să fim atenţi la cei din jur, să-i ascultăm, să le respectăm nevoile, dorinţele, visurile. Ea trebuie să-l înveţe pe copil ca atunci când dăruieşte să nu judece, să nu pună etichete, să nu acuze; să nu promită dacă nu se poate ţine de cuvânt, să nu nască iluzii, atunci când nu poate oferi nimic.
Prin acest proiect s-a urmărit promovarea unei cetăţenii active, valorificarea spiritului caritabil al elevilor şi al cadrelor didactice, stimularea elevilor şi a prescolarilor pentru voluntariat, oferirea unui ajutor material şi sprijin moral celor cu probleme, crearea de legături între copii, elevii din echipă, adulţii şi membrii comunităţii locale, socializarea copiilor care trăiesc mai mult izolaţi, sensibilizarea opiniei publice faţă de acţiunile de solidarizare.
Preşcolarii de la Grădiniţa P.P. Nr. 24, şcolarii clasei I B şi ai clasei a VIII-a B de la Şcoala Gimnazială „Dr. Alexandru Şafran“ Bacău au oferit o lecţie de generozitate unor suflete de copii care îşi pierduseră speranţa că Moş Crăciun va ajunge şi la ei. Este vorba despre 70 de copii care au primit daruri, oferite cu dragoste si respect, în spaţiul primitor al bisericii parohiale.
În Casa Domnului îngeraşii noştri au oferit şi un mic spectacol de colinde, apoi au împărţit altor îngeraşi darurile pe care cu drag le-au pregătit.
Acest proiect a fost iniţiat de doamnele educatoare Munteanu Mihaela şi Zătu Maria şi s-a derulat în perioada 5-25 decembrie, în trei etape. Ziua Naşterii Domnului încheie aşadar un parcurs al unor paşi fermi îndreptaţi spre fericirea celuilalt, călăuziţi, fără doar şi poate, de exemplul absolut de iubire oferit de Mântuitorul nostru
Mulţumim doamnei învăţătoare Anda Adriana pentru colaborare, Părintelui Paroh Abageru Constantin, doamnei profesoare Abageru Elena, părinţilor pentru sprijin, precum şi cadrelor didactice de la Şcoala Gimnazială Parava: director, prof. Lepădatu Liliana, Bucă Carmen, Abageru Mioara, Pişcu Carmen, Maricica Zaharia, Duţu Liliana, Brânduşa Popescu, Ciprian Bălan, Dragu Oana, Dinu Dana, Dinu Cristian, Gabi Ţiganciş, Nistor Andreea.
Dumnezeu să ne ajute să repetăm această bucurie şi de Sfintele Sărbători de Paşti!
Sărbători fericite tuturor!
Elena Abageru, prof. la Şcoala „Dr. Al. Şafran” Bacău
In fiecare an, de Sarbatori, atentia orasenilor se indreapta spre satul cu mirosuri de fum perfect imbinate cu arome de porc proaspat transformat in bunatati care vor impodobi masa de Craciun. Acolo sunt amintirile despre copilarie, miresmele îmbietoare de vin fiert, julfa sau cetina de brad, acolo este razboiul de tesut al bunicii sau flacarile care lumineaza blând, la ceas de seara, odaia varuita cu sineala.
Pornesc spre localitatile din apropierea Bacaului, in cautarea amintirilor din copilarie, si ma opresc la Luizi Calugara. Intreb in stânga, in dreapta si aflu ca mai tot ce intereseaza satul se transmite prin nea Anton Cosa.
L-am gasit la el in gospodarie. M-a intâmpinat cu un zâmbet sagalnic, poftindu-ma sa intru. Are 95 de ani si, daca nu s-ar spirijini in baston (din cauza betesugului de la picioare), as zice ca a „tânar” pensionar. Are cinci fete, una plecata in Italia, iar restul pe aici. Sotia i s-a prapadit pe 10 mai, anul acesta. Ar fi implinit 80 de ani, daca ar fi vrut Domnul. „M-am angajat la «stat», dar m-am cam plictisit. De 25 de ani fac asta”, imi serveste stregareste o prima gluma.
Aflu ca a lucrat peste 30 de ani, ca linor, la Radioficare, la intretinere, in Hemeiusi, Luncani si in fiecare localitate unde exista un releu. De aici si ditamai hardughia de statie pe care o gazduieste in casa de vreo 25 de ani. A cumparat-o de la Posta, prin anii ’90, la licitatie. Nea Anton a introdus radioul în mii de case din tot judetul. Se intâmpla pe vremea când regimul nou instalat incepuse o ampla actiune de confiscare a aparatelor de radio de provenienta straina si introducerea pe scara larga radioficarea, în special a mediului rural. Aceasta presupunea instalarea directa în case a unui difuzor de radio, construit sa prinda doar ,,ceea ce trebuia”.
„Am lucrat, din ianuarie ’57 si pâna in februarie 1990. Nu mai vedeam cu un ochi si a trebuit sa ma opereze. Acum, e bine. Prima data, statia asta o luase un inginer, in chirie, dar dupa un timp, nu s-a mai descurcat cu ea si a predat-o Postei. Apoi, au facut licitatie si am cumparat-o eu. Cam in doi ani, am amortizat investitia” Anton Cosa, fost linior de la radioficare
Îndragostit de radio
Prin statie isi anunta consatenii despre orice se intâmpla in toata comuna. Le transmite oamenilor, zilnic, programul radio, de dimineata, de la ora 5.00 pâna seara la 22,00, iar la ore fixe, face anunturi de interes general. Avea instalate difuzoare cam in fiecare gospodarie, de la care, inainte vreme, primea lunar, o suma modica pentru asa-zisul abonament. Acu’, mai da cine vrea si care poate, in total vreo 300. De un timp, a instalat microfon si la biserica din comuna, de unde transmite de fiecare data când este slujba, pentru cei batrâni, betegi, care nu se pot deplasa. „Unu – doi, unu – doi, am cazut si noi ca voi”.
„Daca cineva are un porc de vânzare, il gaseste la cutare. Mai ales, acum, de Sarbatori. Sau vin, orice altceva. Uite, aici. De exemplu, un satean anunta ca are purcei de vânzare, intre 20-30 kg, apoi altul ca are o bucata de vie pe spalieri ori o caruta de fân si lucerna, un tractor cu plug si remorca. Sunt anunturi de tot felul, ca a decedat o femeie si ii anuntam pe oameni unde vor avea loc inmormântarea si parastasul. Chiar si din comunele vecine vin: angajez femeie pentru ingrijirea unui batrân de 80 de ani, la Crihan, cumuna Magura”, imi arata fostul linior de la radioficare.
Deschide un caiet tip dictando cu paginile ingalbenite de vreme, in care sunt asternute, ordonat, anunturi de tot felul. Cele citite deja sunt insemnate cu un X mare. „Familia X va invita la nunta copiilor care va avea loc duminica la Caminul Cultural”, „Cine a trecut pe drumul Sohardului, de la vale de cimitir spre Bahna, si a gasit un aparat de radio, este rugat sa-l aduca la mine”, „Petrica pleaca in Italia, joi dimineata, de la biserica”, „Cine a gasit o bratara de aur, de la magazinul din Osebiti pâna la fostul magazin universal de la pârâu, sa anunte la telefon”.
Lumea e multumita, mai afla ceva ce i-a scapat, in special celor mai in vârsta, care n-au telefoane inteligente si nici cu internetul nu se prea descurca. „Sa mai vii pe aici, imi striga batrânul, din pragul usii, spijinit in baston. Macar de zece ori, dar numarat o data la zece ani. In sfârsit si prin urmare, punct si virgula Stefane, un’ la mâna, doua la picior, s-om vedea in viitor. Traindo sperando e murindo cocando”, incheie apoteotic sagalnicul nea Anton Cosa, in timp ce ma conduce, ca orice gazda adevarata, spre iesirea din curte.
An greu pentru podgoreni
Prin comuna vecina, Magura, forfota pe ulite. Oamenii mai pregatesc ceea ce a mai ramas. Mai la intrare in comuna, nea Sandu Stefanescu, fost „avionar” la Aerostar, trebaluieste, cu un fost coleg, pe lânga Dacia parcata in fata casei. Spune ca si-a cumparat carne de la oras. Ma sfatuieste, insa, sa o iau in sus, spre Satul nou sau prin Crihan, poate am mai mult noroc.
La fel, lumea de pe drum ma trimite tinta la nea Ioan Alexandrescu zis Bila, din satul Crihan, despre care se stie ca are un vin bun. Il gasesc departe de strada principala, asfaltata, pe o ulita ingusta, plina de noroiul amestecat cu zapada topita. Ma invita in curte si ii destainui motivul prezentei mele. E bucuros sa ma aiba ca oaspete, mai ales ca nimeni de la oras nu prea le calca ulita.
„Ehe, anul asta e cam dificil. S-a manat toata via. De pe sapte prajini de vie, n-am scos mai nimic. Noroc cu ce-am cules de pe cortine. Anul trecut, peste 1.000 de litri am facut, acum, nici jumatate”, explica nea Bila. Le mai da unor „baieti buni de pe la oras”, caci oricum diabetul nu-i permite sa bea mai mult de un paharel, din când in când. S-a prins de el boala asta de când era sofer la CPL. Ani grei. S-a pensionat pe caz de boala, iar din 2008, i-a pensia intreaga. A avut si vaca, dar a vândut-o, ca „nu mai dovedea cu munca”.
„Dealul asta trebuie sa-l fac eu tot. Viata e buna la tara, dar cât poti, cât te tin balamalile, ca nu are nimeni sa-ti taie un lemn, sa-ti aduca una-alta”, imi explica filozofic nea Bila. Porcul lui e deja la afumat. Jumate l-a dat fetei, caci baiatul e plecat in Italia. Al doilea porc, tot „marele alb”, e in cotet, pentru la anul … si La multi ani!
Se intâlnesc de doua ori pe saptamâna ca sa confectioneaze obiecte decorative si sa stea la povesti. Sunt batrâneii care, pentru a scapa de singuratate, vin la Centrul „Dr. Stefan Ciobanu” din cartierul Cornisa. Vorbesc despre sarbatorile de acum, despre nepotii aflati departe, despre cumparaturi, retete si facturi, dar si despre Craciunul din vremea copilariei lor, care avea, parca, alt farmec.
„Eu sunt moldoveanca din zona Romanului si imi amintesc foarte bine o zi de iarna in care zapada era foarte mare. Am iesit pe cerdac, cred ca aveam 5-6 ani, si am vazut un plug cu patru boi care ara in ograda, de jur imprejur. M-a impresionat. Erau gospodarii satului, unii colindatori, altii mascati, cred ca erau vreo 20, si tata a scos o galeata cu vin si a dat fiecaruia câte o ulcicuta. Brazda aceea si zapada mare, nu le pot uita”, marturiseste Maria Grumeza, 75 de ani.
Era importanta pregatirea bucatelor, dar mai important era faptul ca se reuneau toate neamurile ca sa petreaca Craciunul in familie. Sarbatorile erau rare si mai pretuite decât acum, fiind o imbinare armonioasa de laic si religios, sustine Maria.
„Eram grasi si frumosi, cu bujori in obrajori”
Aurica Ungureanu, 76 de ani, povesteste ca parintii erau foarte bucurosi in perioada asta: „Noi, copiii, ne urcam calare pe porc, iar când se mai rupea câte o bucata ne trimiteau sa aducem un ac cu ata, ca sa coase soricul la loc.” Celor mici le placea ca primeau hainute noi si se duceau cu colindul.
„Gazdele ne dadeau câte un covrig, câte o nuca, un merisor, dar tot un banisor era mai bun”, recunoaste Aurica Ungureanu. Aveau si alte motive sa fie fericiti: „Tata frigea pe gratar câte o bucata de sunca si o mâncam cu ceapa si cu mamaliga prajita sau cu pâine de casa. Dupa aceea, se facea tochitura porcului, cu brânza si un ousor, Doamne, cât era de buna!” Pentru Craciun, la tara se gateau sarmale, cârnati, toba, chisca, „cozonac mai putin, se faceau placinte de casa cu brânza din aceea sanatoasa si mâncam cu pofta.
De aceea eram grasi si frumosi, cu bujori in obrajori”, afirma bunicuta. Petru Bora, 80 de ani, isi aminteste ca „pe vremuri oamenii se vizitau, se strângeau in familie si ascultau colindele mostenite din vechime. Toata noaptea, lumina era aprinsa. Pe ulitele satului jucau caprele si oamenii ieseau la porti”.
„Nu avem carne in fiecare zi”
In zona Calafatului, in Ghidici, unde s-a nascut Petru Bora, s-au cam uitat traditiile: „Am fost surprins ca aici se mai merge cu capra, cu ursul, cu uratul…” Alexandrina Popa, 68 de ani, din Ghindaoani – Neamt, marturiseste ca astepta cu nerabdare sa vina Craciunul: „Tata ne trimitea cu oile, dar noi scaparam de dorinta de a ne duce cu colindul. Adunam colaci in sacosa, ii duceam acasa, ii numaram si ii puneam pe ata. Acum, copiii vor parale, dar noi nu prea avem si le dam cât putem.” De Craciun, ca in orice gospodarie, se taia porcul:
„Nu aveam carne in fiecare zi, ca eram sase copii la masa, noua persoane, cu mama, tata si bunica. Taiam câte o gaina o data pe luna, in rest brânza, oua, dar nu aveam niciun dinte stricat.” Inainte de Craciun, mama avea foarte multa treaba, spune Alexandrina. „O ajutam la impodobit casa, faceam curatenie, spalam rufele, le apretam, spalam geamurile, schimbam perdelutele, apoi puneam nuci pe plita.” Brad nu a avut decât dupa ce s-a angajat: „Aveam brazi in curte dar nu ne induram sa-i taiem. Si totusi, tare frumos era. Era lumea mai vesela, stia si sa munceasca, si sa petreaca cu adevarat!”
Mirosul de brad, aroma dulce a prajiturilor specifice de Craciun, vinul care imbie orice trecator si punch-ul fierbinte se raspandesc in atmosfera tipica de Craciun, in pietele din Viena. O atmosfera de basm, prin traditionalul farmec austriac. Daca ajungi acolo, in aceasta perioada a anuluilui, garantat nu poti uita in ani tot ce inseamna un Craciun in Viena. De la palate imperiale pâna la cafenele celebre, Viena are destule atuuri pentru a-si tine turistii animati pe tot parcursul anului. Dar pe timpul sarbatorilor de iarna, Viena este cu adevarat in elementul sau.
De Craciun, Piata Primariei Rathaus se transforma intr-un tarâm stralucitor de poveste. Aici sunt si cele mai multe standuri – casute din lemn ornate de sarbatoare, ce ofera cadouri de Craciun, decoratiuni pentru bradul de Craciun, dulciuri, vata de zahar, turta dulce, castane prajite, „wursts” (cârnati prajiti) si bauturi calde (in special, vinul fiert „gluhwein”) . Tot aici, lumininitele invadeaza zona dupa lasarea intunericului. Ca turist, poate ca aceasta stralucire uimeste cel mai mult. Ca turist, esti fascinat mai ales de aceste decoratiuni care par ireale, de pe alta lume, in filigram, realizate la cel mai mic detaliu. Iar daca vrei o amintire de neuitat, fa o poza sub „copacul inimilor”, „copacul cu foci” sau „copacul cu marionete”.
Nu foarte departe de aici pasii te pot duce spre Satul de Craciun din Maria -Theresien-Platz, intre Muzeul de Istoria Artei si Muzeul de Siintele Naturii, unde se pot cumpara articole de arta populara traditionala si cu idei originale de cadouri. Târgul traditional de Craciun de pe Freyung din centru este dedicat activitatilor traditionale. Incepând cu ora 16, in piata rasuna muzica traditionala de Advent.
De vizitat este si târgul cultural si de Craciun din fata Palatului Schönbrunn, ce ofera o atmosfera romantica in imediata apropiere a cladirilor imperiale, loc ce se transforma dupa Craciun in târguri de Anul Nou. Piata freamata de viata si ofera obiecte mestesugaresti traditionale, decoratiuni de Craciun realizate manual, concerte de Craciun si un program cuprinzator pentru copii, inclusiv un atelier de Craciun.
Toata aceasta lumina, toata aceasta feerie, se simte insa si pe stradutele idilice din intreg orasului, dar si pe renumita Mariahilferstrasse Vienna, cea mai importanta strada pentru cumparaturi, unde este bine sa te inarmezi cu rabdare si … bani, pentru ca aici sunt renumitele magazine de brand-uri. Atentie! In zilele de sarbatoare (vienezii fiind renumiti pentru traditionalismul lor si pentru petrecerea Craciunului in famlie), toate standurile se inchid, de la ora prânzului. Dezamagirea dispare imediat, pentru ca ramâne farmecul pietenolalelor, a localnicilor eleganti, a restaurantelor care te intâmpina cu ospitalitate si bucate rafinate. O cafea e 3 euro, un vin bun se duce si la 25 de euro, un meniu complet, cam 30 – 45 de euro. Insa fiecare cent merita din plin. Doar e Craciunul. Craciun la Viena.
In lumea satelor de altadata, o data cu intrarea in Postul Craciunului, oamenii traiau cu nerabdare fiecare zi, asteptând si pregatindu-se, din toate punctele de vedere, pentru perioada sarbatorilor de sfârsit si de inceput de nou an, starea generala fiind de bucurie. Copiii erau cu gândul la colinde, la stea sau la irozi, flacaii se pregateau pentru a intra in pielea personajelor de la obiceiurile stravechi – Capra, Ursul, Caiutii, Jianu sau din cetele de uratori. Nici fetele nu erau scutite de emotii, deoarece veneau Câslegii, sperând ca vor iesi in primavara urmatoare maritate. Femeile se apucau de dereticat casa, pentru a nu ajunge de ocara prin sat, scoteau lucrurile la spalat, varuiau, scuturau, astfel ca, atunci, când veneau rudele, vecinele cu pomana de Craciun, uratorii pe la ferestri, casa lor sa fie ca un pahar curat! (Marcel Lutic, “Timpul sacru. Sarbatorile de altadata”, pag. 226-228).
Dar barbatii, barbatii ce faceau? Ei confectionau masti, incaltari, taiau lemne, pentru afumatori, pregateau plugul pentru a merge cu uratul, dadeau cep la butoiul cu vin, special lasat pentru Craciun.
In asteptarea Craciunului, oamenii deveneau mai buni, mai generosi si mai optimisti, cu speranta ca Nasterea Domnului va aduce sanatate, bunatate, spor in toate, pace in suflete, sperante care se regasesc si in colinde, plugusoare si alte obiceiuri.
Covrigi, colacei, colaci
Intre sacrificiul porcului (Ignatul – 20 decembrie) si unele preparate culinare, cum sunt turtele nedospite, covrigeii si colacii – sunt strânse legaturi rituale. Turta, ca si azima, se prepara din aluat nedospit, cu o compozitie simpla, faina, apa calduta si sare, fara niciun ferment, care se coace pe plita incinsa, fiind un indiciu al vechimii acestui mod de prepare a pâinii. Spre deosebire de turte, colacii se fac din aluat dospit si se coc la cuptor sau test. Marimea si forma colacilor preparati la sarbatorile de iarna difera dupa destinatia si functia lor rituala. Covrigii se dadeau de pomana colindatorilor mici (copii), colaceii erau daruri obisnuite pentru cei mai multi colindatori, in timp ce colacii erau rezervati flacailor colindatori, preotului si impodobirii mesei de ajun. Majoritatea colacilor erau rotunzi “ca Soarele si Luna”, insa puteau sa aiba si alte forme, de exemplu sub forma cifrei opt. Semnificatia lor este multipla: speranta fertilizarii ogoarelor, de renovare a timpului.
Ajunul Craciunului
In Ajunul Craciunului se posteste pentru Maica Domnului, ea fiind muncita si suparata, in aceasta zi nu se manânca nimic cu sânge, insa se poate mânca din toate roadele pamântului, pentru ca ele sa rodeasca si in anul care vine (grâu, perje, palacinte cu varza, julfa, turte, sarmale cu pasat). Tot in ajun, preotul umbla pe la casele gospodarilor, insotit de copii, blagosloveste bucatele si sta câteva clipe, pentru a nu fugi norocul din case. Si vitele au parte de un tratament special, fiind hranite pe saturate, ca doar “s-a nascut Hristos in iesle”. Fetele au, si ele, multa treaba in Ajun, apelând la multe procedee pentru a afla ursitul.
Colindul
Se spune ca o casa necolindata este o casa pustie. Prin urmare, toate usile sînt deschise în Ajunul Craciunului pentru a primi colidatorii, pe acei mesageri care duc în casele românilor vestea Nasterii Mîntuitorului. Colindele sunt pline de spiritualitate, de simboluri, de mesaje, de dorinte si nazuinte ale oamenilor.
Pe vremuri, colindau numai baietii, insa acum colindatul a devenit un obicei la care participa toata lumea. El incepe, din chiar dimineata de Ajun si se prelungeste pâna noaptea târziu. Oamenii primeau colindatorii, existând credinta ca atunci când nu se vor mai auzi colinde pe pamânt vor iesi diavolii si vor pune stapânire pe lume.
Colinda pastorilor
Io am douazeci de oi (bis)/ Si i-oi duce Lui, mei doi (bis)// Iaca si io am vreo zece/
Si i-oi duce si-un berbece// Si io ca-s mai tighinas/ I-oi duce si vreo tri casi// Ca asa ni-i rânduiala/ Sa ne platim zeciuiala// Ca asa ni-i scris în lege/
Sa platim un an din zece// Doamne, Împarate sfinte,/ Primeste si-a noastra cinste// Primeste-o si de la noi/ Ca suntem pastori de oi.
Steaua
Este un alt obicei de Craciun intâlnit la români care are loc in ajunul Craciunului. Cei care merg cu Steaua sunt mai ales copii intre 7 si 14 ani. Obiceiul are o semnificatie religioasa fiind legata de steaua care s-a aratat celor trei magi de la Rasarit. Copiii merg la colindat cu o stea mare, din lemn, gatita cu hartie colorata si crengute de brad.
“Steaua sus rasare/ Ca o taina mare/ Steaua straluceste/ Si lumii vesteste/ Si lumii vesteste// Ca astazi Curata/ Preanevinovata/ Fecioara Maria/ Naste pe Mesia/ Naste pe Mesia// Magii cum zarira/ Steaua si pornira/ Mergând dupa raza/ Pe Hristos sa-l vaza/ Pe Hristos sa-l vaza (…)//
Care bucurie/ Si aici sa fie/ De la tinerete/ Pân-la batranete/
Pân-la batrânete.
Irozii
Veche drama populara de origine crestina, reprezentând nasterea lui Hristos, pe care tineri costumati o joaca în perioada Craciunului. Irozii sau vicleimul, cum mai este cunoscut in unele zone ale tarii, face parte din colindele de Craciun, la românii ortodocsi; colindul evoca uciderea celor 14.000 de prunci, din porunca regelui iudeu Irod, în vremea caruia S-a nascut Iisus Hristos si pe care Irod voia sa-L ucida, temându-se ca acesta îi va lua tronul. Copiii se organizeaza în Irozi, îsi împart rolurile, învata textele si scenariul, astfel ca în Ajunul Craciunului se prezinta în fata satenilor.
Personajele dramei sunt Irod, un ofiter si soldatii îmbracati în portul ostasilor romani, trei crai sau magii, un cioban, un prunc si în unele parti o paiata. In unele sate se mai pastreaza acest obicei stravechi, fiind insa dificil de interpretat, el a fost abandonat.
Jienii (Banda lui Iancu Jianu)
Banda lui Iancu Jianu reprezinta una din piesele frecvent interpretate cu ocazia sarbatorilor de iarna. Obiceiul este pastrat de foarte multa vreme, fiind interpretat de flacai, imbracati intr-o costumatie sugestiva. Jianu este o piesa dificila, cu un text foarte lung, care îl prezinta pe Iancu Jianu, simbol al luptei împotriva boierilor. El este fugar în piesa, autoritatile reusesc sa-l prinda, dar haiducii sai îl rascumpara pe-o punga de bani, spre marea bucurie a tuturor.
Personaje: Anul Nou, Anul Vechi, Haiduc 1, Haiduc 2, Iancu Jianu, Ghindul, Capitanul.
Zilele Craciunului
Prima zi (25 decembrie), fiind cea mai importanta zi dintre toate cele trei ale Craciunului, obiceiurile sunt multe, insa semnificatiile sunt apropiate. De obicei se merge la biserica si dupa aceea la cimitir, pentru tamâirea mortilor, pe drum – obicei pierdut – oamenii se salutau cu expresia “Hrisos s-a nascut”. Gospodina casei avea mare grija sa pregateasca o masa bogata, din care nu lipsesc preparatele din carne de porc, de pasare, peste sau de iepure, placintele, piftia, la care participa toata familia. Oamenii sunt atenti si la vreme: nori, ploaie sau ninsoare in prima zi inseamna ca va fi un an bun, in timp ce vremea senina sau vântul anunta un an rau, daca e cald, atunci vom avea o vreme friguroasa de Pasti. A doua zi, se obisnuieste ca tinerii casatoriti sa mearga la parinti si la nasi, iar dupa aceea la hora, petrecerile tinându-se lant in toate zilele Câslegilor de Iarna, pâna la Lasatul Secului.
Am incercat, cu sprijinul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Bacau (referent-etnograf Feodosia Rotaru), a maestrului coregraf Petre Vlase, director al Ansamblului “Busuiocul”, sa va spunem povestea unei sarbatori care aduce multa bucurie si sperante in sufletele românilor.
Craciun fericit, tuturor!
Preotul Vasilica si dascalul Galusca ne astepta in curtea bisericii, dimineata, in Ajunul Craciunului. Alergam intr-un suflet, deoarece stiam ca, la intrarea in biserica, era o traista cu colacei si multe bomboane, mici si colorate. Grupul meu de copii cânta Colindul, acela frumos, pe care nu-l mai ascult acum, iar alti copii urmau cu Steaua.
“Hristos s-a nascut, copii, mergeti si vestiti in tot satul”, ne spunea, dupa ce facea o cruce mare peste toti. Primeam câte un colacel si un pumn de margelute dulci, rotunde. A doua zi, dimineata, gaseam sub perna sau la geam mici daruri: “A venit Mos Craciun!”, ne spunea mama. Ce bucurie! Sunt amintiri care nu ma parasesc, cum niciodata nu voi uita bucuria cu care oamenii ne deschideau portile pentru a le da Vestea cea mare: Nasterea Domnului.
Ma intorc, la Marea Sarbatoare a crestinatatii, in satul meu, neschimbat parca de 50 de ani. Pe ulite, fara asfalt si acum, copiii merg cu colindul, acelasi colind pe care il cântam si noi: “Steaua sus rasare/ Ca o taina mare…”, dar si “Intr-o zi mai de demult/ S-a nascut un fiu prea sfânt.// Fiul sfânt mare-mparat/ Sa ne scape de pacat.” Sunt cele mai frumoase zile, zilele Craciunului, cu magia lui, de neegalat, atât pentru maturi, cu nostalgiile copilariei, dar mai ales pentru copii, care devin centrul Universului ca si Iisus Hristos.
In asteptarea Craciunului, oamenii devin mai buni, mai generosi si mai optimisti, cu speranta ca Nasterea Domnului va aduce sanatate, bunatate, spor in toate, pace in suflete, sperante pentru o noua viata, mesaje valabile si astazi, pe care le vedem si le simtim in gesturile de mare generozitate, indreptate catre cei de lânga noi, care sunt mai putin norocosi sau trec prin momente dificile, insa nu si-au pierdut speranta in solidaritate, in bunatatea si omenia celor pastoriti de mii de ani de Domnul Nostru Iisus Hristos.
Daca in urma cu 50-60 de ani mergeam pe la casele nevoiase si imparteam din darurile primite de la Colind, si astazi, Mântuitorul deschide, prin noi, usa tuturor, astfel ca Invataturile Lui au ramas si ramân la temelia vietii pe pamânt. Fie ca Nasterea Domnului sa va aduca bucurie, pace in suflete si inima buna.
Craciun Fericit, tuturor!
„Am fost puși la zid și cineva a dat comanda să fim executați”
De la ceremonia de investitura a presedintelui, românii au ramas doar cu problema rochiei primei doamne. Si acum, jumatate din tara se cearta cu cealalta jumatate daca rochita a fost sau nu suficient de lunga, asa cum prevede eticheta.
Din start trebuie spus ca nu, rochia nu a fost in regula. A fost o alegere proasta, dar din asta nu ar trebui sa se faca o tragedie. Pâna la urma este doar o haina, nu a murit nimeni, nu s-a declarat razboi. Ca aceasta greseala trebuia semnalata, iarasi nu este nici un dubiu; pentru ca, pâna la urma, acesta este rolul presei: de a semnala erorile.
Ceea ce nu a fost in regula a fost reactia publicului. Pur si simplu, românii nu suporta ca personajele in care au investit sperante si sentimente pot gresi. Si pentru ca prima doamna nu poate gresi deoarece este sotia presedintelui ales de popor, inseamna ca aceia care au gresit sunt cei care au criticat rochia. Cam asa au judecat multi.
Problema cu românii este ca se ataseaza extrem de usor de anumite personaje carora le trec cu vederea erorile, orbiti de pasiune. Basescu a beneficiat de acelasi tratament, Ilescu si Constantinescu, la fel.
Chiar si lui Ceausescu i-au fost trecute cu vederea multe din acelasi motiv. Insa, la fel de repede, românii se dezic de cei pe care i-au zeificat; pasiunile sunt puternice dar de scurta durata.
Cu aceeasi viteza cu care si-au cocotat liderul in vârful gramezii, românii il dau jos si-l tavalesc prin catran si fulgi de gaina. Cale de mijloc nu exista.
Dupa incidentul garav petrecut luni, in Sectia de Psihiatrie a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) Bacau, in urma caruia un bolnav psihic a fost ucis, iar un altul a fost ranit, conducerea unitatii medicale a deschis o ancheta.
„S-a inceput o ancheta preliminara pentru stabilirea tuturor imprejurarilor in care s-a produs evenimentul. Pacientul ranit a fost internat in sectia de Neurochirurgie – Terapie Intensiva. Momentan este stabil hemodinamic si in continuare este monitorizat de medicii de aici”, a declarat asist. Geanina Pricopi, director de ingrijiri la SJU Bacau.
In ceea ce-l priveste pe agresor, conducerea spitalului s-a intrunit marti dimineata pentru a stabili ce masuri trebuie luate. „Acum trebuie sa luam o decizie. Cel mai probabil va fi transferat la un spital de specialitate din Iasi pentru expertiza psihiatrica. Si pe timpul noptii a ramas la noi sub supraveghere”, a declarat dr. Aurelia Taga, director medical la SJU Bacau.
Suspectul a ajuns in sectia de Psihiatrie in urma cu o saptamâna, dupa ce a comis o tâlharie si s-a solicitat sa fie expertizat psihiatric. Pâna sa se stabileasca daca a avut sau nu discernamânt a ajuns sa comita o crima.
Reamintim ca, bataia s-a iscat in salonul in care erau 9 pacienti. Agresorul a ucis in bataie pe unul dintre ei, iar pe celalalt l-a lovit in zona fetei. O infirmiera s-a sesizat in momentul in care a auzit tipete, dar era deja prea târziu pentru barbatul de 56 de ani.
Dupa aceasta tragedie trebuie sa se stabileasca si daca sectia dispune de suficient personal medical si daca se putea face ceva pentru prevenirea acesteia. Cazul a ajuns si in atentia procurorilor.
Ca in fiecare an, Ansamblul Folcloric “Busuiocul” organizeaza, sâmbata, 27 decembrie, de la ora 10, in Piata Tricolorului, din Bacau, o parada a Obiceiurilor si Datinilor de Iarna.
Bacauanii, dar si turistii aflati in trecere prin municipiul Bacau, vor avea ocazia sa vada cele mai reprezentative formatii si ansambluri de datini din judetele limitrofe Bacaului, invitate dupa criteriile originalitatii si acuratetii in pastrarea lor de-a lungul timpului, cât si cel care face diferenta intre ele si cele similare din judetul nostru.
Astfel, pe traseul de la Decebal, la Policlinica Veche, vor evolua obiceiuri din Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui si Vrancea, cu tot ce au mai frumos, in ceea ce priveste repertoriul, vestimentatia si recuzita.
Din judetul Bacau, au fost invitate, dupa aceleasi criterii, la care s-a adaugat cel al diversitatii, Caprele din Livezi, Beresti Tazlau, Corbasca si Scorteni, Caiutii din Pârjol, Corbasca si Balcani, Cerbul de la Vultureni, Harapii de la Lipova si Plopana.
Nu puteau lipsi, din acest impresionant alai, Ursii de la Darmanesti si Dofteana, care vor face, si acest an, o demonstratie de originalitate si virtuozitate.
Dupa mai bine de cinci ore, parada Alaiurilor si datinilor se va incheia cu cele mai frumoase momente din traditiile noastre milenare, aduse de Ansamblul “Busuiocul”, cu Plugusorul, prezentat de cetele de uratori de la Margineni.
Petre Biur, 61 de ani, din satul Valea Seaca, comuna Nicolae Balcescu, va petrece sarbatorile intr-o casa noua, construita de voluntarii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC), ai Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta (ISU) si cei ai asociatiei caritabile Habitat for Humanity (HFH) Comanesti, ultimii veniti tocmai din SUA.
HFH s-a ocupat de managementul proiectului si de asigurarea specialistilor care au lucrat cu voluntarii. Mos Biur a ajuns in scaunul cu rotile din 1997 (dupa ce a fost diagnosticat cu leuconevraxita) si, cu toate ca era un om activ, iesea rar in lume din cauza ca locuinta lui, o casa batrâneasca, are treptele foarte abrupte si trebuia sa astepte sa treaca un vecin care sa-l ajute sa coboare cu scaunul rulant.
De tânar si-a dorit o casa noua, iar pentru ca sa si-o faca a strâns bani, opt mii de euro, si a cumparat materiale. Boala l-a impiedicat, insa, sa o construiasca. Banii au inceput sa fie inghititi de operatii, medicamente, recuperari. Nu mai erau resurse pentru manopera si pentru restul materialelor, iar asta il indurera.
Un proiect derulat de HFH Comanesti si DGASPC in parteneriat i-a implinit visul. Am scris, atunci, despre povestea lui Petre Biur si despre demararea lucrarilor. Acum, alaturi de casuta batrâneasca, in aceeasi curte, se ridica noua casa, cu doua camere, o bucatarie spatioasa si o baie. Marti, 23 decembrie, Petre si Varvara Biur au avut oaspeti.
Reprezentantii Habitat si DGASPC au venit sa le ureze sarbatori fericite, sa le aduca un bradut si sa-si innoiasca promisiunile ca ii vor ajuta sa termine baia si sa izoleze locuinta in exterior. Casa, care e 90 la suta finalizata, este locuibila si, cel mai important lucru, in loc de scari are o platforma in panta, pentru scaunul cu rotile.
„Nu credeam ca imi vor sari in ajutor atâtia oameni. Nici acum, când vad casa, nu-mi vine sa cred”, marturiseste Petre Biur, iar sotia sa, Varvara, incepe sa plânga. Vizita voluntarilor si a specialistilor HFH si DGASPC a semanat cu o inaugurare.
Intâi, oaspetii au impodobit bradul, apoi au impartit diplome voluntarilor si partenerilor de proiect. Pr. Marian Vatamanescu, purtator de cuvânt al DGASPC, a tinut o slujba de binecuvântare a casei. In final, voluntarii de la centrele din Racaciuni si Filipesti i-au colindat si i-au urat pe toti cei prezenti, iar gazdele i-au servit cu prajituri.
Sport Club Municipal Bacau si-a premiat performerii din sezonul 2014
Afara e o vreme de zahar! Sunt plus 12 grade, dar inauntru ninge. Iar „fulgii de zapada” ai sectiei de gimnastica sclipesc veseli pe scena „Ateneului”, in acordurile melodiei „Ninge iar”. Asta ca sa stim, daca mai aveam vreo umbra de indoiala, ca si anul care sta sa se incheie a fost unul imbelsugat pentru Sport Club Municipal Bacau. Chiar si fara zapada! „La noi, se schimba ierarhiile, dar ramân rezultatele. Rezultate de anvergura internationala”, precizeaza Relu Auras, directorul celui mai longeviv club bacauan.
Si daca in precedentele doua sezoane, locul 1 a revenit pugilistului Mihai Nistor, in 2014, „Gala campionilor”, care premiaza, anual, cei mai buni zece sportivi legitimati la SCM Bacau, il are ca laureat pe Irinel Botez. Medaliat cu bronz la Mondialele de lupte greco-romane rezervate cadetilor, sportivul format de prof. Ion Butucaru si pregatit de antrenorul Luca Celini si de Mihai Botez a rasturnat ierarhiile, dar a pastrat ridicata stacheta performantei la SCM Bacau.
Si, deloc intâmplator, lui Irinel Botez ii urmeaza in Top 10 varul sau, Alexandru Botez, care incheie 2014 cu medalia de vice-campion european de juniori. Asadar, a fost anul luptelor greco-romane! Au spus-o rezultatele de pe saltea, o repeta ierarhia „Galei campionilor”. Si daca primele doua locuri sunt ocupate de medaliati la Mondialele, respectiv Europenele de lupte greco-romane, pe locurile 3 si 4 ale topului SCM Bacau ii gasim pe aruncatoarea de ciocan Bianca Perie si pe boxerul Mihai Nistor. Altfel spus, sperantele Bacaului la o medalie la Olimpiada de la Rio de Janeiro, din 2016.
Pâna la Rio, Bacaul ar putea da, insa, lovitura in lumea boxului profesionist. Printr-un alt produs al SCM-ului: Ronald Gavril. Venit expres din America pentru a-l saluta pe maestrul Relu Auras („tatal meu din ring, cu care continui sa ma sfatuiesc si astazi”) si pentru a participa in calitate de „special guest” la „Gala Campionilor”, Roli Gavril (12 meciuri fara infrângere peste Ocean) a fost aplaudat la scena deschisa de cei peste 500 de spectatori prezenti ieri, la „Ateneu”. Dupa ce a cerut o pereche de manusi in locul microfonului („cu manusile m-as descurca mult mai bine”), componentul echipei lui Floyd Mayweather a aratat ca are cuvintele la el. La pachet cu sentimentele: „Nu voi uita niciodata ca sunt bacauan. De aici am plecat, aici ma voi intoarce. Si as dori ca atunci când ma voi intoarce, sa o fac cu titlul mondial la profesionisti”.
In final, o subliniere. Referitoare nu la profesionisti, ci la politicienii care au onorat cu prezenta „Gala campionilor” organizata de SCM Bacau. Zâmbetele si cuvintele lor au fost intr-atât de dulci, incât ne-am temut pentru o clipa ca sportul bacauan ar putea da in diabet. Ii avertizam si pe aceasta cale ca, in 2015, performerii sportului au nevoie de sprijin financiar, nu de zâmbete si vorbe zaharisite. Si cu atât mai putin de insulina!
[wonderplugin_gallery id=”125″]
TOP 10
1) Irinel Botez- lupte greco-romane (antrenori Luca Celini si Mihai Botez).
2) Alexandru Botez -lupte greco-romane (antrenori Ioan Sarban si Sorin Tasca).
3) Bianca Perie -atletism (antrenor Lucica Cucos)
4) Mihai Nistor – box (antrenor Relu Auras)
5) Mircea Croitoru – judo (antrenor Aurel Chelariu)
6) Catalin Cozma -sarituri in apa (antrenor Adrian Gavriliu)
7) Mirel Jitaru- box (antrenor Neculai Cara)
8) Georgiana Anitei – atletism (antrenor Cristi Nemteanu)
9 ) Iulian Ivanov -box (antrenori Ioan Gheorghita si Marinica Ouatu)
10) Edeea Ionascu -inot (antrenor Iulian Matei).
Ierarhiile anului, pe sectii
Inot
1) Edeea Ionascu (antrenor Iulian Matei)
2) Daniel Martin (antrenor Iulian Matei)
3) Ariana Gabriela Dodita (antrenor Adrian Negru)
Tenis
1) Alexandru Manole (antrenori Gabriel Ciuntea si Mihai Ciuntea)
2) Matei Avram (antrenor Eugen Lupes)
3) Petru Berdila (antrenori Gabriel Ciuntea si Eugen Lupes)
Kick-boxing
1) Cezar Buzdugan (antrenor Gabriel Muntenasu)
2 Stefan Vadanuta (antrenor Gabriel Muntenasu)
3) Ionut Brânza (antrenor Doru Mardare)
Arte martiale- karate
1) Bianca Vasile
2) Maria Sava
3) Maria Miroseanu
Toate cele trei sportive sunt antrenate de Doru Botez
Judo
1) Mircea Croitoru (antrenor Aurel Chelariu)
2) Cosmin Tamba (antrenor Aurel Chelariu)
3) Petronela Marcu (antrenor Constantin Manole)
Sarituri in apa
1) Catalin Cozma (antrenor Adrian Gavriliu)
2) Alin Rontu (antrenor Adrian Gavriliu)
3) Mara Aiacoboae (antrenor Mihaela Neagu)
Lupte libere
1) Ana Maria Pal (antrenor Victor Donciu)
Lupte greco-romane
1) Irinel Botez (antrenori Luca Celini si Mihai Botez)
2) Alexandru Botez (antrenori Ioan Sarban si Sorin Tasca)
3) Claudiu Pal (antrenor Catalin Matache)
Atletism
1) Bianca Perie (antrenor Lucica Cucos)
2) Georgiana Anitei (antrenor Cristi Nemteanu)
3) Anca Iuliana Burca (antrenor Aura Balaban)
Box
1) Mihai Nistor (antrenor Relu Auras)
2) Mirel Jitaru (antrenor Neculai Cara)
3) Iulian Ivanov (antrenori Gheorghita Ioan si Marinica Ouatu).
Zi cu mare incarcatura emotionala pentru copiii militarilor din Garnizoana Bacau. Mos Craciun a venit la ei si anul acesta, pe calea aerului. Conditiile meteorologice i-au permis sa aterizeze de aceasta data cu elicopterul, pe o bretea a pistei de la Baza Aeriana 95.
Copiii si parintii l-au asteptat pe pista, iar dupa ce si-au facut urarile de bun venit, mosul s-a urcat intr-o dubita (cu tot cu cadouri) si le-a dat intalnire copiilor la clubul unitatii. „Este o traditie la noi in aviatie sa vina Mos Craciun la copiii militarilor.
Intr-un an a venit cu avionul, in altul, cu elicopterul, dar de fiecare data a fost foarte bine primit. Este imposibil ca un copil sa nu fie impresionat atunci cand il vede pe Mos Craciun cum coboara din elicopter cu sacul plin de jucarii.
Asa ca i-am invitat pe copiii militarilor din Garnizoana Bacau sa vina alaturi de noi”, a declarat cdor. Valerica Vrajescu, comandantul Bazei Aeriene 95 Bacau. Mos Craciun i-a asteptat cuminte pe copii langa bradul impodobit si i-a strigat pe prichindei pentru a le oferi cadourile mult asteptate.
„Este cadoul pe care il asteptam. I-am scris mosului ce imi doresc si surpriza a fost pe masura”, spune Stefan Ciuchi. Intalnirea cu Mos Craciun a fost urmata de un spectacol dedicat sarbatorilor de iarna.
Sediul Inspectoratului de Poliție Județean Bacău a răsunat, astăzi 23 decembrie 2014, de glasurile copiilor veniți să-l întâmpine pe MOȘ CRĂCIUN.
Anul acesta 650 de copii au primit daruri din partea Moșului, care a poposit și la sediile polițiior municipale și orășenești din județ.
La IPJ Bacău Moș Crăciun a fost întâmpinat de Grupul Cantisimo din cadrul Colegiului Național de Artă “George Apostu” Bacău și de interpretul băcăuan George Cojocărescu, veniți special să îl colinde dar și de dansatorii de la Clubul Sportiv Adamas Bacău.
Magicianul Augustin a fost ajutor de nădejde al Moșului și a fost responabil pentru magie și bună dispoziție.
Manifestarea a fost organizată cu sprijinul Asociaţiei de Întrajutorare a Poliţiştilor, Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual Bacău, al Corpului Național al Polițiștilor-Bacău și al Clubului Sportiv Dinamo Bacău.
Peste 300 de poliţişti vor acţiona, zilnic, suplimentar faţă de dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, pentru ca sărbătoarea Crăciunului să fie petrecută în condiții de liniște și siguranță.
Poliţia Română este la datorie, în serviciul comunității, în perioada Crăciunului, pentru asigurarea ordinii și siguranţei publice, protejarea patrimoniului și a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, astfel încât sărbătorile să fie petrecute în linişte.
În județul Bacău cei aproximativ 300 de poliţişti care vor acționa suplimentar faţă de cei care se află în dispozitivul curent de ordine şi siguranţă publică, vor avea ca prioritate prevenirea şi combaterea oricăror evenimente care ar putea afecta liniştea cetăţenilor şi să intervină rapid atunci când sunt sesizaţi cu privire la comiterea unor fapte antisociale.
Din totalul poliţiştilor, aproape 200 sunt de la structurile de ordine publică, circa 50 sunt poliţişti de la rutieră, restul fiind de la celelalte structuri, respectiv: investigaţii criminale, investigarea criminalității economice, luptători de intervenţie rapidă şi poliţişti de la arme, explozivi şi substanţe periculoase.
Totodată, pentru desfășurarea activităților de menținere a ordinii și liniștii publice, a celor de prevenire a evenimentelor rutiere negative și asigurare a fluenței traficului rutier, polițiștii vor folosi peste 20 de autospeciale, și toate aparatele de monitorizare a traficului și înregistrare a vitezei de deplasare a vehiculelor din dotarea IPJ Bacău.
Poliţia Română recomandă tuturor cetăţenilor să aibă în vedere un minim de măsuri de autoprotecţie pentru a petrece sărbătorile de iarnă în siguranţă.
Poliţiştii vă recomandă să evitaţi discuţiile în contradictoriu cu persoane necunoscute sau în stare de ebrietate şi să nu ripostaţi la agresivitatea lor verbală.
De asemenea, ocoliţi grupurile de persoane aflate sub influenţa băuturilor alcoolice sau cele care manifestă un comportament agresiv!
Consumând alcool în exces veţi avea şi o capacitate de reacţie redusă şi puteţi deveni cu uşurinţă victima unei infracţiuni sau a unui accident rutier.
Dacă sunteţi acostaţi pe stradă, nu ezitaţi să cereţi sprijinul celorlalţi trecători!
Atunci când aţi fost martorii unor manifestări violente, anunţaţi imediat Poliţia!
Pentru protecţia autovehiculului, poliţiştii vă recomandă ca atunci când parcaţi autoturismul să închideţi geamurile şi să vă asiguraţi apoi că l-aţi încuiat.
Depozitaţi cumpărăturile în portbagaj şi nu lăsaţi la vedere bunuri de valoare, precum aparatură GPS, telefoane mobile, borsete sau serviete.
Când aţi pornit maşina pentru a se încălzi, nu vă îndepărtaţi de ea. Nu o lăsaţi pornită şi neasigurată nici atunci când o părăsiţi timp de câteva momente pentru a face cumpărături mărunte sau în incinta staţiilor de alimentare.
Dacă aveţi de făcut deplasări cu autoturismul, adaptaţi permanent viteza de deplasare la particularităţile de drum şi de trafic şi nu vă angajaţi în efectuarea de depăşiri neregulamentare.
Poliţiştii atrag atenţia asupra pericolului pe care îl constituie conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice şi a importanței folosirii centurii de siguranţă.
Este recomandat să nu conduceţi dacă vă simţiţi obosiţi şi să opriţi din când în când, pe parcursul traseului, pentru a vă destinde şi a vă reface forţele. Folosiţi corect luminile, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte!
Dacă un străin soseşte la uşa dumneavoastră:
Uneori, infractorii joacă anumite roluri pentru a aborda victimele (colindători, persoane care livrează colete, angajaţi ai unor furnizori de servicii), aşa că fiţi vigilenţi.
Nu permiteţi străinilor să intre în casă pentru a folosi telefonul, toaleta sau pentru a le oferi ceva.
Atunci când este neapărat nevoie ca un străin să intre în locuinţa dumneavoastră, chemaţi un vecin sau o rudă să vă însoţească.
Pentru siguranţa locuinţei dumneavoastră, atenţie şi la intrările secundare, cum ar fi uşile de la balcoane şi terase, intrările în garaje sau subsoluri care corespund cu locuinţa. Acestea vor avea încuietori suplimentare, dispuse la interior!
Evitaţi discuţiile despre bunurile de valoare pe care le aveţi în casă!
În cazul absenţelor îndelungate de la domiciliu, comunicaţi acest fapt numai persoanelor în care aveţi mare încredere. Rugaţi-i să vă supravegheze locuinţa, sau să acţioneze în aşa fel încât să nu se sesizeze lipsa dumneavoastră!
Când plecaţi de acasă încercaţi să creaţi aparenţa că se află cineva în locuinţă, prin diverse metode, respectiv instalarea unor dispozitive de aprindere şi stingere automată a luminilor în locuinţă sau colectarea frecventă a corespondenţei, de către un vecin sau o persoană de încredere.
Dacă plecaţi pentru o perioadă scurtă, puteţi aprinde luminile, radio-ul sau televizorul.
Încuiaţi uşile şi geamurile chiar şi atunci când plecaţi pentru câteva minute.
Nu lăsaţi sume mari de bani sau valori în locuinţă.
Nu lăsaţi bilete în uşă sau mesaje pe robotul telefonic prin al căror conţinut să informaţi străinii că aţi plecat în concediu!
Instruiţi-vă copiii ca, atunci când sunt singuri acasă, să nu deschidă uşa de acces în locuinţă persoanelor străine care spun că sunt trimişi de părinţi pentru a le da diverse obiecte!
Poliţiştii Serviciului şi Biroului Rutier, Compartimentului de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii şi Poliţiei de Proximitate ale Secţiei 1 şi 2 din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Bacău desfăşoară în perioada decembrie 2014 – ianuarie 2015 acţiuni de informare a populaţiei cu privire la prevenirea accidentelor rutiere.
Campania „Preţuieşte viaţa! Travesează regulamentar!” are ca obiectiv creşterea gradului de informare a participanţilor la traficul rutier cu privire la comportamentele adecvate şi măsurile de siguranţă personală pe care trebuie să le pună în practică pentru a evita implicarea în evenimente rutiere.
În data de 22.12.2014 poliţiştii au desfăşurat o activitate de informare a pietonilor cu privire la măsurile cu caracter preventiv ce trebuie adoptate pentru evitarea accidentelor de circulaţie. S-a acţionat în următoarele zone: Calea Mărăşeşti – Piaţa Sud, str. Republicii – str. Aeroportului, str. N. Ene, B-dul. Nicolae Bălcescu, str. 9 Mai – str. M. Viteazu, B-dul Unirii – Autogara Bacău, str. Ştefan cel Mare unde poliţiştii au sfătuit pietonii să traverseze numai pe la trecerile de pietoni, după o temeinică asigurare, în pas alert. Poliţiştii au sfătuit pietonii ca pe timp de noapte sau când vizibilitatea este redusă să poarte haine de culori deschise ori prevăzute cu elemente reflectorizante.
Pietonii au primit din partea poliţiştilor nu doar sfaturi ci şi materiale promoţionale constând în pliante cu informaţii pentru participanţii la trafic, în special pentru pietoni.
Poliţiştii va recomandă:
– traversaţi strada pe marcajul pietonal, prin dreptul indicatoarelor „Trecere pentru pietoni”, iar acolo unde sunt instalate semafoare, numai la culoarea verde a acestora;
– fiţi precauţi chiar şi atunci cand traversaţi pe trecerile pentru pietoni sau la culoarea verde a semaforului electric. Angajaţi-vă în traversare numai dacă toţi conducatorii de vehicule au oprit pentru a vă acorda prioritate.
– asteptaţi sosirea mijloacelor de transport public pe trotuar sau pe refugiile special amenajate. După coborârea din mijloacele de transport public nu traversaţi prin faţa sau prin spatele acestora. Traversarea se poate face după plecarea lor din staţie prin locurile rezervate trecerii;
– fiţi mult mai atenţi când traversaţi noaptea sau în condiţii de vreme nefavorabilă (ceaţa, ploaie sau ninsoare abundentă) pentru că vizibilitatea redusă sau carosabilul alunecos pot detemina observarea târzie a intenţiei dumneavoastră iar spaţiul necesar opririi autovehiculelor se măreşte;
– dacă circulaţi în calitate de pieton pe timp de noapte, pentru a fi vizibili, folosiţi o îmbrăcăminte care să conţină elemente reflectorizante sau diferite surse de lumină;
– pe drumurile publice situate în afara localităţilor, ori care nu au trotuare sau poteci laterale, se va circula numai pe partea stângă a drumului;
– învăţaţi copiii că strada nu este un loc de joacă şi evitaţi lăsarea acestora fără supraveghere în apropierea drumului public. Pe timp de iarnă pericolele la care se expun sunt mai multe şi mai mari;
– când însoţiţi copiii, trebuie să constituiţi pentru ei un exemplu pozitiv, respectand regulile de circulaţie.
Fundatia de Sprijin Comunitar si Colegiul National Catolic „Sf. Iosif” din Bacau, cu sprijinul reprezentantilor celor doua institutii, Gabriela Achihai, presedinte FSC si pr.dr. Anton Sabonau, director CN Catolic „Sf. Iosif”, dar si prin implicarea a doi coordonatori inimosi, profesoara Dana Floares si psihologul Gabriel Magurianu, au adus si anul acesta bucurie unor copii nevoiasi.
„Ne-am gândit sa ducem un pic din magia sarbatorilor de iarna si în casele copiilor din localitatile rurale care nu au fost vizitate pâna acum de spiridusii lui Mos Craciun. Asa s-a nascut Proiectul judetean «Daruim bucuria Craciunului», care isi propune sa creeze punti de legatura afectiva intre prescolari si elevi din medii sociale diferite, sa ii responsabilizeze pe actantii proiectului prin întarirea sentimentului de solidaritate umana, sa aduca speranta si sa contribuie la o (re)valorizare împartita a Sarbatorii Craciunului”, a declarat prof. Dana Floares, unul din coordonatorii principali ai proiectului.
Anul acesta, beneficiarii au fost copiii de la Corbasca, judetul Bacau, iar reusita activitatii a fost asigurata de echipa de proiect: 12 formatori si voluntari FSC, precum si 17 cadre didactice si 312 elevi de la Colegiul National Catolic „Sf. Iosif”, Bacau.
Zilele acestea cu totii suntem cuprinsi de spiritul Craciunului si de magia sarbatorilor de iarna. Bucuria oferita de bradul impodobit si cadourile sale, zâmbetul familiei reunita la masa imbelsugata si glasul colindatorilor de la fereastra sunt doar câteva dintre lucrurile care ne fac sarbatorile de iarna mai frumoase.
Din pacate, nu toate familiile pot oferi copiilor aceste mici bucurii ale sarbatorilor. Anul acesta câtiva oameni inimosi de la Metropolitan Life, agentia Bacau, reprezentata de Ina Gavril, directorul agentiei, in colaborare cu Scoala Gimnaziala Nr. 1 Turluianu, reprezentata de consilierul pentru proiecte si programe, Dumitru Viorel Georgian si primaria Beresti – Tazlau prin reprezentantul sau primarul Dumitru Tulpan, au oferit daruri unor copii carora viata le-a oferit mai multe lacrimi decât zâmbete.
Cadourile au constat in jucarii, hainute, rechizite si dulciuri si au fost donate de prietenii Metropolitan Life, agentia Bacau.
In cadrul proiectului extracurricular „Impreuna pentru o viata mai buna” voluntarii claselor PB, a III-a E si a IV-a B, de la Scoala Gimnaziala „Alexandru Ioan Cuza”, impreuna cu elevii Scolii Gimnaziale „Mihai Dragan” din Bacau, au produs o mare bucurie in sufletele copiilor din Tisa Silvestri, aflati in lipsa materiala si spirituala.
Prin intermediul hainutelor, jucariilor, alimentelor, dulciurilor sau kiturilor igienice, copiii au putut recepta dragostea voluntarilor care au dorit sa le aduca o raza de speranta. Primii care si-au aratat recunostinta fata de cei ce le-au adus daruri au fost tocmai beneficiarii proiectului, care au prezentat un deosebit program artistic având ca tema Sfintele Sarbatori ale Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos.
Proiectul extracurricular „Impreuna pentru o viata mai buna” a vizat pe de o parte ajutorarea elevilor de la Scoala Gimnaziala Tisa Silvestri, iar pe de alta parte a urmarit sa dezvolte in sufletele elevilor participanti virtutea altruista de a raspunde prompt la „strigatele de ajutor” ale semenilor.
Plecând de la ideea ca interesul elevilor pentru participarea la viata sociala poate fi stimulat prin actiuni de implicare in situatii reale, coordonatorii poiectului: prof. Luminita-Nusa Todirica, Cornelia Istoc si Felicia Grigore isi propun sa deruleze actiuni similare si in viitor, implicându-se in marirea corpului de voluntari.