Peste 37 de m.c. de material lemnos confiscat și sancțiuni contravenționale în valoare de aproximativ 30000 de lei. Acestea sunt rezultatele acțiunii desfășurate de polițiști, în județul Bacău, la data de 13 februarie, pentru prevenirea și combaterea delictelor silvice.

Polițiștii de ordine publică, în colaborare cu reprezentanți ai Direcției Silvice Bacău, au desfășurat o nuoă acțiune de verificare a legalități activităților de exploatare, transport, prelucrare și valorificare a materialelor lemnoase din fondul forestier.

Astfel a fost identificat un bărbat de 46 de ani, care în calitate de administrator al unei societăți comerciale a emis un aviz de însoțire secundar pentru cherestea rășinoase fără a preciza sortimentele și numărul de bucăti transportate.
S-a dispus sancționarea contravențională a societății comerciale în cauză conform prevederilor Legii 171/2010.

În comuna Brusturoasa, a fost identificată o instalație de debitat neautorizată, care a prelucrat cantitatea totală de 10,579 m.c. cherestea rasinoase. De asemenea a fost identificată cantitatea e 0,83 mc bușteni rășinoase pentru nu s-au prezentat documente de proveniență.
S-a dispus sancționarea contravențională a persoanei în cauză cu amendă în valoare de 2000 lei și confiscarea materialului lemnos.

Pe raza localității Măgirești a fost identificat un bărbat, care în calitate de angajat al unei societăți comerciale transporta 18,65 m.c. lemn rotund diverse specii pentru care a prezentat un aviz de însoțire primar, care nu corespundea din punct de vedere cantitativ și calitativ.
S-a dispus măsura sancționarii societății în cauza cu amendă în valoare 15000 lei și confiscarea materialului lemnos, care a fost predat O.S. Moinesti, in vederea valorificarii.

În localitatea Furnicari au fost depistate în flagrant trei persoane care transportau material lemnos cu atelaje hipo.
În urma verificării incarcaturii s-a constatat ca materialul lemnos este de esență stejar, pentru care nu s-a putut face dovada cu documentatie autorizata.
Față de cele 3 persoane s-a luat măsura sancționării conntravenționale cu amenzi în valoare de 4000 de lei fiecare și confiscarea materialului lemnos.

Doi bărbați au fost prinși în flagrant de polițiști în timp ce tăiau fără drept arbori esență fag din pădurea unui cetățean din comuna Solonț.
Materialul lemnos, cu un volum de 1,53 m.c., în valoare de 280 lei, a fost ridicat în vederea confiscării.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăiere ilegală de arbori.

Polițiștii din Moinești au depistat în flagrant, la data de 13 februarie a.c., doi bărbați din Moinești, care au tăiat și sustras 26 arbori esenţă arin, din pădurea proprietatea O.S. Moineşti.
Materialul lemnos a fost ridicat şi predat O.S. Moineşti, iar în cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere ilegală și furt de arbori.

Un autovehicul aflat pe o platforma a lovit o batrana dupa ce masina care tracta platforma a lovit un autoturism care a intors peste linia continua.

La data de 13 februarie a.c., pe DN 11A, în localitatea Urechești, s-a produs un accident rutier în urma căruia 2 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un bărbat de 65 de ani, din comuna Urechești, în timp ce conducea un autoturism dinspre Onești către Adjud, a efectuat manevra de intoarcere în zona cu marcaj longitudinal continuu și a fost acroșat de o autoutilitară ce tracta o platformă, condus de un bărbat de 31 de ani, dn județul Vrancea, care se deplasa pe sensul Adjud-Onești.

În urma impactului, autovehiculul aflat pe platformă s-a desprins și a lovit o localnică de 69 de ani, pieton care se afla pe marginea părtii carosabile. Aceasta a fost transportată la Spitalul Municipal Adjud pentru îngrijiri medicale și a rămas internată la Secția Ortopedie.

De asemenea, conducătorul auto de 65 de ani a fost transportat pentru îngrijiri medicale la Spitalul Municipal Onești.

Celor doi conducători auto le-au fost recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Astazi, la Centrul de Afaceri si Expozitional Bacau a debutat “Expo Nunta de Vis”, un eveniment dedicate viitorilor miri.

Evenimentul reuneste expozanti din toate domeniile din aceasta ramura, decisi sa satisfaca chiar si cele mai pretentioase gusturi ale domnisoarelor si domnilor, in cea mai importanta zi din viata lor.

Sunt prezenti la acest targ 67 de expozanti, sambata programul fiind intre orele 10.00-18.00, iar duminica intre orele 10.00-16.00.

Proaspat eliberata din arest (la mijlocul lunii ianuarie), Irina Jianu, fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii, a ajuns din nou dupa gratii. Inalta Curte de Casatie si Justite a dat, vineri, verdictele in dosarul fostului ministru al Transporturilor, Miron Mitrea (PSD), judecat pentru fapte de coruptie in legatura cu lucrari de renovare facute la casa mamei sale.

In acelasi dosar, a fost trimisa in judecata si Irina Jianu. Miron Mitrea a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare pentru luare de mita, iar Irina Jianu va trebui sa execute 5 luni de inchisoare.

Decizia ICCJ este definitiva si trebuie pusa in executare in cel mai scurt timp. In 15 octombrie 2014, instanta suprema l-a condamnat pe Miron Mitrea la doi ani de inchisoare cu executare, in dosarul in care este acuzat ca a luat mita 520.000 de lei, sub forma unor lucrari executate la casa mamei sale, pentru a o mentine pe Irina Jianu in functiile de inspector sef adjunct si, ulterior, inspector sef al Inspectoratului de Stat in Constructii.

Irina Jianu a ajuns in arest in iunie 2012 si a executat doi ani si jumatate de inchisoare, dupa ce a fost condamnata in dosarele „Zambaccian” si „Trofeul Calitatii”. Fosta sefa a Inspectoratului de Stat in Constructii a ajuns deja in arest, dupa ce a fost saltata din trenul cu care se intoarcea de la Bucuresti. La Focsani, Jianu a fost luata cu escorta si dusa in arest.

„Este penibil ce s-a intamplat. Un exces de zel si nu era cazul sa se procedeze asa. Irina Jianu nu a creat niciodata probleme si nu erau suspiciuni de sustragere de la pedeapsa. Se intorcea de la Bucuresti, de la procesul de la Inalta Curte”, ne-a declarat avocatul Vlad Fesan.

Joi, 12 februarie 2015, la ora 23.16, Garda de Intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti s-a deplasat în oraşul Târgu Ocna, strada Primăverii, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la casa de locuit a unei femei, în vârstă de 66 de ani.

Construcţia avea pereţi din paiantă, acoperiş cu astereală din lemn şi învelitoare din carton asfaltat.

În urma incendiului, ce a avut drept cauză probabilă amplasarea necorespunzătoare a unui coş de fum faţă de materiale combustibile, au ars acoperişul casei şi bunuri din 2 camere.

Incendiul a fost lichidat, la ora 01.14.

La data de 12 februarie 2015 polițiștii rutieri au acționat pentru prevenirea accidentelor de circulație produse pe fondul neacordării priorității de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea drumurilor sau vehiculelor care circulă pe drum cu prioritate.

În cadrul acțiunii polițiștii au constatat 133 de abateri de le normele rutiere și au aplicat tot atâtea sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 32 597 lei.

S-a luat măsura reținerii permiselor de conducere față de 10 conducători auto, din care 7 pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor, 1 pentru neacordare prioritate auto, 1 pentru nerespectarea semnificației culorii roșu a semaforului electric și 1 pentru depășire neregulamentară.
De asemenea în 8 situații polițiștii au luat măsura retragerii certificatelor de înmatriculare.

Un bărbat de 43 de ani, din Târgu Mureş, a condus o autoutilitară pe strada Republicii din Oneşti, fără a acorda prioritate de trecere pietonilor angajaţi regulamentar în traversarea străzii, prin loc marcat şi semnalizat corespunzător.
Cel în cauză a fost sancționat contravențional, iar complementar s-a luat măsura reținerii permisului de conducere în vederea suspendării.

O persoană de sex feminin de 40 de ani, din comuna Helegiu, a fost depistată în timp ce conducea un autoturism pe strada Republicii din Onești fără a respecta semnificaţia culorii roşii a semaforului electric aflat în funcţiune.
Ce în cauză a fost sancţionată contravenţional şi i s-a reţinut permisul de conducere în vederea suspendării.

Un tânăr de 23 de ani, din Onești a fost depistat de polițiști în timp ce travesa strada neregulamentar, prin loc nepermis.
Tânărul a fost sancţionat contravenţional.

La data de 12 februarie a.c., în jurul orei 18.30, polițiștii au fost sesizați despre faptul că pe strada Calea Republicii din Bacău s-a produs un accident de circulație cu victimă, iar conducătorul auto implicat în accident a părăsit locul producerii acestuia.

Din primele cercetări efectuate la fața locului a rezultat că un autoturism care circula pe strada Repubicii din Bacău a accidentat un bărbat de 38 de ani care traversa starda neregulamentar și fără să se asigure. După producerea evenimentului rutier conducătorul auto a părăsit locului accidentului.

Pietonul a fost transportat la Spitalul Județean Bacău, unde a primit îngrijiri medicale fără a fi necesară internarea sa.

În urma investigațiilor efectuate, conducătorul auto implicat în accidentul rutier, un bărbat de 34 de ani din Constanța, a fost depistat pe raza municipiului Roman și condus la sediul Poliiei Municipiului Bacău pentru cercetări.

În urma testării celor două persoane cu aparatul etilotest arezultat valoarea de 0,35 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru pieton și 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru conducătorul auto.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârsirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă și părăsirea locului accidentului.

Atenție! Noul Cod Penal al României prevede o pedepsă cu închisoarea de la 2 la 7 ani, pentru părăsirea locului accidentului ori modificarea sau ștergerea urmelor acestuia.

Evenimentul rutier s-a petrecut astazi in afara localitatii Poiana Sarata, comuna Oituz, la limita cu judetul Covasna.

Dupa primele cercetari, un barbat de 58 de ani, care conducea un autoturism inmatriculat in Brasov, a patruns pe contrasens unde s-a izbit de o masina inscrisa in Vrancea si condusa de un tanar de 30 de ani.

In urma impactului, doua dintre victime au ramas incarcerate si a fost nevoie de interventia pompierilor pentru scoaterea lor.

O femeie de 47 de ani, pasagera in masina inmatriculata in Brasov, era inconstienta si in stop cardio-respirator.

A fost preluata de un echipaj de ambulanta din Covasna, insa nu a supravietuit, fiind declarat decesul.

Ceilalti raniti au fost transportati la spitalul din Onesti si au ramas internati.

La fata locului au ajuns mai multe echipaje de la Pompieri si Politie. Din cauza acestui accident, traficul rutier pe DN 11, Targu Secuiesc – Onesti, a fost intrerupt pentru cateva zeci de minute.

Agenţia Naţională Antidrog prin Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Bacău lansează la nivelul judeţului Bacău, ediţia a XII–a a concursului „Mesajul meu antidrog 2015”, având ca temă „Colorează-ţi viaţa altfel…fără droguri!”. Parteneri locali în implementarea acestui proiect sunt Inspectoratul Scolar al Judeţului Bacău şi Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bacău.

Ediţia a XII–a a concursului se desfăşoară în intervalul februarie-mai 2015, în cadrul instituţiilor din învăţământul preuniversitar (gimnaziu şi liceu) din judeţul Bacău.

„Mesajul meu antidrog” reprezintă un proiect de tradiţie al Agenţiei Naţionale Antidrog, un exemplu de bune practici în domeniul cooperării cu instituţiile de învăţământ şi un cadru adecvat de manifestare a copiilor şi tinerilor cuprinşi într-o formă de învăţământ, contribuind, alături de celelalte activităţi de acest gen, la formarea de convingeri de viaţă sănătoase în rândul acestui segment de populaţie.

La nivel naţional, alături de Agenţia Naţională Antidrog, parteneri în acest proiect sunt Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

Scopul concursului este menţinerea la un nivel scăzut a consumului de droguri (prevalenţa), reducerea cazurilor de noi consumatori (incidenţa) în rândul populaţiei din învăţământul preuniversitar (gimnazial şi liceal), iar obiectivul general este creşterea nivelului de informare, educare şi conştientizare a populaţiei şcolare în vederea neînceperii consumului de droguri, în cadrul programelor şcolare, extraşcolare şi de petrecere a timpului liber.

Obiectivele specifice ale proiectului urmăresc dezvoltarea unor atitudini şi practici la nivelul întregii populaţii aflată într-o formă de învăţământ, prin intermediul programelor şcolare şi de petrecere a timpului liber, în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri, precum şi creşterea influenţei factorilor de protecţie pentru evitarea sau cel puţin întârzierea debutului consumului de alcool, tutun şi droguri.

Secţiunile ediţiei a XII-a sunt eseu literar, film de scurt metraj, spot, arte vizuale şi sport, iar criteriile de evaluare a lucrărilor urmăresc încadrarea în cerinţe(tematică şi dimensiuni), promovarea mesajelor pozitive, originalitatea mesajului şi a subiectului ales, acurateţea stilului, claritatea limbajului.

La nivelul judeţului Bacău, beneficiari direcţi vor fi elevii din cel puţin 10 şcoli (atât din mediul urban, cât şi rural) cu învăţământ gimnazial şi 5 licee (atât din mediul urban, cât şi rural). Beneficiarii indirecţi sunt cadrele didactice, familia, prietenii şi societatea în general.

Luarile de cuvânt ale consilierilor onesteni in dezbaterea bugetului pentru acest an s-au canalizat asupra unor prioritati care se afla in vedere, pentru gasirea celor mai potrivite solutii de a se implini conform asteptarilor comunitatii.

Una dintre acestea priveste obtinerea acreditarii de catre Spitalul Municipal Onesti, ce poate beneficia astfel in continuare de finantare de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Prezenta la sedinta Consiliului Local, dr. Oana Secara, manager al Spitalului Municipal Onesti, a declarat:

„Daca nu obtinem acreditarea Spitalului Municipal cei 700 de salariati ai acestuia vor ramâne fara niciun venit iar pacientii vor fi redictionati catre alte spitale.

Cu forte proprii noi am reusit sa amelioram conditiile hoteliere de cazare a pacientilor, dar au mai ramas lucruri de facut in privinta dotarilor. Daca se vor finaliza si sectiile pe care dorim sa le reabilitam, ar mai fi necesara o suma de 600.000 lei pentru a realiza investitiile inscrise pentru acreditarea Spitalului Municipal Onesti.

Spitale municipale si orasenesti de anvergura celui de la Onesti au beneficiat de sprijin din partea consiliilor locale, pentru a fi acreditate.”

Mentionam ca termenul de acreditare al Spitalului Municipal Onesti este pentru trimestrul III al acestui an iar o conditie deosebita ce trebuie indeplinita pentru acreditare de catre spitalul onestean este aceea de a avea o sursa de apa distincta.

La dezbaterea bugetului local al municipiului Onesti pentru acest an la initiativa consilierului local Stefan Martin a fost aprobata suma de 50.000 lei pentru organizarea, la 2 mai a Zilei tineretului Catolic pe meleagurile onestene.

La aceasta manifestare vor participa peste 5.000 de tineri, 120 preoti si 80 de seminaristi de confesiune romano – catolica. Prin perseverenta la aceste dezbateri a viceprimarului Nicolae Gnatiuc, tot la dezbaterea bugetului a fost aprobata suma de 300.000 lei pentru continuarea lucrarilor de la Catedrala Ortodoxa „Pogorârea Sfântului Duh” din municipiu.

Consilierii onesteni au aprobat si achizitionarea de utilaje noi pentru municipalitate.

Doresc sa multumesc parintilor si bunicilor care m-au sunat, mi-au adresat intrebari si m-au incurajat. Subliniez ca aceste rânduri se adreseaza parintilor, motiv pentru care voi folosi un limbaj cât mai apropiat de intelegerea celor fara studii medicale, dorind ca mesajul transmis de mine sa fie corect inteles de dumneavoastra.

Raportat la vârsta, numim sugar copilul pâna la vârsta de 12 luni (1 an) cu mentiunea ca de la nastere pâna la 30 de zile (1 luna) se numeste nou nascut. Insist pe aceasta perioada, pentru ca este startul in viata copilului dumneavoastra si sigur va doriti sa fie unul bun. Când ajungeti acasa de la maternitate va simtiti abandonati, speriati si nestiutori in fata micutului care plânge in loc sa vorbeasca, doarme in loc sa manânce etc (mai ales la primul copil). Micutul este la fel de stresat ca si dumneavoastra, venind dintr-un mediu ideal – burtica mamei, unde pluteste relaxat si dezbracat intr-un lichid fara microbi (steril), hranitor – intr-un mediu cu multe provocari: praf, zgomot, radiatie electromagnetica etc. Este momentul sa invatam sa descifram mesajele sugarului.

De ce plânge micutul ? Raspunsul direct – pentru ca nu este papusa Barbie. Prin plâns sugarul comunica: cu cât plânsul e mai viguros, cu atât copilul este mai puternic si cu reactivitate buna; va comunica ca e ora mesei, ca este murdar pampers-ul, ca are colici si-l doare burtica, ca l-ati lasat prea mult timp pe aceeasi parte si a amortit, ca-i este prea cald, ca-i este sete etc.
Un sugar ar fi indicat sa plânga aproximativ 2 ore pe zi (in 24 de ore, adica zi plus noapte); prin plâns copilul isi dezvolta plamânul si invata sa ceara, sa lupte pentru „problemele lui” si sa astepte câteva clipe pâna i se rezolva doleanta, se va deprinde cu „rabdarea”. Stiu ca unii parinti simt ca li se „rupe sufletul” când aud plânsul micutului, dar nu inseamna ca il iubiti mai putin daca lasati sa se scurga câteva clipe pâna il luati in brate, din contra, il pregatiti deja pentru viata.
Plânsul stins, scâncetul slab si persistent, geamatul sunt semne pe care parintele le observa primul si care atrag atentia ca micutul poate avea o problema si este recomandat sa va adresati medicului cât mai repede.

Vorbiti cu micutul cât de mult puteti pentru a-l ajuta sa va recunoasca vocea, sunetele si la rândul lui va „gânguri” la aproximativ o luna, semn ca va aude si comunica cu dumneavoastra si va vorbi mai repede. Nu lasati televizorul sau calculatorul sa vorbeasca pentru dumneavoastra; copilul fiind o fiinta umana are nevoie pentru a-si dezvolta limbajul si personalitatea sa interactioneze cu fiinte umane si nu cu dispozitive electronice, oricât ar fi ele de destepte. Dupa baie, care e de preferat sa fie zilnica faceti copilului masaj, fara sa trageti de picioare (se maseaza de la talpa spre burtica), cu miscari blânde care ii transmit ca-l iubiti, iar el se va relaxa si va raspunde cu un somn bun.

Imbracati-l lejer, in haine cu cât mai mult bumbac (evitati pe cât puteti sinteticele deoarece pot cauza alergii) si, mai ales, nu-l infasati – picioarele vor fi drepte daca micutul va primi vitamina D in doza corespunzatoare si nu pentru ca l-ati infasat strâns, uneori lasând urme pe corp.
Asezati-l in locul lui (patut, cos) de unde ati eliminat tot ce ar putea sa-l sufoce: perne, pungi.
Camera sa fie luminata natural, pe cât posibil deoarece lumina naturala dezvolta nervul care corespunde ochiului. Indepartati condensul din casa, daca exista, pentru ca poate declansa alergii, brosiolita, astm bronsic (boli ale plamânilor). Temperatura camerei sa fie in jur de 21 – 22°C; cu cât va fi mai cald in camera si copilul mai „infofolit” cu atât va fi mai agitat si mai predispus la raceli.

In editiile urmatoare voi cotinua cu alimentatia sugarului, cum creste si se dezvolta pentu a va ajuta sa fiti informati adica parinti responsabili.

Dr. Ana Olinic

Un dialog cu profesorul Cornel Agop (antrenor, coordonatorul sectiei de gimnastica din Bacau) decurge lin, punctual. Se simte in timbrul vocii vocatia dascalului. A venit pregatit, cu temele facute cum s-ar zice. Trateaza pasiunea cu seriozitate. Imi arata caietul cu materiale conspectate – decupaje din ziare si reviste, si multe carti – manuale de initiere in tainele pescuitului. Da, domnul Agop este un pescar adevarat. Are o «chimie» a lui… cu pestele. Nu numai ca il prinde, il gateste si il consuma, dar il si creste.

„A-nceput sa-mi placa pescuitul din momentul când am inceput sa ma departez de casa, ajungând pe malul Bistritei. La vârsta de sapte ani, imi cumparam sfichiuri si cotoare de lozie, pe care le legam, la inceput ca un necunoscator, sa semene a undita. Mergeam pe Bistrita Veche, la boistean, beldita, porcan, clentanas, mrentusca. Cei care au acum o vârsta, mai respectabila, isi aduc aminte cât de curata era apa si cât de mult peste era. Colindam incepând din spatele fabricii «Partizanul», unde exista un stavilar, «la sprait» cum i se mai spunea, pâna la «Letea», unde plutele mergeau spre fabrica. Existau niste pietroaie mari, de care se ancorau plutele, locuri numai bune pentru pescuit. Le stiam dupa numere: pietroiul unu, pietroiul doi, pâna la al optulea, noualea. Se stia la care din ele trage cleanul mai bine, unde trage mreana mai bine. Cunosteam toate sforurile, toate moiturile.” (sfor a curent pe firul apei; moitura a apa lina, dupa pietroaie sau buturugi)

Scoala pescarului

Odata cu vârsta si zona explorarilor s-a extins. A avut sansa sa cunoasca pescari pasionati, de la care a furat meserie. „Dupa vârsta de doisprezece-treisprezece ani, am inceput sa ma departez mai mult. Am cunoscut vechiul Siret. De la Saucesti pâna la «Fundu lui Bogdan». In momentul când s-au construit barajele pe Bistrita, inclusiv canalul de fuga, s-a schimbat configuratia vechiului curs. Au aparut lacuri si, de ce sa nu recunoastem, a aparut si poluarea. Apoi am inceput sa ma extind. Cu prieteni mai mari ca mine, cu oameni care stiau bine locurile, spre Prut. Am colindat foarte mult zona frumoasa a Prutului, impreuna cu scriitorul Sergiu Adam. Pâna când s-a construit barajul de la «Stânca Costesti».

In perioada aceea, restrictiva, am pescuit chiar si in iazurile de la Bibiresti si Horgesti, care erau atunci doua Gospodarii de partid, unde nu puteai intra decât cu bilet. O rezolvam apelând la colegi care aveau parinti influenti la momentul respectiv. Aveam saptesprezece-optsprezece ani. Si pescuiam.” Pasiunea cere si cheltuieli, asa ca prima investitie a fost intr-o barca gonflabila ruseasca. Si sculele aveau pe atunci tot aceeasi provenienta. „Prima mulineta a fost una «Delfin». Unditele erau greoaie. Mai târziu am inceput sa achizitionez scule mai performante, de calitate, din fibra de sticla, din fibra de carbon. A fost perioada când pe linie profesionala, (sportiva n.r.), am calatorit in Germania, Ungaria, Polonia. Totul s-a transformat intr-o pasiune puternica. Asta m-a determinat sa iau legatura cu pescari renumiti din Bacau. Sa-i consult in privinta sculelor, momelilor si nadelor. Si aici am avut profesori buni: Tudorita si Gelu Cociorva, Puiu Bichescu, Costel Nestianu, Relu Bâla, Gabi Agop. Pescari cu notorietate, de la care am avut ce invata.”

De la ape colinare, la Delta

Pescuitul presupune miscare in aer liber, contact nemijlocit cu natura. Viata de sportiv s-a impletit firesc cu ideea de pescuit sportiv. Dragostea pentru natura, soarele, aerul, apa, sunt factorii care mentin organismul sanatos.

„Când ajung acasa sunt mai odihnit decât când am plecat. Nu sunt un pescar avid sa prind peste. Important este sa-mi satisfac placerea de a pescui, sa ma bucur de ce-i in jur, sa ma deconectez. Intâlnirea cu alti pescari, comunicarea, povestile pescaresti, care uneori sunt mai mult sau mai putin adevarate, toate iti incarca sufletul. Asa am si eu ce povesti, când ma intorc acasa. Sunt pescar de apa curgatoare, dar prefer si lacurile. De-a lungul timpului am avut satisfactii deosebite pe râurile mari din Moldova, dar si in Delta.

Din Delta am amintiri foarte frumoase. Partide de pescuit, facute impreuna cu fostul presedinte al Federatiei Române de Gimnastica, Nicolae Vieru si cu antrenorul federal, Popescu Alexandru. Statul de dimineata pâna seara in locuri pustii, ascultând glasul pasarilor deltei, indiferent daca era soare sau innorat, toate m-au fascinat. Mai ales ca prindeam si peste. Satisfactii la pescuit am avut si pe salba de lacuri din judet: Horgesti, Cabesti, Gaiceana, Bibiresti. Lacul de la Bibiresti are la ora acuala o diversitate mare de peste. O apa curata, exemplare mari, cu toate ca nu este furajat. Nici taxa nu e mare. Treizeci de lei daca mergi ziua, cincizeci daca stai si noaptea.”

Cum, cu ce si când sa tragi!

Se stie ca fiecare balta are secretele ei. Trebuie sa-i cunosti adâncimea, pragurile care se formeaza, curentii de fund când exista izvoare. Sa tii cont de anotimp, vânt, fazele lunii si multe altele. Nu mai zic de nada si momeala. „Am mers cu un bun prieten, Relu Bâla, la Bibiresti, acum doi ani. Era in august. Am descoperit noi ca in luna asta mergea cel mai bine. Intrau carasi numai unu si unu. Mari, babani, cât bocancii.

Doua-trei saptamâni. Dupa aia… nimic. Se ducea vestea si veneau toti pescarii dupa aceea. Balta aia are un secret. L-am aflat mai târziu, dupa ce m-am consultat cu specialisti. E simplu. Are raci foarte multi si scoici mari. Când racii astia se inmultesc, ouale si puii mici atrag crapii. Crapii de patru- cinci ani ajung sa manânce doar ce le ofera balta.

Anul trecut am mers cu un nepot, ii place si lui pescuitul. A zis ca are el o nada speciala. A scos niste faina si niste tarâte de grâu. A inceput s-o amestece acolo, pe balta. Se facuse lipicioasa de o intindea ca pe covrigi. O baga pe arc si arunca. Nu treceau zece minute… bum, bum, pac! Numai caras mare scotea. Mai erau pescari care se uitau la noi. «Dom’le? Cu ce trage?» Noi: «cu boaba de porumb». A fost o partida reusita. Peste o saptamâna au venit niste prieteni din Anglia, mari amatori de pescuit. I-am dus acolo sa stea cu cortul, trei zile.

A doua zi m-am dus la ei de dimineata. N-am vrut sa-i deranjez de la prima ora. Pâna la zece aveam deja douasprezece bucati prinse. Nu le venea sa creada. N-au tras nimic. Le-am dat un bot din nada de asta. Au pus-o la feder. Cât m-au servit cu un pahar cu bere a si-nceput sa traga. Fuga dupa mincioc. Erau extaziati. S-au dus in sat si au cumparat faina. Au cautat pe la oameni tarâte si au facut un lighean de nada. Treizeci si cinci de kilograme de peste au prins. S-a nimerit si perioada buna.”

Proprietari de iaz

Pentru un impatimit al pescuitului, visul cel mai mare este sa aiba iazul sau. Impreuna cu fratele, Vasile Agop, care are o proprietate la Godovana, au achizitionat o balta colmatata de la fosta ferma din localitate. „Era plina cu toate gunoaiele. O fi avut odata si peste. Am curatat-o si adâncit-o. Acum nu mai traia acolo decât un soi mic, cât degetul, ii spun oamenii «pietrar».

Dar erau mii. Veneau copii din sat si cereau voie sa pescuiasca. Legau un borcan mare cu sfoara, puneau mamaliga si-l scufundau. Scoteau câte cincizeci odata. Unii il dadeau la rate, altii il preparau cu ou si marar. Cum sa scapam de ei? M-am dus la specialisti renumiti: Nicolae Zaharia, Constantin Buculei, Florin Albu. Dumnealor m-au sfatuit sa bag rapitor. Niste biban si niste stiuca. Am cumparat toamna câteva stiuci si vreo doua kilograme de biban. Dar am mai luat si crap, caras, cten si somn. Ba am pus si lin. Nu am controlat balta timp de cinci ani, dar am furajat, dupa carte.

In schimb am pazit-o. Aparusera multi amatori cu setci. Când ne-am hotarât sa vedem ce e in apa, am facut rost de o setca, am intins-o cu ajutorul unei plute facuta de mine, si am scos. Am fost uimiti de ce-am vazut. Stiuci la patru-cinci kilograme, dar si crapi de sase kilograme. De atunci am inceput sa prefer ca locatie de pescuit, impreuna cu famila, numai locatia Godovana. Puneam corturi pe mal si stateam acolo de vineri dupa-amiaza pâna duminica. Chiar faceam si competitii cu sotia, Vasilica si fiicele, Sevora si Diana. Era o feerie, mai ales noaptea.”

Acum, când vremea nu o permite, si este si perioada de prohibitie, se deruleaza programul de pregatire pentru sezonul estival. „Fac monturi, verific sculele. Am adunat multe de-a lungul timpului. In fiecare an apare câte ceva. Dau telefoane interjudetene pentru documentare, sa ma interesez la prietenii din Neamt, Vaslui, sa vad ce noutati mai au, ce balti merg bine. Nu bati o suta de kilometri degeaba. Abia astept sa se faca vremea buna.” Cornel Agop implineste saptamâna viitoare, pe saptesprezece februarie, saizeci si trei de ani. La multi ani, domnule profesor si fir intins!

Consiliul Judetean (CJ) Bacau a facut public proiectul bugetului propriu al institutiei pe 2015. „Ca noutate, nu vom mai avea de distribuit sume catre autoritatile locale. Sper ca pâna atunci sa avem si solutia definitiva la soseaua de centura.

Bugetul CJ Bacau va merge preponderent spre modernizarea Aeroportului Bacau. In curând vom lansa si licitatia pentru lucrarile la noua pista”, a anuntat Dragos Benea, presedintele CJ Bacau, la ultima sedinta.

La bugetul de functionare sunt prevazute venituri proprii in valoare de 2.500.000 de lei, 42.700.000 lei vin din cote defalcate din impozitul pe profit, iar 28.263.000 lei sunt sume alocate din impozit pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judetului reprezinta 74.778.000 lei, iar cele destinate echilibrarii bugetului, 7.427.000 lei.

Subventiile primite de la bugetul de stat sunt in valoare de 62.305.000 de lei. Veniturile totale depasesc 205.000.000 de lei. Cheltuielile, la sectiunea „functionare”, vor merge mai ales spre asistenta sociala, invatamânt si transporturi. Bugetul pentru „dezvoltare” prevede venituri in valoare de 36.936.000 de lei si cheltuieli de 76.936.000 de lei.

Veniturile sunt constituite din sume primite de la UE (15.640.000 lei), varsaminte din sectiunea de functionare (15.110.000 lei) si subventii de la bugetul de stat (6.186.000 lei). Cea mai mare suma este destinata „Serviciilor publice generale” (40.963.000 de lei), iar cea mai mica, sectorului „Aparare” (40.000 de lei).

Proiectul de buget va fi dezbatut in comisii, apoi supus votului in plen, la sedinta din aceasta luna.

I-a unit dragostea, pasiunea pentru istorie, arheologie si arta

La o cercetare mai atenta a vietilor marilor artisti (scriitori, pictori, sculptori, ctitori de frumos), vom descoperi în spatele operei lor o prezenta feminina care i-a inspirat, i-a încurajat si care a crezut în ei si în creatia lor mai presus de orice. Nu degeaba se spune ca in spatele unui barbat de succes sta o femeie puternica, iar când este dublata si de o frumoasa poveste de dragoste, nici poetii nu mai au cuvinte si rime pentru a o cânta.

Cu aceste rânduri am inceput serialul despre asemenea cupluri si povesti, care s-au petrecut si inca mai dainuie in orasul nostru. Prima poveste i-a avut ca “eroi” pe Elvira si Nicu Enea, a doua pe Agatha si George Bacovia. Astazi, am posibilitatea de a va oferi, direct de la sursa, povestea a doi oameni pe care i-a unit dragostea, pasiunea pentru istorie, arheologie si arta: Eugenia Doaga si Iulian Antonescu. De data aceasta, sirul povestii este depanat chiar de doamna Eugenia Antonescu, care, acum, locuieste in Bucuresti. O las, asadar, sa povesteasca, misiunea mea fiind aceea de a aduce – in completare – câteva informatii de la unele persoane care i-au cunoscut, in anii ’60, pe cei doi eroi ai povestii.

Trei ipostaze ale unei femei de exceptie

“Mi-ati propus acest dialog în preajma zilei de 24 Ianuarie, zi atât de pretuita de cel care cu 24 de ani în urma, exact în aceasta sarbatoare istorica si nationala a poporului român, ne-a parasit. Marturisesc acum, la cei aproape 80 de ani ai mei, ca-i pastrez lui Iulian vie amintirea si ca postum încerc permanent sa organizez frecvent diferite manifestari comemorative si stiintifice, precum fac si în acest moment – raspunzând cu multa bucurie si recunostinta unor întrebari ale domniilor voastre.

Când si în ce împrejurari l-am cunoscut pe Iulian Antonescu?

Fireste ca este vorba de o amintire draga. Doamne, ce tineri eram! Reiterând o idee mai veche din scrierile mele, subliniam atunci concis ca viata mea alaturi de Iulian a evoluat sub forma unei triple ipostaze: colega de facultate, colega de serviciu si de sotie, ultimelor doua adaugându-se si cea de prietena. L-am cunoscut pe Iulian cu 61 de ani în urma, în primii mei trei ani din cei cinci de facultate. Eu sunt nascuta in Gâdinti, el in P. Neamt. Amândoi am urmat cursurile la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti, absolvind Sectia de Istorie veche si arheologie la o diferenta de doi ani. Dar cine nu-l cunostea pe acel student stralucit si gentilom?Era un fenomen! Îl admiram pe atunci, dar nu-mi închipuiam ca ne vom cunoaste îndeaproape si ca ne vom uni destinele.”

“Pasa” a venit cu gânduri bune in Bacau

Multi se intreaba, mai ales dintre cei tineri, cine a fost Iulian Antonescu, al carui nume este scris pe frontonul Muzeului de Istorie din Bacau. S-a nascut in ziua de 26 iulie 1932, la Piatra Neamt, absolvent de exceptie al Scolii Medii nr. 1 (azi Colegiul National “Petru Rares”) din orasul natal; licentiat cu “Diploma de merit” al Facultatii de Istorie – Bucuresti (1956), într-o promotie care a dat arheologiei si istoriografiei românesti reprezentanti de frunte. Dupa absolvire este repartizat in comuna Stanilesti, insa nu se prezinta la post. Intra in “somaj” un an, dupa care, la numai 21 de ani, este numit director al Muzeului de Istorie si Arta Bacau (1957-1971), care-i poarta azi numele. Muzeul era, atunci, doar pe hârtie, nu avea decât o camera si o secretara.

De aici incepe epopeea celui care va deveni initiator, organizator si ctitor al multor muzee din fosta regiune Bacau. A fost deschizator de drumuri în arheologia bacauana, fondator al revistei CARPICA (1968) de notorietate internationala, lector la Facultatea de Istorie-Geografie a Institutului Pedagogic Bacau (1964-1971). Rezultatele l-au recomandat, este chemat in Bucuresti si numit director al Directiei Muzeelor din Ministerul Culturii (1971-1990), din aceasa postura isi scrie numele pe numeroase muzee de istorie si de arta din tara. PASA, cum i se mai spunea, a fost un autentic ctitor de cultura, un reprezentant de frunte al culturii românesti din a doua jumatate a secolului XX.

„L-am sprijinit in tot ce a infaptuit”

Transcriu in continuare din convorbirea cu doamna Eugenia Antonescu. Isi alege cu grija cuvintele, face pauze…Amintiri. “Venise acea zi din toamna lui 1958, când repartizata fiind in Bacau am avut fericita ocazie sa fiu încadrata muzeograf la muzeul din localitate, al carui proaspat director era Iulian Antonescu si caruia, nu dupa prea multa vreme i-am devenit sotie. Dragostea a venit, nu ne-am putut impotrivi, astfel ca, intr-o buna zi, m-a cerut in casatorie. Evenimentul s-a petrecut în 1960. Ne-am impartasit amândoi din aceeasi cupa a fericirii, ne-am bucurat de un mariaj fericit, din pacate prea scurt.

Viata de cuplu, împartita între practicarea profesiei si familie, a evoluat în cea mai perfecta armonie, folosindu-mi toata energia si priceperea pentru a-l sprijini în tot ceea ce înfaptuia. Si a infaptuit multe.

Daca am simtit de-a lungul anilor ca m-am sacrificat pentru cariera lui? Raspunsul meu care este Nu are si o explicatie. Nu a fost nevoie, eu l-am sustinut în toate activitatile, a avut in mine un prieten, o sotie, un specialist, cum a fost si el pentru mine. Ca excela prin inteligenta si cultura nu o spun numai eu, au spus-o si o spun si colegii de facultate precum Florin Constantiniu, Panait I. Panait, Razvan Teodorescu, Ludovica Tanasescu, Gelcu Maksudovici, ministri, ambasadori si oaspeti de peste hotare. Cunostea si vorbea mai multe limbi, dovada sunt traducerile care au ramas din poezia medievala universala. Va spuneam la inceput de manifestarile postume organizate in fiecare an, ceremonii religioase, sesiuni de comunicari si expozitii foto – documentare, evocarile sustinute cu acele ocazii le-am adunat, pe unele destul de anevoios, dupa înregistrari, alcatuind din ele mai multe volume, mai precis sapte, parte dintre ele fiind subventionate de mine.”

Multe dovezi de dragoste au ramas insa zidite in inimile si sufletele celor doi, altele devin marturii peste timp. Cu eforturi impresionante, de suflet si financiare, doamna Eugenia reuseste, in 2000, sa infiinteze Fundatia Cultural Stiintifica „Iulian Antonescu”, asigurându-i un minim fond de functionare, ramânând astfel presedintele ei fondator, iar presedinte executiv este prof. dr. Ioan Mitrea. A facut, de asemenea, doua mari donatii in obiecte cu caracter documentar, memorialistic, apartinând mai multor genuri artistice si numeroase carti de valoare, care fac parte din expozitia memoriala permanenta, deschisa in incinta Muzeului de Istorie, care poarta numele “Iulian Antonescu”.

“Doamna Eugenia Dogan (devenita Antonescu) i-a fost mereu aproape, au avut idealuri comune si i-a ramas devotata si dupa nedreapta despartire, când distinsul arheolog, muzeograf, istoric si stralucit orator, Iulian Antonescu a trecut in lumea umbrelor. Eugenia Antonescu a fost un stralucit muzeograf, cea mai mare realizare – putini mai stiu – a fost Muzeul de Arta din Bacau, dupa un proiect si conceptie proprii. A fost, de asemenea, dupa 1971, muzeograf si sef de sectie la Muzeul National de Arta al României.”
Prof. Dr. Ioan Mitrea, presedinte executiv al Fundatiei Stiintifice “Iulian Antonescu”

„Ce-am fi noi, oamenii, fara iubire?”

Dar cel mai frumos vorbeste despre aceasta poveste de dragoste si de viata prof. Violeta Rang, insemnare descoperita in cartea “Studii si evocari despre Iulian Antonescu”, Editura Corgal Press, 2008.

“Multi barbati stiu sa faca fericita o femeie, dar sunt putini cei care nu obosesc in iubire. Este oare o rusine sa recunosti ca esti robit de iubire? Nu, el ne-a invatat ca iubirea este un dar dumnezeiesc de care nu trebuie sa ne fie rusine. Ce-am fi noi, oamenii, fara iubire? Nu, nu-i greu de imaginat.

Din multele intâmplari legate de ei, tin sa evoc aici doar o ultima si tulburatoare intâmplare, când intr-o placuta si vesela adunare, nunta lui Iulian, fiul nostru si finul acestei minunate familii, domnul Iulian Antonescu, stând la masa vis-à-vis de sotia sa, avea inca odata prilejul de a-si umple sufletul de bucuria ce i-a harazit-o Dumnezeu de a o avea ca sotie, dintre atâtea si atâtea femei, pe prea frumoasa lui Jeni. (…) La tinuta-i eleganta, in completare, avea la urechi niste cercei din aur de forma ovala. Sorbind-o din ochi si poate presimtindu-si apropiata moarte, ce l-ar fi putut desparti de unica si marea lui iubire, i-a spus cu tristete in glas: «Jeni, Jeni, dupa ce nu voi mai fi, sa iei doua vertebre de-ale mele si sa le pui in locul cerceilor tai, sa stau vesnic atârnat de chipul tau». Da, este adevarat. A fost o mare si frumoasa iubire. O dragoste care va dainui si dincolo de moarte.”

In tot ce a insemnat Iulian Antonescu pentru cultura româna, un rol important ii revine sotiei, Eugenia, cum tot ea se ingrijeste de postumitatea lui, care, cu dragoste, sensibilitate si modestie scrie, in continuare, frumoasa poveste de iubire ce va dainui in vecie.

(Fotografiile fac parte din patrimoniul Complexului Muzeal “Iulian Antonescu”)

In ziua dinaintea Duminicii Infricosatoarei Judecati, Biserica ortodoxa praznuieste pomenirea mortilor, cunoscuta in popor si ca „mosii de iarna”. In bisericile si cimitirele bacauane, sâmbata, 14 februarie, credinciosii vor veni cu ofrande ca sa-si aminteasca de rudele si prietenii trecuti la Domnul.

Traditia spune ca, in aceasta zi, cei vii dau de pomana bucate proaspat gatite si vin in vase de lut pentru indestularea sufletelor celor morti. Acest fapt de milostenie aminteste de jertfele pomenite in Vechiul Testament, fiind considerat ca un gest de mijlocire in fata lui Dumnezeu pentru mântuirea celor adormiti.

Despre importanta pomenirii mortilor, parintele Dumitru Staniloae sublinia in „Teologia dogmatica ortodoxa” urmatoarele: „Cine-si aminteste de cineva, il ajuta sa ramâna viu. Cu atât mai mult ajuta pomenirea lui din partea lui Dumnezeu (…) Când cerem lui Dumnezeu «vesnica pomenire» pentru cineva, cerem sa fie pomenit de Dumnezeu si in prezent, cum va fi pomenit in eternitate, deci sa-l tina neincetat viu.”

Curtea de Apel Bacau a judecat, joi, primul termen pe fond in dosarul de luare de mita in care sunt cercetati primarul Romeo Stavarache, directorul Agentiei de Dezvoltare Regionala Nord-Est, Constantin Apostol si oamenii de afaceri Costel Casuneanu, Liviu Goian si Liviu Cenusa.

Discutiile s-au axat pe o exceptie de necompetenta materiala a Curtii de Apel de a judeca acest dosar, sesizata din oficiu de catre instanta, dar si de o parte din avocati, in contextul in care Costel Casuneanu si-a pierdut calitatea de avocat, prin hotarârea Baroului Bacau din 27 octombrie 2014, ca urmare a condamnarii la patru ani de inchisoare cu suspendare, pentru cumparare de influenta.

Curtea de Apel a dispus declinarea competentei în favoarea Tribunalului Bacau. Tot joi, instanta a înlocuit arestul la domiciliu cu masura controlului judiciar pentru Liviu Cenusa. In momentul in care hotarârea ramâne definitiva, Cenusa nu are voie sa paraseasca tara si sa comunice cu ceilalti inculpati si martori din dosar.

Procurorii de la Directia Nationala Anticoruptie Bacau au finalizat, in iulie 2014, ancheta in dosarul in care primarul Bacaului este acuzat de fapte de coruptie. In rechizitoriu se spune ca, in perioada 2008 – 2011, primarul Stavarache ar fi pretins si primit de la patru oameni de afaceri sume importante de bani. Procurorii au pus sechestru pe mai multe bunuri ale primarului, suma ce trebuie recuperata fiind de aproape 2,4 milioane de lei.