Lucrătorii Serviciului arme substanțe periculoase, împreună cu lucrători din cadrul Postului de Poliţie Motoşeni au solicitat și obținut trei autorizații de perchezițiie domiciliare pentru persoane de pe raza localității Motoșeni bănuită că dețin fără drept bunuri din categoria celor supuse autorizării.
Astfel, în urma perchezițiilor efectuate, la locuința unui bărbat de 41 de ani, din Motoşeni, au fost identificate o armă de vânătoare, confecţionată artizanal, cal. 12, un număr de 3 cartuşe de vânătoare cal. 12 (2 tip breneke şi unul cu alice), un pistol de asomare şi 22 capse de asomare aferente, o capcană metalică pentru animale mari.
În urma cercetărilor, s-a stabilit faptul că bărbatul deţine arma artizanală de la începutul anului 2014, iar cartuşele de vânătoare cal. 12 le-a procurat din Italia şi le-a introdus în ţară în luna octombrie 2014, fiind folosite la activităţi de braconaj în pădurile de pe raza comunei de domiciliu. Pistolul de asomare şi capsele aferente au fost aduse tot din Italia în urmă cu aproximativ 6-7 ani.
A fost întocmit dosar penal sub aspectul comiterii infractiunilor de nerespectarea regimului armelor si munitiilor, contrabandă calificată si braconaj cinegetic, fapte prev. si ped. de art.342 al.1 din Cod penal , art. 271 din Legea nr. 86/2006 şi art.42 al.1 lit.a, b din Legea nr.407/2006, cu aplic. art.38, alin. 1 din Cod penal, autorul fiind cercetat în stare de libertate.
Arma, cartuşele, pistolul de asomare, capsele aferente şi capcana metalică au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.
La data de 26.02.2015, lucrătorii Secției 2 Poliţie Bacău, au identificat o persoană de sex feminin de 46 ani și una de 51 ani, ambele din municipal Bacău, bănuită că sunt autoarele furtului unei haine din blană de nurcă în valoare de 2000 lei, comis la data de 26.01.2015, dintr-un magazine din Bacău.
Prejudiciul a fost recuperat şi predat părții prejudiciate.
În cauza se continuă cercetările sub aspectul comiterii infracțiunii de furt, iar la definitivarea acestora, dosarul va fi înaintat către Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău cu propuneri corespunzătoare.
Un conducător auto de 31 ani din mun. Bacău, a reclamat la Poliția Municipiului Bacau, faptul că la data de 05.02.2015 ora 12:45, în timp ce își conducea autoturismul pe str. Miron Costin din mun. Bacău, a fost acroşat de un alt autoturism, rezultând pagube materiale, conducătorul respectivului autoturism părăsind locul faptei.
A fost identificat conducătorul autoturismului respective, iar în urma verificărilor efectuate în baza de date a Poliției Române, s-a constatat că autoturismul este neînmatriculat şi numerele de înmatriculare cu care circulă sunt false.
În cauză s-a întocmit dosar penal, cercetările efectuându-se sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de punerea în circulaţie şi conducere a unui autovehicul pe drumurile publice fără a fi înmatriculat, înregistrat şi cu număr fals, fapte prev. şi ped. de art 334 alin. 1 şi 2 din C.pen.
A fost reținut și permisul de conducere a persoanei ce conducea autoturismul.
Poliţiştii din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău şi procurorii D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Bacău au destructurat o grupare infracţională organizată, specializată în comiterea infracţiunilor de trafic de droguri de risc şi de efectuarea, fără drept, de operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Din investigaţii a reieşit că, în perioada 2013-2015, 17 membri ai unei grupări infracţionale ar fi achiziţionat, deţinut, obţinut, oferit şi vândut droguri şi produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, către diferiţi consumatori din judeţele Bacău şi Neamţ.
La data de 25 februarie a.c., doi dintre membrii grupării au fost prinşi în flagrant de poliţişti, în municipiul Bacău, în timp ce efectuau o tranzacţie cu 75 de ţiple cu substanţe vegetale.
Ulterior, au fost au fost efectuate 18 percheziţii domiciliare, pe raza localităţilor Bacău şi Buhuşi (judeţul Bacău) şi Roman, (judeţul Neamţ), fiind puse în executare 17 mandate de aducere, emise de D.I.I.C.O.T – Serviciul Teritorial Bacău.
În urma acestora, au fost descoperite şi ridicate 670 de ţiple cu substanţe vegetale, 1.800 grame de substanţă pulverulentă de culoare alb-gălbuie, 30 de telefoane mobile, 10 laptop-uri şi unităţi de calculator, o râşniţă de mărunţit produse vegetale, un cântar electronic, un pistol cu bile, ţiple din material plastic transparent şi sumele de 4.300 de euro şi 7.520 de lei.
Fată de 12 persoane bănuite au fost emise ordonanţe de reţinere pentru 24 de ore, iar pentru 5 s-a dispus cercetarea sub control judiciar, sub aspectul comiterii infracţiunilor de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, trafic de droguri de risc şi efectuarea de operaţiuni cu substanţe susceptibile a avea efect psihoactive.
La data de 26 februarie a.c., cei 12 membri au fost prezentați Tribunalului Bacău, cu propunere de arestare preventivă, fiind dispusă arestarea preventivă pentru 29 de zile pentru 11 dintre ei, iar faţă de unul, cercetarea în stare de arest la domiciliu.
Valoarea de piaţă a drogurilor este de aproximativ 32.550 de lei.
Activităţile au fost desfăşurate cu sprijinul de specialitate al Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, S.R.I. şi DIPI.
La activităţi au participat şi poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Galaţi şi jandarmi.
A plecat dintre noi spre o lume mai buna scriitorul Sergiu Adam. A plecat în liniste, cu modestia si bunul simt care i-au definit cursul vietii, lasând în urma carti de proza si poezie, precum si o buna parte din istoria revistei Ateneu, cât si a revistei “Vitraliu” a Centrului de Cultura „George Apostu”, carora le-a dedicat ani buni sufletul si energia lui. Spiritul sau luminos, blândetea sa proverbiala, devotamentul si pasiunea cu care si-a onorat datoria de om de cultura sunt modele pentru zeci de scriitori pe care i-a descoperit, i-a promovat, cu calda generozitate. A fost un spirit viu, aflat în dialoguri îngaduitoare si în polemici moderate cu pretendentii la gloria literara si a sustinut mereu valorile autentice în complicatul teritoriu scriitoricesc.
„In spatele poemelor il descoperi pe omul Sergiu Adam: blajin, modest, parcimonios cu iesirile in public, prudent, loial in amicitii, consecvent in dusmanii, care isi subliniaza saracia proverbiala, o paradigma a existentei lui, un legamânt, caci ea presupune cinste, lipsa marilor ambitii si a vanitatii. Asemenea calitati il profileaza ca o figura aparte, distincta, in viata literara care, azi ca si ieri, e agitata de orgolii, ranchiune si polemici”. Este unul dintre cele mai expresive portrete ale poetului, prozatorului si traducatorului Sergiu Adam, pe care l-am gasit in prefata la volumul “Scrisori din tara cocorilor albi”, semnata de criticul si colegul de revista Constantin Calin.
Sergiu Adam ne-a parasit joi, 26 februarie 2015, ar fi implinit 79 de ani, pe 16 iulie. S-a nascut la Cosmesti, judetul Galati, insa copilaria si-a petrecut-o in satul Frumuselu, comuna Glavanesti, ca fiu al Anei (nascuta Popovici), muncitoare, si al lui Teodor Adam, preot.
Urmeaza Liceul internat „C. Negruzzi” din Iasi, pe care-l absolva in 1954. Continua studiile in acelasi oras, la Facultatea de Filologie a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, sustinandu-si licenta in 1958.
Un timp este profesor, apoi metodist si bibliotecar in Bacau (intre 1961 si 1965); din 1965 lucreaza ca redactor la revista „Ateneu „, avându-i colegi, de-a lungul anilor, pe Radu Cârneci, George Balaita, Constantin Calin Calistrat Costin, Ovidiu Genaru, George Genoiu, Ioanid Romanescu, Mihail Sabin, gruparea “Ateneu”, cum a fost denumita de critica literara a vremii. Din 1990, devine redactor sef al “Ateneului”, functie pe care o indeplineste pâna in 2002, apoi director onorific mai multi ani. Dupa ce a parasit revista Ateneu, a fost coordonator al revistei Vitraliu, editata de Centrul de Cultura “George Apostu”.
Prezenta discreta in lumea literara, debuteaza în revista „Flacara Iasului”, cu poezie, în 1954, definitiv legat de revista bacauana, primul volum de poezie, “Tara de lut”, il publica in 1971. Colaboreaza la „Luceafarul”, „România literara”, „Tribuna”, „Steaua”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Echinox”, „Contemporanul” si „Familia”.
“I-am pretuit mereu devotamentul de o viata pentru revista noastra de cultura, Ateneu, la care indraznesc sa afirm ca tineam amandoi la fel de mult (…), daruirea fata de un crez, un ideal, stergând de fapt diferentele de vârsta (si de opinii, uneori), un om al echilibrului, al blândetii, sensibil, tandru, prieten statornic, saritor la nevoie” (Carmen Mihalache, actualul director al revistei Ateneu).
Publica in continuare “Ctitorii musatine”, Bucuresti 1976; “Gravuri”, Iasi, 1976; “Iarna, departe…”, Bucuresti, 1976; “Chipuri si voci”, Bucuresti, 1984; “Peisaj cu printesa”, Bucuresti, 1987; “Scrisori din Tara Cocorilor Albi”, Iasi, 1994. Membru al Uniunii Scriitorilor, detinator al mai multor premii pentru poezie.
Sergiu Adam a fost si un excelent traducator, mai ales din literatura rusa, din care amintim “Brazii ninsi, de Rimma Kazakova (1973); “Richard Sorge asa cum a fost”, de M.S. Kolesnikov (1977), “Moartea lui Rasputin”, Felix Iusupov (1991 (în colaborare cu T. Ionescu).
Este o voce lirica insingurata si elegiaca, de o melancolie blânda. Afinitatile cu Blaga sau cu marele poet bacauan, Bacovia, transpar in poemele lui, ca si ei, imbratiseaza insingurarea, insa la Sergiu Adam imbraca o forma calma, ocrotitoare.
(…) „Nemiscat privesti în urma / Ca în viata altcuiva: / Au fost oare toate aievea? / A existat, în adevar, un altadata? / Ce straniu / Ce vag / Ce departe! // Afara vântul citeste afise, / Ploaia marunta le spala.” (Peisaj cu printesa, 1987).
Disparitia lui Sergiu Adam, prietenul nostru, lasa un gol dureros pe care îl resimtim dimpreuna cu întreaga intelectualitate bacauana.
In august 2014, Sonda 1140, din Moinesti, inchisa din 1982, a fost cimentata
• Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta a hotarât monitorizarea stricta a intregii zone si a cerut instituirea de masuri asiguratorii
In zona Moinesti au fost identificate coloana unei noi sonde de petrol abandonata si mai multe forme rudimentare de exploatare a petrolului (puturi de titei), care au dus, de-a lungul timpului, la infestarea solului cu hidrocarburi, cauza probabila a prezentei gazelor in sol. Situatia se afla permanent sub control pentru a nu deveni periculoasa – spune primarul municipiului Moinesti, Viorel Ilie.
In cursul anului 2013, reprezentantii companiei E.ON au sesizat, intr-o zona a orasului, emisii minore de gaze si au alertat Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta, autoritatile orasului, Garda de Mediu, Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si compania OMV Petrom, Moinestiul fiind prin excelenta o zona petrolifera in care Petrom inca exploateaza zacamintele de titei si gaze. Cercetarile facute de specialisti au determinat prezenta gazelor numai in sol, nu si in atmosfera.
Cu toate acestea, au fost ordonate lucrari de punere in siguranta a unei sonde abandonate de zeci de ani, iar acestea au inceput in luna august 2014. Masura a fost una speciala, iar locuitorii din zona afectata au fost evacuati timp de mai multe zile.
„Continuam permanenta monitorizare a zonei si masurarea concentratiei de gaze, cu echipele E.ON siOMV Petrom. N toate situatiile in care s-a constatat modificarea nivelurilor concentratiei de gaze din sol a fost convocat Comitetul Local pentru Situatii de Urgenta, care a stabilit extinderea zonei de monitorizare, asigurarea unei ventilatiipermanente a subsolurilor cladirilor si a spatiilor inchise si refacerea instalatiilor elecrice din subsoluri si din spatiile comune.” Viorel Ilie, primarul muncipiului Moinesti
In cazul sesizarii prezentei gazelor, cetatenii sunt indrumati sa apeleze de urgenta numarul de telefon 112 si Serviciul Voluntar de Urgenta Moinesti (tel. 0733.959.412).
În industria de titei si gaze, termenul de „abandonare” se refera la închiderea definitiva a unei sonde de explorare sau productie care nu mai este profitabila. Coloana de acces catre titiei si gaze naturale este cimentata. Se foloseste un sigiliu ermetic aplicat mecanic (cimentarea sondei), dar sunt folosite si dopuri de beton suplimentare. Sonda este curatata, pentru a se asigura ca nu mai exista urme de hidrocarburi. Astfel, gaura de sonda este inundata.
Toate componentele de fier sunt taiate pâna la o adâncime de 2,5 m, iar la gura sondei se foloseste o placa de metal, peste care se pune beton si pamânt.
Deputatul Gabriel Vlase si fostul presedinte israelian Shimon Peres
Gabriel Vlase, presedintele Grupului parlamentar de prietenie cu statul Israel si vicepresedinte al Camerei Deputatilor, a facut o vizita in Israel, la invitatia lui Yuli-Yoel Edelstein, presedintele Knesset-ului (Parlamentul Unicameral).
Delegatia a fost condusa de Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor. Reprezentantii Parlamentului României au avut planificate intrevederi si cu Ilan Gilon, presedintele Grupului de prietenie Israel-România din Knesset, Isaac Herzog, presedintele Partidului Muncii, Colette Avital, secretar general al Organizatiei Evreiesti Mondiale pentru Restituiri si presedinte al Centrului „Organizatia Supravietuitorilor Holocaustului” din Israel, cu rabinul Zidului Plângerii, Shmuel Rabinovitch, parintele Teofil Anastasoaie, reprezentantul Patriarhiei Române la Sfintele Locuri, si cu Teofil al III-lea, patriarhul Ierusalimului.
„Ne-am intâlnit cu fostul si cu actualul presedinte al statului Israel, cu ministrul Economiei si cu ministrul care coordoneaza Serviciile de informatii, cu comunitatea româneasca de acolo, din care fac parte si vreo 300 de bacauani, a declarat deputatul Gabriel Vlase. Incercam sa facem ceva impreuna si sa identificam niste oportunitati economice. Exista sanse pentru muncitorii români sa lucreze in Israel deoarece s-au rezolvat niste probleme metodologice, cu cine incheie contractul de munca, cu cine fac contractul de asigurari etc. Asteptam sa vedem ce guvern va conduce tara, dupa alegeri.”
Intr-o binecuvântata zi de februarie, primavaratica in insoritul Israel, l-am vazut in carne si oase pe diaconul Ion Creanga, asa cum l-au descris unii sau altii dintre contemporanii lui, si asa cum mi l-am imaginat si eu dupa aceea. Mic la stat, dar mare la fapt, hâtru nevoie mare, bonom si de o vioiciune de invidiat, celebrul humulestean mi-a aparut sub infatisarea unui alt moldovean, preot din Târgu Ocna, slujitor de peste 30 de ani in Tara Sfânta si de 26 de ani numai la Biserica Mormântului Maicii Domnului din Ierusalim. Este parintele Anatolie Dumitrascu.
In Ierusalim, cu parintele Anatolie se intâlneste tot românul care ajunge la Biserica Mormântul Maicii Domnului. Este unul dintre cele mai iubite locuri din Tara Sfânta, dupa Mormântul Sfânt.
Lacasul este asezat în valea pârâului Kidron, in Valea lui Iosafat, la poalele Muntelui Maslinilor, iar in ea intri de cum ai iesit din Gradina Ghetsimani. Sfânta Scriptura nu aminteste nimic despre Adormirea Maicii Domnului, deci nu este clarificat nici locul mormântului Fecioarei Maria. Totusi, cei mai multi teologi cred ca în Ierusalim a fost îngropata Sfânta Fecioara si nu în Efes, cum spun altii.
Biserica Adormirea Maicii Domnului este subterana, pentru ca nivelul terenului s-a tot ridicat de-a lungul timpului. O scara cu trepte de piatra coboara din drum în curtea interioara, în capatul careia se afla un portal construit în secolul al XII-lea, prin care se intra în lacas. Ca sa ajungi în biserica, trebuie sa cobori 48 de trepte, luminate de o parte si de alta de candele si lumânari. Din anul 1757, lacasul a fost preluat de Biserica Ortodoxa, iar aici slujesc preoti români, greci si rusi.
Istoria lacasului povestita de parintele Anatolie
Ne-am inchinat cu smerenie la mormântul Preacuratei Fecioare. Nu ai timp sa te reculegi, acolo, prea mult, zeci si zeci de pelerini stau, dupa tine, sa intre in sfântul mormânt. Dar, la iesire, ne astepta parintele Anatolie. A auzit vorbe românesti printre noi si a venit sa ne intâmpine. Rar am vazut om mai bucuros sa te primeasca. Inconjurat de noi, românii, parintelui, om de 60 de ani, parca i s-au intors copiii acasa. Era tot numai un zâmbet, dar ochii umezi tradau emotia pe care o traia. „Este un lucru mare sa ajungi in Tara Sfânta, sa calci pe urmele lui Iisus”, ne-a spus parintele Anatolie de cum ne-am adunat in jurul lui.
Si a intrat direct in subiect, pentru ca timpul pelerinului in Tara Sfânta este dramuit. Ne-a aratat cum Biserica Sfântului Mormânt al Maicii Domnului este impodobita cu foarte multe candele, dintre care jumatate apartin ortodocsilor, grecilor, celelalte altor biserici, dar cel mai frumos candelabru din biserica, acela cu multe pahare colorate, albastre si rosii, este o donatie a regelui român Carol I. Iar candelabrul are chiar forma coroanei regale.
„Dupa ce Iisus si-a dat sufletul pe Sfânta Cruce – a continuat parintele Anatolie -, Prea Sfânta Fecioara Maria a fost luata in ingrijire de Sf. Apostol si Evanghelist Ioan, cel mai iubit ucenic al Mâtuitorului, care avea casa pe Muntele Sion. Acolo a ingrijit-o, pâna la Adormire. Atunci a fost luata de ingeri si de apostolii veniti din intreaga lume si adusa pe locul unde acum se afla Biserica Sf. Mormânt al Maicii Domnului.” Sf. Apostol Toma nu era atunci acasa, ci in India, dar a patra zi a venit si a intrebat: „Unde este Doamna noastra?”.
„A adormit!” – i s-a raspuns. Dar, a patra zi, in Gradina Ghetsimani, a dat piatra de pe mormânt la o parte, pentru a o mai vedea pe Maica Domnului. Si nu a mai gasit-o. Mormântul era gol, pentru ca dupa trei zile trupul Fecioarei Maria a fost ridicat la Ceruri. A plâns cu amar Sf. Apostol Toma. „Insa, Maica Domnului nu a murit, ci a adormit – a precizat parintele Anatolie. Chiar in calendarul ortodox scrie: «Adormirea Maicii Domnului». Atunci a lasat din Cer sa cada Brâul ei foarte frumos, cusut chiar de ea cu fir de aur pe un material din par de camila. Brâul a cazut in mâinile Sf. Apostol Toma, care s-a inchinat, l-a sarutat si, in semn de respect si evlavie, l-a asezat in Mormânt, dupa care a pravalit la loc piatra.
Mult timp nu s-a stiut nimic de lucrul acesta. De la un timp, s-a propus ca la Ierusalim sa se infiinteze patriarhia. Imparateasa Elena i-a ceut patriarhului sa-i dea, din Mormânt, mâna dreapta a Sfintei Maria. Patriarhul i-a spus, atunci, ca mormântul e gol. Au deschis mormântul si au gasit doar brâul, care a fost dus la Manastirea Vatoped, la Muntele Athos. L-au impartit, apoi, la mai multe manastiri. Acum vreo 19 ani, o parte din Brâu a ajuns si in România, in mai multe zone din tara, inclusiv la Bacau.”
Martor la una dintre minunile Icoanei Mari
In biserica se afla Icoana Mare a Maicii Domnului cu pruncul. Este icoana Maicii Domnului Ierusalimita (Ierusalimiteanca), aparatoarea Ierusalimului, o mare icoana facatoare de minuni. Acum 150 de ani, la Manastirea Maria Magdalena, de pe Muntele Maslinilor, era o maica Adriana, pictorita. Intr-o noapte i s-a aratat Maica Domnului, care i-a cerut sa-i zugraveasca chipul, asa cum i l-a zugravit Sf. Apostol Luca. O icoana zugravita de acest apostol este in România, la Namaiesti, Arges. Maica Adriana i-a spus, insa, maicii starete ca nu este vrednica sa zugraveasca ea chipul Maici Domnului. Dar, când au intrat in chilia maicii, icoana era deja zugravita. Aceasta a inceput sa vorbeasca si a spus: „Vreau sa stau in casa mea!”. Atunci, icoana a fost adusa cu alai unde este acum.
In 1947, când la Ierusalim au fost mari inundatii – ne-a povestit parintele Anatolie -, apa a patruns in biserica, dar icoana s-a ridicat singura deasupra apei, de pe soclul ei, si nu a fost afectata. „Acum peste 15 ani, in luna decembrie – a mai spus parintele -, iar a intrat apa in biserica, dar icoana a iesit singura de pe piedestal, curata. Or, icoana are aproape 200 de kilograme. La final, din ce se scotea apa din biserica, ea se lasa la loc. Era 14 decembrie 1999, asteptam Craciunul. Am dus, atunci, toate icoanele la curatat, iar in biserica au mai ramas doar icoana cea mare si cele doua icoane de pe Mormânt.
Abia in ianuarie 2000 am coborât icoanele la locul lor. Au venit toti patriarhii lumii la Ierusalim, cu prilejul implinii a 2.000 de ani de la nasterea lui Iisus, iar dupa procesiune, auzind de minunea care s-a petrecut aici, in biserica Mormântului Fecioarei Maria, au venit si s-au inchinat. Iar patriarhul Bulgariei a cerut ca aceasta sfânta icoana sa fie dusa o perioada in Bulgaria. Anul acesta speram sa ajunga si la noi, in România. Icoana Ierusalimului arata chipul adevarat al maicii Domnului. Daca aveti lucruri de acasa, orice, sa le atingeti de aceasta icoana. Pe multi i-a ajutat, chiar in probleme grave, de sanatate.”
Cu dragoste, despre manastirea româneasca din Ierihon
Moldovean hâtru, din stirpea lui Creanga – cum continui sa cred eu ca este -, parintele Anatolie glumeste cu toata lumea. Chiar se recomanda „Anatolie Pacatosu’”. Cei care nu il cunosc sau nu au auzit de el se mira cât de bine vorbeste româneste. Dar el chiar este român.
Parintele vorbeste cu dragoste si cu mândrie si despre manastirea româneasca de la Ierihon, unde a nevoit un timp. Acolo – spune el – inainte era casa mosului Dumitru, din Vaslui. El a fost casatorit acolo si a avut cu el si parintii. „Inainte de a muri – ne-a povestit Anatolie Dumitrascu – , eram cu parintele Argatu. Am vrut sa facem o bisericuta româneasca. Dar, pamântul pe care il aveam era prea putin si foarte scump. Costa doua milioane de dolari. Dar, asa a harazit Dumnezeu, prin mos Dumitru, care a donat casa lui Bisericii Române. A mai cumparat ceva pamânt. Eu am dormit in casa lui mos Dumitru, dar nu mi-am inchipuit ca chiar acolo vom ridica biserica. A fost greu sa o facem, ne-am batut pentru ea doi ani si ceva, cu patriarhia Ierusalimului. Eu, aici, am prins trei patriarhi. Al doilea, Irineu, fiind din Grecia, a vrut sa ne aduca tutela greceasca. Aici avem patriarh grec, dar in Grecia ei nu au patriarh. Patriarhul Greciei este cel al Ierusalimului. Nu au spus nimic pâna a fost gata manastirea. Insa, pâna la urma, biserica a fost trecuta in patrimoniul statului român. A iesit un lucru frumos, desi mai sunt multe de facut. Si rusii au construit in Irihon, dar au declarat lacasul biblioteca.”
„Sunt bacauan, crescut in Bacau, orasul in care am urmat cursurile Liceului Pedagogic. Ma bucur ca aici, la Ierusalim, ajung si din Tara Moldovei multi credinciosi. Multi vin de pe Valea Trotusului, de pe Valea Casinului. Sa fiti binecuvântati de Dumnezeu! Maica Domnului sa va binecuvânteze pe toti si sa nu-i uitati pe Dumnezeu si pe Maica Domnului, pentru ca atunci va fi mai greu. Suntem abia in februarie, dar eu va transmit de pe acum Sarbatori de primavara calda, cu sanatate, cu pace si fericire!” Parintele Anatolie Dumitrascu
Saptamâna trecuta, purtam un dialog cu o parte dintre membrii formatiei Haiducii din Costesti, pe care i-am cunoscut in urma cu trei ani. Au venit atunci in Bacau sa sustina un concert. Sunt virtuozi ai baladelor si doinelor, continuatori ai traditiei folclorice autentice, moldovenesti. Pasionati in acelasi timp si de natura, amatori mai mult sau mai putin de vânatoare sau pescuit. Anul acesta am fost pe la ei, prilej de a ne cunoaste mai bine.
De ce cinci?
O intrebare la care avea sa-mi raspunda Emilian Nartea. „ Formatia a luat fiinta acum unsprezece ani. La inceput am fost treisprezece. Avem s-un cântec haiducesc despre ceata de haiduci. «Noi suntem zeci… si mai multi». Normal, acum ar fi trebuit sa fim o jumatate de duzina. Dar fiindca in masina nu incapem decât cinci, astia suntem. Pentru ca noi permanent mergem cu masinuta. Ori a lui Tudor, ori a lui Gheorghita. Insa, când e nevoie, ne-adunam si cu ceilalti, care nu sunt plecati peste hotare”.
Sub poale de codru verde
Este titlul unei melodii din repertoriu lor, care aminteste de viata uneori blamata, alteori admirata a haiducilor. Am in fata mea un haiduc dârz, cu ochi patrunzatori si vorba socotita. Se simte din comportament atitudinea liderului, care nu face efort pentru a se impune. Tudor Grigorita implineste (pe 2 Mai, de Ziua Tineretului), cinzeci si noua de ani. A studiat la Universitatea de Stat din Moldova. Dupa multi ani, ca director al Casei de Cultura din Costesti, conduce in prezent sectia de Cultura din raionul Ialoveni.
Se prezinta simplu. „Eu sunt Tudor. Sa va spun cum am luat noi fiinta. La inceput am avut in comuna un cor de o suta patruzeci de persoane. La vremea aia, mai veche, când erau gospodariile agricole. Era greu de mentinut, asa ca ne-am limitat la un ansamblu de barbati. Ne-am selectat ca gen de arta folclorul. Un gen care n-a fost studiat indeajuns. Multe piese necunoscute pe care am incercat sa le scoatem din anonimat. Melodii, pe care le-au cântat, inainte de vreme, parintii nostri, preluate la rândul lor de la parinti. Lansarea, sa-i zicem mai oficiala, a fost când am cântat la comemorarea a cinci sute de ani de la trecerea in nefiinta a Domnitorului Stefan cel Mare. Piesele noastre nu sunt de larg consum. Repertoriul tine mai mult de haiducie, de barbatie. Sa putem reda si demnitatea de neam si patriotismul, pentru ca influente vin din toate directiile. Melodiile fiind mai putin cunoscute, ne-au imprimat si noua un anumit stil, si ca interpetare, si ca tinuta. Acum in tara sunt tot felul de haiduci”. Toti membrii formatiei sunt imbracati in port popular. Tinuta de iarna este compusa din suman, cizme inalte din piele, caciula de miel, camasa din in brodata, itari si chimir. Instrumentele traditionale la care se acompaniaza sunt confectionate de mesteri artizani sau chiar de catre ei.
Cobza si ecologia
Il intreb pe Tudor Grigorita de când n-a mai fost la pescuit. Am aflat ca, in urma cu un an, a organizat in localitate un festival inedit, pentru o cauza nobila. A mobilizat toate satele din jur, ca prin cântec si joc, sa atraga atentia asupra starii râurilor si lacurilor din zona. Efectul a fost scontat. Oamenii au inteles indemnul si au trecut la treaba. S-au apucat de curatenie, ecologizare, salubrizare si plantari de pomi. Lacul Costesti, imprejmuit de dealuri, este populat cu specii de peste de toate dimensiunile, tentante pentru orice pescar sportiv. „N-a mai fost timp de mers la pescuit.
Amintiri de povestit sunt. Programul meu este acum foarte incarcat. Dar pe mal de ape am mai fost… sa cântam unde am fost invitati, chiar si in mijlocul naturii.” Face ce face si vorba o aduce tot catre muzica. Suntem intrerupti des. Concis si scurt, da indicatii. Colegii din formatie isi pregatesc instrumentele. Un alt spectacol va incepe curând. Haiducii nu se tem de concurenta. „Noi suntem foarte descurcareti. Din ce pricina? Putem cânta si fara sonorizare. Iesim incet, cu cobza, cu acordeonul, cu naiul. Dam drumul la voci, ca le avem puternice, programu-i pregatit dinainte, si-ncepem. Vin astazi vedete, din astea mondiale, dar nu pot iesi sa cânte, cu instrumentele pe viu. Fara fonograma, fara acustica, nu pot tine programul. Am mers odata pe platoul unei unitati militare. Se sarbatoreau douazeci de ani de la fondarea trupelor regale de garda. Lume multa. Au venit vedete de tot neamul. Era ceata, negura, umiditate. Nicio sursa informationala nu functiona. Vedetele stateau si se uitau, n-au putut evolua. Am iesit noi. Si-am tinut intreg programul. Numai noi cinci.” Este chemat. Incepe programul artistic. A ramas sa vorbim despre intâmplarile de la pescuit, dupa. Au intervenit insa alte modificari in program. Ramâne pe data viitoare. La mijlocul lunii viitoare sustin un concert la Iasi. Poate ajung in vara si in Bacau. Totusi n-am plecat de la ei cu mâna goala. Haiducii mi-au impartasit din secretele lor o reteta, veche de secole, mostenita de la cei care au trait cu adevarat in codrii vestiti ai Moldovei.
Miel haiducesc
Se stie. Carnea de miel este gustoasa, dar dificila la gatit. Pentru acest preparat nu avem nevoie nici de cuptor, de tigai sau oale de pus la fiert. Pentru ca se apropie sezonul mieilor, reteta se adreseaza celor care au un petec de curte ori gradina, sau merg la iarba verde, cel putin doua zile. Prima data trebuie facut rost de materia prima, in viu. Mielul trebuie sa aiba de la minim zece kilograme, pâna la treizeci, când deja este berbecut. In functie de greutate, trebuie sapata si groapa in care se va forma jarul. Adâncimea este de circa un metru, dimensiunile pe latime si lungime, fiind cu zece centimetri mai mari pe contur, fata de marimea mielului. De aici si cantitatea necesara de lemn care va fi transformata in jaratec. Daca va pricepeti, jupuiti singur mielul si scoateti separat maruntaiele, din care faceti o umplutura, asemanatoare cu drobul. Daca se ocupa de el un meserias, obligatoriu sa va dea si blana jupuita. Aceasta se sterge pe interior cu o cârpa umeda, curata si se presara cu putina sare. Se detaseaza picioarele de la genunchi si capul cu gât cu tot. Se dezoseaza pe cât posibil spata si pulpele, punând deoparte carnea. Ce ne mai trebuie: condimente, miez de nuca (trei sute de grame), trei oua, patru capatâni de usturoi, patru cepe, doua mâini de prune uscate fara sâmburi. Si, foarte important, doi litri de vin alb, de butoi.
Mod de preparare
Organele si carnea dezosata se toaca pe un butuc, cu satârul, in bucati putin mai mari. Se amesteca impreuna cu legumele, (ceapa, ardei, ghebe de la borcan daca avem) si se presara deasupra, condimentele. De preferat, proaspete. Cimbru, izma (menta), maghiran. Unii prefera sa caleasca ceapa. Miezul de nuca si prunele dau si ele aroma. Nu trebuie sa lipseasca nici o mâna de catei de usturoi. Sare, dupa gust. Compozitia aduce putin cu drobul. Cu ea se umple mielul, indesând-o si in zona toracica. Se coase abdomenul cu grija, des, folosind ata groasa de in sau cânepa. La nevoie merge si rafia. Inainte de a-l inchide, se toarna in el vin. Se aduna picioarele si se leaga cu o sârma mai groasa, careia ii lasam un capat mai lung, folositor la scos mielul din groapa, când e gata. Se lasa sa se marineze asa, intr-un vas mai mare, trei patru ore pâna se face jarul. Separat, se face un mujdei din doua capatâni de usturoi pisat, un plic de piper macinat, unul de boia rosu, cimbru si maghiran si un litru de vin. Cu el se freaca bine pe interior, blana jupuita. Aceasta se coase la fel, des. Inainte de a se inchide ermetic, se toarna mujdeiul peste mielul aflat inauntru. O parte din pamântul scos din groapa, amestecat cu apa pâna devine ca o clisa, se foloseste pentru a imbraca blana, pâna când mielul arata ca un ditamai bulgarele de lut. Se scoate o treime din jar din groapa si se aseaza cu cusatura in sus. Se acopera cu jaratec si deasupra se aprinde un alt foc. Când si acele lemne se fac jar, se acopera groapa cu un strat de cinsprezece centimetri de pamânt. Nu mai aveti de asteptat decât… vreo noua ore. Daca pe fundul gropii ati pus pietre mai mari de râu, reduceti timpul de asteptare cu jumatate de ora. Când il scoateti, pielea si blana se indeparteaza precum coaja de pe ou. Pofta mare!
In numarul viitor, pentru ca vine si martisorul, doamna Tuti Beteanu ne invita la pescuit.
Inevitabil, gazetarul este interesat pentru cine scrie, de cine este citit, care sunt asteptarile din piata, subiectele, temele celui care cumpara gazeta. Pe lânga studiile de piata, informatii utile vin si din reteaua de distributie directa (puncte de difuzare la liber, volanti), dar si de la colaboratori. In ultimii ani, pentru siguranta si eficienta, se mizeaza pe cresterea numarului de abonamente, astfel ca tirajul sa aiba, in proportie de 40-50 la suta, difuzarea asigurata.
Pe linia intâi a frontului sunt, evident, postasii, cei care, in cea mai mare parte, incheie contractele, ii cunoste pe fiecare, le stie reactiile, mobilul, interesul pentru un anumit gen de presa. El transporta ziarul, numai el stie cum, la cutia postala, la poarta sau direct in casa, indiferent de vreme, distanta, starea de sanatate sau psihica.
Zilele trecute am fost la Beresti Bistrita, la Ghiseul Postal (fost oficiu), unde, aveam sa aflu ca sunt multe abonamente la ziarul Desteptarea, mai multe chiar ca intr-un oras. Care este secretul, am vrut sa aflu de la cei patru lucratori postali. Raspunsul a venit de la oficiantul rural Vica Hura, absolventa a Liceului de Posta si Telecomunicatii din Bacau, care lucreaza la Posta din 1977, aproape 40 de ani doar la Beresti Bistrita: nu exista niciun secret, este vorba de pasiune, de munca si responsabilitate.
Oamenii cu tolba
GHEORGHE SOARE
Masina cu efectele postale vine, zilnic, intre orele 11.00 – 12.00. Depinde de vreme si de cantitatea „marfii”. Dupa predare, toti lucratorii trec la cartare, mai simplu, se face repartizarea pe localitati si, evident, pe postasi: prezentari mandate, mesagerie, corespondenta, achitari – incasari, cupoane de pensii, facturi E-ON, alocatii, scrisori, felicitari, presa, materiale promotionale etc., dar si obiecte la vânzare libera. Totul nu dureaza decât o ora, dupa care postasii Gheorghe Soare, Adriana Malinici si Carmen Lenuta Chiraples iau tolba si…la drum. Cu multi ani in urma, postasii primeau o remiza, pentru cal si caruta (sareta), pentru a se deplasa in sectorul repartizat.
Carmen Chiraples -postasului ii sta bine cu drumul
Astazi? Astazi, fiecare postas se descurca cum poate, cu bicicleta, caruta, masina (!), dar cel mai sigur pe jos, câte 20-30 de kilometri, in fiecare zi. Gheorghe Soare are de distribuit abonamente de la Desteptarea, dar si de la ziare centrale. Nu mai este presa ca inainte, când o carau cu sareta, acum incape totul in tolba postasului, care tot ajunge la 10-15 kilograme.
Neam de postasi
Postasii sunt purtatori de valori, au raspundere, dar si riscuri, despre care nu le place sa vorbeasca. Ploua, ninge, bate vântul, zi sau noapte, pe câmp sau prin padure, postasul trebuie sa ajunga la fiecare destinatar.
Gheorghe Soare
„De 25 de ani bat satele, la portile oamenilor: Posta!, Postasul! Am fost patru copii acasa, toti am urmat Liceul de Posta, trei fete la Telefoane, eu la Posta. Oamenii sunt intelegatori, amabili, ii cunosc pe toti, insa când este vorba de pensii, alocatii, ajutoare sau presa nu admit nicio intârziere. Uneori ma apuca seara, noaptea, mai primesc reprosuri, insa niciodata nu se intâmpla sa nu ajung la fiecare”, imi spune Gheorghe Soare.
In aceasta meserie, aveam sa aflu, oamenii apreciaza seriozitatea, punctualitatea si cinstea postasului. Dupa ce si-a pus in ordine distributia din acea zi, Gheorghe Soare arunca tolba pe umar si pune bicicleta in miscare: „Hai, fetita, avem drum lung astazi”, il mai aud.
„Mersul pe jos face bine la sanatate”
Firava, dar batoasa, altfel n-ar putea ridica geanta de jos, Adriana Malinici este postas de 20 de ani. Acum are de distribuit efectele postale in Padureni, Climesti si Brad. In functie de pondere, isi stabileste traseul. „Eu am mai putine abonamente, satele sunt mai saracute, dar ii bat mereu la cap, imi promit, apoi uita. Ce vor sa citeasca? De toate, apreciaza ziarul de vineri, tinerii cauta la publicitate locuri de munca, vânzari, ii intereseaza informatiile despre banci, dar si politica, toti fac politica”, imi spune doamna Adriana. Nu a avut niciun necaz, o cunoaste lumea, o respecta, multi o astepta-n poarta, le duce cuponul de pensie, banii, alocatiile, ajutoarele sociale. Glumeste ca ii place sportul, face bine mersul pe jos.
Adriana Malinici si Carmen Chiraples
Cu tolba isi câstiga salariul si, poate, pensia! La despartire zice ca, drept recompensa ca am venit sa scriu despre postasii din Beresti, o sa mai faca câteva abonamente la Desteptarea. „Un ziar bun, zice si lumea, dar n-are programele Tv, cauta oamenii. E mare lucru, ca v-ati gândit si la postasi. Nu ma gândeam in veci ca o sa fiu data la ziar”, zice din mers postarita.
Mama i-a predat lectii de postas
Cu mezina Lenuta Carmen Chiraples, fiica de postarita, alura de voleibalista, mereu cu zâmbetul pe fata, stabilim sa mergem la un abonat. „Nu-i departe. Este cel mai fidel cititor de Desteptarea”, ma atentioneaza. Pe drum aflu ca lucreaza de sapte ani la Posta, are doua fete, a mai incercat si alte meserii, insa la Posta ii place. „E greu, dar e munca frumoasa, fac zilnic 20-30 de kilometri cu geanta in spate, insa trec repede, stau de vorba cu multe persoane, duc si aduc stiri, le fac oamenilor mici bucurii, le duc chiar si mesaje dintr-un sat in altul, sunt postas, nu?”, spune glumind Carmen. Are un sector greu, Beresti Bistrita, Ciumasi, Borleanu si Fagetel. Luna aceasta este fruntasa la abonatii de la Desteptarea.
Ajungem la familia Doroftei, Mihai si Maria, retrasi la „casa de vacanta”, dupa pensionare. „Noi, domnule, citim presa de când ne stim. Imi place sa citesc, ma intereseaza ce se intâmpla in lume, in tara. E un ziar bun, are de toate, un rând nu ramâne necitit. De multe ori recitesc unele articole. Ne-am invatat si nu putem fara ziar”, spune domnul Mihai Doroftei.
Mai practica, doamna Maria face rapid o socoteala, la intrebarea mea daca un abonament nu este un efort prea mare, cu 20 de lei, la tara, poti face ceva. „Sunt bani dati cu dobânda, iar daca nu ne-am imbogatit pâna acum, nici nu o sa saracim. Dar eu zic ca suntem mai bogati cu un ziar in casa”, afirma, rasfoind deja ziarul, doamna Maria.
Imi pare rau ca nu pot ajunge la toti abonatii din Beresti Bistrita, insa ii rog pe noii mei prieteni sa-i salute din partea noastra.
“A scris la ziar” nu-i doar o sintagma, oamenii au incredere in cuvântul scris, cum nu trebuie sa uitam ca alaturi de noi este si POSTASUL, fara el, fara daruirea lui, ziarul nu ar ajunge in fiecare zi la cititor. „Scrieti, ca noi suntem aici. Transmiteti la toti sanatate, bucurii, articole frumoase, de la familia Doroftei, din Beresti Bistrita”, ne spun la despartire prietenii nostri.
Multumim frumos!, la fel si dumneavoastra.
* in vreme ce E.On si Primaria Bacau numara stâlpii, bacauanii isi baga degetele in ochi din cauza intunericului
Primaria Bacau si E.ON au semnat, zilele trecute, un contract de mentenanta a retelei de iluminat public din municipiu, mai exact a partii de cabluri electrice. Un alt contract, semnat cu o alta societate, se refera la schimbarea becurilor arse.
Cu alte cuvinte, in cazul in care apare o avarie la cabluri, Primaria face comanda la E.ON, iar echipa de interventie remediaza avaria.
Contractul ar fi trebuit sa inlature numeroasele situatii când strazi intregi stau in bezna cu zilele, fiindca pâna acum serviciul de mentetanta s-a aflat in aer, iar avariile erau multe si nerezolvate. Lucrurile nu par insa sa se fi schimbat nici dupa semnarea acestui nou contract. Bunaoara, cartierul Cornisa a stat in bezna aproape doua saptamâni pâna sa fie remediate avariile aparute la un cablu subteran.
La fel se intâmpla la intersectia strazilor Milcov si Alecu Russo (pasajul Letea), unde „noaptea nu este deloc lumina, ci doar ceea ce se “scurge” de la stâlpii noi montati pe pasaj. In rest, bezna si intuneric. Haitele de câini isi dau intâlnire in acest loc si avem parte de un scandal monstru in toiul noptii. Parca functionarii Primariei nu mai au ochi si urechi de vazut si auzit despre problemele bacauanilor. Sa nu uite ca sunt platiti din banii contribuabililor. Bacaul a ajuns intr-un hal fara de hal. Daca acum câtiva ani ne mândream cu drumurile si curatenia orasului, acum e jale. Poate cineva se va sesiza si va tine cont si de parerile noastre”, spune un cititor al cotidianului „Desteptarea”.
Multe sesizari privind iluminatul s-au facut si pe site-ul domnuleprimar.ro, insa de multe nu se stie si la dispeceratul E.ON, unde lumea ar trebui de asemenea sa reclame.
Legislatia prevede ca retelele publice de iluminat sa treaca in intregime in gestiunea primariilor, dar acest proces taraganeaza. Dupa cum spun reprezentantii Primariei, este vorba despre angajarea banului public intr-o chestiune de mare anvergura. Procesul de preluare este in derulare, iar experti evaluatori independenti verifica, la solicitarea Primariei, inventarul de stâlpi, cabluri si celelalte instalatii pe care ar trebui sa le preia de la E.ON, fiindca asa cere legea.
Pâna când se va face lumina in tot acest hatis birocratic, bacauanilor le vine rândul pe rând sa stea in intuneric, din cauza numeroaselor avarii.
Asa s-a intâmplat si marti seara, când cartiere intregi, din Serbanesti pâna in centru si pâna la Stadionul municipal au ramas fara curent. “La noi, in Serbanesti, curentul cade foarte frecvent. Suntem tot timpul pregatiti cu lumânari, iar când se face bezna, ne adunam cu toata familia in bucatarie si povestim câte-n luna si in stele. Duminica ne cumparam din târg doua lampi cu gaz, ca pe vremea bunicii, fiindca sunt mai sigure, te poti baza pe ele”, povestea, marti seara, Dora Munteanu, o cititoare a “Desteptarii”, in timpul avariei de electricitate.
– in adapostul Primariei au fost gasiti doar 1500 din cei 3.600 de câini declaratI de autoritati – prefectul a declarat ca nu e nevoie de referendum in problema animalelor fara stapân
Sefii de deconcentrate s-au reunit joi, 26 februarie, in sala mare a Palatului Administrativ, in Colegiul Prefectural. Dorian Pocovnicu, prefectul judetului Bacau, le-a reamintit celor de fata ca la intâlnirea din ianuarie a fost abordata situatia câinilor comunitari, invitati fiind si reprezentantii Primariei Bacau, institutia „in care s-au constatat cele mai multe deficiente”, a precizat Dorian Pocovnicu.
La discutii au participat, atunci, Iulian Stoican, consilier cu atributii de viceprimar, si Gabriel Gritcu, directorul Directiei de Servicii Publice (DSP). S-a discutat despre numarul câinilor din adapostul Primariei, conditiile, precum si prevederile legale cu privire la amenajarea spatiilor de cazare. Partile si-au prezentat punctul de vedere, iar prefectul le-a cerut sa relationeze si sa caute solutii impreuna.
Joi, Dorian Pocovnicu a anuntat ca medierea initiata de Prefectura a avut succes: „Problemele privind comunicarea nu erau din partea DSV, ci a Primariei Bacau, ai carei reprezentati s-au aratat destul de iritati. Dupa acea sedinta, institutiile care actioneaza pe acest segment au facut demersuri si au deblocat situatia.”
Nu sunt 3.600, ci doar 1537!
Cu amanunte a venit Carleta Bodea, directorul DSV Bacau: „In urma solicitarii dumneavoastra de a avea un plan comun, DSV a monitorizat situatia din adapost si a dispus inventarierea câinilor, despre care se stia ca sunt 3.600-4.000, dar numai in evidentele scriptice erau atâtia, in realitate sunt 1.537.
In cadrul planului de masuri, s-au construit boxe individuale, acum au conditii corespunzatoare de cazare, mijlocul de transport este corespunzator si exista contract cu un medic veterinar care asigura tratarea, vaccinare si sterilizarea câinilor.” Prin urmare, DVS a dat liber la capturarea maidanezilor.
Prefectul judetului a insistat ca, in continuare, institutiile trebuie sa dea dovada de seriozitate: „Practic, s-a reluat capturarea câinilor fara stapân, iar Primaria Bacau trebuie sa-si faca treaba. Se dovedeste ca nu e nevoie de niciun referendum, nici de alte actiuni de imagine, e nevoie doar ca institutile de pe acest segment sa-si faca datoria.”
Consiliul pentru Dezvoltare Regionala a avut loc pe 25 februarie, la Piatra Neamt
Consiliul pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est a aprobat Regulamentul de organizare a concursului pentru angajarea noului director general al Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est. Concursul va avea loc la Piatra Neamt pe 25 martie si va permite ocuparea postului de conducere ramas vacant in fruntea acestei agentii, dupa ce fostul director general, Constantin Apostol, a primit din partea unei instante judecatoresti interdictia de a mai ocupa acest post, fiind condamnat la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare intr-un dosar de coruptie.
Consiliul pentru Dezvoltare Regionala a confirmat si numirea in functia de director al Directiei Organism Intermediar al Programului Operational Regional Nord-Est pe Nicolaie Burghelea, care a ocupat, pâna acum, postul de director adjunct al acestei Directii. Burghelea vine, pe aceasta functie in locul lui Gheorghe Harja, condamnat de asemenea la doi ani si sase luni de inchisoare cu suspendare in acelasi dosar de coruptie.
ADR Nord-Est a comunicat ca detaliile privind organizarea si desfasurarea concursului pentru postul de director general vor fi publicate ulterior. Sedinta Consiliului pentru Dezvoltare Regionala a fost prezidata de Cristian Adomnitei, presedinte in exercitiu al acestui organism si presedinte al Consiliului Judetean Iasi.
* detinuta de Ioan Neculcea, compania a câstigat o licitatie organizata de Societatea Nationala Nuclearelectrica SA
Firma bacauana General Constructii Tehnice Plus SRL, cu sediul in Filipesti, apartinând omului de afaceri Ioan Neculcea, a fost desemnata câstigatoarea licitatiei deschise de executare a unor lucrari de renovare a unor locuinte din Campusul Cernavoda, proprietate a Societatii Nationale Nuclearelectrica SA. Valoarea contractului se ridica la 415.151 de lei. „Este vorba despre o serie de lucrari de ignifugare sarpante, poduri si camere mecanice la niste locuinte de la Cernavoda. Contractul se va derula pe durata a patru luni”, a declarat Ioan Neculcea (foto), administratorul firmei General Constructii Tehnice Plus Bacau.
Antreprenorul bacauan nu este la prima participare in zona Cernavoda, in urma cu cinci ani, una dintre firmele sale livrând solutiile de ignifugare ale unor ateliere din cadrul complexului nuclear. De altfel, de mai bine de 10 ani, Ioan Neculcea a reusit sa-si construiasca un renume in domeniul producerii substantelor de protectie impotriva focului.
Astfel, multe dintre realizarile bacauanului au primit, de-a lungul anilor, recunoasteri din partea mediului stiintific si de afaceri, fiind medaliate cu aur si argint la saloanele de inventica din lume: IGNILEM O.C – 96, „Solutia pentru materiale textile OANA” (printre beneficiarii care au utilizat aceste materiale ignifuge numarându-se Palatul Cotroceni, Centrala Nucleara Cernavoda, Banca Nationala a României – filiala Bacau, Catedrala Arhiepiscopiei Romanului etc.).
Continuam cu alimentatia sugarului dupa vârsta de 5-6 luni. Daca pâna la 6 luni laptele este suficient pentru crestere, dupa aceasta vârsta nu poate sustine singur nevoile de dezvoltare ale organismului, motiv pentru care vom introduce alimente noi in meniul copilului, adica vom diversifica alimentatia. Este foarte important sa introduceti corect alimentele noi pentru ca acum se formeaza gustul, obiceiurile culinare sanatoase si se pun „bazele” unor viitoare boli: alergii, hipertensiune arteriala, obezitate, diabet etc.
Când trecem la diversificarea alimentatiei sugarului ar fi bine sa tineti cont de câteva repere:1) copilul sa fie sanatos – sa nu fie racit sau in tratament cu antibiotic, sa nu prezinte diaree, sa fie la distanta de vaccinare cu aproximativ 5-7 zile; 2) se introduce câte un singur aliment nou in aproximativ doua saptamâni pentru a lasa timp organismului sa se obisnuiasca cu el; 3) alimentul nou se introduce treptat, de la 1-2 lingurite pâna la un bol de 150 – 200 ml, tot in acelasi interval de timp (doua saptamâni) pentru a testa toleranta digestiva la acel aliment; 4) daca apare intoleranta la alimentul nou (varsaturi, diaree, alergie) nu fortati copilul – reintroduceti-l peste alte 2-3 saptamâni si daca reapar manifestarile anterioare, evitati alimentul; 5) tineti cont de preferintele alimentare ale copilului, dar aveti grija sa alcatuiti un meniu echilibrat – s-ar putea ca micutul sa prefere lapte la sân pâna „merge la scoala”, dar parintele corect informat il va ajuta sa descopere alimente noi (fructe, legume, cereale, carne, brânza de vaci prospata, galbenus de ou, iaurt); daca micutul refuza constant ficatul de pui sau, mai rau, varsa de câte ori il dati inseamna ca trebuie sa tineti cont de copil (si parintii evita mâncarurile care nu le plac).
Se recomanda sa incepeti cu sucul de fructe ( mar, para, portocala), suc de morcov – preparate in casa (nu din cutia de pe raftul magazinului), apoi pulpa de fruct (mere, pere, caise, piersici, nectarine etc) rase pe razatoare de sticla sau plastic pentu a nu distruge vitamina C naturala (lama metalica a storcatorului) si dati copilului imediat ce le-ati preparat (vitamina C naturala dispare dupa 15-20 minute de contact cu aerul). NU folositi fructe cu seminte pâna la vârsta de 1 an (capsuni, fragi, zmeura, mure) pentru ca pot declansa alergii, punând in pericol viata copilului. Folositi fructele tarii in care traieste copilul, in anotimpul in care sunteti, deoarece sunt mai bogate in vitamine decât fructele coapte in containere.
Dupa vârsta de 6 luni se pot introduce cerealele fara gluten – fie in lapte, in fruct sau simple. Glutenul este o componenta a fainii de grâu care poate declansa alergie cu diaree si scadere in greutate; din acest motiv nu dam pâine la copilul pâna la 1 an. Tot dupa 6 luni se poate introduce banana, e bine sa stiti ca banana coapta poate favoriza constipatia iar banana cruda (verde) poate declansa diareea.
Urmeaza sa introducem supa de legume care aduce aport de fibre vegetale si saruri minerale. Fibrele vegetale vor ajuta la eliminarea deseurilor si vor proteja copilul de constipatie iar sarurile minerale vor ajuta celulele organismului sa functioneze optim. Folositi morcov, pastârnac, patrunjel (radacina si frunze), dovlecel, ardei, conopida etc. Evitati telina care poate da alergii. NU puneti sare la fiert pentru ca legumele au sarurile proprii si-l veti proteja pe micut de valori mari ale tensiunii când va fi adult, pentru ca nu i-ati dezvoltat gustul pentru sarat. Puneti ulei la sfârsitul fierberii (dupa ce ati stins focul), de preferinta de prima presa (masline sau floarea soarelui).Va recomand sa pasati legumele printr-o strecuratoare deasa, care poate fi metalica, si apoi sa le amestecati cu zeama in care au fiert, pentru a folosi toate elementele nutritive; legumele pasate isi pastreaza textura fata de cele date la blender si vor forma deprinderea de a mesteca si inghiti alimente cu consistenta mai solida decât laptele.
Supa de legume va fi baza in care veti introduce treptat carnea, brânza calcica, galbenusul de ou fiert tare, care aduc aport de proteine, adica „caramizile” din care se construiesc organele. Carnea poate fi de pui, curcan (crescuti la curte, fara hormoni de crestere), vita – fiarta cu legumele si data prin blender sau data de doua ori prin strecuratoare (pentru a putea fi digerata de micut) si nu taiata cu cutitul. NU folositi peste inainte de 1 an, deoarece poate declansa alergii (nici fructe de mare). Carnea de porc slaba se recomanda dupa vârsta de 3 ani, datorita continutului mare de colesterol (grasime care se depune pe interiorul vaselor de sânge, ingustâdu-le si facându-le mai putin elastice). NU folositi albusul de ou pâna la 1 an – poate cauza alergii. Iaurtul poate fi introdus dupa 7-8 luni, un iaurt natural, cu un continut moderat de grasimi 1,8% – 2,5%; fructul il puteti adauga proaspat in iaurt. NU folositi miere de albine inainte de 1 an, deoarece poate cauza alergii sau o boala grava (botulism). Folositi pentru indulcit sirop de zahar brun. Faceti budinci cu orez si mar in casa; evitati dulciurile din comert, pe cât posibil.
In incheiere, va amintesc ca introducerea alimentelor noi in alimentatia copilului este o provocare pentru dumneavoastra ca parinte, pe care va rog s-o abordati cu rabdare, fantezie si tenacitate. Cu cât amânati momentul, cu atât va fi mai greu; nu dezarmati la primul refuz al micutului; incet, incet, laptele va fi inlocuit de o gustare pe baza de fructe, o masa principala la prânz cu supa de legume in care veti adauga o zi carne, o zi brânza calcica, o zi galbenus de ou, o alta gustare care va contine iaurt cu fruct proaspat, biscuit fara gluten, budinca facuta in casa; in final sugarul va primi 2 -3 biberoane cu lapte (180 – 210 ml/biberon) – preferabil dimineata si seara, in care puteti adauga cereale fara gluten.
In speranta ca informatiile va sunt de folos, va astept in numarul viitor cu informatii corecte privind ritmul de crestere si dezvoltare al micutului dumneavoastra, ajutându-va sa fiti parinti responsabili.
Duminica, iubitorii de teatru au un nou prilej de bucurie. Actorii de la „Bacovia” se vor prezenta in fata publicului bacauan cu doua spectacole. De la ora 11.00, cei mici sunt invitati la spectacolul „Pinocchio” dupa Carlo Collodi, in regia lui Laurentiu Budau.
In aceasta piesa, papusile vor fi mânuite de actorii Andreea Sandu, Alina Neagu, Adina Iftimie, Laurentiu Budau, Marian Puiu Gheorghiu, Tiberiu Gabor Bitere si Mihaela Popa. Publicul adult, este asteptat de la ora 18.00 la un spectacol de exceptie.
„Când ai o soacra avara, sta ca dracu’ pe comoara” este o adaptare de Radu Bogdan Ghelu, dupa comedia in versuri „Pacaliada” de Ion Ghelu Destelnica, piesa ce-i aduce pe scena pe actorii Corina Goranda, Stefan Ionescu, Dumitru Rusu, Daniela Vrinceanu, Florina Gazdaru si Stefan Alexiu. Regia artistica a spectacolului este semnata de Radu Bogdan Ghelu.
Stiinta Bacau- Medicina Târgu-Mures (sâmbata, ora 11.00, Sala Sporturilor)
Când zici Stiinta, zici victorie. Si suna al naibii de bine! Miercuri, Stiinta a obtinut cel de-al 16-lea succes, impunându-se cu 3-0 (21, 14, 26) pe terenul revelatiei CSM Târgoviste si ipotecând titlul de câstigatoare a sezonului regulat. „E adevarat, nu mai putem pierde locul 1. Doar daca facem nebunii, insa va garantez ca n-o sa facem. Ramânem in priza, cu atât mai mult cu cât ne continuam seria de jocuri in ritmul sâmbata-miercuri- sâmbata”, a declarat antrenorul Stiintei, Florin Grapa, care a prefatat astfel si meciul de sâmbata, de acasa, cu Medicina, din antepenultima runda a sezonului regulat.
Rezultatele intermediarei de miercuri: U Cluj – Volei Alba Blaj 0-3, Medicina Tg. Mures – SCM U Craiova 3-1, CSM Târgoviste – Stiinta 0-3, Unic Piatra Neamt – Penicilina Iasi 3-0, CSM Satu Mare- Dinamo (s-a jucat la Bucuresti) 0-3, CSM Bucuresti – CSM Lugoj 3-0.
Programul etapei a 20-a: Alba Blaj – CSM Bucuresti, CSM Lugoj – CSM Satu Mare, Dinamo – Unic, Penicilina Iasi- CSM Târgoviste, Stiinta – Medicina, SCM U Craiova – U Cluj.
Stiinta Municipal Dedeman – HC Odorhei (sâmbata, ora 18.00, Sala Sporturilor, netelevizat)
OK, confruntarea de la Vaslui a fost una importanta. Dincolo de faptul ca a aratat „cini-i saf la noi, in Moldova”, a asigurat Stiintei MD linistea unui loc in play-off. Dar- nu-i asa?- un meci cu Ordorheiul e cu totul altceva! Acesta nu tine cont de haul din clasament, chiar daca tocmai acest hau ar putea face ca Stiinta MD sa se reintâlneasca in prima faza a play-off-ului.
Odorheiul vine la Bacau din postura de vice-lidera, care are un meci mai putin disputat decât fruntasa Minaur. Si da peste o Sala a Sporturilor care sigur se va umple (mai ales ca meciul e netelevizat), dar si peste un adversar care se afla in revenire de forma. Dupa doua victorii la scor identic, 26-23, contra Potaissei si a Vasluiului, studentii bacauani trebuie sa confirme asteptarile si la examenul de sâmbata, contra harghitenilor.
„Traversam un moment bun, iar pentru a continua seria rezultatelor favorabile, avem nevoie de suporteri, pe care-i asteptam intr-un numar cât mai mare la sala”, a fost mesajul adresat publicului bacauan de catre centrul Stiintei MD, Ionut Rotaru. Gazdele se prezinta cu lotul complet, Marius Bondar si Martin Johannson fiind recuperati dupa problemelele medicale care i-a tinut pe tusa in confruntarea importanta de la Vaslui. Dar un meci cu Odorheiul e cu totul altceva! Indrazniti numai sa spuneti ca nu-i asa!
Programul complet al etapei a 20-a (sâmbata, 28 februarie): CSU Suceava- Potaissa Turda, Dinamo Bucuresti – HCM Baia Mare, Poli Timisoara- Energia Pandurii Târgu-Jiu, Stiinta MD – HC Odorhei, CSM Bucuresti – HC Vaslui (se joaca duminica, 1 martie), HCM Constanta – Steaua Bucuresti (se joaca miercuri, 4 martie). Dunarea Calarasi sta.
CS Balotesti – Sport Club Bacau (sâmbata, ora 11.00)
Anul acesta, primavara ligii secunde vine in ultima zi de iarna. Iar pentru Sport Club, campionatul se reia la Balotesti si ar trebui sa se incheie pe un loc fruntas in play-off. Asta daca vine, in sfârsit, dezghetul si se rezolva problemele financiare care macina echipa bacauana. Termenul limita pâna la care gruparea prezidata din aceasta iarna de Cristi Ciocoiu trebuie sa faca rost de bani pentru a inchide proiectul de finantare nerambursabila acordata de Consiliul Local anul trecut este 26 martie.
„Banii acestia trebuie asigurati din mediul privat. Cu toate ca nu avem niciun fel de garantii, sunt increzator ca vom gasi solutiile financiare necesare. Cert este ca, in acest moment, singurul lucru care arata bine la echipa e chiar echipa”, a declarat Ciocoiu. „Intr-adevar, echipa se prezinta bine si putem câstiga pe terenul oricarui adversar din serie. Avem un vestiar curat si, chiar daca exista nemultumiri pe marginea intârzierilor salariale, aceste nemultumiri sunt la limita de jos”, a completat antrenorul Cristi Popovici, care este convins ca elevii sai vor incepe sezonul de primavara cu o victorie la Balotesti.
Dupa Ungureanu, Predoiu, Oltean si Adi Hurdubei, bacauanii au renuntat si la Bogdan Rusu. Intrat in ultimele sase luni de contract, la fel ca si Hurdubei, Rusu a refuzat sa-si prelungeasca acordul cu Sport Club si a fost pus pe liber. Daca nu-si va rezilia contractul, atacantul va merge pâna la finalul sezonului la echipa satelit Sport Club II din Liga a IV-a. Sâmbata, la Balotesti, in lotul SC-ului se vor regasi si nou venitii Miron, Druga, Ursu, C. Neagu, Vl. Pavel si A. Pavel. Chiar daca am plecat de la Ceahlaul, care este o echipa de prima liga, pentru mine, venirea la Sport Club nu reprezinta un pas inapoi. Sper sa ajung inapoi, in prima liga, cu Bacaul”, a declarat atacantul Andrei Pavel.
Programul complet al etapei a 17-a: Unirea Slobozia- Rapid CFR Suceava, CS Balotesti – SC Bacau, Sageata Navodari- Academica Pitesti, CF Braila – FC Voluntari, FCM Dorohoi – Gloria Buzau, ACS Berceni – Farul Constanta.
Pe vremea comunistilor, spre finalul anilor ’80, ne plateam intens datoriile de tara. Si am facut sacrificii care ne-au iesit pe ochi, de care unii am uitat, unii poate nici nu am stiut. Ne opreau ascensorul, ne taiau apa calda si caldura, bacaniile abundau doar de stevie la borcan, creveti si praf de oua, ne omoram la cozi pentru jumatate de litru de ulei pe luna si câteva portocale de sarbatori, umblam cu masinile o duminica da, alta ba. Basca, ne taiau des si lumina.
Cred ca nu era casa in care sa nu fi existat un snop de lumânari sau chiar lampi cu fitil si gaz, cum vedeam in grajdul vacii, la bunica. Când ti-era lumea mai draga, uneori in timpul serialului Dallas sau al Actualitatii Românesti de la Radio Europa Libera, poc! se facea intuneric si liniste deplina, cu exceptia injuraturilor de rigoare.
Tata, hâtru de felul sau, obisnuia sa iasa pe casa scarii si se apuca de cântat, pe intuneric, “Partidul, Ceausescu, România!”. Vecinii se amuzau, iar mama, innebunita de panica, incerca sa il traga in casa, sa nu il toarne careva la Secu. Asa ne petreceam, in armonie, aproape fiecare seara.
Invatam la lumânare, iar ai mei, cadre didactice, isi pregateau lectiile asisderea. Pe atunci, ca mijloace de divertisment, aveam doar un radio Gloria, un televizor Diamant si un magnetofon Grundig. Evident, inutile in intunericul oferit de partid. Si totusi, parca nu era atât de apasatoare inutilitatea lor, cum este astazi inutilitatea zecilor de gadgeturi pe care le avem prin casa, in lipsa curentului. Caci, furnizorul de electricitate tine sa ne reaminteasca periodic cine suntem si din ce vremuri izvorâm.
Nu stiu cum se face, dar si astazi, când ti-e lumea mai draga, poc! se face intuneric. Numai ca, acum, nu mai sunt doar doua ore de program la televizor, ci peste o suta de canale ticsite cu programe pentru toata lumea. Acum avem calculatoare care, evident, nu functioneaza doar cu vorba buna, internet ioc, bateriile de la tableta si mobil se descarca, casele de marcat nu mai functioneaza si câte si mai câte tragedii.
Asadar, e mai greu in capitalism, s-ar zice. Acum, daca iesi pe casa scarii sa cânti ironic la adresa partidului nu mai are nici un efect. Eventual, poti sa ajungi la nebuni. Istoria intreruperii curentului electric e, asadar, ciclica. De fapt, e aceeasi Marie dintotdeauna, dar acum e cu palarie nemteasca, marca E.ON.
