marți, 9 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 2785

Sfârșitul celei de-a cincea republici

Faptul că niciunul dintre candidații partidelor tradiționale nu a intrat în turul al doilea al alegerilor indică fără echivoc faptul că sistemul politic francez și-a atins limitele și are nevoie de o restructurare radicală înainte de a colapsa într-o dictatură.

E prima dată de la instaurarea celei de cincea republici, în 1958, când Franța va avea un președinte care nu face parte din niciunul dintre partidele tradiționale. Emmanuel Macron, fost ministru socialist al economiei, artizanul unor reforme dure, eufemistic numite „business-friendly”, care au scos francezii în stradă, a candidat independent.

În finală s-a calificat și Marine le Pen, liderul partidului Frontul Național, categorisit de unii de extremă dreaptă, dar care ar în program reforme de stânga cum ar fi naționalizările. Oricum ai lua-o, turul doi este ciudat și are oarece similitudini cu celebrul tur doi al prezidențialelor din 2000, din România, când Iliescu s-a luptat cu Vadim.

Putem să ne amintim și ceea ce s-a întâmplat la alegerile din Olanda, unde pericolul extremei drepte a fost folosit ca sperietoare pentru ca, în final, partidul premierului Mark Rutte să învingă. Oricare dintre ei va câștiga, situația va fi la fel de dificilă. Un Macron fără un partid politic în spate nu va putea conduce Franța bazându-se doar pe marketingul care l-a ajutat să acceadă în turul doi.

Nu va mai putea să se declare anti-sistem în momentul în care va face parte din sistem. Și va avea nevoie de sprijinul Parlamentului pe care îl va obține destul de ușor pentru că astăzi nici în Franța nu mai este respectată doctrina politică. Problema este care va fi prețul pe care-l va plăti Franța și cetățenii săi pentru ca Macron să poată conduce țara.

De cealaltă parte, Marine le Pen, catalogată ca extremistă de dreapta, putinistă și așa mai departe, are un program naționalist care bate mai mult cu extrema stângă. Fiecare dintre cei doi vede rezolvarea crizei economice în felul său propriu: Macron vrea mai multă putere pentru companii, Le Pen, mai multă putere pentru Stat. În spatele fiecăruia stau interese interne, dar și externe divergente, ceea ce transformă confruntarea locală într-una internațională.

Criza economică, criza Uniunii Europene, războaiele din Orient în care s-a amestecat și Franța, criza din relațiile cu Rusia, toate acestea pot fi un catalizator la fel de puternic ca războiul din Algeria care a dus la prăbușirea celei de-a patra republici franceze. Pentru că politica nu se mai face de multă vreme pe baze ideologice, iar în Franța, ca peste tot în Europa, nu mai există politicieni, ci doar oportuniști. Sau agenți acoperiți.

Strugari, comuna care se zbate pentru supraviețuire

Are la bază meseria de agronom, dar de câțiva ani se ocupă de bunul mers al lucrurilor din Strugari. Este primar al comunei, la al patrulea mandat, fiind ales permanent pe listele PSD. Despre realizările, dar și neîmplinirile din Strugari ne-a vorbit chiar edilul comunei, Vasile Rotaru.

-Ce va determinat în urmă cu 13 ani să candidați pentru functia de primar?
-Fiind locuitor aici, în Strugari, ca fiecare cetățean, doream să fac câte ceva pentru comunei. Atunci, acesta a fost și gândul meu. Să fac ceva pentru comunitatea mea, gândind că cei care erau deja în sistem nu fac suficient. Nu fac sau nu vor. Probabil că asta m-a împins atunci, să văd cum este sistemul și dacă pot să fac ceva. Trebuie să spun că, atunci, văzând din afară, mi se părea ușor.

-Sunteți la al patrulea mandat. Care considerați că a fost cea mai mare realizare pe care o aveți ca primar de când sunteți în această funcție?
-Nu cred că se poate numi ca fiind cea mai mare realizare ceva ce realizezi. Important este să fii lângă comunitate, oamenii să te simtă că ești acolo și, dacă ai posibilitate cu mijloacele financiare care sunt, să faci ceva care să-i deservească. Fiecare își face planuri. Bineînțeles că în fiecare an noi ne propunem să facem mult mai multe… fără bani, pentru că primăria noastră este una fără bani. Spun asta pentru că dacă nevoia noastră este de, să spun o sumă estimativă, 35 miliarde de lei vechi, noi adunăm din taxe și impozite cam 1,5 miliarde de lei vechi. Sunt bani cu care ne putem descurca foarte puțin timp. Și nu vorbim de bani care să fie cheltuiți decât pe salarii, pe indemnizații, pe ajutoare sociale.

-Aveți multe cazuri de ajutoare sociale?
-Sunt peste 90 de dosare și mai sunt multe alte persoane care s-ar putea încadra pentru pentru cazuri sociale. Vreau să spun că nu sunt bani cu care, noi, ca primărie, ca Unitate Administrativ Teritorială (UAT), ne-am putea descurca singuri.

-De curând s-a aprobat bugetul. Ce sumă ați primit?
-Am primit foarte puțin la necesitățile pe care le avem. Numai la drumuri avem cam 100.000 de lei, iar rețeaua noastră de drumuri măsoară 56 de km. Cum poți cu acești bani să întreții atât? Că dacă împărțim suma și socotim la balastru, că asta punem, ies cam 60 de mașini de balastru! Cum le împarți pe cei 56 de km, când ar trebui cam 10 mașini pe km?

-Pomeniți de balastru. Nu v-ați gândit la asfalt?
-Ba ne gândim. Dar, ca să-ți pui asfalt într-o localitate îți trebuie proiecte. Proiecte care sunt. Le faci și se cheltuie bănuți pe ele (studii de fezabilitate, documentații etc). Toată lumea spune că sunt bani pe fonduri europene, dar așa cum e localizată comunitatea noastră, nu suntem prioritari pentru că nu ieșim într-un drum național. Vrem să depunem din nou proiect pentru asfaltare, dar pentru asta trebuie să îndeplinești anumite criterii. Or, aceste criterii sunt făcute să avantajeze localitățile limitrofe Bacăului, care sunt fie pe drumul european, fie pe cel național. Sunt niște punctaje pe care noi nu le îndeplinim. Am făcut solicitări și la Ministerul Dezvoltării, și în alte părți, să îi lase și pe cei care nu prea au bani și nu-și pot face din fonduri proprii să poată accesa fonduri europene. Să ne facem și drumuri, și apă, și canalizare, și școlile.

-Cum stați din punctul de vedere al canalizării?
-Păi nu avem. Nici apă, nici canal. Suntem în masterplanul despre care s-a tot vorbit. Probabil că din 2018 vom fi și noi luați în vizor.

-Dacă pentru celelalte mandate nu ați făcut referire la o realizare anume, ce v-ați propus pentru acest mandat?
-În celelalte mandate s-au făcut 10,5 km de drum asfaltat care duce la Hanu lu’ Matei. Am mai făcut o grădiniță și modernizări la școli. Totul prin fonduri europene.

-Câte școli aveți?
-Au fost de toate 6 școli, dar, din cauza neîmplinirii normei didactice, am fost nevoiți să restrângem activitatea la 3. Pentru că nu mai sunt copii. Avem localnici care au plecat la muncă în străinătate și și-au luat și copiii, alții care au rămas acasă, dar nu prea mai fac mulți copii. Cred că în momentul de față sunt vreo 200 de persoane plecate în străinătate dintr-un total de 1.200. Mai sunt și alții plecați în alte localități.

-Ce are reprezentativ comuna Strugari?
-Nu putem nominaliza ceva cert. În schimb, toată lumea care vine aici apreciază faptul că e liniște și avem un peisaj minunat indiferent de anotimp.

-Cu ce se ocupă oamenii din Strugari?
-Majoritatea oamenilor de la noi, cred că în jur de 70 %, sunt pensionari. Ceilalți, care alcătuiesc populația activă, cam 15% se ocupă de agricultură, restul fiind plecați. Agricultura la noi nu este prea dezvoltată. Fiecare face pe lângă casă, pentru supraviețuire. Sunt și câteva asociații care au pătruns în zonă pentru terenul arabil. Mai sunt câțiva localnici care se ocupă cu apicultura, dar nu la nivel foarte mare, chiar dacă unii au aplicat pe diferite proiecte europene.

-Ce ne mai puteți spune despre comuna pe care o păstoriți?
-Cum v-am mai spus, suntem o localitate mică, cu bani puțini. Avem și noi dosare suficiente prin care vrem să mai facem investiții fie prin PNDR, fie prin PNDL. La școlile la care am restrâns activitatea vrem să facem un centru pentru bătrâni, un părculeț pentru copii, pentru că avem, de toți, 300 de copii. În continuare ne zbatem să obținem autorizație de funcționare pentru școli. În acest sens ne dorim ca la școala din centru, dar și la celelalte două, să punem o centrală, să facem grupuri sanitare și izolație termică. Mai avem un proiect și pentru iluminatul public. Acum să vedem ce fonduri vom avea.

-Referindu-ne la dumneavoastră, în afară de primărie, mai aveți timp liber?
-Când plec de la serviciu, am timp și pentru mine. Am de treabă și acasă, pentru că am o grădină, am și vreo 50 de pomi pe care îi curăț, îi stropesc. Am și meri, peri, caiși, de toate, ca toată lumea. Am și albine. Și totul fac pentru familia mea, nu merg cu produsele la tarabă în piață. Nu fac nimic altceva decât fac toți cetățenii din Strugari.

„Important este să fii lângă comunitate, oamenii să te simtă că ești acolo și, dacă ai posibilitate cu mijloacele financiare care sunt, să faci ceva care să-i deservească.”

STRUGARI
 La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele 
de Nadișa, făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a 
județului Bacău și era formată din satele Nadișa, 
Năsoești-Răzeși, Năsoești-Particulari, Cetățuia, 
Răchitișu și Strugari, având în total 2.039 de locuitori.
 În comună funcționau o școală mixtă deschisă în 1867, 
patru biserici ortodoxe și două catolice. În 1950, comuna 
a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău.
 Singurul obiectiv din comuna Strugari inclus în lista
monumentelor istorice este fostul conac Veninoaia din satul 
Petricica, astăzi școală. 
Clădirea construită în secolul al XIX-lea este clasificată ca 
monument de arhitectură.

Bacăul, gazdă de tradiție

E un sport-pionier care începe să prindă rădăcini în Bacău. O dovedește și faptul că, pentru al doilea an consecutiv, faza zonală a Gimnaziadei la rugby-tag s-a desfășurat în orașul lui Bacovia. Considerat versiunea oficială pentru școlari a sportului cu balonul oval, rugby-tag-ul exclude contactul direct cu adversarul, iar posesia balonului, care este foarte schimbătoare, duce la schimbarea rapidă de la atac la apărare.

„E un sport care cultivă și dezvoltă o serie întreagă de însușiri motrice, motiv pentru care ar fi foarte bine dacă profesorii l-ar introduce mai des în orele de educație fizică”, a declarat prof. Otilia Lazăr, cea care, ca și în 2016, s-a ocupat de organizarea fazei zonale a competiției derulate la finalul săptămânii trecute, la sala „Orizont”.

„Ca și anul trecut, mi-au fost alături Otilia Zaharia, de la Șc. Gimnazială «Domniță Maria», Alexandru Stan- Șc. Gimn. «Spiru Haret», Sorinela Teodorescu- Șc. Gimn. «Constantin Platon»și Dan Crețu- LPS Bacău.

Țin sa mulțumesc pentru sprijinul acordat directorului DJST, Georgel Cojocaru și directorului CSȘ Bacău, Marius Căpușă și, totodată, vreau să menționez prezența Gabrielei Bălan Surmei, directorul de Dezvoltare Moldova Nord din cadrul Federației Române de Rugby.

În ciuda vremii potrivnice, participarea a fost la înălțime”, a declarat Otilia Lazăr. La „zona” Gimnaziadei au participat șase echipe, clasamentul final fiind următorul: 1) Vaslui- Șc. Gimn. „Costache Epuran” Bârlad, 2) Iași- Șc. Gimn. „Al. Ioan Cuza” Podul Iloaie, 3) Suceava- Șc. Gimn Ipotești, 4) Bacău- Șc. Gimn. Palanca, 5) Neamț- Liceul „Vasile Conta” Târgu-Neamț, 6) Botoșani- Liceul Teoretic „Anastasie Bașota” Pomîra.

Să nu fie într-un ceas rău!

După o pauză destul de lungă, handbalistele Științei revin în față propriului public. O fac într-o zi de marți, la un ceas nu foarte potrivit, 13.00 (sperăm să nu fie și rău), contra vecinei (inclusiv de clasament) HCF Piatra Neamț.

Cu un joc în plus și cu două puncte în minus față de adversara sa de azi, Știința speră să se impună în meciul direct, astfel încât să depășească gruparea nemțeană și în ierarhia Seriei A. „Cu Piatra nu poți sta niciodată liniștit.

Chiar dacă în tur am obținut o remiză, jocul de acasă se anunță destul de dificil, în condițiile în care Cășeriu, Faig și Croitoru sunt incerte. Sperăm, însă, să ne impunem și să mai urcăm și noi în clasament”, a declarat antrenorul băcăuancelor, Costel Oprea.

La două zile după jocul cu HCF Piatra Neamț, studentele se vor deplasa pe terenul penultimei clasate, CSU Tâegoviște, pentru meciul din etapa a 23-a a Diviziei A.

Mihai lansează o carte

Biblioteca Județeană „C. Sturdza” Bacău găzduiește marți, 25 aprilie, începând cu ora 17.30, un happening cu intrigă, fir roșu și sens, intitulat „Mihai lansează o carte”.

O lansare atipică, despre adevăr și minciună, despre ce (mai) înseamnă adevărul relativ, adevărul alternativ și despre post-adevăr, concepte la modă în dezbaterea publică europeană și americană a ultimilor ani. Vor vorbi despre volumul „Experţii iluziei. Roman filosofic”, semnat de Mihai Căprioară, Monica Pătruț (conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău) și scriitorul Val Mănescu.

Evenimentul, care va include alte câteva surprize, va fi moderat de Adrian Jicu, directorul bibliotecii.

Un semnal (grav) pentru guvernanţi

Un distins profesor de matematică, cu o impresionantă carieră în şcoli gimnaziale şi licee, neobosit „constructor” de probleme şi teste, publicate în peste 15 cărţi, rod al activităţii sale cu elevii, nu are stare nici după ce a ieşit la pensie. Acum a preluat ore la două şcoli gimnaziale din jurul municipiului: predă tot matematică.

Domnule îmi zice, când a trecut pe la redacţie, este jale în şcolile de la sate, elevii din clasele a V-a nu ştiu să scrie şi să citească, cei din clasele a VII-a şi a VIII-a nu ştiu tabla înmulţirii.

Profesorul este nevoit să-i înveţe, la începutul orelor, să scrie, să citească, după aceea face o uşoară trecere la probleme simple de matematică. Nu-i singular semnalul, dovadă stau rezultatele de la repartizarea computerizată în licee, anul trecut, de exemplu, ultima medie de intrare în liceu (!) a depăşit cu puţin nota 1(unu).

Mi-am amintit spusele profesorului când am citit o statistică furnizată de Agenţia de Şomaj: 85 la sută dintre cei în căutarea unui loc de muncă sunt cu o pregătire precară, doar clasele primare sau o „gimnazială” nefinalizată!

Cu un asemenea bagaj intelectual, evident că nu poţi intra, astăzi, nici la Spaţii verzi (şi acolo se dă concurs), ce să mai vorbim de cererea pieţei, unde fiecare ne dăm măsura cunoştinţelor şi abilităţilor profesionale. La ultima Bursă a locurilor de muncă nu s-au ocupat nici jumătate din oferta agenţilor economici.

Cauzele? O să redau doar una, evidenţiată de un ofertant de locuri de muncă în Bacău: s-a distrus sistemul de pregătire a elevilor pentru o meserie pe care să o profeseze. Nu mai avem şcoli de meserii. Nu mai avem meseriaşi. Este dezastruos! Nu mai există oameni calificaţi!

Reprezentanți ai Comisiei Europene, în Bacău

    Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău, se va întâlni, marți, cu Carsten Rasmussen (foto), șeful Unității pentru România din cadrul Direcției Generale de Politică Regională și Urbană, aflat în fruntea unei delegații a Comisiei Europene.

    „Vizita în județul Bacău survine ca urmare a numeroaselor sesizări ale CJ Bacău și Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Est privind anumite disfuncționalități în derularea unor proiecte și programe cu finanțare europeană, arată Sorin Brașoveanu.

    În cadrul acestui demers, delegația CE dorește să cunoască și să înțeleagă care sunt nevoile și oportunitățile de dezvoltare durabilă ale comunităților urbane din această regiune, care pot fi finanțate prin Fonduri Structurale și de Investiții Europene.”

    La întâlnire vor participa, alături de președintele Sorin Brașoveanu, primarul Cosmin Necula, reprezentanți ai ADR NORD-EST, reprezentanți ai municipiilor și orașelor din județ, precum și angajați ai primăriilor specializați în elaborarea proiectelor de dezvoltare urbană.

    Discuțiile vor fi axate pe identificarea de mecanisme și soluții care să facă mai eficient procesul de absorbție al fondurilor europene disponibile pentru perioada de programare 2014-2020.

    Obiectivele care vor fi vizitate în județul Bacău fac parte din proiectele ”Sistemul integrat de management al deșeurilor solide în județul Bacău” (Celula II), ”Modernizarea și amenajarea parcului Băi în Municipiul Moinești”, reabilitarea unei clădiri și transformarea ei în centru social, ”Modernizarea ambulatoriului integrat al Spitalului Municipal de Urgență Moinești” și ”Reabilitarea rețelelor de străzi urbane, trotuare și iluminat public în orașul Comănești, județul Bacău”.

    Senatorul PSD Bacău Miron Smarandache solicită rezolvarea problemelor legate de înscrierea copiilor în clasa pregătitoare

      Senatorul PSD Miron Smarandache s-a adresat, printr-o interpelare parlamentară, ministrului Educației Naționale, Pavel Năstase, în legătură cu problemele survenite la înscrierea în clasa pregătitoare a elevilor din județul Bacău.

      ‘În aceste zile este în plin proces de desfășurare luarea în evidență a copiilor care vor începe în toamnă clasa pregătitoare. Cererile pentru această operațiune se depun la nivelul fiecărei unități de învățământ, însă în unele județe situația este destul de complicată, mai ales în mediul rural’, a arătat parlamentarul băcăuan, în documentul oficial înaintat conducerii MEN.

      Senatorul social democrat a mai adăugat că situația respectivă este una problematică, în contextul în care ‘în localitățile urbane există, de regulă, mai multe cereri decât numărul de locuri disponibile, în timp ce în cele rurale se înregistrează foarte puține solicitări pentru înscrierea copiilor în clasa pregătitoare’.

      ‘Experiența anilor trecuți indică faptul că există multe zone din țară, inclusiv în județul Bacău, unde a fost înscris doar unul sau câțiva copii în această clasă, fapt ce impune luarea unor măsuri dificile pentru responsabilii din învățământ. Sunt convins că ministrul Educației Naționale va trata cu maximă responsabilitate această problemă și va lua deciziile optime pentru ca toți copiii din Bacău să beneficieze de șanse egale la înscrierea în clasa pregătitoare’, a concluzionat senatorul PSD.

      S-a tamponat după ce a încercat să depășească o coloană de mașini

        Foto: Horvat George / Facebook

        La data de 22 aprilie a.c., în jurul orei 10.30, poliţişti din cadrul Biroului Rutier Oneşti au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe DN 11.

        Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un bărbat de 36 ani, din comuna Strugari, în timp ce conducea un autoturism pe direcţia de mers Oneşti Bacău, s-a angajat în depăşirea unei coloane de autoturisme şi a intrat în coliziune frontală cu un autoturism condus regulamentar pe sensul opus de mers, de un bărbat de 33 ani din judeţul Vaslui.

        În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a pasagerei din autoturismul condus regulamentar, respectiv, o femeie de 31 ani, din judeţul Vaslui, care a fost transportată la Spitalul Oneşti, pentru acordarea de îngrijiri medicale.

        Ambii conducători auto au fost testaţi cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,00 mg/l alcool pur în aerul expirat şi li s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.

        În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

        Deputatul Constantin Avram este vicepreședinte ALDE

          Membrii Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) au avut alegeri la nivel național, în weekend-ul trecut. În funcția de președinte al partidului a fost ales Călin Popescu Tariceanu, candidat unic deoarece Daniel Constantin a refuzat să participe la congres și a contestat legalitatea acestuia în instanță.

          Tăriceanu a avut 1.065 de voturi „pentru” din 1094 și 29 „împotrivă”. Din echipa de conducere fac parte și doi băcăuani. Deputatul Constantin Avram, liderul organizației județene, este vicepreședinte al partidului, iar senatorul Viorel Ilie, ex-primar al Moineștiului, acum ministru pentru Relația cu Parlamentul, a fost ales membru în Biroul Politic Executiv al ALDE, la nivel național.

          Ceilalți vicepreședinți sunt Grațiela Gravilescu, vicepremier și ministrul a Mediului în Guvernul Grindeanu, Teodor Meleșcanu, ministru de Externe, Andrei Gerea, Varujan Vosganian, Steluța Cataniciu, Toma Petcu, ministrul Energiei, Ovidiu Silaghi, Alexandru Băisanu, Ioan Țintean, Mihai Niță, Marian Cupșa, Mircea Molot, Ion Cupa, Nicolae Nasta și Dumitru Lovin.

          Bacău Fest Monodrame, ziua a treia: crocodili, urși și alte fiare interioare de (ne)mărturisit

          După ”golul” în care, din lipsa publicului, au sunat strigătele din reprezentațiile primelor două zile de Bacău Fest Monodrame, a venit, spre liniștea tuturor, plinul celei de-a treia zile. Spectatorii s-au îmnulțit și chiar dacă, în continuare au lipsit tinerii, sălile de spectacole s-au animat în a doua parte a zilei, iar recitalurile au reușit să dezmorțească palmele privitorilor, unele dintre ele în prelungi aplauze.

          Ziua a debutat, ca și precedenta, la orele 11, la pub-ul Valhalla, partener al actualei ediții a manifestării cu Teatrul Municipal Bacovia, de data aceasta însă cu un spectacol lectură din textul unuia dintre cei trei nominalizați la Concursul de Dramaturgie din cadrul Festivalului, respectiv ”Crocodil”, de Elise Wilk.

          Un debut de zi emoționant, atât textul Elisei, cât și lectura acestuia de către Dumitru Rusu, actor la Teatrul Municipal Bacovia reușind să-i suprindă pe cei prezenți în sală din prima până în ultima clipă, să le capteze atenția și, la final, să-i lase cu noduri în gât și ochii în lacrimi la propriu.

          Cu atât mai emoționant cu cât actorul băcăuan însuși, neregizat, a izbucnit la finalul lecturii, în lacrimi. ”Nu știu de ce m-am emoționat așa de tare, citisem textul de multe ori înainte, dar cred că abia acum am conștientizat cu adevărat mesajul și finalul”, ne-a mărturisit, imediat după reprezentație, într-o pauză de cafea, actorul Dumitru Rusu. De fapt, nu e nimic de neînțeles ci, cu adevărat, doar de conștientizat un mesaj profund, frumos și natural transmis de autoarea textului, Elise Wilk: acela că, pentru a fi în armonie unii cu alții, prejudecata trebuie înlăturată, iar aceasta se poate întâmpla doar dând crezare ”crocodilului” care sălăsluiește în fiecare dintre noi.

          ”Crocodil” este povestea cu final nefericit a parcursului de sine întru descoperirea identității sexuale, de către un băiețel, ”identitate” pe care trebuie să și-o țină ascunsă, dar nu prea poate, din cauza prejudecăților celor din jur, care sunt ”normali”, a colegilor lui de școală în primul rând. Un text, care pus în scenă, va stârni cu siguranță reacții adverse, dar de care atât scena, cât și viața de dincolo de scenă au, în România plină de prejudecată, nevoie.

          A doua parte a zilei a debutat, de la orele 17.00, la Clubul Cultural Decebal, partener de asemenea în cadrul Bacău Fest Monodrame, cu cel de-al doilea – din cele șase din acest an – recital în concurs, spectacolul

          ”Două piese cu o femeie”, după Franz Xaver Kroetz, în regia Ion Mircioagă și interpretarea tinerei Andreea Darie de la Teatrul 7, Iași.

          Din punctul nostru de vedere, o prestație nu tocmai fericită, tânăra concurentă, în ciuda strădaniei, nereușind să-și capteze publicul. Nu neapărat din lipsă de tehnică în jocul actoricesc, dar și din cauza asta, cât din lipsă de ”expresivitate emoțională”. Spectacolul, de fapt două spectacole într-unul, a prezentat două ipostaze diferite ale singurătății cu efectul ei, depresia, la care ajung două femei, o tânără mamă nevrotică, cu un prunc din flori cu care nu știe ce să facă, dar pe care și-l dorește fericit, și o femeie trecută de prima tinerețe, rămasă singură, al cărei parcurs zilnic serviciu-casă-serviciu, copleșitoare rutină, se sfârșește prin sinucidere. Spectacolul a fost unul oglindă pentru cei care au văzut spectacolul (mut și controversat, dar, din punctul nostru de vedere, convingător), ”Călin (povestea modernă)”, producție 2014 a Teatrului Municipal Bacovia, în regia lui Horia Suru și interpretarea Elizei Noemi Judeu.

          Spectatorii și-au îndreptat apoi, pașii, spre sala mare a Teatrului Municipal Bacovia unde, de la orele 18.30, au fost părtașii unei ”Mărturisiri” – ”Scurtă lecție de vorbire și teatru” a actorului Ștefan Hagimă, mentor pentru multe generații, care a revenit pe scena băcăuană pentru ”a închide cercul”, a mărturisit, celor 50 de ani de când pe aceeași scenă, elev de liceu fiind, a urcat pentru prima oară. Ștefan Hagimă a deschis de fapt, o nouă secțiune a Bacău Fest Monodrame, ”Mărturisiri”, după cum a anunțat managerul Teatrului Bacovia, Eliza Noemi Judeu.

          ”Din acest an – a anunțat Judeu, înainte de a-l invita pe Ștefan Hagimă pe scenă -, Bacău Fest Monodrame vă propune o nouă secțiune, Mărturisiri, prin care un om de teatru, dincolo de personaj, scenografie, regie, se va mărturisi în fața noastră. Monodrama este rugăciunea pe care și-o face actorul, relația pe care și-o stabilește el cu Dumnezeu, pe scenă, în fața publicului. Ne-am gândit să batem gongul primei ediții a Mărturisirilor cu Ștefan Hagimă, băcăuan de-a nostru”, a spus managerul Teatrului.

          Pentru o oră jumătate, Ștefan Hagimă a ținut, într-adevăr, o lecție despre vorbire și teatru în fața publicului, dezvăluind – prin depănări de amintiri, interpretări și prezentări ”didactice” simultan – câte ceva din istoria Teatrului și curentele dominante, teatrul de reprezentare, de trăire și teatrul romantic.

          Trecând prin Shakespeare, Esenin, Hugo, Eminescu, Bacovia și… Val Mănescu, făcând trimiteri (pe alocuri ușor prea ironice) la calitatea actului actoricesc al unor personalități din lumea teatrului internațional și național, Ștefan Hagimă și-a dovedit din plin stăpânirea artei pedagogiei, astfel că, la final, spectatorii – elevi l-au răsplătit cu minute de aplauze și flori. Nu convinși sau poate cunoscători deja prea bine al istoricului artei teatrale au fost tocmai câțiva actori ai Teatrului Municipal Bacovia care, la scurt timp după începerea Mărturisilor lui Ștefan Hagimă, au părăsit sala…

          Publicul s-a ridicat în prelungi aplauze și după ultima reprezentație a celei de-a treia zile de Bacău Fest Monodrame, spectacolul invitat ”Ursul” (Teatrul de Stat Constanța) după Cehov, regia Felix Alexa, avându-i în distribuție pe Marius Bodochi, Dana Dumitrescu și Marian Adochiței. Coerență, umor, interpretare excelentă a lui Marius Bodochi, bună a Danei Dumitrescu și foarte bună a tânărului Marian Adochiței, un final de seară revigorant.

          Hoţii sunt atraşi de telefoanele sau genţile lăsate în maşini

            Unii băcăuani parcă îi invită pe hoţi să le spargă maşinile. Îşi lasă în autoturisme bunuri de valoare, ce le atrag atenţia celor certaţi cu legea, şi apoi sună la 112 să anunţe că au fost „prădaţi”.

            În primele trei luni ale acestui an, în municipiul Bacău, s-au înregistrat 35 de astfel de fapte, iar în tot anul 2016 au fost 160 de sesizări.

            În toate cazurile, poliţiştii au întocmit dosare penale şi au demarat cercetări pentru prinderea suspecţilor, însă în unele situaţii prejudiciul nu mai poate fi recuperat sau se recuperează doar o mică parte.

            „În cursul anului 2016, la nivelul Poliției Municipiului Bacău, au fost soluționate 226 de furturi din autoturisme, iar în primele trei luni ale anului 2017 s-au soluționat 49 astfel de furturi (n.r. – diferenţa fiind dosare rămase în lucru din anul anterior)”, a declarat insp. pr. Gabriela Ciobanu, purtător de cuvânt la Inspectoratul de Poliţie Judeţean (IPJ) Bacău.

            Poliţiştii mai spun că, anul trecut, în perioada sezonului cald, s-a constatat o creştere a furturilor de telefoane mobile și poșete, lăsate la vedere pe timpul zilei în autoturisme neasigurate, fapte petrecute mai ales în zonele aglomerate. Ocazional au fost şi furturi de acumulatori, în special de la maşini Dacia, pe care proprietarii nu le mai foloseau, dar le ţineau în parcări sau pe spaţiul verde de lângă bloc.

            Pentru a preveni astfel de furturi, poliţiştii le recomandă băcăuanilor să instaleze în maşini sisteme de alarmare şi să fie atenţi la bunurile lor. „Să asigure autoturismele prin încuierea uşilor, să folosească un sistem de blocare al uşilor cu chei neconvenţionale şi să nu lase la vedere în interiorul autoturismului obiecte de valoare care stârnesc interesul hoţilor (bani, genţi de voiaj, poşete, borsete, genţi tip «Diplomat», aparatură electronică, acte personale etc.)”, a mai spus insp. pr. Ciobanu.

            Raportul Curţii de Apel Bacău: posturi noi, probleme vechi

            Curtea de Apel Bacău a prezentat, pe site-ul propriu, raportul de activitate al instituţiei pe anul 2016. Documentul arată că volumul de activitate a scăzut, în timp ce schema de personal a fost majorată cu un număr semnificativ de posturi. Prin urmare, există toate condiţiile pentru a se îmbunătăţi calitatea actului de justiţie, se punctează tot în raport. Conducerea instanţei atrage atenţia şi asupra unor probleme, printre care lipsa unui teren pentru ridicarea unui nou sediu al instanţelor.

            Conform raportului, volumul de activitate al instanţei a scăzut faţă de anul 2015. Pe rolul Curţii de Apel Bacău s-au aflat 9.157 dosare, din care 6.578 cauze nou intrate şi 2.579 aflate în stoc. O retrospectivă făcută de instanţă arată că de la an la an numărul dosarelor este în scădere: în 2013 – 12.605 cauze, în 2014 – 10.785 cauze, iar în 2015 – 10.501 dosare.

            În ceea ce priveşte încărcătura pe judecător, anul trecut, raportată la volumul efectiv de muncă, aceasta a fost de 308,2 dosare. Dacă se iau în calcul şi completurile de apel sau recurs, încărcătura a fost de 683,6 dosare pe judecător.

            „Această încărcătură a fost stabilită la un număr de 29,7 judecători deoarece schema a fost, până în luna decembrie, de 33 judecători din care 2 în concedii de creştere a copilului, ţinându-se totodată cont şi de funcţiile de conducere”, se precizează în raport.

            Suplimentarea de posturi aduce şi probleme

            Spre sfârşitul anului trecut, schema de personal a Curţii de Apel – aparat propriu s-a mărit, prin suplimentarea posturilor la judecători, de la 33 la 38, şi la grefieri, de la 35 la 38. Ocuparea posturilor vacante aduce însă şi probleme legate de infrastructura instanţei.

            „Sediul Curţii de Apel Bacău a fost dat în folosinţă în septembrie 2005 şi chiar dacă în ceea ce priveşte condiţiile de lucru asigurate judecătorilor şi grefierilor poate fi considerat satisfăcător, lipsa spaţiului devine evidentă în ceea ce priveşte arhiva, atât cea curentă cât şi depozitul şi sălile de deliberare care au fost transformate în bibliotecă şi sală de studiu a dosarelor de către procurorii de şedinţă.

            Ocuparea posturilor vacante a avut consecinţe asupra confortului atât în ce priveşte judecătorii cât şi personalul auxiliar existând un birou în care îşi desfăşoară activitatea 4 judecători şi unul în care îşi desfăşoară activitatea 5 grefieri, număr mult prea mare în raport de dimensiunile birourilor”, arată conducerea instanţei.

            Soluţia este mutarea Tribunalului sau a Curţii de Apel într-un sediu nou

            În acelaşi timp, se mai menţionează în raport, conform modificărilor aduse de noul cod de procedură civilă, dosarele stau o perioadă mai mare la grefieri, ceea ce aglomerează birourile. „Pentru rezolvarea acestei situaţii s-a procedat la achiziţionarea de fişete amplasate pe hol în condiţii de securitate.

            Deşi a fost singura soluţie găsită pentru rezolvarea acestei probleme, amplasarea fişetelor pe holul de la etajul III, pe lângă aspectul estetic necorespunzător, creează un disconfort în a circula. Sediul actual (în care îşi desfăşoară activitatea şi două secţii ale Tribunalului Bacău) nu acoperă necesităţile atât sub aspectul desfăşurării activităţii cu publicul, cât şi sub aspectul condiţiilor optime de lucru, soluţia fiind fie a mutării Tribunalului Bacău, fie a Curţii de Apel Bacău într-un sediu nou”, se specifică în raport.

            Demersuri în acest sens se fac de aproape doi ani, construirea unui nou sediu pentru instanţe fiind aprobată prin Memorandum, de către Guvern, încă din 2014. Însă, nici până în prezent nu s-a găsit un teren pentru ridicarea construcţiei. Raportul instanţei atrage atenţia şi asupra altor probleme: „La acest moment echipamentele informatice sunt destul de vechi şi defecţiunile acestora sunt tot mai frecvente.”

            Holzindustrie Schweighofer se implică în acțiuni de plantare de pădure

              Holzindustrie Schweighofer care are o fabrică de prelucrare a lemnului și în Comănești, a plantat cu ocazia Lunii Plantării Arborilor aproximativ 14.000 de puieți în zonele în care operează fabricile sale. Numai în Târgu Ocna și Slănic Moldova, compania a donat 7.000 de puieți și suportă cheltuielile pentru împădurirea a aproximativ 1,5 hectare de teren stâncos, care nu au fost niciodată acoperite de arbori.

              În Slănic Moldova acțiunea a vizat împădurirea malurilor unui torent local, predispus la inundații. „Pârâul Bejan – spune Irinel Antohi, coordonator al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență al orașului – a făcut mereu necazuri, dar în ultimii ani a ajuns să amenințe gospodăriile din vale. S-a revărsat la ploile din 2004, din 2010 și 2014, dealul începe să alunece, oamenii sunt îngrijorați. Dar proprietarii din obște nu au suficiente resurse și nu au reușit să se ocupe. Arborii noi vor preveni alunecările de teren”.

              De asemenea, o echipă de voluntari din fabrica operată de companie în Comănești a ajutat la plantarea primului lot de aproximativ 1.000 de puieți de molid. „Nu a fost prima dată când am participat la o acțiune de plantare, o facem de câțiva ani buni – ne-a a declarat Viorel Tamba, voluntar al Holzindustrie Schweighofer Baco. Noi trăim de pe urma lemnului și știm că trebuie să ne facem partea noastră, atât individual cât și împreună. E un sentiment extraordinar și sunt mândru că fac parte din echipă”.

              În lunile martie și aprilie, echipe de la fabricile din Reci, Rădăuți și Sebeș au contribuit la plantarea a 7.000 de puieți pe teren degradat. „Deși noi nu recoltăm lemn – spune Dan Bănacu, director general Holzindustrie Schweighofer -, ne-am asumat nu doar să ajutăm pe cât posibil în lupta împotriva tăierilor ilegale, dar și să extindem și să îmbunătățim planul de acțiuni pentru o silvicultură și o industrie a lemnului mai sustenabile, plan de acțiuni pe care deja îl punem în aplicare”.

              Ca semn al angajamentului său pentru o industrie sustenabilă a lemnului în România, Holzindustrie Schweighofer continuă să își asume responsabilități dincolo de sfera sa de activitate: îmbunătățirea arhitecturii de securitate, lansarea sistemul de monitorizare prin GPS a transporturilor de buștean, Timflow și implicarea în acțiuni de plantare.

              Ilie Boca, artistul în cetate

              Duminică, 23 aprilie, Ziua Marelui Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, de la ora 11.00, la Muzeul de Artă Contemporană, de la Centrul „George Apostu”, manifestările au continuat cu vernisajul expoziţiei de pictură a marelui artist Ilie Boca, ca un omagiu şi un dar la împlinirea vârstei de 80 de ani.

              „Artistul în cetate, acestea sunt cuvintele cu care vă întâmpinăm astăzi, sunt cuvintele care arată respectul pentru valoare, sunt cuvintele de mulţumire aduse maestrului Ilie Boca, căruia îi consacrăm această zi, prin această superbă expoziţie şi Albumul de artă, cu cele mai valoroase şi frumoase creaţii ale sale. La Mulţi ani, maeste!” a spus Geo Popa, mereu neobosit în a ţine trează atenţia ţării asupra a ceea ce are mai bun oraşul, cu oamenii lui, cu valorile lui.

              La vernisaj a fost prezent şi Cosmin Necula, primar al municipiului Bacău, care a adresat un mesaj de felicitare şi de apreciere pentru activitatea de peste 50 de ani a artistului Ilie Boca: „Sunteţi, domnule Ilie Boca, un simbol al oraşului, un exemplu de dăruire şi de iubire pentru arta dumeavoastră, pentru tot ceea ce înseamnă imaginea oraşului nostru, prin creaţia artistului Ilie Boca, Bacăul participă la marele concert naţional al fiinţării şi devenirii noastre. Vă mulţumim şi vă dorin viaţă lungă şi sănătate”, a spus Cosmin Necula.

              Despre arta, despre personalitatea marelui artist au vorbit criticul de artă Pavel Şuşară şi prof. univ.dr. Petru Bejan, de la Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi. În Sala de Marmură a Centrului „George Apostu” a avut loc apoi prezentarea Albumului de Artă „Ilie Boca” şi a noului număr al Revistei „Vitraliu”.

              Ca un corolar al manifestărilor din cele două zile, a urmat „Elogiu la istorie” – Conexiuni amicale, cu istoricul şi cercetătorul ştiinţific Cătălin Turliuc, de la Istitutul „A.D. Xenopol”, Filiala Iaşi.

              Amintiri despre „Cucoana Smaranda”

              Conacul din Colonești al boierilor Apostoleanu era pe deal, în vecinătatea Bisericii “Sf. Dumitru”. Nu au mai rămas decât biserica, școala și fosta moară, ne lămurește viceprimarul Dănuț Condurache. El a prins doar beciurile, nu și conacul, la fel ca Vasile Mocanu.

              “Mama îmi povestea că, la curte, era și un internat pentru copiii din Colonești și din satele învecinate. Eu nu-l știu. Beciurile erau două, unul mic și unul mare. În beciul mic era o fântână, numai de acolo bea apă cucoana Smaranda Apostoleanu. Cel mare era foarte lung, avea vreo 40 de metri și era căptușit, tot, cu cărămidă roșie, și arcada, și pereții”, povestește Vasile Mocanu, atunci copil, azi funcționar în primărie.

              Până prin 1980, CAP-ul a ținut butoaie și lăzi cu mere în beciul mare, “era un fel de depozit”, dar din cauza alunecării terenului l-a abandonat. Oamenii au furat, treptat, toate cărămizile, iar beciul s-a prăbușit. Moara boierilor, preluată, de asemenea, de autorități, a ajuns cămin cultural. „Eu am apucat conacul, curtea și pe boieri, spune Ioan Rogoz, 85 de ani. Cucoana Smaranda l-a avut pe Vasilică, iar Vasilică a avut doi fii, pe Jorj și pe Alex. Jorj a moștenit conacul din Colonești, iar Alex pe cel din Izvoru. Au stat aici până prin 1948. Veneau, controlau moșiile și plecau la București.”

              Se dădea veste de la Tecuci

              Ioan Rogoz își amintește și care erau regulile la curte, cine, ce răspunderi avea: „Moș Iorgu Danu administra pădurile, Ghetner administra terenurile cucoanei, iar Nicolau era contabil. Cucoana adusese mulți străini să lucreze la moșie. Pe lângă ăștia, de pildă, mai erau Ivanovici și Cosma.” Când sosea Smaranda Apostoleanu de la București, slujitorii dădeau de veste tocmai de la Tecuci.

              „Până la Podu Turcului venea cu automobilul, iar de acolo cu trăsura cu patru cai, că drumurile erau proaste, nu ca acum. Era zarvă mare, «Vine Cucoana, vine cucoana! », spuneau toți și se agitau. O întâmpinau la Podu Turcului 50-60 de argați, cu cai și boi cu tălăngi”, povestește moș Rogoz. Se schimbau toate așternuturile, se freca mobila, se tăiau gâște și găini, se găteau bunătățuri: „Bucătăreasa cucoanei era Măndica. Numai ea gătea! Mai aveau o bucătărie la vale, unde era șef Costache Pîslă. Acolo mâncau argații.”

              Trăiau bine pe lângă boieri

              „Era tare frumos acolo, la conac, spun bătrânii. În față era un rond cu flori, erau alei, tot dealul era acoperit cu brazi și trandafiri. La intrare, deasupra porților, era un fel acoperiș, rounjit!” Era bună cu oamenii Smaranda Apostoleanu. „Dacă aveau un necaz îi ajuta. «Vino încoace, Vasilică, spune, ce-ai pățit?» Iar Vasilică spunea că vrea lemn de casă pentru băiet și cucoana îl trimitea la administrator să-i dea. Ăsta nu făcea întotdeauna ce zicea ea.

              «Nu se poate să tăiem copacul ăsta, stricăm pădurea, îți dăm altul», zicea el. }ineau, angajații, la averea boierilor”, afirmă Ioan Rogoz. Să nu credeți că Smaranda Apostoleanu ajuta pe oricine, nu, doar pe cei despre care auzise că sunt vrednici și cinstiți. Nu-i cunoștea pe toți, căci venea rar la Colonești: „Stătea mai mult în Vrancea, la Focșani. Avea moșii în Colonești și în Izvoru, dar le vizita doar în vacanță și de sărbători.” Rămânea vreo două-trei săptămâni și inspecta moșia…

              „Din câte știu, Apostolenii aveau în Colonești 1.250 ha, de aici, de la mine, unde e casa mea, că e pe terenul lor, până la Călini, povestește octogenarul. Toți trăiau bine pe lângă boieri. Dacă era unul mai dezghețat și știa meserie, gata, era angajat la curte, susține moș Rogoz. În 1948 au plecat toți în străinătate și nu s-au mai întors. Nici unul nu e îngropat aici, doar primul ctitor al bisericii, Vasile Vidrașcu, e îngropat aici.”

              Azi, la Izvoru, stăpân e statul

              Dacă în Colonești nu există decât moara boierilor Apostoleanu și biserica ctitorită de ei, la Izvoru Berheciului conacul a supraviețuit, dar nu va mai rezista multă vreme. Șansa acestei clădiri a fost că a intrat în grija Gostat-ului, care și-a instalat aici birourile fermei din Izvoru și a reparat-o când a fost cazul.

              În timp ce privim clădirea, întristându-ne starea în care se află azi, se apropie de noi un bărbat între două vârste. E Ion Oprea, angajatul Institutului de Cercetare Palas, care administrează terenul, ferma și fostul conac. “Nu poate fi reparat, nici vândut, că a fost donat statului. Statul e proprietar. A vrut cineva din Izvoru să-l cumpere și să-l renoveze, dar nu s-a putut. Și Primăria a vrut să-l repare și să facă aici un centru pentru bătrâni”, afirmă Ion Oprea. Nu e treaba lui să păzească imobilul, dar mai aruncă un ochi:

              “Dacă nu eram noi aici furau totul! Și așa au mai luat câte un geam, câte o scândură…” Acoperișul conacului e gata să se prăbușească, pereții sunt cojiți, iar balconul, ros de ploi. Unde erau, pe vremuri, trandafiri, acum e grădina cu scaieți. În urmă cu câțiva ani, moș Vasiluță, plecat între timp în lumea celor drepți, îmi povestea că boierul Alexandru Apostoleanu era un om sever, dar foarte cumpătat și drept. L-a cunoscut căci, copil fiind, a lucrat pe moșie. Au dispărut boierii, conacele și iată că, încet-încet, dispar și cei care își pot aminti. Rămân doar rândurile pe care le mai scriu unii despre lumea lor.

              Prin 1832, medelnicerul Vasile Vidrașcu a ridicat în Colonești, pe deal, alături de curțile sale, o bisericuță cu turle. Pisania de deasupra ușii e dovada. Lăcașul avea hramul „Sfinții Ierarhi Vasile, Nicolae și Haralambie”, care e unul extrem de rar. În 1894-1897, a fost refăcut de boierii Gheorghe și Smaranda Apostoleanu, care au donat și clopotul. În 1957, biserica a fost reparată iar și a primit hramul “Sfântul Dumitru”.

              Avanpremieră la „Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană”

                Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES), Consiliul Județean (CJ) Bacău, Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, Universitatea „Vasile Alecsandri” și „România Durabilă” au avut duminică seara prima întâlnire cu invitații de marcă ai Conferinței „România: al doilea deceniu în UE. Provocări-Oportunități-Priorități”, care va avea loc luni, 24 aprilie la Universitatea „Vasile Alecsandri”. Ei au fost Vasile Pușcaș, negociatorul șef al României pentru aderarea în UE, și președintele Constantin Boștină al ASPES și invitații speciali ai președintelui SIF Moldova, Costel Cocea, membru al ASPES.

                Cu acest prilej, a fost lansată cartea „România și calea de viață europeană”, scrisă de Vasile Pușcaș, asupra temelor abordate de ea fiind susținută o interesantă dezbatere.

                Luni, 24 aprilie, de la ora 10,30, în Amfiteatrul Universității Vasile Alecsandri va avea loc Conferinţa România: al doilea deceniu în Uniunea Europeană. Provocări – Oportunităţi – Priorităţi, la care vor vorbi Costel Ceocea, președintele SIF Moldova și membru al ASPES, Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean, Bacău, Cosmin Necula – primarul municipiului Bacău, prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – negociatorul șef al aderării la UE, Mircea Ursache – vicepreședintele ASF, prof. univ. dr. ing. Carol Schnakovsky – rectorul Universității „V. Alecsandri”, Grigore Filip – președintele Aerostar, Dragoș Pavăl – președinte Dedeman, Gheorghe Covrig – director economic la Agricola Internațional, Ion Bejan – director general al CRAB, Geo Popa – directorul Centrului „G. Apostu”, Mihai Tulbure – directorul CCI, Cornel Cepariu – jurnalist, Gabriel Leahu – directorul CCD, Daniel Apostol – „România Durabilă”, și Petronela Ștefan – director în Patronatul IMM.

                Creștere economică da, dar pentru cine?

                Rezultatele bune obținute de economie în primul trimestru sunt și nu sunt îmbucurătoare. E bine ca au intrat fonduri europene, că au crescut încasările la buget, că a crescut cifra de afaceri, problema este că nu e suficient ca bogăția unei țări să crească, importantă este și modalitatea în care această bogăție se împarte către cetățeni.

                Faptul că FMI a revizuit creșterea economică a României nu este neapărat un lucru bun; creșteri am avut și anii trecuți, dar acestea nu s-au văzut reflectate în nivelul de trai. Pentru simplul motiv că banii respectivi – profitul multinaționalelor – au fost exportați în țările-mamă. Mecanismul este simplu de explicat: într-un sat vine un meșter și deschide o dugheană.

                Cumpără materie primă de 100 de galbeni, plătește doi ucenici cu câte 5 galbeni pe an și vinde marfă în valoare de 1.000 de galbeni. Minus alte cheltuieli de 10 galbeni, are un profit anual de 880 de galbeni pe care-i trimite acasă, într-un alt sat, folosindu-se de un contract de consultanță ca să nu plătească impozit pe profit.

                Din punct de vedere financiar, satul a câștigat 1.000 de galbeni, în realitate în punga sătenilor au intrat doar 120 de galbeni. Evident, exemplul este simplificat la maximum, însă reflectă realitatea. Multinaționalele nu plătesc impozite, beneficiază de facilități, de ajutoare de stat uriașe și își exportă profiturile, cheltuind în România cât mai puțin. În acest timp, firmele românești sunt cocoșate de impozite și de controalele ANAF.

                În alta ordine de idei, problema creșterii economice ține și de o anumită creștere a investițiilor statului. Numai că sunt două probleme: în primul rând, legislația care permite crearea de dosare penale „pe vorbe” a determinat refuzul funcționarilor de a mai semna documentațiile necesare alocărilor de resurse financiare și, în al doilea rând, lipsa de forță de muncă necesară derulării marilor investiții de infrastructură.

                Mai poate fi pomenită și maniera în care diferiți concurenți își contesta unii altora licitațiile câștigate, astfel încât o asfaltare licitată în februarie, după aprobarea bugetului, va fi numai bine de dat în lucru, prin noiembrie, după judecarea contestațiilor.

                Bacău Fest Monodrame

                  Imagini din ziua a treia a Festivalului Bacău Fest Monodrame.