La Tg. Ocna s-a pus temelia unei biserici închinate martirilor neamului
La Târgu Ocna, în incinta Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare și a Centrului Educativ (aflate în cartierul Tisești), a fost pusă piatra de temelie pentru zidirea unei biserici unice în România.
“Prin hramurile pe care le va avea – Sfinții 40 de Mucenici din Sevastia și Sfinții Martiri Brâncoveni – această biserică se construiește în semn de omagiu adus memoriei mărturisitorilor ortodoxiei din închisorile comuniste, a celor care au suferit pentru libertatea noastră”, a declarat părintele Florin Smarandi, inițiator al acestui proiect.
La târnosirea temeliei noii biserici, alături de preoți ai Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și ai Protoieriei Onești, au participat primarul orașului Târgu Ocna, Ștefan Șilochi, cei ce conduc Școala Națională de Pregătire a Agenților de Penitenciare și Centrul Educativ Târgu Ocna și mai mulți invitați. Slujba de sfințire a locului noii biserici și așezarea pietrei de temelie au fost oficiate de preoții Pimen Costea, Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului și Ioan Bârgăoanu, protoiereu al Protoieriei Onești.
La acest eveniment, la care a fost săvârșită și o slujbă religioasă pentru martirii neamului nostru românesc, au participat minorii și tinerii internați în Centrul Educativ Târgu Ocna, persoane private de libertate ce își ispășesc pedeapsa în această localitate dar și elevi ai Școlii Naționale de Pregătire a Agenților de Penitenciare. Menționăm că în prezent în incinta celor două instituții aflate în cartierul Tisești este o capelă la care toate slujbele religioase sunt săvârșite de către preotul Florin Smarandi.
Este de remarcat faptul că la Târgu Ocna construcția acestei biserici începe în contextul în care pe tot parcursul anului 2017 Biserica Ortodoxă Română celebrează prin multe manifestări omagiale memoria apărătorilor ortodoxiei în timpul comunismului.
În prognoze o ducem bine
Sunt pus uneori în situația de a asculta opinii ale unor oameni de afaceri sau chiar economiști care deplâng și acum, la aproape zece ani de la declanșarea crizei economico-financiare, starea în care se află economia țării și, mai ales, a județului Bacău. Aud deseori, pe la fel de fel de evenimente, cum se dezvoltă câte unul sau altul dintre agenții economici de la noi, cât de bine le crește piața și câte foloase au. Cunosc însă și destule cazuri în care totul rămâne ruină.
Dinspre instituțiile centrale vin tot mai multe confirmări că noi, românii, suntem pe val, că ne dezvoltăm, că în Balcani am depășit Grecia și suntem cea mai bine situată națiune la acest capitol, al dezvoltării economice.
Ce să cred? Pe cine să cred? Avem sau nu avem dezvoltare, avem sau nu avem perspective economice bune? Mai ales că motorul creșterii din ultimul timp se spune că ar fi consumul. Adică pe undeva se dau bani mulți, nu contează din ce surse, lumea cheltuie, piața duduie, iar la final creșterea economică e clară.
Dar, până când? Profesioniștii din domeniu mai spun și că unele cifre apar din prognoze, adică din estimări. Cu alte cuvinte, se presupune că va fi bine. Dar va fi? Cifrele oficiale bătute în cuie – susțin statisticienii – abia peste doi ani vor apărea pe ecran. Alți analiști cred că și la anul noi vom avea creștere economică tot din consum, nu neapărat din producție, din productivitatea muncii mai ridicată. După acest avânt iluzoriu – susțin tot ei – aterizarea va fi bruscă. Și ne mai arată un ciudat paradox: economia noastră crește an de an, sărăcia se adâncește tot ai mult. Oare de ce?
Curat prognozare!
Între Germania și SUA
Spuneam, zilele trecute, că România riscă să ajungă câmp de luptă între interesele americane și cele germane. Vizita președintelui Iohannis la Washington se înscrie în acest punct de vedere, pentru că, din punct de vedere geopolitic, România și Polonia sunt singurele țări pe care SUA pot conta pentru a-și păstra capul de pod în Europa și a-și proiecta forța către Rusia și Orientul Mijlociu.
Este posibil ca Iohannis să vină din America atât cu o listă de cumpărături dictată de complexul militaro-industrial, dar și cu niște directive vizavi de politica internă a țării. Americanii vor o Românie stabilă politic și au nevoie de pacificarea luptelor dintre diferitele facțiuni care trag de Putere.
Pe de altă parte, germanii, care au relații excelente de afaceri cu rușii, în ciuda sancțiunilor impuse de americani, ar vrea să-i scoată definitiv din Europa pe aceștia pentru ca UE să rămână o afacere exclusiv germană. Prin urmare, nu au nici un interes ca americanii să rămână bine ancorați în vreo țara europeană, fie ea și din est.
Ce înseamnă aceste lucruri pentru noi, românii? Înseamnă că va reizbucni vânzoleala. Vor reizbucni luptele politice, eventual purtate în stradă, cu cetățeni #rezistenți, cu fake-news-uri pe rețelele sociale și așa mai departe.
Evident, nu trebuie să ne facem iluzii: cam fiecare partid și fiecare instituție a statului sau chiar și ONG găzduiesc agenți de influență care servesc interese străine. Nu inventăm noi apa caldă; la noi doar se vede mai bine-pentru cine este dispus să observe-că agenda internă este stabilită în exterior și că luptele pentru „statul de drept”, „anticorupție”, „democrație” etc., sunt doar pretexte pentru ca ăia care sunt plătiți de unii să se încaiere cu ceilalți, care sunt plătiți de alții.
Nimic nou sub soare!
“Pentru noi imposibilul devine posibil!”
– spune col.dr. Doru-Constantin Tocilă, comandantul Batalionului 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu”
Așii de sub cupola de mătase a parașutei
Col.dr. Doru-Constantin Tocilă se află pentru al VI-lea an la comanda Batalionului 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu”. Este băcăuan, iar din cei 45 de ani de viață, 25 de ani sunt de activitate în sistemul militar. Și-a început cariera militară în 1992, în cadrul Institutului Militar “Nicolae Bălcescu” Sibiu, actuala Academie a Forțelor Terestre, iar prima funcție a avut-o la Titu, în județul Dâmbovița, la fosta unitate de parașutiști. Au urmat apoi cursuri de specializare şi postuniversitare militare la Buzău și București, iar în anul 2009 și-a luat doctoratul în științe militare și informații.
Când s-a înființat prima subunitate de parașutiști?
Pe 10 iunie 2017, parașutiștii militari au motiv de sărbătoare. Se împlinesc 76 de ani de la înființarea primei subunități de parașutiști în Armata României. Pe 10 iunie se sărbătorește Ziua Parașutiștilor militari, onorând și cinstind astfel pe acești adevărați ași de sub cupola de mătase a parașutei. Printre militarii care sunt percepuți ca fiind componenții elitei militare naționale se numără și cei de la Batalionul 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu”. Momentul aniversar are pentru noi o rezonanță aparte pentru că la 10 iunie 1941, prin aplicarea Decretului-Lege 93, a fost înființată Compania Parașutiști în cadrul Centrului de instrucție al aeronauticii de la Popești-Leordeni, sub comanda locotenentului mecanic de aviație Ștefan-Șoverth.
Ce reprezintă această zi pentru parașutiștii băcăuani?
Pentru militarii Batalionului 630 Parașutiști “Smaranda Brăescu”, această zi aniversară reprezintă un moment de omagiu adus patronului spiritual al unității, prima femeie parașutist, Smaranda Brăescu, cea care s-a numărat printre instructorii primei companii de parașutiști, înființată în urmă cu 76 de ani. Amintesc aici și contribuția remarcabilă adusă de generalul parașutist Grigore Baștan, în dezvoltarea și modernizarea parașutismului militar românesc, în a doua jumătate a secolului trecut. Trupele de parașutiști ale Armatei României au fost și sunt o realitate dictată de evoluția și necesitățile celui De-AL Doilea Război mondial și ulterior, de dinamica organizațiilor internaționale de securitate, respectiv de transformările din mediul operațional al secolului XXI. În acest periplu istoric, parașutiștii militari și-au adus prin jertfa lor, contribuția la apărarea porții de nord a Bucureștiului (Băneasa și Otopeni), în zilele fierbinți de după 23 august 1944, precum și pentru victoria Revoluției în decembrie 1989.
Ce fel de misiuni execută parașutiștii?
Actualele structuri de parașutiști ale Armatei României reprezintă o capabilitate unică pentru desfășurarea acțiunilor militare aero-terestre, în special în adâncimea dispozitivului adversarului, adecvate noilor amenințări la adresa securității teritoriului național și spațiului de interes al Alianței Nord-Atlantice. În prezent, militarii Batalionului 630 Parașutiști ”Smaranda Brăescu” se regăsesc în organica Brigăzii 6 Operații Speciale “Mihai Viteazul” și în cadrul structurilor de cercetare ale Armatei României. Competența profesională a parașutiștilor militari, tenacitatea și dăruirea, dezvoltarea și perfecționarea continuă a capabilităților operaționale, au fost demonstrate pe timpul îndeplinirii misiunilor încredințate, atât pe teritoriul național, cât și în teatrele de operații, alături de aliații și partenerii noștri, sub egida NATO și UE.
Cum sunt priviți parașutiștii băcăuani de partenerii externi?
Parașutiștii militari sunt priviți cu respect și mândrie de colegii din exterior. Militarii noștri execută de regulă parașutări cu tehnică străină, ceea ce înseamnă că se adaptează cu ușurință la nou, însușindu-și repede termenii şi procedurile operaţionale, din tehnica militară a partenerilor străini. În toate misiunile, dau dovadă de dârzenie și tenacitate, iar seriozitatea lor se vede în rezultatele activităţilor îndeplinite. Putem spune cu tărie că, pentru noi, imposibilul devine posibil! Executăm parașutări tactice de antrenament, similare misiunilor de luptă specifice (cu toată tehnica acroşată pe individ) și parașutări tactic-demonstrative (în cadrul unor mitinguri aeriene). De regulă, sistemul de parașute folosit are până la 25 kg, la care se adaugă echipamentul individual de aproximativ 20 kg, respectiv armamentul din dotare și proviziile corespunzătoare. Tocmai de aceea, pe lângă rezistență fizică, un parașutist militar trebuie să aibă și o foarte bună pregătire psihică, necesară îndeplinirii misiunii de luptă, după aterizarea în siguranţă.
Avem resurse pentru a forma generații viitoare?
Este adevărat că, odată cu venirea unor noi cadre militare, trebuie să le asigurăm și o instruire pe măsură. Mulți se înscriu pentru selecţia în unitatea noastră, puțini sunt cei ajung să-şi desfăşoare activitatea, alături de noi. După toate probele preliminare şi formarea instituţionalizată iniţială, adevărata perfecționare a militarilor noştri se desfăşoară în cazarmă şi terenul de instrucţie! Candidatul selecţionat, trebuie să dea dovadă de aptitudini fizice și să aibă un psihic foarte bun. Tocmai de aceea, selecția este cât se poate de riguroasă. Încă de la recrutare, specialiştii noştri, își dau seama dacă, tânărul în cauză are calităţile necesare pentru cariera militară. Când spui parașutist, te gândești că acesta poate îndeplini un cumul de specializări militare specific desfăşurării unor activităţi cu risc ridicat. Un parașutist militar poate deţine calificările şi competenţele unui scafandru, specialist în dispozitive explozive, alpinism, sisteme de armament ș.a.m.d. Aceste specializări multiple reprezintă o parte a domeniilor de instruire, integrate personalului din Forţele pentru operații speciale. Acești militari se instruiesc pentru desfăşurarea unor acțiuni militare care, urmăresc îndeplinirea unor obiective complexe de însemnătate deosebită. Prin complexitatea şi riscul misiunilor, parașutiștii militari se deosebesc de celelalte forțe şi entităţi. Oamenii formați şi specializaţi în această armă, au un caracter puternic şi o voinţă de fier.
Ce reprezintă pentru un militar, o misiune în teatrele de operații?
Am considerat întotdeauna că, pentru un ofițer, apogeul vine după o misiune reală în teatrele de operații. Am la activ trei misiuni în Afganistan, executate în anii 2007, 2011 și 2014. Prezența noastră în teatrele de operații a fost întotdeauna foarte apreciată. Faptul că am îndeplinit cu succes, un spectru de misiuni şi activităţi diverse, alături de aliaţii şi partenerii noştri, vine să confirme aprecierea deosebită a calităților personalului propriu. Nicio misiune nu este ușoară! Suntem expuși atacurilor cu bombe sau mijloace explozive improvizate, suntem mereu în stare de alertă și trebuie să fim pregătiți pentru a face față tuturor situaţiilor de criză. Mai mult, atunci când ești într-o țară străină, trebuie să înveți şi să valorifici cunoştinţele despre cultura lor și să le respecți tradițiile.
Ce sacrifică în viața personală un militar de carieră?
Cu siguranță, trebuie să faci multe sacrificii. Un ofițer este un exponent al societății și trebuie să se prezinte impecabil. Sacrificăm mult timp pentru pregătire, pentru studiu, antrenamente etc. Când ești căsătorit și ești militar de carieră este inevitabil să nu-ți sacrifici familia. Nu ai întotdeauna parte de suficient timp ca să petreci cu ai tăi, iar schimbarea locului de muncă, implică adesea multe sacrificii și din partea soției. În cazul meu, Mihaela, soția mea, a fost mereu lângă mine. Apoi a venit Flavius-Andrei (care are acum 16 ani) și în formulă de trei ne-am tot mutat de la Titu, la București, apoi la Buzău, după care la Târgu Mureș, pentru a ne stabili, în final, aici. În urmă cu trei ani, familia noastră s-a mărit cu încă un membru, Vlad-Ioan. În formula aceasta, pot să spun că pentru mine, familia înseamnă echilibru!
Adrenalină cu glonțul pe țeava puștii
– jurnaliștii băcăuani au participat la prima ediție a Cupei presei la tir, organizată de Batalionul 630 parașutiști “Smaranda Brăescu” – evenimentul organizat de “Ziua parașutiștilor” a reunit jurnaliști băcăuani, invitați și sponsori, iar locul de întâlnire a fost poligonul de tragere Gârleni
Prima ediție a Cupei presei la tir organizată de Batalionul 630 parașutiști “Smaranda Brăescu” a întrecut așteptările participanților. Pe 10 iunie 2017, parașutiștii aniversează 76 de ani de la înființarea primei subunități de parașutiști în Armata României, iar tragerea din poligonul Gârleni a fost o prefață a acestei sărbători. Ziua a debutat cum nu se putea mai “cazon”, deplasarea de la unitatea militară către Poligonul de tragere Gârleni făcându-se cu un camion militar.
Transportul surpriză a fost primit cum nu se poate mai bine de ziariști, nelipsind glumele specifice, claxoanele șoferilor care formau coadă în spatele camionului și senzațiile tari date de gropile din asfalt, de turațiile zgomotoase ale bătrânului motor și nu în ultimul rând, de urcatul și coborâtul din acest mijloc de transport. Ajunși teferi la destinație, participanții au fost întâmpinați de col.dr. Doru-Constantin Tocilă, cdt. Batalionului 630 parașutiști “Smaranda Brăescu”. A urmat instructajul, s-a semnat protecția muncii, s-au prezentat armele din dotarea parașutiștilor și modul de operare, după care s-a pornit către zona de tragere. Aici, participanții au asistat la un exercițiu demonstrativ marca forțelor pentru operații speciale.
Țintași de elită
Sub deviza “Safety first” (n.r. “Siguranța în primul rând”) participanții au fost echipați pentru tragere cu veste antiglonț și cască de protecție, după care au început şedinţele de tragere cu armament uşor de infanterie compatibil NATO. S-a tras la ținte cu 10 cartușe, calibrul 5,56 mm, de la o distanță de 30 de metri. Țintele au fost montate de instructori în prezența concurenților, iar aceștia din urmă au avut posibilitatea să le păstreze drept amintire, având dovada reușitei sau a nereușitei.
La prima vedere, să tragi de la 30 de metri, din poziția culcat, poate părea o nimica toată, însă, echipamentul a fost cel mai mare dușman al concurenților. Vesta grea era incomodă, iar casca de protecție îți cădea adesea peste ochi, obturându-ți vederea. Concentrarea a fost maximă, iar consumul pe măsură. Solicitarea a fost atât de mare încât după câte o ședință de tragere îți puteai stoarce ușor tricoul de pe tine.
Concurenții au fost echipați întocmai ca militarii aflați în misiune, tocmai pentru ca ziariștii să poată reda fidel din experiența acestora. S-au punctat doar tragerile cu HK, însă, în afara concursului, participanții au avut posibilitatea să tragă și cu M24 Sniper sau cu pistolul mitralieră. În concurs, majoritatea ziariștilor au avut rezultate lăudabile, însă, câștigători au fost desemnați: Daniel Benchea (locul I), Dumitru Iacob (locul II) și Daniel Moldovan (locul III). Premiul special a ajuns la Marius Curucli, fost parașutist, care s-a duelat pentru locul III cu Daniel Moldovan. În rest, toată lumea a primit diplome de participare și felicitări la scenă deschisă.
Cu zâmbetul pe buze, transpirați, cu pulsul accelerat și cu mulțumirea unei zile reușite, participanții s-au îndreptat spre cortul montat pentru a-i feri de ploaia care s-a pornit chiar la finalul competiției. O altă surpriză pregătită de organizatori a fost o porție de mâncare cazonă, deja celebra fasole cu cârnați.
Călin Popescu Tăriceanu, în vizită la Moinești unde a susținut candidatura lui Valentin Vieru la funcția de primar
Orașul de pe malurile Tazlăului Sărat a fost în mare forfotă joi, 8 iunie, odată cu sosirea în zonă a celui de-al doilea om din stat, Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României.
Tăriceanu nu a venit întâmplător la Moinești, vizita politicianului fiind strâns legată de alegerile care vor avea loc duminică, atunci când moineștenii își vor alege noul primar. Călin Popescu Tăriceanu susține la aceste alegeri pe candidatul Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (A.L.D.E.) pe Valentin Vieru, nimeni altul decât actualul primar interimar și fost viceprimar în ultimele două mandate când la cârma municipiului Moinești s-a aflat Viorel Ilie, care în momentul de față este senator și Ministrul pentru Relațiile cu Parlamentul.
Delegația condusă de Călin Popescu Tăriceanu a sosit în Moinești puțin după ora 11.00 și a fost întâmpinată la Primărie chiar de Valentin Vieru. Vizita la Primăria Moinești a constat într-o întâlnire cu consilerii locali și cu alți funcționari din Primărie, întrevederea fiind una de informare privind proiectele municipiului, planuri care au fost prezentate de Viorel Ilie și de Valentin Vieru.
După această întâlnire, delegația a mers în vizită la doi agenți economici din municipiul Moinești, o fabrică de încălțăminte, respectiv una de confecții. Valentin Vieru și Călin Popescu Tăriceanu au primit informații despre mersul afacerilor chiar de la administratorii firmelor respective și chiar au relaționat cu angajații. La ieșirea de la una din firme, cei doi au stat de vorbă și au făcut poze cu trecătorii.
Programul vizitei la Moinești a continuat cu o întâlnire cu Biroul Politic A.L.D.E., membrii echipei de campanie, primarii și viceprimarii A.L.D.E. din județ, după care a avut loc o întâlnire publică la Centrul Cultural LIRA unde au venit sute de moineșteni, susținători și simpatizanți ai primarului interimar Valentin Vieru.
„Sunt onorat că am avut musafiri de seamă la Moiniești, pe președintele Senatului, domnul Călin Popescu Tăriceanu, pe Ministrul de la Relații cu Parlamentul, fostul primar al Moineștiului, Viorel Ilie, cărora le mulțumesc pentru vizită și suport. Eu îmi doresc ca la Primăria Moinești să fie continuitate, așa cum s-a întâmplat și din luna ianuarie când am preluat funcția de primar interimar, când nu s-a impus un proces de predare-primire. Același lucru îmi doresc și după ziua de duminică, cănd voi continua proiectele începute în perioada cât am fost viceprimar, împreună cu fostul primar, Viorel Ilie, și îmi doresc mai multe proiecte pe infrastructură, educație, sănătate, turism și tot ceea ce înseamnă bunăstare pentru oraș și pentru moineșteni.”
Valentin Vieru, candidat la funcția de Primar al Municipiului Moinești din partea Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (A.L.D.E.)
„După două mandate de succes în care primarul Viorel Ilie a reușit să transforme orașul, să-l modernizeze, să-l adapteze nevoilor zilelor noastre și a fost secondat de Valentin Vieru, un viceprimar care a putut alături de Viorel Ilie să cunoască toate dificultățile administrației locale, dar să și învețe, iată că acum este rândul lui Valentin Vieru să candideze și să-și fructifice experiența pe care a câștigat-o pe timpul cât a fost viceprimar. Eu apreciez că pentru o primărie experiența în administrație și cunoașterea acesteia, a modului cum funcționează instituțiile publice, a modului în care gestionezi relația municipalitate-cetățean, reprezintă un atu extrem de important față de ceilalți candidați, care nu ar face altceva decât să învețe ce trebuie să facă. Așadar, cred că este cea mai bună carte de vizită pe care o are Valentin Vieru, și așa cum am avut încredere să îl susțin pe Viorel Ilie să candideze la Parlament și chiar să ajungă membru al Guvernului Românie, așa am la fel de multă încredere și în Valentin Vieru că va putea să facă față tuturor dificultăților constrângerilor. Ceea ce mă bucură foarte mult este faptul că văd că Valentin Vieru are o viziune de dezvoltare pentru viitor, care să asigure pentru cetățeni o calitate a vieții cât mai bune.”
Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului României și al Partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (A.L.D.E.)
Autoturism cu ţigări depistat în trafic de poliţiştii de frontieră şi jandarmii din cadrul Grupării de Jandarmi Mobilă Bacău
În cadrul unei operaţiuni comune pe contrabanda, poliţiştii de frontieră din cadrul I.T.P.F. Sighetu Marmaţiei şi lucrători din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău au descoperit, într-un autoturism oprit în trafic, 3.000 pachete cu ţigări, ascunse în portbagaj.
Ieri, 7 iunie a.c., în cadrul Operaţiunii Comune Contrabandă 2017, la nivelul Sectorului PF Vicovu de Sus – ITPF Sighetu Marmaţiei s-a desfăşurat o acţiune specifică pe linia combaterii contrabandei cu ţigări, la care au participat poliţişti de frontieră şi lucrători din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Bacău.
Astfel, în jurul orei 20.00, un echipaj format din poliţişti de frontieră şi jandarmi a oprit pentru control, pe o stradă de pe raza localităţii de frontieră Bivolărie, jud. Suceava, un autoturism marca Audi A 4, condus de către Vasile T., în vârstă de 21 de ani, domiciliat pe raza jud. Suceava.
La controlul efectuat asupra maşinii, în portbagaj, au fost descoperite mai multe colete cu ţigări, fapt pentru care s-a luat măsura conducerii şoferului, împreună cu autoturismul cu ţigări, la sediul poliţiei de frontieră în vederea continuării cercetărilor.
În urma inventarierii ţigărilor a rezultat cantitatea de 3.000 pachete cu ţigări, marca Marble, provenienţă ucraineană, în valoare de 33.600 lei, marfă ce a fost ridicată în vederea confiscării.
În cauză, poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, iar autoturismul folosit la activitatea infracţională în valoare de 4.500 lei, a fost indisponibilizat în vederea continuării cercetărilor.
Urgenţele urologice de la Iaşi, rezolvate la Spitalul Judeţean Bacău
– la Spitalul Parhon din Iaşi s-a stricat un aparat, cu care se intervenea în cazurile grave, medicii băcăuani fiind contactaţi să preia ei cazurile de urgenţă şi deja au fost operaţi primii doi pacienţi – Spitalul Judeţean Bacău are pentru Urologie aparatură medicală performantă, are specialişti, însă nu are suficient spaţiu
În această perioadă, toate urgenţele urologice care ajung la Spitalul Parhon din Iaşi sunt direcţionate către Spitalul Judeţean Bacău. Aparatul radiologic special folosit de medicii ieşeni pentru intervenţii chirurgicale în afecţiuni urologice grave s-a stricat şi au apelat la colegii lor din Bacău, pentru preluarea pacienţilor care au nevoie imediată de operaţie cu fluoroscopul cu amplificator de semnal şi braţ mobil. SJU Bacău are trei aparate de acest tip, iar unul dintre ele se găseşte în Secţia de Urologie încă din 2009 şi se foloseşte pentru intervenţiile endoscopice înalte, adică de la vezică în sus (ureter, rinichi).
„La Iaşi, la Spitalul Parhon, care este totuşi spital universitar, li s-a stricat aparatul acesta şi am fost contactaţi dacă suntem dispuşi să primim toate urgenţele, care sunt practic din toată Moldova. Vorbim în special de anurii obstructive, adică bolnavul nu poate elimina urina. Înseamnă insuficienţă renală acută, care periclitează viaţa şi în care trebuie intervenit urgent şi făcut o deblocare cu un tub care se implantează direct în rinichi şi prin care să se poată scurge urina. Intervenţia se face modern, minim invaziv, cu ajutorul acestui aparat de control radiologic”, a explicat dr. Alexandru Angheluş, medic şef Secţie Urologie, Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Bacău.
Situaţiile în care se impune intervenţia cu acest aparat sunt însă numeroase, iar o problemă care ar putea apărea ar fi cea a spaţiului, pentru că Secţia de Urologie a spitalului din Bacău este mică, cu doar 25 de paturi, şi nu dispune decât de o sală de operaţie, în condiţiile în care adresabilitatea este în creştere, pacienţii venind şi din alte judeţe pentru a se trata aici. „Secţia a fost gândită pentru situaţia care era în urmă cu 10 – 15 ani.
În momentul de faţă a crescut patologia foarte mult, suntem mai mulţi doctori, abordăm toate tipurile de patologii, benigne şi maligne, şi nu prea facem faţă cu numărul de locuri. Cu 25 de locuri o să ne fie greu, dacă situaţia se va prelungi în Iaşi.
Este nevoie de adaptarea secţiei la adresabilitatea actuală şi la tipul de patologie. Am avea nevoie de două săli de operaţie, nu doar de una cum este acum. Patologia noastră aduce şi un beneficiu spitalului. În afară de faptul că bolnavii merg bine, evoluţia este favorabilă, prin spitalizări scurte, fără complicaţii, se realizează şi un beneficiu financiar în relaţia dintre spital şi Casa de Asigurări”, a mai spus dr. Angheluş.
Secţia de Urologie a SJU Bacău are trei medici specialişti care fac în total şapte operaţii pe zi, iar în 2016 au efectuat circa 1.300 de intervenţii chirurgicale. Numărul de pacienţi pe lună ajunge la 150 – 160 şi s-a dublat faţă de acum cinci ani când erau doar 80 de pacienţi pe lună. Potrivit medicilor, în ultima perioadă a crescut mult cazurile de tumori vezicale, în stadii avansate, tumori renale şi de prostată.
Onești: un mopedist beat a căzut pe stradă
La data de 07 iunie a.c., în jurul orei 17.00, poliţiştii oneşteni au fost sesizaţi despre producerea unui eveniment rutier, pe raza localităţii.
Din primele cercetări efectuate la faţa locului a rezultat că un localnic de 45 de ani, în timp ce se deplasa cu un moped pe strada Gheorghe Doja, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare şi a căzut pe partea carosabilă.
În urma evenimentului rutier a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 45 de ani, care a fost transportat la Spitalul Oneşti, pentru acordarea de îngrijiri medicale, fără a necesita internarea.
Conducătorul mopedului a fost testat cu aparatul etilotest care a indicat valoarea de 0,94 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i s-au recoltat mostre biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei.
Totodată, din verificări, s-a stabilit că mopedul nu era înmatriculat şi conducătorul acestuia nu deţinea permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă, conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat şi fără permis de conducere.
Mai multe curţi au fost inundate în comuna Agăş
În urma precipitaţiilor din ultimele ore, s-au înregistrat probleme în comuna Agăş. Echipele de pompieri băcăuani, ale altor structuri din MAI şi de la Direcţia Apelor, coordonate din timp de conducerea Prefecturii Bacău, au constatat că în satul Diaconeşti au fost inundate trei beciuri şi o curte, iar în satul Preluci, tot din comuna Agăş, alte şase curţi.
Când au văzut că apa le intră în gospodării, oamenii au sunat şi ei la 112 pentru a solicita intervenţia salvatorilor şi, din fericire, nicio casă nu a fost inundată.
În satul Beleghet un copac a fost pus la pământ de furtună şi a rupt firele de la reţeaua de electricitate, care au rămas atârnate deasupra unei ape, zona fiind izolată pentru intervenţia echipajelor de specialitate care au remediat situaţia. Şi între localităţile Diaconeşti şi Beleghet un stâlp de electricitate, amplasat pe malul unui pârâu, s-a înclinat şi a fost cât pe ce să lase în beznă circa 400 de consumatori.
Şi aici s-a intervenit rapid pentru branşarea acestora pe o altă linie şi scoaterea stâlpului respectiv de sub tensiune. Pompierii de la ISU Bacău au continuat şi joi misiunile de monitorizare pe râurile pe care s-au anunţat creşteri de debite.
FOTO: Arhiva Desteptarea
„Eroii neamului – jertfa pământului sfânt”
Aflat la cea de-a doua ediție, proiectul județean „Eroii neamului – jertfa pământului sfânt”, înscris în calendarul activităților județene 2017, a reunit la Oituz, pe 6 iunie 2017, elevi și cadre didactice din 9 școli partenere, aducând împreună un pios omagiu eroilor neamului din primul război mondial.
La ceas de centenar, de la elevi de grădiniță până la elevi de liceu, împreună cu profesorii lor, cu reprezentanți ai Asociației „Cultul eroilor”, cu reprezentanți ai comunității locale și cu un sobor de preoți, și-au ridicat glasurile în rugăciune și au aprins o candelă la Cimitirul eroilor din comuna Oituz.
La școala gimnazială nr. 1 Oituz, s-a desfășurat concursul județean inițiat de ISJ Bacău, unde elevii s-au întrecut în a evoca momentul Bătăliilor de la Oituz, Verdunul românesc, așa cum este denumit și au amintit plini de emoție de Măriuca Zaharia, fetița din nuc, căzută eroic pe frontul de la Mărășești. Creațiile artistice și literare ale elevilor au fost răsplătite de către juriu cu aplauze, laude și diplome, iar la final, elevi de toate vârstele s-au prin în joc și cântec popular.
Activitatea s-a bucurat de prezența col. rez. Paul Valerian Timofte, președinte al Filialei județene „Col. Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale „Cultul Eroilor Regina Maria”, a domnului profesor Radu Mihăilă – inspector școlar la disciplina istorie din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bacău, a domnului primar al comunei Oituz Bodea Gheorghe, a părintelui protopop Ioan Bârgăoanu, protoiereu de Onești, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului.
Au participat elevi de la:
1. Școala Gimnazială Traian – director prof. Ambăruș Mariana, prof. coordonator Istrate Elena
2. Școala Gimnazială „Nicolae Bălcescu” – director prof. Antip Crina-Ramona, prof. coordonator inițiator proiect Mihăilă Monica-Maria, prof. Andor Grațiela-Veronica
3. Școala Gimnazială „George Enescu” Moinești – prof. coordonator Mareș Anca
4. Școala Gimnazială „Ștefan Luchian” Moinești – director prof. Comănescu Eugen, prof. coordonator Stoian Corina
5. Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești – prof. coordonator Ancuța Raluca
6. Școala Gimnazială nr. 1 Oituz – director prof. Morari Constantin, prof. coordonator Papancea Gabriela
7. Școala Gimnazială nr. 1 Sănduleni – prof. coordonator Popa Maria-Cristina
8. Școala Gimnazială „George Călinescu” Onești – director prof. Zaharia Maria, prof. coordonator Baciu Elena
9. Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut –director prof. Paris Alin-Mihai, prof. coordonatori Goriță Daniel, Ailoaiei Anca-Cristina, Goriță Mihaela
La finalul ceremonialului religios, fiecare copil și cadru didactic a primit din partea Parohiei Oituz câte o candelă care a fost aprinsă la mormintele eroilor ca să le fie luminată calea spre mântuire, iar la terminarea întregii activități toți participanții au fost invitați de către Consiliul Local Oituz la Centrul Educațional Kolping din Oituz, pentru a lua masa.
Proiectul va continua și în anul școlar 2017-2018 prin evocarea a 100 de ani de la Marea Unire de la Alba-Iulia, cu concursul județean care va avea loc la Liceul Tehnologic „Jacques M. Elias” Sascut și activitățile de la cetatea Alba Carolina din Alba-Iulia.
Premieră la paraşutişti
– paraşutiştii băcăuani îi invită pe jurnalişti în poligon – pe 8 iunie, Batalionul 630 Paraşutişti „Smaranda Brăescu” organizează prima ediţie a Cupei jurnalinalistului la tir
Poligonul Gârleni va fi luat cu asalt de jurnaliştii băcăuani în preajma Zilei Paraşutiştilor. Evenimentul care se va desfăşura în intervalul orar 10.00 – 14.00, se anunţă a fi unul plin de surprize. Competiţia poate fi asociată ca dublă premieră, o dată pentru că este organizată de paraşutişti, iar a doua premieră este aceea că ultimele generaţii de ziarişti nu au mai tras cu muniţie de război în Poligonul Gârleni.
„Activitatea este organizată la ceas aniversar pentru paraşutiştii militari băcăuani, cu ocazia aniversării, la data de 10 iunie, a 76 de ani de la înfiinţarea primei subunităţi de paraşutişti din Armata României. Jurnaliştii se vor întrece în cadrul unor şedinţe de tragere cu armament uşor de infanterie compatibil NATO. De asemenea, reprezentanţii mass-media vor asista la şedinţe de tragere demonstrative organizate de militarii Batalionului 630 Paraşutişti „Smaranda Brăescu”, declară slt. Ioana Farcaş, din cadrul Batalionului 630 Paraşutişti „Smaranda Brăescu”
La concurs se pot înscrie maxim 20 de persoane. Deplasarea spre poligon a reprezentanţilor mass-media este asigurată de către organizatori. (Ramona Ionescu)
Maestrul Horia Vîrlan incearca experienta hei de la Rompetrol Onesti
Maestrul bucatar Horia Vîrlan a fost atras de noile preparate hei de la Rompetrol si pentru ca in aceste zile calatoreste prin tara, va face o pauza de la drum la Onesti. Maestrul va oferi un show culinar in care va imbina ingredientele salatelor hei intr-o reteta speciala, pe care o va recomanda celor prezenti la reprezentatia lui.
Demonstratia culinara va avea loc la statia Rompetrol din Bulevarul Republicii, Nr. 43, Onesti, vineri, 9 iunie, de la ora 14.30. hei ii va oferi ingredientele proaspete pentru salate, iar maestrul isi va exersa talentul pentru clientii Rompetrol. Fie ca va fi inspirat de salata verde cu grapefruit, de mixul de verdeturi sau de diversele combinatii de branzeturi cu noile sortimente de paine de la hei, maestrul va adauga un ingredient propriu, acel secret al bucatarului care transforma retele obisnuite in experiente de neuitat.
Indragitul prezentator al emisiunii “Cireasa de pe tort” este absolvent al cursurilor de arta culinara de la Cleveland Community College din SUA si posesor al diplomei de “Maestru in Arta Culinara”. De-a lungul timpului a gatit in bucatarii al caror meniu era bazat, in principal, pe “La cuisine française”, insa este atasat in egala masura de bucataria romaneasca.
In hei de la Rompetrol, atenția la detalii este reflectată nu doar în elementele decorative, dar și în plasarea confortabilă a produselor, ușor de găsit. Nu doar interiorul este caracterizat printr-o atmosferă confortabilă și primitoare, dar și gustările sunt întotdeauna delicioase și proaspete.
Rețetele de salate din hei sunt alese în funcție de sezon, cu ingrediente proaspete și alese cu atenție care se pot îmbina în mai multe variante. Peste un mix proaspăt de legume, se pot pun ingrediente gustoase, precum porumb cu unt și busuioc, ton și telemea sau omleta cu bacon și branza, emmentaler și crispy bacon. Fiecare combinație se îmbină și cu un sos potrivit! Salata se savuroasă cu pâine sau nachos.
Rompetrol a finalizat rebranding-ul statiilor de alimentare cu carburant si a restaurantelor hei si a deschis numeroase benzinarii in tara, in ultimul an, atat in capitala, cat si in orasele mici.
Ce-i mâna pe ei la luptă?
Oficial, blocada impusă Qatarului de țările din Golf are un scop nobil: lupta antiteroristă. Desigur, să acuze Arabia Saudita un alt stat că finanțează terorismul e cel puțin ciudat, date fiind legăturile regatului saudit cu mișcarea wahabita. Totuși, se cunosc legăturile financiare dintre Qatar și Frăția Musulmană sau cu Hezbollah.
Însă, e prea puțin pentru o mișcarea de o asemenea anvergură.
Practic, Qatarul a fost izolat, compania sa aeriană-Qatar Airways, una din cele mai apreciate la nivel internațional, întâmpină mari dificultăți pentru că Arabia Saudita, Bahreinul, Emiratele Unite și-au închis spațiul aerian. Qatarul depinde de importurile de alimente, importând 70 la sută din hrană iar blocada impusă de Arabia Saudita a început să-și facă simțite efectele în supermarketuri.
Ce a determinat o asemenea măsură, care nu este nouă? (a mai fost o criză în 2014). În primul rând, Arabia Saudita se obișnuise cu ideea că Qatarul îi este un fel de vasal, fără inițiative proprii în politica internațională. De câțiva ani, regimul de la Doha practică o politică pe cont propriu, colaborând îndeaproape cu Iranul, țară cu care împarte exploatarea unui câmp exprem de bogat de gaz metan.
Iranul este inamicul natural al Arabiei Saudite, atât din motive religioase, cât și geopolitice, regimul de la Riyadh fiind aliat cu SUA, iar Washingtonul nu este în relații foarte apropiate cu Teheranul, ba dimpotrivă.
Poziționarea Qatarului ca „soft power” în zonă eclipsează Dubaiul, pregătit de Arabia Saudita și Emiratele Arabe Unite să joace cartea deschiderii și diversificării lumii arabe. Arabia Saudita are nevoie și de bani, după ce, în ultimii ani, a pierdut masiv fonduri din cauza scăderii prețului petrolului iar Qatarul stă pe un munte de cash.
În mod oficial, situația din zonă s-a complicat și mai mult, pentru că există o șansă foarte mare ca luptele dintre țările din zona Golfului, purtate prin intermediul altora să se transforme în războaie directe.
Un turc pe Colinele Tutovei
Ştefanel Abdula este un personaj extrem de pitoresc. Este la al cincilea mandat ca primar, primele două fiind câştigate ca membru al APR, apoi PUR, învingând de fiecare dată candidaţii PSD, fapt ce arată că, la ţară, uninominalul funcţiona de mult, oamenii fiind interesaţi de om şi nu de partid, fiind urmaş al tatălui său la conducerea comunei. Luându-se după nume, consătenii îl alintă “Turcul”.
A fost timp de 35 de ani tehnician silvic, aşa că îl ştie tot omul din comună. Este unul dintre cei mai cunoscuţi apicultori de pe Colinele Tutovei. În 2005 trece la PSD, iar povestea sa ca primar continuă.
De numele lui se leagă cele mai importante proiecte de infrastructură şi imobiliare din comună, din ultimii 15 ani. Este principalul animator cultural al comunei, a înfiinţat o formaţie artistică de folclor, “Cărăşelul”, câştigătoare a numeroase premii la festivalurile de folclor din ţară şi străinătate, fiind cel mai bun dansator, împreună cu soţia, dar şi un virtuos al muzicuţei.
Şi tot la iniţiativa sa, în comună are loc un festival de folclor: “Nedeia de la Arini”, la care sunt invitate formaţii similare din judeţ şi ţară.
– Eu zic ca de la început să lămurim pentru curioşi, pentru cei care, cu siguranţă, se întreabă de unde vine numele dumneavoastră, un Abdula, pe Colinele Tutovei.
– Sunt, la origine, turc. Bunicul după tata a venit din Asia Mică, cu războiul, s-a stabilit mai întâi la curtea unui boier de prin Botoşani, răspundea de pădure, după care a venit aici, administrator şi comerciant de lemne. S-a căsătorit cu o româncă din Buciumeni, de lângă Tecuci, copiii, jumătate turci, jumătate români, mama este româncă, din Găiceana, iar eu sunt un sfert turc şi trei sferturi român. Tata a mai avut trei fraţi, împrăştiaţi prin ţară. Eu mai am două surori, una a fost diriginte de poştă la Slănic Moldova, acum pensionară, şi o soră la Ploieşti. Soţia este din Neguleşti, Dealu Morii, a lucrat la poşta din sat, acum este bibliotecara comunei, cu jumătate de normă. Avem două fete şi cinci nepoate, suntem o familie bogată sufleteşte şi fericită.
– Aţi fost 35 de ani tehnician silvic, iar din 2000 primar. Ce v-a determinat să intraţi în administraţie?
– Am trăit, la pădure, cei mai frumoşi ani din viaţă. Eram tânăr, am vrut să fac lucruri bune ca technician silvic, am reuşit, de aceea mă şi apreciau oamenii, care m-au îndemnat să candidez. Au mai intervenit prietenii. Am candidat în 2000 din partea APR, l-am apreciat pe dl Meleşcanu, în 2004 din partea PUR, mi s-a părut că Dan Voiculescu este o voce, era şi R. Stavarache, Aron Popa, şi Ionel Floroiu. În al doilea mandat, pe la început, am trecut la PSD, la sugestia lui Gabriel Vlase. Aveam idee cam ce înseamnă funcţia de primar, tatăl meu, după ce a lucrat ca preşedinte la Cooperativa de Consum, a devenit primar la Găiceana până în 1974, apoi preşedinte de CAP. A trecut la cele veşnice anul trecut, la 93 de ani.
– Care au fost primele decizii, primele acţiuni ale noului primar?
– Să nu zâmbiţi, am început cu o curăţenie generală în primărie, am igenizat-o, am restructurat birourile, am făcut ca această clădire să arate a Primărie, să-i placă omului să intre. Avem acum un sediu funcţional, modern, fiind sprijiniţi şi de Consiliul Judeţean. De altfel aici a fost mereu sediu de primărie, de plasă, prin anii 30. M-am gândit că eu şi colegii mei ne petrecem cea mai mare parte a zilei aici şi este de dorit să avem condiţii civilizate de muncă. După ce am terminat interiorul am ieşit în curte, apoi în sat. Totul s-a făcut fără prea mulţi bani, am cumpărat materialele şi am lucrat cu oamenii din comună.
– Au trecut 17 ani, sunteţi la al cincilea mandat. Nu-i ora bilanţului dar vă întreb, care este proiectul cel mai drag, cel mai important realizat în aceşti ani?
– Infrastructura. Şi pe locul doi, tot infrastructura. Străzi şi poduri, pentru acces mai bun în toate satele, atât pentru oameni, cât şi pentru maşini. Am pietruit şi asfaltat cea mai mare parte a drumurilor din comună, am construit poduri, am fost sprijiniţi de Consiliul Judeţean, am folosit eficient banii din bugetul local. O altă lucrare a fost aducţiunea de apă. În comuna Găiceana, toate satele, toţi locuitorii au acces la reţeaua de apă potabilă din sistem centralizat, controlat şi cu avize de la toate instituţiile abilitate. Investiţia a fost suportată de Guvern, prin Ordonanţa 7. Prin Programul SAPARD am modernizat un drum communal, de 3 km, de la Găiceana, până la intersecţia cu Huţu. După aceea am luat la rând toate şcolile din comună, am făcut interioarele şi exterioarele, acoperişuri, izolarea termică, încălzire centrală, le-am dotat cu mobilier nou, modern. Toate şcolile au grupuri sanitare în interior, la Şcoala Găiceana toate lucrările le-am făcut prin Banca Mondială. La Găiceana şi Arini sunt şcoli cu clasele I-VIII, la Huţu şi Popeşti doar grădiniţe, iar elevii sunt transportaţi cu cele două microbuze la Găiceana. Tot în aceşti ani, am construit, cu bani de la bugetul local, două grădiniţe noi, una la Arini(2013) şi alta la Găiceana (2016). Şcolile din Huţu şi Popeşti sunt conservate, întreţinute, pentru când va fi nevoie de ele.
– Am văzut în programul dumneavoastră electoral că urmează să fie construit şi amenajat în comună un Centru pentru Situaţii de Urgenţă. În ce stadiu este şi care va fi destinaţia?
– Înainte de a răspunde, vreau să vă mai spun că, la sugestia locuitorilor, cu aprobarea consilierilor am alocat sume importante bisericilor, pentru încălzire centrală, acoperişuri, camere mortuare, clopotniţă, la Huţu am făcut şi o casă praznicală. Sigur, în aceşti ani am realizat multe investiţii, mai mici, mai mari, toate necesare comunităţii. Prin FEADR (fonduri europene) am dotat căminul cultural din Găiceana. Ca o noutate, cum aţi observat, am construit, la Găiceana, un Centru pentru Situaţii de Urgenţă, urmează să-l dotăm, cu paturi, mobilier, are internet, telefon, grupuri sanitare, pentru a adăposti familiile în caz de necesitate, incendiu, inundaţii, investiţie suportată de bugetul local. Suntem în discuţii cu ISU Bacău pentru amenajarea unui spaţiu în vederea înfiinţării unei staţii de Salvare, ca centru secundar, însă condiţiile impuse sunt foarte stricte, cu toate că ar fi necesar să existe, la Găiceana, o staţie de salvare, deoarece distanţele până la Podu Turcului sau Bacău sunt apreciabile. Această Salvare poate face diferenţa între viaţă şi moarte. Sper să găsim înţelegere pentru a finaliza şi acest proiect.
– Domnule primar, avem apă, dar nu avem canalizare.
– Este o situaţie unică, de aceea sunt şi foarte supărat. Am depus un proiect la Ministerul Dezvoltării, când era ministru Elena Udrea, însă nu a fost aprobat. L-am depus şi la Ministerul Mediului, când ministru era Laslo Borbely. Nu am primit finanţare. Acum doi ani am redepus proiectul la AFIR, a fost selectat şi urma să semnăm contractul în 2016, însă din cauza întârzierii avizului de la Mediu, am pierdut finanţarea. Reţineţi, am depus proiectul, dar nu era avizul de la Mediu. Pentru câteva zile am pierdut miliarde de lei. Uneori birocraţia te scoate din ritm. În ce ţară se mai întâmplă aşa ceva: ai apă, dar nu şi canalizare. O parte şi-au făcut fose septice, am cumpărat o vitanjă, însă nu am voie să depozitez conţinutul în comună, am primit amenzi peste amenzi. Anul acesta am reluat procedura, am actualizat proiectul şi l-am depus tot la AFIR, însă se va întârzia din cauza procedurilor obligatorii, refacerea documentaţiei pe teren, licitaţia, eventuale contestaţii etc. Mai avem proiecte depuse pentru asfaltarea unor drumuri, prin PNDL, Găiceana – Huţu, 4,5 km, care se leagă cu ceilalţi 6,5 kilometri deja finalizaţi la Huţu, drum sănătos, asfalt, canale, podeţe. Mai avem depuse alte două proiecte, tot prin PNDL, pentru finanţarea modernizării unui drum la Arini, din centru, şi un altul de 2,9 km, de la Arini până la Drumul Judeţean, cu scurtarea distanţei de acces. Am mai depus un proiect pentru modernizarea unor drumuri agricole, în lungime de 12 km, tot prin AFIR, însă nu am primit niciun răspuns din 2016. Noi insistăm pentru drumurile comunale, care sunt o prioritate absolută. Dacă aceste proiecte de infrastructură intră la finanţare, comuna Găiceana va avea 95 la sută din drumuri asfaltate, mai rămân câteva bretele, pe care le putem face şi cu banii comunei. Am învăţat în aceşti ani că fiecare leu contează, ce nu folosim la cofinanţare, la alte lucrări neexecutate, adunăm şi îi folosim în interesul oamenilor. Suntem foarte atenţi pe ce dăm banii, nu ne mai aruncăm pe studii, proiecte, care simţim că nu devin eligibile, unii fac hârtii şi iau banii, iar noi rămânem cu dosarele în fişete şi cu banii daţi. Ne-am ars o dată, a doua oară nu mai este permis. Există încă multă birocraţie, exagerat de multă, ne dăm singuri cu stângul în dreptul. Pentru canalizare am fost de nenumărate ori la CRAB, la CJ, pentru un aviz. Am şi spus: la alegeri veniţi cu sacul după voturi, iar când este vorba de o problemă a oamenilor, ridicaţi din umeri, în condiţiile în care CRAB este a CJ. Nu vroiau să semneze cei de la CRAB, care nu au nicio treabă cu banii. Că trebuie să fac canalizare în toată comuna, cum este trecut în Masterplan, în toate satele, însă nu-i economic, la Huţu, la Popeşti, casele sunt răsfirate pe dealuri, distanţele sunt foarte mari, eu trebuie să mă încadrez într-un million de euro, atât îmi dă UE. Eu am depus proiectul, am cheltuit o groază de bani, vreau canalizare şi staţie de epurare. M-am săturat de birocraţie. Pentru fiecare semnătură aştepţi luni şi luni, timpul trece, banii se pierd şi nu răspunde nimeni.
– De aceleaşi probleme se plâng şi alţi primari cu care am stat de vorbă: birocraţie, frica de a semna, mii de hârtii, bani cheltuiţi degeaba. Am vorbit de proiectele finalizate, de cele aflate în derulare. Ce v-aţi mai propus pentru acest mandat? Câţi bani v-au fost repartizaţi de la CJ, de la Finanţe?
– Avem 14 miliarde de lei vechi, cu tot cu fondurile proprii. Faţă de ceea ce ne-am propus, de nevoile comunei, avem nevoie de mai mulţi bani, însă ne declarăm mulţumiţi. Am prioritizat proiectele, vrem să finalizăm ce am început şi să realizăm câte ceva din ceea ce ne-am propus pentru anii următori. Am depus un proiect la PNDL2, pentru construirea şi dotarea unui teren de sport multifunţional, tren de fotbal, handbal, volei, cu tot ce presupune, tribune, vestiare, apă, canalizare, să fie la dispoziţia elevilor, a tinerilor din comună, vrem să organizăm competiţii sportive cu alte comune şi şcoli. Proiectul este, după ultimile informaţii, în evaluare şi urmează să ne comunice rezultatul. Ne-am prins în buget bani pentru instalaţia de încălzire de la Centrul pentru Situaţii de Urgenţă, avem intenţia să reabilităm o şcoală din Găiceana, care este declarat monument istoric, modernizarea drumurilor de interes local, pe o lungime de 4,5 km, proiect depus prin FEADR şi, nu în ultimul rând amenajare drumuri de exploataţie agricolă, în lungime de 8,9 km, prin PNDR. Tot ce v-am spus, tot ce ne-am propus a plecat de la importanţă, de la necesitate, astfel că în CL am discutat fiecare proiect, am cuprins lucrări în toate satele comunei, fără a face deosebire. În ultimii ani am alocat mai mulţi bani la Arini, sat mare, cu o populaţie numeroasă şi mai puţin dezvoltat, de aceea am făcut grădiniţă, am reabilitat total şcoala, am investit în drumuri. Este o situaţie specială acolo şi am vrut să fim cu 10 paşi înaintea altora.
– Care sunt sursele de venit ale populaţiei, de unde provin banii de la bugetul local?
– Banii vin din taxe şi impozite de la populaţie, de la salariaţi, de la micii întreprinzători. Nu avem unităţi economice mari, doar asociaţii agricole. Majoritatea se ocupă cu agricultura, în ultimii ani s-a dezvoltat foarte mult, şi bine, apicultura. Cred că sunt peste 12.000 de familii de albine, aproape fiecare gospodărie are 10, 20, 50, 100, 200 de familii. Apicultorii au fost sprijiniţi prin Măsura 141, cu bani din fonduri europene, cei care au minim 25 de stupi au primit câte 7000 de euro, bani care trebuiau investiţi în dezvoltare, în utilaje specifice. Şi soţia mea are 320 de stupi, exploataţi conform legii, are certificat BIO, contract cu un distribuitor extern. Este o muncă enormă, cu riscuri foarte mari, cu am fost anul acesta, cel mai prost an, s-au pierdut mii de familii de albine, din cauze care nu au fost elucidate în totalitate.
– La Arini, de câţiva ani, se desfăşoară un frumos festival de folclor, “Nedeia de la Arini”. De altfel, să spunem că primarul din Găiceana este iniţiatorul acestui festival, în acelaşi timp face parte din echipa de dansuri, în pereche cu soţia, este şi un virtuos al muzicuţei, în cadrul ansamblului “Cărăşelul”.
– Acest festival coincide cu Ziua Comunei Găiceana. Am hotărât să-l organizăm la Arini, deoarece acolo este o mai mare deschidere din partea localnicilor, a preotului satului, cum am văzut şi la Solonţ, unde animatorul, organizatorul “Nedeii de la Pădurăreni”, la care suntem invitaţi în fiecare an, este preotul satului, Irinel Cernat. Ansamblul nostru se numeşte “Cărăşelul”, cu dansatori, solişti de muzică populară, instrumentişti, din care fac parte şi eu. Îmi place să dansez, să cânt, atunci când pot merg cu ansamblul la festivaluri, la serbări câmpeneşti, am fost şi în Italia anul trecut, la un festival. Punem un accent deosebit pe promovarea costumului popular specific zonei. Avem un cămin cultural modern şi la Găiceana, dotat, unde se organizează activităţi cu diferite ocazii, baluri, hore, nunţi. Sunt însă nemulţumit că nu văd o iniţiativă, o aplecare spre folclor din partea cadrelor didactice, să preia ştafeta de la noi, mâine-poimâine nu mai putem, unul câte unul din formaţie se retrag, vârsta, problemele de sănătate şi m-aş bucura să vină cei tineri din urmă. Este potenţial, însă lipseşte iniţiativa, dragostea, dăruirea, pasiunea pentru acest gen de activităţi. Prin AFIR, cu bani europeni, am cumpărat costume populare şi pentru elevi şi pentru formaţia mare. Într-o perioadă, la “Cărăşelul” am avut şi copii, solişti, dansatori, însă acum nu mai vor, mai vin doar două fete, foarte bune soliste. Este nevoie de un animator, de un om cu pricepere şi cu inimă, cu suflet. Eu mai sper încă.
– V-am văzut la televizor, am citit în presă despre o iniţiativă a dumneavoastră, de a taxa maşinile şi utilajele de mare tonaj, care folosesc drumurile comunale. Care au fost argumentele impunerii acestei taxe?
– Da, s-a scris în presă, au venit aici ziarişti, televiziune. Problemele au plecat de la transportatorii de lemne, de la posesorii de utilaje grele, mai ales basculante. Eu mă străduiam, cheltuiam miliarde de lei pentru a balasta, pentru a asfalta drumurile, numai noi ştim cum am obţinut fonduri, cum am executat lucrările, iar ei le distrugeau, vă daţi seama că zilnic treceau zeci de maşini, care depăşeau tonajul permis pentru astfel de drumuri. Au distrus conducta de apă, poduri, canale. Pot să vă arat un drum, făcut acum câţiva ani, care este praf, distrus. Patronii câştigă bani şi eu repar, cheltui după ei. Am analizat şi am zis că nu-i corect. Am iniţiat un proiect de hotărâre, l-am discutat în CL, consilierii l-au aprobat şi s-a stabilit o taxă de 100 de lei, pentru o traversare, pentru maşinile care depăşesc 7 tone pe osie, deci cele cu trei osii nu trebuiau să depăşească 21 de tone. Celelalte maşini, tractoare, autoturisme nu plătesc taxe. Am pus bariere la înălţimea maşinilor, am stabilit responsabilităţi pentru Poliţia Locală, vin, opresc la barieră, plătesc taxa şi pot trece. Microbuzele noastre au cheie, celelalte folosesc telefonul afişat la fiecare barieră, vine cineva şi le permite trecerea. Mi-a trebuit aviz de la Poliţia Rutieră. M-au reclamat peste tot, însă le-am explicat că eu respect o hotărâre a CL, aşa cum respect o hotărâre de guvern, o ordonanţă, o lege. Corect? Modelul nostru a fost preluat şi de alte unităţi administrativ teritoriale.
– Ne apropiem de finalul discuţiei noastre, interesantă şi consistentă în acelaşi timp. Cu bune şi mai puţin bune, anii au trecut. Ca în viaţă. Un gând pentru locuitorii comunei?
– Eu sunt mulţumit că am putut realiza ceva în comuna Găiceana, satul şi comuna în care m-am născut, am crescut, m-am educat, unde sunt îngropaţi toţi ai mei, aici unde s-au născut copiii, unde vin nepoţii, cu oameni frumoşi, harnici, deştepţi, cu dragoste de viaţă şi satul lor şi unde am trăit împreună bucuriile, dar şi necazurile. Am spus că vreau să las ceva după mine aşa cum a făcut şi tatăl meu, în acele vremuri. Sunt, de asemenea mulţumit că oamenii m-au apreciat, m-au ales şi reales, la rândul meu nici eu nu le-am înşelat aşteptările, ce am promis am făcut, nu i-am dus cu vorba. Am înţeles în aceşti ani că Primăria nu-i jucărie, este o muncă de mare răspundere şi împreună cu echipa de la PSD, cu CL, cu ceilalţi colaboratori, cu toţi oamenii de bună credinţă voi încerca să aplic în practică ce ne-am propus. Am avut şi neîmpliniri, o parte vi le-am spus, nu poţi să fii perfect, dar corect poţi să fii, primejdii sunt la tot pasul, legislative, administrative, iar mie îmi place libertatea. Am avut cotestaţii, reclamaţii, mai ales la început, însă, de fiecare dată s-a constatat că am respectat legile, după care se guvernează administraţia locală. Nu am căzut nici în extrema cealaltă, nu mai fac nimic că vine DNA, Curtea de Conturi etc. şi mă amendează, mă cercetează. Am plecat mereu, cu sprijinul aparatului de specialitate din primărie, cu consultarea specialiştilor din Prefectura Bacău, de la litera şi spiritul legii, aplicate în interesul cetăţenilor.
Găiceana
Comuna se află în zona de sud-est a judeţului, în colinele Tutovei, pe râul Găiceana, afluent al Berheciului. Este traversată de șoseaua județeană DJ252, care o leagă spre nord de Pâncești, Parincea şi spre sud de Huruiești. Este formată din satele Arini, Găiceana (reședința), Huțu și Popești. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Găiceana este de 3.069 de locuitori. În comună funcţionează patru şcoli şi tot atâtea grădiniţe, există doua cămine culturale, patru biserici ortodoxe şi una romano-catolică. Patru obiective din comuna Găiceana sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, aşezarea de la Arini din punctul „Dealul Popii”, aparținând culturii Foltești din Epoca Bronzului, și așezarea eneolitică de la „Pietroasa”, la 600 m sud-est de satul Găiceana, aparținând culturii Cucuteni A. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala (1908) și biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” din cătunul Recea (1808, reconstruită în 1864), ambele aflate în satul Găiceana.
ALECSANDRIADA, Ediţia I
Pentru a marca împlinirea a 199 de ani de la naşterea poetului Vasile Alecsandri, aprofundarea elementelor biografice alecsandriene (avanpremieră la Bicentenarul naşterii – 14 iunie 2018) şi activarea unui topos local specific (Casa Alecsandri), stimularea actului artistic în limba română, prin recunoaşterea valorii unor creaţii ale tinerilor, deschiderea creatorilor de artă preponderent către tineri şi promovarea unei emulaţii continue între diversele categorii de tineri, în zilele de 8 şi 9 iunie, în municipiul Bacău se desfăşoară o serie de manifestări culturale, reunite sub generosul generic „Alecsandriada”, ediţia I.
În acelaşi timp, „Alecsandriada” se doreşte a fi un răspuns la apelul Uniunii Europene de a iniţia în 2017, acţiuni menite a pregăti Programul „2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural”. Programul este organizat cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Bacău, în colaborare cu Teatrul Municipal „Bacovia”, Universitatea „Vasile Alecsandri”, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Uniunea Scriitorilor din românia, filiala Bacău, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, Societatea Cultural-Ştiinţifică „Vasile Alecsandri”.
Programul manifestărilor
Joi, 8 iunie 2017: ora 10: La pas prin urbea poetului şi a familiei sale: – Strada Luminii (laterala Casei de Cultura „Vasile Alecsandri”); – piaţeta din fata Prefecturii („Voci de AED pentru AlEcsanDri”; omagiul invitaţilor, la statuia poetului); – str. 9 Mai (Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – vizitarea expoziţiei „Alecsandri, băcăuanul”); – str. George Apostu, nr. 9 (Casa de Sfat şi Citire „Vasile Alecsandri”/Casa Dragomir Badiu); – Strada Justiţiei (azi, str. Vasile Alecsandri); – Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”
(Avanpremiera la Programul „2018 – Anul European al Patrimoniului Cultural”); – Vizitarea Casei Memoriale „George Bacovia”.
Ora 17: Cărţi, reviste, autori. Panoramic editorial şi publicistic. Invitatii au cuvântul, Club „Decebal”.
Vineri, 9 iunie 2017, orele 11-13: Colocviul „Alecsandri, azi”. „Cântecul gintei latine şi recunoaşterea europeană a literaturii române”. Prezintă acad. Victor Crăciun. „A-ul şi B-ul literaturii române, ivite în Bacău”: lansarea volumului „Alecsandri, din nou acasă” şi a revistei „Bacoviana” –
Biblioteca Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Ora 16: „De la Mioriţa, la Andrii Popa”: momente artistice inspirate din creaţia lui Vasile
Alecsandri. Participa elevi din România, Republica Moldova şi studenţi ai Universităţii „Vasile Alecsandri” din Bacău. Decernarea premiilor pentru concursurile din cadrul Reuniunilor Culturale „Alecsandriada” – Sala „Ateneu”.
Ora 20: Colocviu de impresii.
Bugetul total alocat acestei impresionante manifestări este de 69.110 lei. Printr-o asociere între Consiliul Judeţean şi Primăria Bacău, cheltuielile s-au repartizat astfel: Consiliul Judeţean – 50.610 lei, Primăria Bacău – 18.500 de lei.
Manager de proiect: Dumitru Brăneanu, consilier judeţean;
Coordonator proiect: Lucian Bogdănel, consilier al primarului municipiului Bacău;
Asistenţi manageri: conf.univ.dr. Ioan Dănilă, Eliza Noemi Judeu, director al Teatrului Municipal „Bacovia”; Luciana Pascu, consilier Direcţia de Dezvoltare Durabilă şi Managementul Proiectelor.
Gh. Bălţătescu
Foto: Liviu Maftei
Mai greșește și calculatorul
„Cupa 1 Iunie” la judo a ajuns la cea de-a șasea ediție. Anul acesta, competiția organizată de DJTS Bacău, în colaborare cu Asociația Județeană de Judo și JC Royal s-a desfășurat pe data de 3 iunie și a reunit la start 14 echipe cu un număr de 205 de sportivi ce s-au întrecut la categoriile de vârstă U8, U9, U11 și U13.
Sportivii de la CSȘM Bacău, antrenați de profesorii Cruceanu Dorin și Aurel Chelariu au luat locul 2 echipe, după programul pe calculator, chiar dacă numărul de medalii cucerite recomanda gruparea băcăuană pentru ocuparea locului 1.
Iată rezultatele sportivilor pregătiți de prof. Aurel Chelariu:
Locul 1: Cosmin Ispas- 24 kg, U8; Rareș Galea- 27 kg, U8; Raimond Benchea- 27 kg, U9; Răzvan Moisei- 34 kg, U9; Paula Stanciu- 26 kg, U9; Ștefan Buga- 27 kg, U11; Dragoș Cremene- 34 kg, U11; Andrei Buga- 38 kg, U11; Marcus Herghelegiu- 38 kg, U13.
Locul 2: Matei Anghel- 27 kg, U8; Dragoș Borcea- 42 kg, U9; Brian Herghelegiu- 34 kg, U11; Miruna Vultur- 32 kg, U11; Stefano Dumitru- 60 kg, U13.
Locul 3: Luca Munteanu- 20 kg, U8; David Pisiciuc- 22 kg, U8; Eduard Benchea- 34 kg, U11; Radu Nistor- 34 kg, U11.
Locul 5: Michael Nicoară- 22 kg, U8; Alexandru Cârlan- 27 kg, U8; Rareș Gherman- 38 kg, U11.
În perioada 16-18 iunie, judoka băcăuani de la CSȘM vor participa la finalele U 13 și U12 programate la Timișoara, pentru ca în intervalul 23-25 iunie, să ia startul la finala U11.
Raluca Turcan, în turneu electoral în Bacău
Președintele interimar al PNL, Raluca Turcan, a fost prezentă, ieri, la Moinești, pentru a-l susține și a-l prezenta pe candidatul partidului său la alegerile parțiale din data de 11 iunie, Cezar Vascan, pentru funcția de primar al orașului.
Traseul Ralucăi Turcan a inclus și o oprire la Bacău, unde la sediul organizației locale PNL, a susținut o conferință de presă. Primul punct al discuțiilor a fost susținerea pe care și Ionel Palăr, liderul organizației județene PNL, și Raluca Turcan, și-au exprimat-o pentru candidatura lui Ludovic Orban la șefia partidului, la alegerile din data de 17 iunie.
Președinta interimară a PNL a mai vorbit despre nevoia de refacere după „dezastrul de la ultimele alegeri” și a spus că unul dintre obiectivele importante pe care le-a realizat a fost menținerea unității partidului după acele alegeri.
Ionel Palăr, președintele Organizației Județene Bacău, a precizat că și liberalii băcăuani îl susțin pe Ludovic Orban pentru șefia partidului, iar de la acesta așteaptă să dea mai mare importanță dezvoltării Moldovei, cu cea mai mare seriozitate.
Închisoare cu executare pentru un şofer care a ucis un copil. Ce despăgubire va primi familia victimei
O pedeapsă exemplară a primit un şofer care s-a urcat băut la volan şi a accidentat mortal un copil. Băcăuanul, trimis în judecată pentru patru infracţiuni, a primit închisoare cu executare deşi a recunoscut faptele şi i s-a redus pedeapsa cu o treime. Familia copilului ucis va fi despăgubită cu suma de 331.000 lei.
În urmă cu un an, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău a dispus trimiterea în judecată a lui A.C., pentru infracţiunile de ucidere din culpă, conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr fals de înmatriculare. Pe 3 aprilie 2016, în jurul orelor 21.00, bărbatul a condus pe DJ 119 H (com. Faraoani, jud. Bacău) un autoturism care nu era înmatriculat şi pe care a aplicat în fals plăcuţele de înmatriculare aparţinând altui autovehicul.
Bărbatul consumase alcool iar victima inconştienţei lui a fost un băiat de 12 ani care mergea pe marginea drumului, pe porţiunea cu iarbă. C.A. a fost izbit puternic de maşină şi din cauza leziunilor grave suferite a intrat în moarte cerebrală. Pe 7 aprilie, medicii au declarat decesul copilului. A.C. avea o alcoolemie de 1,35 g‰ – prima probă, respectiv 1,25 g‰ – la cea de a doua probă.
Şoferul a recunoscut că a consumat circa 750 ml de vin, înainte de a se urca la volan şi că este vinovat de producerea accidentului rutier. În ceea ce priveşte autovehiculul implicat în accident cât şi cel legal înmatriculat, s-a stabilit că ambele sunt în proprietatea soţiei inculpatului.
Judecătoria Bacău a dat, anul trecut, o condamnare pe măsura infracţiunilor comise, luând în calcul gravitatea lor şi starea de pericol creată. Pentru fiecare infracţiune s-a aplicat pedeapsa închisorii, dar şi beneficiul reducerii cu o treime ca urmare a recunoaşterii. Chiar şi aşa, pedeapsa finală rezultantă, de 3 ani şi 8 luni închisoare, va fi executată într-un loc de detenţie, a stabilit instanţa. Întrucât pentru autoturismul condus de inculpat nu era încheiată poliţa de asigurare obligatorie RCA, parte responsabilă civilmente a fost Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii. Din acest fond, familia copilului ucis va fi despăgubită cu suma de 331.000 lei, bani ce vor fi ulterior recuperaţi de la inculpat. Curtea de Apel a menţinut sentinţa.
