Acasă Blog Pagina 2734

Viața vârstnicilor, de ziua lor și în restul anului

    Pe 1 octombrie e marcată Ziua Internațională a Vârstnicilor, prilej cu care, timp de o săptămână, înainte și după 1 octombrie, pentru ei sunt organizate serbări, concursuri în aer liber și mese festive.

    Le dăruim un pic de atenție, îi asigurăm de recunoștința noastră și îi pupăm pe obraji, emoționându-ne cu gândul la proprii părinți și bunici, unii plecați în lumea celor drepți.

    Bucuria nu va dura mult căci, după ce se vor încheia festivitățile, bătrânii se vor încovoia iarăși sub griji: facturile mari, pensia mică, lipsa medicamentelor… Știu și ei că un stil de viață sănătos înseamnă hrană de bună calitate, dar mai știu și că aceasta e foarte scumpă. Un fost profesor de gimnaziu sau un fost contabil nu-și permite, doar din pensie, să cumpere cea mai bună brânză, cea mai bună carne, cel mai bun vin, legume și fructe în extrasezon.

    Abonamentele la centrele de kinetoterapie, fizioterapie sau înot sunt fantezii. Conform datelor oficiale, anul acesta, în primăvară, din totalul pensionarilor de asigurări sociale de stat, 52,1 la sută aveau sub pensia medie de 981 de lei. Pentru bătrânii proveniți din fostul sistem de asigurări pentru agricultori, pensia medie era de 424 lei. Se poate trăi decent cu 900 de lei? Nu cred. Dar cu 400? Nici atât. Acestea sunt veniturile majorității vârstnicilor, restul e pură teorie.

    Unii la „kineto”, alții stinși în uitare

    Pentru bătrânii care sunt într-o situație foarte grea, autoritățile au înființat centre și servicii care le vin în ajutor. În Bacău, merită să spun asta, serviciile sunt incomparabil mai bune decât în alte județe, unde viața din azile e de-a dreptul mizeră.

    E meritul tuturor că în județul nostru lucrurile stau altfel: al britanicilor care au deschis calea după 1990, al organizațiilor băcăuane care au atras finanțări externe și au continuat programele, al oficialilor care le-au sprijinit, apoi au inițiat noi proiecte dovenind că sunt deschiși la minte.

    La ora aceasta, în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția a Copilului (DGASPC) Bacău funcționează Centrul de Îngrijire și Asistență din Răchitoasa, care e situat „într-un cadru natural deosebit” și care oferă servicii de îngrijire medicală, recuperare, promovare a relațiilor sociale, asigurarea hranei și suplimentelor nutritive, reintegrare comunitară, îngrijiri paliative, consiliere socială și psihologică, kinetoterapie și ergoterapie. Sunt găzduiți, aici, 77 de vârstnici, unii dintre ei cu handicap.

    Alți bătrâni, având dizabilități, sunt ocrotiți în centrele pentru persoane cu handicap. Și Primăria Bacău are în grijă o unitate rezidențială: Căminul pentru Persoane Vârstnice. Acesta asigură condiții de găzduire și hrană, îngrijire personală și medicală, recuperare și readaptare, asistență socială și psihologică, în funcție de nevoile individuale ale vârstnicilor. Capacitatea este de 210 locuri.

    Zece comune din 85 și un oraș

    Fundația de Sprijin Comunitar (FSC), prima care a înființat un serviciu de îngrijire la domiciliu, are 330 beneficiari/lună din Bacău și Vaslui. În județul Bacău există servicii de îngrijire a bătrânilor în Colonești, Corbasca, Dealu Morii, Găiceana, Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Vultureni și municipiul Bacău. Ar fi fost mai multe dacă și alte primării ar fi avut curajul să intre în acest proiect. Alți 55 de beneficiari sunt rezidenți în Satul Seniorilor Milly din Buhuși.

    Tot FSC a deschis Centrul de Zi „Dr. Ștefan Ciobanu”, care are 120 de beneficiari. Aici, vârstnicii au sală de kinetoterapie, club de pictură, de teatru, un cor numit „Speranța”, fac experimente gastronomice, citesc, socializează etc. Întrebarea este ce se întâmplă cu ceilalți vârstnici, din localitățile în care nu există servicii de îngrijire la domiciliu, nici centre de zi, vârstnici care au venituri foarte mici? Cei ai căror copii se află la sute sau mii de kilometri și care i-au uitat, nu vor sau nu pot să-i ajute?

    Furnizorii de servicii, despre probleme și soluții

    Sorin Brașoveanu – președintele Consiliului Județean: „Singurătatea e cea mai mare problemă”

    „De la an la an, încercăm să îmbunătățim condițiile de viață din acest centru prin amenajarea zonei și diversificarea serviciilor și prin parteneriate cu ONG-urile și instituția Bisericii, cu sprijinul unor măicuțe și călugări care sunt voluntari. Pe lângă acestea, deoarece am identificat probleme la nivelul comunității, în special în mediul rural, CJ Bacău sprijină societatea civilă. Mai exact, prin DGASPC, sprijinim acea rețea de îngrijiri la domiciliu a FSC, fiind cofinanțatori. Sunt din ce în ce mai mulți seniori care rămân singuri, ai căror copii sunt plecați în străinătate și asta cred că este cea mai mai mare problemă, cea mai mare boală: singurătatea. Aici, CJ Bacău dă tot sprijinul unităților administrative și societății civile pentru a realiza centre de zi, care să asigure un minim de servicii de recreere, socializare, consiliere. Noi nu vrem să-i scoatem din mediul lor natural și această rețea de îngrijire la domiciliu, care e soluția cea mai bună, ar trebui extinsă.”

    Dana Țîțaru – director general DGASPC: „Suntem mereu în căutare de oportunități”

    „De câte ori stăm la povești cu prietenii, zâmbim când ne amintim de copilărie și de întâmplările de atunci și, de multe ori, o parte din «picanteriile» acelei perioade ne poartă cu gândul către bunici. Din fericire, chiar dacă în calendar nu există o sărbătoare a acestor suflete de sfinți din viața noastră, oamenii au ales o zi din an pentru a fi dedicată bunicilor. Această zi este 1 octombrie. Ce încearcă să facă DGASPC Bacău? Să mențină zâmbetul pe chipurile bunicilor pe care nepoții i-au uitat sau pe care nu-i pot ajuta prea mult, să ofere sprijin pentru îngrijirea acestora încât să aibă parte de zile frumoase, decente și care să le arate că încă sunt utili și încă avem nevoie de ei. Serviciile oferite de DGASPC vârstnicilor prin intermediul angajaților săi nu se cuantifică în efort sau costuri, ci în îmbrățișări, bucurii, zile în care nu mai există lacrimi în ochi… Mai avem multe de făcut deoarece acest segment de vârstă nu este acoperit de servicii sociale decât în mică măsură, dar suntem mereu în căutare de oportunități de dezvoltare alături de ONG-urile de profil.”

    Gabriela Achihăi – președinte FSC: „Nevoia acoperită este minimală”

    „FSC este aproape de persoanele vârstnice bolnave, dependente și fără sprijin familial încă din 1997. Porneam la drum cu o mică echipă și cu dorința de a înființa niște servicii pe care la văzusem în alte țări europene. Servicii necesare, bine dezvoltate și finanțate. Am introdus în nomenclator, împreună cu alți colegi din sectorul ONG, meseria de «îngrijitor la domiciliu» și am reușit să menținem aceste servicii și să le dezvoltăm. Am participat la multe întâlniri naționale la nivel înalt și am atras atenția, în mod constant, că este nevoie să înființăm și să dezvoltăm servicii dedicate seniorilor în contextul global al îmbătrânirii accelerate a populației. Trebuie să fim pregătiți, ca societate, în a asigura celor ce au nevoie, la un moment dat în viață, un trai decent în propria comunitate. Acest deziderat este, din păcate, destul de departe de realitate. În cei 20 de ani de activitate, FSC a reușit să dezvolte îngrijiri la domiciliu în numai 10 din cele 85 de comune și în municipiul Bacău. Nevoia acoperită este minimală, necesarul fiind mult mai mare, în special în municipiul Bacău. Pentru Bacău, din studiile noastre, ar fi nevoie de o echipă formată din 55 de îngrijitori la domiciliu (FSC are 6 în prezent) și care ar deservi 330 de beneficiari.”

    Ce spun reprezentații asociațiilor de vârstnici

    Costache Mocanu, președintele Consiliului Județean al Persoanelor Vârstnice

    „Vârstnicii trăiesc de pe o zi pe alta, au probleme cu sănătatea, nu au medicamente și nu sunt băgați în seamă, contrar a ceea ce se pretinde! Spun că ne dau 9 la sută, dar ne iau 15 la sută, scumpesc energia, gazele, au tăiat o sută de taxe , dar au apărut două sute. Din punct de vedere social, pensionarii sunt foarte necăjiți. La televizor, totul arată foarte bine, dar realitatea e alta. Trebuie să se schimbe mentalitatea, să vină altă generație de politicieni.”

    Col. Gică Lișiță – Filiala Bacău a Asociației Veteranilor de Război

    „Bătrânii trăiesc, în ziua de azi, nici prea bine, nici prea rău, la un nivel mediu, pot spune. Nici pe departe, însă, nu se pot compara cu cei din Occident. Principalele nevoi sunt legate de medicamente și de asistența medicală. Ca să le fie mai bine ar trebui ca statul să le dea mai multă atenție având în vedere și-au sacrificat sănătatea și tinerețea și și-au făcut datoria față de țară.”

    Mihai Enache – președintele Filialei Bacău a Uniunii Generale a Pensionarilor

    „Unii, care au avut noroc și au pensii mai bunișoare, se descurcă, dar cei din sistemul public de pensii nici măcar modest nu trăiesc. O dată pe an, Ministerul Muncii ne trimite niște bani, puțini, și vin, săracii, să le dăm și lor 50 de lei. Numai în genunchi nu se roagă! Păi să ajungă cerșetori, asta-i treabă? Sunt foarte necăjiți! Mai ales femeile care au lucrat în industria ușoară au pensii foarte mici. E foarte greu să crească pensia, știm că nu sunt bani, dar ar trebui să se mai înființeze niște cămine și niște servicii de îngrijire. Asta-i problema: lipsesc servicii sociale!”

    Servicii și centre autorizate din județul Bacău

    În județul Bacău, în afară de DGASPC și FSC, există și alți furnizori care au servicii de îngrijire și centre pentru vârstnici: Asociația „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare” Hârja, Asociația „Sfânta Față a Domnului Nostru Isus Cristos” Măgura, Asociația „Sfintii Voievozi” Moinești, Asociația Caritas Bacău, Asociația „Acoperământul Maicii Domnului” Bacău, Asociația „Salvați Bătrânii” Săucești, Asociația „Speranța Bunicilor” Bacău, Primăria Moinești – Centrul rezidențial pentru vârstnici, Crucea Roșie – Centrul de îngrijire la domiciliu și Primăria Măgirești – Căminul de Îngrijire a Bătrânilor.

    Promisiunea ONU: Nimeni nu va fi lăsat în urmă

    Tema pentru 2017: „Intrarea în viitor: Folosind talentele, contribuțiile și participarea persoanelor în vârstă în societate”.

    Tema din acest an subliniază legătura dintre folosirea talentelor și contribuțiilor persoanelor în vârstă și punerea în aplicare a Agendei 2030 și a Planului internațional de acțiune privind îmbătrânirea de la Madrid, care se află în prezent în cel de-al treilea proces de revizuire și evaluare.

    Între 2015 și 2030, data țintă pentru Obiectivele Dezvoltării Durabile, numărul persoanelor în vârstă din întreaga lume va crește cu 56% – de la 901 milioane la peste 1,4 miliarde. Până în 2030, numărul persoanelor în vârstă de 60 de ani și peste depășește numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani.
    Intrând în viitor cu promisiunea că nimeni nu va fi lăsat în urmă, este evident că necesitatea de a folosi contribuțiile, adesea uitate și subevaluate ale persoanelor în vârstă, este nu numai esențială pentru bunăstarea persoanelor în vârstă, ci și imperativă pentru procesele de dezvoltare durabilă.

    Sărbătoriți în Corbasca, Buhuși, Tg. Ocna și Bacău

    Pe 1 octombrie, peste 70 de vârstnici din Corbasca și-au dat întâlnire la Căminul Cultural, invitați de FSC, Fundația „Mână în Mână” și Primăria Corbasca, la un spectacol de muzică și dans, alături de fanfara din Băcioi, iar în Satul Seniorilor Milly din Buhuși a fost organizată o petrecere câmpenească. Pe 5 octombrie, copiii de la Centrul „Mozaic” din Bacău și voluntarii FSC îi vor vizita, la domiciliu, pe vârstnicii bolnavi. DGASPC organizează, alături de Primăria Tg. Ocna, tradiționalele concursuri „Plăcintele Bunicilor” și „Bicicleta, prietena vârstei a III-a”. Și în celelalte centre ale DGASPC care ocrotesc vârstnici cu handicap au fost pregătite activități și mese festive.

    ReparatiiBacau. ro, un reper în rezolvarea problemelor IT

      – Marius Pitirici, administratorul firmei Mario Tech, ne oferă cele mai bune soluții

      De cele mai multe ori, oamenii se atașează de bunurile și lucrurile lor. Le este greu să renunțe la ele. Vorbim aici de … un ceas, un televizor sau alte obiecte de uz casnic sau multe alte mărunțișuri.

      Atunci când acestea se strică, pentru că nu pot renunța la ele, băcăuanii încearcă să le repare. În acest sens, descoperim în oraș tot felul de ateliere specializate în reparații pe diferite domenii.

      Cum partea de IT și telecomunicații este o componentă foarte importantă a vieții noastre, și în acest domeniu am descoperit un segment reprezentativ dedicat mentenanței și reparațiilor.

      Cunoscut băcăuanilor sub brandul ReparatiiBacau.ro, firma Mario Tech condusă de Marius Pitirici, un tânăr de 32 de ani, reprezintă alegerea perfectă dacă aveți probleme pe linie de calculatoare, laptopuri, GPS, GSM sau electronice. Curioși din fire, am stat de vorbă cu tânărul antreprenor și am încercat să aflăm cum stau lucrurile în această direcție.

      -Cum v-a venit ideea platformei pe care ați construit-o, ReparatiiBacau.ro, și de cât timp aceasta deservește băcăuanii?

      -Am luat decizia să îmi înființez o firmă când aveam 28 de ani. Atunci lucram într-o companie de proiectare, cu centru de multiplicări și multe alte chestii, unde aveam mai multe responsabilități. Îmi plăcea foarte mult acolo, drept dovadă că am lucrat în acel loc aproape nouă ani. Dar, îmi doream mai mult. Apoi a urmat o perioadă mai tulbure, cu câteva probleme de familie, și nu numai, după care am spus „Gata! De ajuns!” și m-am hotărât să-mi fac propria firmă. Au fost niște coincidențe atunci. Prietenii îmi spun Mario și când căutam un nume potrivit pentru societate, am găsit liber în lista de domenii Mario Tech. Asta s-a întâmplat în 2013.

      -Care au fost primii pași cu firma? Nu a fost greu la început?

      -Mi-au ieșit documentele, mi-am dat demisia de la locul de muncă unde eram angajat, am rezolvat problemele din familie, după care am luat o pauză în care n-am făcut absolut nimic. Am stat cam o lună și ceva, timp în care mi-am ordonat ideile.

      -Apoi ați deschis un punct de lucru?

      -Nu. La început mi-am propus să lucrez doar cu sectorul business. Adică să leg contracte cu diverse firme cărora să le asigur mentenanță la tot ce e nevoie pe parte de IT. Însă m-am lovit de tot felul de probleme pentru că nu aveam un renume și referințe. În această situație, am revenit la persoane fizice și făceam tot felul de reparații de calculatoare și accesorii la domiciliul clientului. Dar pierdeam foarte mult timp cu deplasările. Aveam clienți, dar să stai câteva ore la fiecare, plus deplasarea dintr-o zonă în alta, nu puteam să rezolv decât doi-trei clienți pe zi. Apoi, niște prieteni mai apropiați m-au întrebat de ce nu-mi deschid ceva, lucru la care mă gândeam și eu, dar aveam o teamă privind birocrația. Teamă care s-a adeverit, pentru că a durat cam trei luni până am reușit să deschid primul punct de lucru.

      -Unde a fost?

      -În zona Pieții Centrale, o zonă acceptabilă… Am zis că am mult de plată: chirie, utilități, taxe, impozite, umblături cu acte, documente, avize… Practic îmi înghețaseră toate economiile în două luni. Când am tras linie, eram pe minus. Apoi, un amic, bine pregătit, căuta de muncă. Mi-a demonstrat ce știe și l-am angajat. La 30 de ani aveam primul punct de lucru și primul angajat.

      -Cum ați ajuns de la Mario Tech la ReparatiiBacau.ro?

      -Ideea de ReparatiiBacau.ro a fost un proiect gândit să acumulez o bază de date cu toți depanatorii din Bacău, dar nu doar cei din zona IT. Atunci când cineva ar fi intrat pe această platformă ar fi trebuit să găsească de toate, cu adrese, cu locație și tot ce trebuie. Însă cei care administrau site-ul au început să mă descurajeze, chiar dacă oamenii din jurul meu apreciau ideea asta.

      -De fapt care au fost problemele reale?

      -Cum spuneam, mulți agreau ideea asta. Mă refer aici la micii întreprinzători. Numai că, odată cu această platformă, au declinat oferta pentru că, așa cum mi-au spus, ar trebui să intre în legalitate. Dacă ar fi fost prezenți pe site, ar fi descoperiți și ușor de verificat. Și atunci au început să dea înapoi. Se spune despre Bacău că e „mort” din punct de vedere economic. Dar această situație s-a creat pentru că totul e „la negru”. Eu am demonstrat că se poate.

      -Acum platforma există?

      -Există, dar e în stand-by. Probabil că în viitor voi lucra pe ea. Dar, ReparatiiBacau.ro am trecut-o pe platforma mea, adică doar domeniul IT, prezentarea proiectului, servicii și descriere. Asta, vom vedea în timp, dacă reușesc să câștig aprecieri din partea celor care beneficiază de serviciile noastre.

      -Ne aflăm acum la sediul de pe str. Oituz.

      -Da. Oituz nr. 1, peste drum de Școala 19, sau, cel mai bun reper, primul bloc de după Parcul Trandafirilor. În această locație funcționăm de doi ani și jumătate, dar am păstrat și punctul de lucru de la Piața Centrală, mai exact pe str. Mihai Viteazu nr. 3, care e mai mult un punct de colectare. Nu putem ține punct de service acolo pentru că necesită cheltuieli suplimentare cu aparatură, dotări și alte cele. Plus personal. Personal care nu se găsește.

      -Cum stați la acest capitol, al specialiștilor?

      -E destul de dificil, pentru că foarte mulți oameni, bine pregătiți, au plecat din țară. Se mai găsesc și acum, dar destul de greu. Însă, aceștia au pretenții foarte mari. Și au aceste pretenții înainte de a demonstra ceea ce pot, ceea ce știu. Eu sunt dispus să ofer, dar mai întâi trebuie să-mi demonstreze. În momentul de față, cu tot cu mine, suntem patru angajaţi. O tânără care face recepția, dar care ține o evidență și o bază de date la punctul de pe str. Mihai Viteazu nr.3, și noi, trei băieți, la punctul de lucru propriu-zis de pe str. Oituz nr.1.

      „Se acordă titlul de «Laureat» la categoria «excelență în afaceri» domnului Marius Pitirici, ca recunoaștere a calității domniei sale de tânăr antreprenor băcăuan și ca semn de apreciere pentru curajul domniei sale și pentru implicarea exemplară în afacerea Mario Tech SRL.”

      -Am observat și nu pot să nu remarc că aveți o diplomă de la Gala Tinerilor Antreprenori.

      -Da. Am fost laureat al acestei Gale anul acesta, ceea ce-mi arată faptul că munca îmi este recunoscută și-mi face cinste. A fost o experiență interesantă. Mai am și o latură, să-i spun așa, artistică. Mă ocup și de sonorizări, sunt și sunetist, și mă ocup și de lumini, ofer suport tehnic pentru scenă la diferite evenimente. Astfel am reușit să cunosc foarte mulți oameni și o parte dintre ei m-au propus și m-au susținut cu afacerea mea, proiectul Mario Tech, la Gala Tinerilor Antreprenori. A fost o comisie care a analizat proiectul meu. Fără să știu, au venit diverse persoane aici, la noi la sediu, au discutat cu mine pe diverse teme, ca să verifice cum comunicăm, după care ne-au spus că fac parte din comisie.

      -Ați vorbit despre sonorizări și activități adiacente. Există o secțiune în firmă care se ocupă cu așa ceva?

      -Nu neapărat. E mai mult un hobby. De pe la vârsta de 18-19 ani am cochetat cu segmentul de muzică în sensul că asiguram sonorizări, ca DJ, prin cluburi sau la evenimente private, și ușor, ușor, am crescut nivelul până când am ajuns să administrez sonorizarea unei trupe, precum și structura de lumini a unei scene. Din acest punct de vedere, cam în fiecare sfârșit de săptămână am evenimente, fiind practic sunetistul și luministul trupei Feelings. Trebuie să spun că în ambele domenii în care activez apar multe probleme, dar tocmai aceste situații ne dezvoltă.

      Motto-ul personal: „NU se poate, nu există!”

      -Ce sau cine vă inspiră?

      -Am foarte mulți mentori. Unul dintre ei este Lorand Soarez de la Cluj, care a fost prezent de câteva ori în Bacău, la Iași. Am fost de fiecare dată la cursurile lui și chiar am studiat ceea ce predă. Apoi am încercat și alți traineri, chiar pe mai multe domenii… Încerc în permanență să mă dezvolt.

      -Care sunt proiectele de viitor?

      -Trebuie să spun că cel mai bun model, cel mai bun exemplu pentru mine, este compania Dedeman. Este o firmă care a plecat la drum cu un chioșculeț din zona Pieții Centrale și a ajuns leader de piață la nivel național și tinde să iasă din granițele țării. Bine, nu pot să mă compar cu ei, ei sunt în alt domeniu, dar este cel mai bun exemplu. Ei au demonstrat că se poate. Nu pot să spun că am o țintă, dar dacă pot să fac măcar 1% din câte au făcut ei, e destul de mult. În acest sens, mai am un proiect, de această dată la nivel național, dar la care încă mă gândesc cum să-l implementez. Este vorba de REPAROM. Este exact ca ReparatiiBacau.ro, care este un proiect local, REPAROM fiind național.

      -De ce ar trebui băcăuanii să apeleze la serviciile ReparatiiBacau.ro?

      -Pentru că noi ne dăm toată silința să rezolvăm orice problemă, pe domeniul IT, momentan. Oamenii, în general, au mentalitatea asta – service sau reparații, că repară orice. Asta a fost implementată de o firmă la nivel național care aveau un slogan că repară tot ce se bagă în priză. Numai că lucrurile nu au stat chiar așa, fiind nenumărate situațiile când au fost clienți nemulțumiți, între care m-am aflat și eu. Eu sunt un om perfecționist. Pentru mine, nu există nu se poate! Vreau să fie totul impecabil, lucru pe care îl cer și băieților care lucrează cu mine. Noi oferim și un fel de consultanță, de informare a clientului. În acest sens, avem tot felul de campanii, de genul, Vino cu laptopul tău și îți spunem ce are, și nu costă nimic. Sunt anumite probleme pe care le-am constatat cu trecerea timpului, cum ar fi scăderea performanțelor unui laptop, PC etc. Trebuie să înțelegem că 50% din performanțele unui dispozitiv sunt tăiate din start dacă nu este curățat la timp. Practic este vorba de prevenire și trebuie să înțelegem că prețul mentenanței este mult mai mic decât prețul reparațiilor sau înlocuirilor de piese.
      În rest, încerc să creez o imagine în acest domeniu. Toată lumea se plânge că nu mai găsește un service, un service de calitate, dar toți caută prețul cel mai mic, fără a se gândi că prețul oglindește calitatea și că în acel preț se regăsesc foarte multe, de la munca propriu-zisă la materiale, piese și multe altele. Și vă dau un exemplu. Să schimbi un alimentator, nou, la un laptop, e de la 150 de lei în sus. Eu găsesc o variantă cu 50 de lei cu unul refolosit, iar clientul zice că nu plătește mai mult de 30. Vă dați seama ce se întâmplă. Pentru că trebuie să plătesc oamenii, impozite, chirii etc. Practic, în acest fel, trimitem economia din nou în zona gri sau chiar neagră, ceea ce nu e corect. Trebuie să fim cu toții corecți, să plătim și apoi să cerem ce ni se cuvine.

      -Pentru că spuneați că specialiștii sunt greu de găsit în ziua de azi, ce măsuri vizați în această direcție?

      -Am adoptat o soluție prin care luăm tineri în practică. În general, de la Colegiul Tehnic „N.V. Karpen”, pentru că e un liceu cu domeniu apropiat de ce facem noi. Sunt tineri care-și fac stagiul de practică de trei săptămâni pe nivel de liceu sau de trei luni pentru cei de la profesională. Am descoperit tineri foarte descurcăreți, chiar un caz în care un tânar care a terminat profesionala, care dorește să-și continue studiile dar să și lucreze la noi. A avut abilitate, a învățat, i-a plăcut, a depus pasiune, iar acum e capabil și performează chiar dacă are doar 18 ani. Practic, în el m-am văzut pe mine, în urmă cu mulți ani, când și mie mi s-a acordat credit și șansa de a porni la un drum care astăzi m-a adus aici, un drum care sigur va continua până pe culmi înalte.

      Protopiatul Onești are un sediu nou

        FOTO: CJ Bacău

        După o impresionantă întâlnire pe care ÎPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului a avut-o cu elevii și cu cadrele didactice din Onești și din împrejurimi, prilej pentru aceștia de a primi binecuvântări pentru anul școlar ce a început recent, un alt eveniment deosebit a avut loc zilele trecute în municipiul de pe Trotuș.

        Este vorba despre inaugurarea și sfințirea noului sediu al Protopopiatului Onești, ce are ca ocrotitor pe Sfântul Ioan Evanghelistul. Clădirea Protopopiatului se află în imediata apropiere a Primăriei municipiului și a Monumentului “Regina Maria”.

        La inaugurarea sediului Protopopiatului au fost prezenți Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean Bacău, Maricica Coșa, prefect al județului, Nicolae Gnatiuc, primarul municipiului Onești precum și primari ai mai multor comune din apropiere. Refăcută și amenajată într-un timp foarte scurt, conform cu cele mai moderne standarde, clădirea în care va activa Protopopiatul Onești va asigura desfășurarea aici a mai multor activități.

        Preotul Alexandru Daniel Zamfir, consilier administrativ și purtător de cuvânt al Protopopiatului Onești ne-a declarat:

        “Aflarea unui loc în care să fie un nou sediu al protopopiatului, care să răspundă nevoilor acestuia, unde să aibă loc întâlniri cu cei care într-un fel sau altul interacționează cu noi, a fost o prioritate stabilită de noul protopop al Oneștiului, Ioan Bârgăoanu (care l-a înlocuit pe părintele Constantin Alupei). În actualul sediu a funcționat cu mai mulți ani în urmă Centrul Rezidențial «Alexandra». Am găsit aici nu o ruină, ci «o clădire care plângea!» Azi vedem o clădire «care zâmbește», fiind mai multe etape pentru dezvoltarea sa în timp.”

        Părintele protopop Ioan Bârgăoanu a menționat la deschiderea noului sediu:”Dumnezeu este cel care ne-a ajutat și ne-a sprijinit pentru ca în doar 125 de zile de când consilierii județeni au adoptat proiectul de hotărâre prin care beneficiem de acest spațiu, acum să facem inaugurarea și sfințirea noului sediu.

        Înainte noi ne-am desfășurat activitatea într-un spațiu foarte mic, pus la dispoziție de Parohia «Pogorârea Sfântului Duh» dar acum avem un spațiu generos pentru organizarea întâlnirilor cu preoții, cu profesorii de religie.

        Mai avem ceva de lucru la o sală de mese, pentru a oferi «o masă a bucuriei» săptămânal copiilor de la Centrul Alexandra. Costurile pentru noul sediu s-au ridicat la 300 000 lei, bucurându-ne de sprijinul Centrului Eparhial Roman, al Primăriei municipiului Onești și al preoților din protopopiat. Este de relevat faptul că dacă vechiul sediu avea doar 150 metri pătrați, acum beneficiem de peste 500 metri pătrați!”

        Tineri istorici şi cărţile lor, la Complexul Medieval “Podu cu Lanţuri”

        Nici că se putea un loc mai frumos şi nimerit de a vorbi despre istoria acestui neam, de a prezenta noi apariţii editoriale pe această temă, decât Complexul “Podu cu Lanţuri”, care, încă din proiect şi-a propus să fie şi spaţiul unde se întâlnesc utilul cu frumosul, literatura, istoria, arta.

        Sâmbătă, 30 septembrie, de la ora 12.00, aici a avut loc o inedită întâlnire a istoricilor, a istoriei cu publicul. Doi tineri profesori, autori ai unor interesante volume cu subiecte mai puţin cunoscute ale istoriei noatre, Cristian Moşneanu (Ploieşti) şi Vasile Lupaşc Sfinteş (Târgovişte), împreună cu reprezentanţii ai două edituri, au răspuns invitaţiei patronului companiei din care face parte şi Complexul cu specific medieval „Podu cu Lanţuri”, Ioan Neculce, de a dialoga cu publicul băcăuan, în special cu cel tânăr, pe teme fierbinţi ale istoriei noastre.

        “Editurile LIBREX şi LER s-au unit într-un proiect comun de promovare a istoriei poporului român, cele două edituri au în programul editorial cărţi de istorie, în acest fel suntem mai eficienţi în proiectul de promovare şi comunicare către public. Ne aflăm într-un turneu de promovare a cărţilor cu subiecte din istoria mai puţin cunoscută sau chiar scoase din programa şcolară.

        Am răspuns cu mare drag acestei invitaţii şi, cu siguranţă, vom mai reveni, deoarece am văzut că este interes pentru un asemenea gen de carte”, ne-a spus Ionuţ Radu, reprezentant al Editurii Librex, editură care a venit cu trei cărţi de istorie, două semnate de tânărul profesor şi istoric Cristian Moşneanu, “Istorie furată.

        Întemeierea Ţării Româneşti. Radu Negru Vodă, între între legendă, mit şi adevăr”, scrisă în colaborare cu alţi doi autori, Cornel Bârsan şi Adrian Anghel, şi a doua carte, “Petru Dimitrie Cercel, gentilomul valah care a fermecat Europa”.

        A treia carte a editurii Librex, prezentată la “Podu cu Lanţuri” a fost “Doamne şi Domniţe, Jupâniţe şi Amante ale Domnitorilor Români”, scrisă de istoricul Cornel Bârsan, din Bistriţa, care nu a putut, din păcate, să ajungă în Bacău.

        Editura LER, reprezentată de istoricul Vasile Lupaşc Sfinteş, a venit cu două titluri, am bele semnate de Vasile Lupaşc, trilogia “Răstignit între cruci” şi, o noutate absolută, “Marea Carte cu Eroi”, o carte care transpune istoria în basm, pentru a fi accesibilă copiilor, adolescenţilor, are o grafică deosebită, nemaiîntâlnită în cărţile de istorie din România. Scopul acestor lansări, prezentări, a fost, afirmă organizatorii, de a “dezmorţi un pic poporul român, să-i arătăm că înaintaşii noştri au avut şi mari realizări, dar au trecut şi mari încercări”.

        Cronica integrală a evenimentului, în ediţia tipărită a ziarului DEŞTEPTAREA de luni, 2 octombrie 2017.

        Exercițiu pe Aeroportul Bacău

          În data de 29 septembrie 2017, la Baza 95 Aeriană s-a desfăşurat exerciţiul de antrenament în teren cu forţe şi mijloace de intervenţie aparţinând Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, Grupării de Jandarmi Mobilă, S.C. AEROSTAR S.A., Aeroportului Internaţional ,,George Enescu”, ROMATSA S.A., Poliţiei de Frontieră, Serviciului Judeţean de Poliţie Transporturi şi S.R.I, în situaţia în care o aeronavă utilizează neautorizat spaţiul aerian al României şi aterizează pe aerodromul Bacău.

          FOTO: Baza 95 Aeriană Bacău

          Valea Seacă: Fiarele pădurii au dat iama în stâni

            Un cioban din comuna Nicolae Bălcescu, satul Valea Seacă, susține că oile i-au fost sfârtecate de urs.
            „Stâna e în Valea Seacă, lângă pădure. Alaltăieri dimineață, am găsit o oaie mâncată în întregime, una pe jumătate, iar alta omorâtă. Încă patru sunt rănite și nu sper să mai scape.

            Medicul veterinar a zis că nu poate să le salveze”, a declarat Gheorghe Birou, proprietarul stânii.

            Anton Șiler, primarul comunei Nicolae Bălcescu, spune că până acum nu au fost probleme decât cu mistreții, care vin uneori pe terenurile oamenilor și le distrug culturile.

            Gheorghe Birou e convins că ursul a dat iama în stâna lui și a precizat că și paznicul de vânătoare crede același lucru.

            „Am auzit de la oameni din sat că și la Cleja, în zona împădurită, a apărut ursul”, adaugă Gheorghe Birou.

            Accident în comuna Balcani

              FOTO: Bebi Gherasimoae

              Evenimentul rutier s-a petrecut pe un drum judeţean din satul Frumoasa, comuna Balcani.

              Potrivit poliţiştilor, un tânăr de 25 de ani, din Helegiu, în timp ce conducea un autoturism, ar fi încercat să evite un bărbat de 66 de ani, care s-ar fi angajat în traversarea neregulamentară a drumului, prin loc nepermis.

              În urma acestei manevre, şoferul a pierdut controlul maşinii, a intrat în derapaj şi tot nu a putut evita pietonul, pe care l-a acroşat.

              Poliţiştii au făcut cercetări şi i-au testat pe cei doi cu etilotestul, rezultatul fiind negativ pentru conducătorul auto şi de 1 mg/l alcool pur în aerul expirat pentru pieton.

              Victima a fost transportată la spital.

              Accident la Sascut. După impact, una dintre maşini a luat foc

                FOTO: Madalin Dura

                Cinci persoane au ajuns la spital, vineri, în urma unui accident rutier produs pe E-85, la Sascut. Un bărbat de 39 de ani, aflat la volanul unui autoturism BMW, ar fi efectuat un viraj la stânga şi a lovit în plin un autoturism Dacia, condus de un tânăr de 21 de ani.

                În urma impactului, şoferii şi trei pasageri din maşina lovită au fost răniţi uşor şi au fost transportaţi la Unitatea de Primiri Urgenţe pentru îngrijiri şi investigaţii.

                După ce toate victimele au ieşit din maşină, autoturismul Dacia a luat foc.

                La faţa locului au ajuns pompierii, care au stins incendiul, dar şi poliţiştii, care au făcut cercetări şi au început o anchetă pentru vătămare corporală din culpă.

                Concurs pentru ocuparea funcţiilor de conducere din instanţe şi parchete

                  Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat organizarea de concursuri sau examene pentru numirea în funcţii de conducere a judecătorilor şi procurorilor la curţile de apel, tribunale, judecătorii, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, în perioada septembrie – decembrie 2017.

                  În judeţul Bacău, două instanţe au posturi de conducere vacante şi sunt conduse prin delegare, iar o altă instanţă va rămâne fără preşedinte la începutul anului viitor. Judecătoria Bacău a rămas fără preşedinte în iulie 2017.

                  La doar câteva luni de la numirea în funcţie, preşedintele instanţei, judecătoarea Ancuţa Blanariu, a decis să-şi dea demisia. Judecătoarea ocupa funcţia de la începutul anului, fiind numită pe post de CSM în urma concursului desfăşurat în perioada 9 septembrie – 9 decembrie 2016.

                  Funcţia de vicepreşedinte la Curtea de Apel Bacău a devenit vacantă în iulie 2017 ca urmare a expirării mandatului de 3 ani. Din acelaşi motiv, va fi scos la concurs şi postul de preşedinte la Judecătoria Podu Turcului ce va rămâne vacant în ianuarie 2018. Judecătorii şi procurorii pot depune cereri de înscriere la concurs, la Institutul Naţional al Magistraturii, până la data de 13 octombrie.

                  Proiectele privind exercitarea atribuţiilor se depun, la CSM, până pe 27 octombrie. Concursul începe cu testarea psihologică, evaluarea capacităţii de a lua decizii şi verificarea rezistenţei la stres, programate în perioada 5-12 noiembrie. În a doua parte a lunii noiembrie, candidaţii îşi vor susţine proiectul, iar pe 10 decembrie, va avea loc testarea scrisă privind managementul, comunicarea şi resursele umane.

                  (De) asemeni, interzis!

                  Precizarea Academiei Române

                  Din anul 2005, când a apărut Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, este scos total din uz „asemeni”: atât singur, cât şi în combinaţia „de asemeni”. Pentru aceasta din urmă, precizează: „modificare faţă de DOOM1” (1982), dar pentru „asemeni”, tolerat de Îndreptarul ortografic, ortoepic şi de punctuaţie (ediţia a V-a, 1995), a omis să semnaleze noutatea.

                  Ce libertate ni se oferă

                  În compensaţie, ni se permite să rostim în două chipuri structura: de asemenea (în tempo lent, cu 5 silabe) sau de-asemenea (în tempo rapid, cu 4 silabe), ca de astă dată şi de-astă dată, de exemplu.

                  Care să fie motivul izgonirii lui „asemeni”?

                  Bănuiala noastră se îndreaptă spre intenţia lingviştilor de a regulariza formele oarecum asemănătoare, adică alcătuite cu particula întăritoare (deictică sau adverbială) -a, aşezată la finalul altor cuvinte, pentru a preciza un element din comunicare: aici, atunci (pop. aicea, atuncea). „Asemenea” are aceleaşi flancuri vocalice ca „aidoma” şi „aşijderea”, cu care mai este şi sinonim.

                  Puţină istorie a cuvântului

                  La origine se află latinescul assimile (neutrul adjectivului, de la ad + simile), semnalat în română pe la 1550. A cunoscut variante, de la asemine, la asemenile.

                  Preferinţă veche: „de asemenea”, nu „de asemeni”

                  Am extras din tipărituri câteva exemple: „El, de asemenea, îşi adora soţia” („Mariana”, revistă pentru femei, 16 nov. 1943, p. 3); „De asemenea, credem că facem un serviciu culturii româneşti propunând reeditarea acestei valoroase lucrări” (Emil Manu, despre „Obiceiurile tradiţionale româneşti”, de Mihai Pop, în „România pitorească”, apr. 1977, p. 13); „De asemenea, autorul pierde din vedere să arate…” („Ateneu”, mai 2014). Păcat că Al. Graur şi M. Avram nu-l discută pe asemeni/asemenea.

                  Se (va) scrie legat?

                  Norma cere să scriem în două cuvinte, ca şi „de aceea” ori alte locuţiuni adverbiale apropiate: „de-a rândul”, „de-a binelea” ş.a. Nu credem că se va admite forma sudată (ca la „totodată”), de vreme ce se renunţă adesea la prepoziţie. În afară de un îndreptar ortografic din 1909, care norma „deasemenea”, nicio altă lucrare de acest fel (din 1932 până în 1995) nu permitea scrierea legată. În exemplele de mai sus, grafia „deasemenea” este greşită.

                  Bătrânul „asemeni” a plecat nemulţumit

                  Părea a fi preferinţa poeţilor, din necesităţi prozodice: „La ce simţirea crudă a stinsului noroc/Să nu se sting-asemeni, ci-n veci să stea pe loc?” (M. Eminescu, „Despărţire”).

                  Lucrările normative au înregistrat mereu perechea „asemenea” – „asemeni”, până în 1982, când DOOM1 a păstrat doar forma „asemenea”, dar a admis „de asemeni”. Azi, „asemenea” are interdicţie de folosire atât singur, cât şi în asociere cu „de”. Interesant este că vorbitorii diferenţiază situaţiile: îl pun pe „asemeni” în construcţii comparative cu dativul („asemeni ţie”), dar selectează perechea cu deicticul „-a” când au nevoie de „totodată”: „De asemenea, Mihai Şora s-a referit la forţa modelelor în viaţă”. Uneori nehotărârea e vizibilă: „Asemenei Muguruzei şi Williams” (internet, pontul-zilei, 14.07.2017). Primul cuvânt e şi asemenea, şi asemeni.

                  Feriţi-vă de pleonasme!

                  În enunţul „S-a vorbit, de asemenea, şi despre Vasile Alecsandri”, adverbul „şi” este topit în grupul „de asemenea” şi deci este inutil.

                  Propunere

                  La o nouă ediţie, DOOM-ul ar trebui să-l readucă pe „asemeni” (cu drepturile lui „aidoma”, care din 2005 este şi adverb, şi prepoziţie), cu permisiunea de a intra şi în locuţiunea adverbială „de asemeni”.

                  „M-am simțit cel mai bine la Teatrul din Bacău.”

                  Interviu cu Ioana Ene

                  Ivona Lucan: Ce reprezintă Teatrul Municipal „Bacovia” pentru dumneavoastră?

                  Ioana Ene: (oftează și i se umezesc ochii) Aici am stat și am jucat cel mai mult. O perioadă am fost angajată în Ardeal, dar oamenii de acolo sunt foarte distanți, prudenți, sunt mai reci, dar am avut noroc, deoarece aveam o prietenă moldoveancă și una bucureșteancă. Am stat doar o stagiune apoi am zis: „Gata, mă mut, plec!”, iar toată lumea a încercat să mă oprească. Apoi, un timp am poposit și la Botoșani, dar în cele din urmă am ales Moldova și moldovenii pentru că aici mi-am găsit locul. M-am simțit cel mai bine la Teatrul din Bacău, cu toate că eu sunt bucureșteancă.

                  I.L.: Perioada de glorie a Teatrului Municipal „Bacovia” a fost?

                  I.E.: (pauză, se gândește) Cred că perioada de glorie a teatrului este reprezentată de Galele/Festivalurile care au loc anual. Îmi aduc aminte că am luat și eu premiul II de interpretare în cadrul Recitalurilor dramatice (1983).

                  I.L.: Care a fost cel mai drag/nesuferit rol pe care l-ați jucat în cariera dumneavoastră actoricească?

                  I.E.: Zoe din piesa O scrisoare pierdută cu Radu Beligan (regia fiind semnată tot de el), spectacolul Privește înapoi cu mânie cu Tudor Gheorghe ( am fost colegi de facultate). Desdemona din Othello de Shakespeare (mi-a plăcut mult), recitalul Hello, Josephine, unde eram Josephine Baker. A mai fost Titanic vals, Visul unei nopți de iarnă. (cu regret) Mulți dintre colegii mei nu mai sunt!
                  Cât despre roluri nesuferite… să știi că nu am avut. Toate mi-au fost dragi și m-am apropiat de ele. M-am transformat în toate, m-am pus în pielea personajului. Dar este o chestie, așa, mai ciudată. Fumam împreună cu soțul meu câte o țigară, dar după ce el s-a stins din viață am rămas doar eu cu acest microb, ca să-i zic așa. În cele din urmă am stopat tabietul ăsta, dar întâmplarea face ca la un moment dat să joc într-o piesă în care eu eram șefa mai multor femei și trebuia să fumez, ca mai apoi să vină regizorul tehnic și să-mi zică: „Doamna Ioana, dacă tot fumați mai bine luați pachetul de țigări acasă și veniți cu el când aveți spectacol.” Stăteam cu țigările lângă mine, iar tentația era mare. Cu toate astea am luat o țigară și mi s-a făcut rău. Ei, de atunci doar în spectacol fumam, deoarece eram în pielea personajului. Soțul meu a fost actor și regizor, tot aici la Teatrul „Bacovia”, și a scris un monolog, care s-a transformat într-un recital – Flori pentru mai târziu, după romanul Doar un suspin, scris de Anne Philipe, soția lui Gerard Philipe.

                  Ivona Lucan, Secretar literar Teatrul Municipal „Bacovia”

                  De la 1 octombrie se scumpesc energia electrică și gazele naturale

                  Preţul energiei electrice va creşte, de la 1 octombrie, pentru populaţie cu 3,45 lei pe lună (la un consum de 100 kWh) – a anunţat Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Pentru gazele naturale, decizia pentru majorarea prețului a fost amânată pentru joi, 28 septembrie, dar marţi vicepreşedintele ANRE, Emil Calotă, a anunţat o majorare de 6%.

                  A rezultat o creștere medie, la nivel național, a tarifelor de tip CPC (Componenta de piață concurențială) cu 0,03 lei/kWh, față de creșterea medie cu 0,1 lei/kWh care ar fi rezultat conform propunerilor Furnizorilor de Ultimă Instanță (FUI).

                  Majorarea vine ca urmare a fluctuațiilor pieței și reprezintă diferența între costul prognozat și realitățile din ultimele luni.

                  Dar, nu va fi ultima majorare din acest an. Furnizorii spun că cel mai consistent decont trebuie făcut de consumatori pentru vârfurile de consum de la începutul anului, atunci când prețul de pe Bursă s-a ridicat fără precedent și s-a triplat. Pentru aceste tarife se poartă încă negocieri cu ANRE, iar majorarea următoare ar trebui să vină pe la sfârșitul anului, odată cu liberalizarea integrală a pieței energiei electrice.
                  La gazele naturale, majorarea reprezintă diferența dintre prețul de la 1 aprilie (la momentul liberalizării pieței) și costurile reale ale furnizorile de atunci până acum.

                  În prezent – spune ANRE -, energia electrică furnizată la tarife CPC reprezintă 90% din consumul clienților casnici și este achiziționată de FUI exclusiv din piața concurențială, unde prețul energiei electrice a înregistrat creșteri semnificative ȋn anul 2017.

                  În ediția de luni a ziarului nostru vom veni cu amănunte asupra efectelor majorării prețurilor la energie electrică și gaze naturale resimțite la nivel local.

                  Hublou: Privind înapoi fără nostalgii (I)

                  Carmen Mihalache
                  Carmen Mihalache

                  Multă vreme am văzut lucrurile printr-o lentilă măritoare. Visam cu ochii deschişi. Totul era proiectat în ideal şi trebuia să fie frumos, măreţ, nobil. Voiam să fac teatru şi eroinele mele preferate erau cele de tragedie antică, Electra, Antigona, Medeea. Ce mai, mă închipuiam cocoţată pe coturni (încălțămintea aceea cu talpă groasă a actorilor din antichitate, care-i făcea statuari), mare tragediană. Cu timpul însă am învăţat să iau viaţa aşa cum este şi lucrurile ei, aşa cum vin. Am aflat ce este trădarea.

                  Nu, categoric, nu are deloc un gust bun. Am învăţat că luciditatea se pedepseşte. Şi excesul de analiză care poate sufoca un sentiment. Dar cel mai rău face trădare de sine. Când nu sunt de acord cu mine însămi, doare cel mai tare. Important este să mai păstrez copilul din mine, care se plictiseşte repede şi vrea mereu ceva nou. Pentru acest copil, în serile când nu sunt prea obosită, mai inventez câte o poveste. În care plec undeva departe, cu gândul, şi „mă blindez” într-un străveziu inel de vis.

                  Mi s-a întâmplat într-o vreme să plec, nu numai în vis, ci chiar în realitate, să călătoresc. Aducând cu mine, de acolo, mari provizii de prospeţime. Nu bagaje culturale, date, informaţii, nu (pe astea le știam uneori, din cărți, albume, etc.), pentru că îmi doream să descopăr eu locuri, oameni, întâmplări. Oriunde am călătorit, spectacolul străzii, oamenii întâlniţi, vorbele lor, mişcarea, „viul” m-au interesat cel mai mult. „Partir c’est mourir un peu?” Uneori, înseamnă „revivre”, ieşire din tine, din plictis, din cunoscut, din rutină.

                  Prima oară când am călătorit în Franţa (în octombrie 1990), în drum spre gazdele noastre care stăteau la Chalon-Sur-Saône (Jean-Claude conduce admirabil dar nu-şi pune niciodată centura de siguranţă. De ce? l-am întrebat. Pentru că eu o am întotdeauna în cap, mi-a răspuns. Un tip formidabil, Jean-Claude!), ne-am oprit la Vézélay. Am nimerit în toiul oficierii unei căsătorii şi ni s-a spus că mulţi tineri vin aici ca să-şi unească destinele. Se pare că locul poartă noroc. De sus, din curtea bisericii, care e impunătoare, priveliştea e magnifică. Într-un colţ, văd un fir de liliac înflorit. Curios, e octombrie.

                  Într-o seară, la Chalon-Sur-Saône, mergem la un concert de pian. Concertul a fost excelent, dar, luându-ne cu vorba, după spectacol, cu nişte cunoscuţi, am uitat că stăteam undeva, în afara oraşului şi că nu aveam maşină. Încercăm să refacem pe jos drumul spre hotel. E o noapte magică, cerul pare aproape de noi şi e acoperit cu puzderie de stele. Am avut senzaţia că pot să întind mâna şi să prind o stea. Într-un târziu, găsim hotelul. Aproape că ne-a părut rău, pentru că noaptea era dumnezeiesc de frumoasă. Oricum, eram obosiţi, şi în cameră, surpriză, ne aştepta o delicioasă cină. Ce răsfăţ pe noi!

                  Când am ajuns la Paris, am avut două zile pline de vizite. Mergem la Radio France Internaţional cu Gabriela Ionescu, vorbim acolo, câteva minute, despre ce se mai întâmplă în ţară cu Mircea Iorgulescu. Sunt foarte ocupaţi, trebuie să intre în emisie, aşa că plecăm repede. După-amiaza ajungem la Paul Barbăneagră şi stăm la un tihnit taifas despre George Apostu, pictură, arte decorative, teatru, film. Ne povesteşte despre documentarele pe care le avea în lucru. Seara, la George Astaloş, facem o şuetă savuroasă, „bien arrosée” până după miezul nopţii. Plecăm apoi, sub o ploaie fină, să ne plimbăm prin Paris. Mai avem puţin de stat şi nu ne îndurăm să mergem la hotel ca să dormim. Chiar nu ar avea nici un haz. Traversăm Halele, trecem pe lângă Centrul „Georges Pompidou”. Noaptea, cerşetorii Parisului dorm încolăciţi la marginea gurilor de canal cu o sticlă de vin roşu, din cel mai scump, alături. E forma lor supremă de self-respect.

                  A doua zi mergem în vizită la Ionel Jianu. Casa lui e un mic muzeu. Ne spune istoria câtorva obiecte. E foarte amabil, cald, simplu, primitor, deşi vârsta înaintată şi boala nu-i prea îngăduie să primească vizitatori. Nu stăm prea mult, aşadar, iar la plecare, Ionel Jianu ne dăruieşte cartea lui despre Brâncuşi, scriindu-ne, tremurat, o scurtă dedicaţie.

                  Astăzi ne ducem să vizităm catedrala Sacré Coeur. Trecem prin faţa Operei şi ne uităm, amuzaţi, la un mic spectacol de pantomimă susţinut de un negru, în smoking şi cu mănuşi albe, cocoţat pe un piedestal. În fața catedralei e lume multă, de toate culorile.

                  Poliţist condamnat pentru luare de mită

                    Tribunalul Bacău l-a condamnat pe agentul de poliţie S.G., acuzat de luare de mită, la 3 ani închisoare, cu suspendare.

                    Timp de 5 ani, poliţistul nu mai are dreptul de a-şi exercita profesia. De asemenea, el va trebui să muncească în folosul comunităţii, pe o perioadă de 100 zile, la Primăria Oneşti. Şi Parchetul, şi poliţistul au făcut apel.

                    S.G. a fost trimis în judecată în martie, pentru luare de mită, şi a stat în arest preventiv circa o lună.

                    Ancheta a pornit după ce o persoană a sesizat la DGA — SJA Bacău faptul că un agent de poliţie i-ar fi pretins o sumă de bani, cu titlu de mită, pentru o soluţie rapidă într-un dosar penal.

                    Procurorii spun că denunţătorul ar fi fost implicat, la începutul anului, într-un accident de circulaţie soldat cu două victime şi pagube materiale.

                    În acest context, poliţistul i-ar fi pretins acestuia o sumă de bani pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu cu privire la cercetările efectuate în urma accidentului şi pentru a urgenta soluţionarea dosarului penal. S.G. a fost prins în flagrant în timp ce primea de la denunţător suma de 2.575 lei.

                    Sociologia scârbei și a supraviețuirii

                    Cornel Galben a publicat o nouă carte, „Caietul negru” (Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2007), premiată la festivalul internațional de creație literară „Titel Constantinescu”, ediția a X-a, 2017. O carte care ne invită în culisele zvârcolirilor unui tânăr student al Facultății de Ziaristică. Devenit… ziarist. Zvârcolirile vizează perioada ianuarie 1979-1980.

                    Portretul autorului de atunci ar putea avea și ceva din mărturisirea sa: „…Dornic de afirmare, dar la fel de naiv și de credul în ceea ce privește izbânzile societății socialiste” (Op. cit., pag. 5). Dacă n-am cunoaște avertismentul din „Cuvântul lămuritor” („N-am cosmetizat nimic”…), probabil că ne-ar mira unele pasaje din jurnal. Ca de pildă: „Fiecare epocă își are momentele istorice. Cea în care trăiesc este dominată de personalitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu”.

                    După aproape 40 de ani, n-a schimbat nimic în manuscris; a preferat să rămână fidel sincerității sale. O sinceritate crudă pe care o amendează imediat, în fel și chip, prin alte sincerități… Ascultați… „Porcărie mare, că tot acest entuziasm fabricat legat de noile măsuri care (…) numai la ridicarea nivelului de trai nu contribuie!” (Ibidem, pag. 36). „Oamenii (…) sunt nemulțumiți și nemulțumirea crește și mai mult când nu pot să și-o manifeste” (Ibidem, pag. 37). „Mă refer (…) la corupția în toate sferele: dacă nu dai «șperț», nu poți face nimic”. (Ibidem, pag. 65). „Cresc și astăzi prețurile, fără să se anunțe. Securitatea încă arestează oameni care nu se fac vinovați decât de faptul că au avut curajul să spună lucrurilor pe nume” (Ibidem, pag. 82). Este tabloul unei lumi agonizante.

                    Captivante sunt și culisele redacțiilor unor publicații („Ateneu”, „Steagul roșu”, „Scânteia” etc). Personalități precum Constantin Călin, Ovidiu Genaru, Calistrat Costin, Sergiu Adam, Octavian Voicu, George Genoiu, Cornel Nistorescu, Ioan Enache, Vlad Sorianu apar des, portretele schițate fiind uneori mai puțin favorabile pentru unii. Atmosfera din lumea ziaristicii este sumbră… „Suntem terorizați cu tot felul de întâlniri, care de la o zi la alta nu spun nimic interesant …” (Ibidem, pag. 26). „Deși am fost șicanat pe toate căile, am reușit totuși ca în această lună să public 26 de materiale”. (Ibidem, pag. 47).

                    „Și să mai ai chef să scrii! Mai ales că în redacție s-a făcut o nouă împărțeală a moșiei, șef fiindu-mi (…) Jămneală” (Ibidem, pag. 93). „Cât privește munca la ziar, insatisfacțiile sunt mari. Hapsânul de Jămneală vrea să acapareze tot, în timp ce neajutoratul de Cozma îl sprijină din toate puterile” (Ibidem, pag. 100).

                    Paginile în care acest jurnal picură suflet despre familie sunt emoționante. Ele surprind tribulațiile unor inimi (soți, copil, părinți) care se caută într-un univers social absurd în care dragostea este „premiată” cu depărtări, incertitudini, baricade, angoasă și prăpăstii aruncate între sentimente. Asistăm uneori la spectacolul dureros al rupturii dintre om și viața sa autentică, dintre actor și decor, la zvârcolirile unui Strigăt născut în confruntarea dintre chemarea insului și tăcerea irațională a lumii. Sunt pagini de tragedie.

                    „Caietul negru” (inspirat titlu!) reprezintă o bibliografie interesantă (și) pentru cursurile de Sociologia familiei, Sociologia culturii, Sociologia literaturii, Sociologia creației, Sociologia supraviețuirii, Sociologia scârbei… Citit și în această „cheie”, „Caietul negru” vi se va lipi de suflet.

                    Șosele, poduri și promisiuni. Ce s-a făcut după vizita Ministrului Cuc

                    De două ori a fost ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, în județul Bacău anul acesta și de fiecare dată a vizitat obiective, i-a ascultat pe oficialii locali, și-a notat problemele și a făcut niște promisiuni.

                    „În timpul prezenței Ministrului Transportului în județul Bacău și întâlnirii cu echipa parlamentarilor PSD au avut loc discuții punctuale referitoare la starea podului din Onești și a drumurilor naționale”, arată Sorin Brașoveanu, președintele Consiliului Județean (CJ) Bacău.

                    Ce s-a făcut după plecarea ministrului Cuc? Au fost alocate 7,89 milioane de lei prin PNDL pentru podul din Onești peste Trotuș (DN 11), iar Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a demarat mai multe investiții: reabilitarea drumului național Vaslui-Bacău (Plopana-Odobești-Secuieni-Traian), „care a fost deja finalizată, s-a turnat covor asfaltic, s-au făcut marcaje și tot ce era necesar”, a început lucrările pe drumul național Bacău-Piatra Neamț pentru refacerea unor tronsoane din Buhuși, Gârleni, Lespezi și cele de reabilitare a DN 12 A Ghimeș-Comănești.

                    „Lucrările la drumul Ghimeș Făget-Comănești au început, dar nu vor fi finalizate în acest an. Deoarece există porțiuni betonate, sunt necesare tratamente speciale care să asigure o bună aderență a asfaltului”, susține președintele CJ Bacău.

                    Un punct sensibil a fost și rămâne șoseaua de centură. Sorin Brașoveanu afirmă că documentația a fost actualizată, este gata și urmează să fie demarată procedura de licitație pentru stabilirea executantului.

                    Optimist, președintele CJ Bacău arată că există și o parte bună în toată această poveste: traseul de 18 km a devenit drum expres, ceea ce înseamnă șoseaua va fi mai lată, iar grosimea și rezistența vor fi mai mari.

                    Ziua Astronomiei

                      Pe 30 septembrie 2017 astronomii din lumea largă sărbătoresc „Ziua Astronomiei”, aceasta fiind o zi de promovare a astronomiei către publicul larg, în care toate observatoarele astronomice, planetariile și asociațiile astronomice din lumea întreagă organizează diverse activități pe teme de astronomie.

                      Acest eveniment a început să fie sărbătorit începând cu anul 1973, într-o sâmbătă din perioada 15 aprilie – 15 mai, când Luna este în preajma fazei de primul pătrar, prin acest eveniment dorindu-se să se faciliteze interacțiunea dintre astronomii amatori și profesioniști și publicul larg.

                      Datorită succesului înregistrat de acest eveniment, începând cu anul 2007 Ziua Astronomiei se serbează și toamna, într-o sâmbătă din perioada 15 septembrie – 15 octombrie în care Luna este în preajma fazei de primul pătrar.

                      Cu ocazia Zilei Astronomiei intrarea la Observatorul Astronomic din Bacău este gratuită, putând fi vizitate expoziția permanentă „Universul – de la Pământ la stele” și expoziția temporară „Telescoape spațiale”, de pe terasa Observatorului Astronomic putând fi observate panorama orașului și împrejurimile sale, iar grupurile de minimum 10 persoane vor putea viziona și un spectacol de planetariu.

                      Rectificare pozitivă de buget: Bani de la Guvern, din prestări și economii

                        Județul Bacău a primit de la Guvernul României, în baza Ordonanței care a vizat rectificarea bugetului de stat, 9.038.000 de lei reprezentând sume defalcate din TVA.

                        Aleșii au aprobat, în ședința de vineri, ca cele nouă milioane de lei să fie repartizate astfel: 4,19 milioane spre centrele de îngrijire a adulților cu handicap, alte 2,39 de milioane de lei vor fi folosite pentru susținerea sistemului de protecție a copilului, iar 2,45 milioane la finanțarea programului „Fructe în școli”.

                        Consilierii au mai votat modificarea bugetului unor servicii sau instituții care au făcut economii, au realizat venituri suplimentare din contracte sau au obținut sponsorizări. Astfel, la capitolul „Cultură, recreere și religie”, bugetul de cheltuieli a fost diminuat cu 480.360 lei: s-au făcut economii de 99.000 de lei la procurarea și montajul ușilor decorative ale Catedralei „Înălțarea Domnului”, de 46.000 de lei cu cheltuielile de personal la Biblioteca Județeană „C. Sturdza” și cu 45.000 de lei la capitolul „Protecția mediului”.

                        Spitalul Județean de Urgență a cerut suplimentarea veniturilor cu 10.957.840 de lei la capitolul „Venituri din contractele încheiate cu casele de asigurări” și creșterea cheltuielilor de personal pentru angajații din secțiile de oncologie, radioterapie, arși, hematologie oncologică.

                        Și-au majorat veniturile și alte instituții: Muzeul „Ion Borcea” cu 35.000 de lei, Școala Populară de Arte cu 5.000 de lei, primiți de la Dedeman drept sponsorizare, Protecția Plantelor cu 20.000 de lei obținuți din prestări servicii și DGASPC cu 240.000 de lei, din organizarea de cursuri de calificare și contribuțiile asistaților adulți.

                        Biciclist rănit într-un accident de circulaţie produs în municipiul Bacău

                          Poliţişti rutieri au efectuat cercetări pentru a stabili împrejurările producerii unui eveniment rutier produs pe strada calea Moldovei din municipiul Bacău, produs la data de 28 septembrie a.c..

                          Din verificări s-a stabilit că un bărbat de 58 de ani, din comuna Nicolae Bălcescu, în timp ce conducea o autospecializată pe strada Gherăieşti din Bacău, ajungând la intersecţia cu strada Calea Moldovei, nu a respectat semnificaţia indicatorului OPRIRE şi nu a acordat prioritate de trecere unui biciclist de 64 de ani, care circula regulamentar.

                          În urma impactului a rezultat vătămarea corporală a bărbatului de 64 de ani care a fost transportată la spital în vederea acordării de îngrijiri medicale.

                          În urma testării ambilor conducători de vehicule cu aparatul etilotest, acesta a indicat valoari negative, fiindu-le recoltate mostre biologice de sânge în vederea stabiliri alcoolemiei.

                          În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

                          Accident grav în comuna Gârleni: un mort și un rănit

                            La data de 29 septembrie a.c., în jurul orei 02.00, poliţiştii au fost sesizaţi
                            despre faptul că pe DN 15, din sat Lespezi, comuna Gârleni, s-a produs un accident de circulaţie, în urma căruia o persoană a decedat.

                            Ajunşi la faţa locului, poliţiştii au constatat că un tânăr de 28 de ani, din comuna Hemeiuş, în timp ce conducea un autoturism, pe fondul vitezei excesive, a consumului de alcool şi a lipsei de experienţă în condus, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a interat în coliziune cu un stâlp de iluminat public.

                            În urma accidentului o persoană de sex masculin, de 25 de ani, pasager pe bancheta din spate a autoturismului a decedat iar conducătorul auto a fost rănit.

                            Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest iar rezultatul a fost de 0,83 mg/l alcool pur în aerul expirat şi i-au fost recoltate mostre biologice de sânge, în vederea stabilirii cu exactitate a alcoolemiei. De asemenea, acesta nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

                            În cauză s-a întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ucidere din culpă, vătămare corporală din culpă, conducerea unui vehicul fără permis de conducere şi conducerea unui vehicul sub influenţa alcoolului sau a altor substanţe.

                            ULTIMELE ȘTIRI