Interul dreapta Bogdan Mănescu a fost singurul jucător al CSM Bacău convocat la echipa națională de handbal masculin a României pentru Trofeul Carpați Niro ce va începe astăzi. Din păcate, handbalistul Bacăului nu a putut da curs chemării sub tricolor.
Atletism: Mihaela Melinte țintește podiumul mondial în 2025
Antrenoarea băcăuană și-a propus ca elevul său de la CSM Bacău, sulițașul Alex Novac să cucerească o medalie la Campionatul Mondial programat în septembrie, la Tokyo
Este o forță. La propriu și la figurat. O forță: așa a fost ca sportivă, le fel e și ca antrenoare. Ca sportivă, Mihaela Melinte s-a încununat campioană mondială și europeană la aruncarea ciocanului. Ca antrenoare a cunoscut de asemenea bucuria cuceriririi unui titlu european, în condițiile în care, sub conducerea sa, Bianca Ghelber s-a laureat campioană continentală la aruncarea ciocanului în 2022.
Și pentru că este o forță, Mihaela Melinte a început noul an în… forță. Antrenoarea băcăuană care va împlini 50 de ani pe 27 martie și-a propus ca în 2025 să bifeze un podium mondial cu elevul său de la CSM Bacău, sulițașul Alexandru Novac. Concret, „Meli” consideră că Alex Novac poate cuceri o medalie la Campionatele Mondiale programate în septembrie, la Tokyo, acolo unde, la Olimpiada din 2021, Bianca Ghelber a reușit cea mai bună performanță personală: 74,18m.
Interesant este că, deși avea doi sportivi sub comandă, pe Alex Novac și Bianca Ghelber, antrenoarea Mihaela Melinte nu a fost inclusă de COSR în delegația României care a participat la Jocurile Olimpice din 2021, de la Tokyo. Asta i-a constrâns pe Bia și pe Alex să fie, cu rândul, unul antrenorul altuia pe parcursul Olimpiadei japoneze.
„Acum, situația s-a schimbat și am convingerea nu doar că voi fi prezentă alături de Alex Novac la Mondialele din toamnă, de la Tokyo, ci și că ne putem gândi foarte serios la o medalie în proba de aruncare a suliței”, a declarat Melinte. Antrenoarea știe și care ar fi rezultatul ce l-ar plasa pe Novac pe podiumul mondial în Japonia: „Cu 87 de metri se ia medalie”.
Recordul personal al „CSMeului” băcăuan este de 86,37 metri și datează din 2018. „Ca și Bianca Ghelber, Alex Novac este un sportiv care se exprimă cel mai bine în concursuri, nu la antrenamente. Prin urmare, sperăm ca anul acesta să atingem un 87 de metri. Ideal ar fi ca asta să se întâmple chiar la Mondiale”, a explicat Mihaela Melinte. Alex Novac nu este singurul pariu al lui „Meli” în noul an.
Cu aruncătorul de greutate Raul Filimon, pe care Mihaela Melinte îl antrenează la SCM Bacău, obiectivul este „o figură cât mai frumoasă la Festivalul Olimpic al Tineretului European, ce va avea loc în iulie, la Skopje, în Macedonia de Nord și- de ce nu?- un barem care să-i permită prezența la Europenele U20 de la Tampere, din Finlanda. Raul nu are decât 16 ani, dar este într-un progres dătător de speranțe”. Luna viitoare, Mihaela Melinte îi va însoți pe Alex Novac (CSM Bacău) și pe Raul Filimon (SCM Bacău) într-un stagiu de pregătire centralizată în Cipru.
Cantonamentul cipriot va fi urmat, în martie, de primele competiții ale sezonului. Astfel, Alex va concura pe 1-2 martie la București, la Naționalele de Aruncări Lungi pentru Seniori, iar în perioada 15-16 martie va reveni în Cipru, la Nicosia, pentru Cupa Europei de Aruncări Lungi. Raul, în schimb, va începe stagiunea în al doilea weekend din martie, în București, cu ocazia Naționalelor de Aruncări Lungi rezervate sportivilor Under 18. Așadar, pentru o forță precum Mihaela Melinte și sportivii ei, un start și un sezon pe măsură: în forță!
Comerțul internațional în județul Bacău: creșteri sectoriale, dar un deficit comercial persistent
Comerțul internațional al județului Bacău a înregistrat fluctuații semnificative în 2024, conform datelor disponibile pentru luna august și perioada cumulativă 1 ianuarie – 31 august. Aceste evoluții reflectă o dinamică economică influențată de factori sectoriali și conjuncturali, precum cererea globală, prețurile materiilor prime și performanța specifică a agenților economici locali.
Exporturile în august 2024: Creștere anuală, dar scădere lunară
Volumul exporturilor din județ a fost de 73.106 mii euro (FOB) în luna august 2024, marcând:
- O creștere de +14,1% față de august 2023, ceea ce subliniază o cerere consolidată pentru produsele locale pe piețele internaționale;
- O scădere de -21,8% față de luna precedentă, iulie 2024, indicând o eventuală sezonalitate sau efecte tranzitorii asupra producției sau cererii.
Structura exporturilor arată o diversificare moderată a ofertei locale, cu următoarele ponderi dominante:
- Produse ale industriei chimice și ale industriilor conexe – 18,1%;
- Materiale plastice, cauciuc și articole din acestea – 14,7%;
- Materii textile și articole din acestea – 14,1%.
Această structură relevă un aport important al industriilor prelucrătoare la exporturile județului, confirmând competitivitatea lor pe piețele externe.
Evoluția exporturilor în primele opt luni ale anului
Pentru perioada 1 ianuarie – 31 august 2024, exporturile județului Bacău au totalizat 718.279 mii euro, înregistrând o creștere anuală de +5,8%. Această dinamică sugerează o tendință general pozitivă, deși mai modestă comparativ cu creșterea de peste 10% a importurilor.
Importurile în august 2024: Creștere anuală, scădere lunară
Volumul importurilor din august 2024 a fost de 121.969 mii euro (CIF), cu:
- O creștere de +13,1% față de august 2023, indicând o cerere ridicată pentru materiile prime și produsele finite;
- O scădere de -17,1% față de iulie 2024, ceea ce poate reflecta un ritm redus al activității economice sau al stocurilor necesare.
Principalele categorii de importuri au fost:
- Metale comune și articole din acestea – 28,8%;
- Mașini, aparate și echipamente electrice – 17,4%;
- Mărfuri și produse diverse – 11,7%.
Importurile domină balanța comercială, ceea ce reflectă o dependență structurală de materii prime și echipamente necesare industriei locale.
Soldul balanței comerciale: Deficit persistent
Soldul balanței comerciale (FOB/CIF) a județului Bacău a rămas negativ atât în luna august 2024 ( -48.863 mii euro), cât și pe perioada cumulativă 1 ianuarie – 31 august 2024 (-303.770 mii euro). Gradul de acoperire a importurilor prin exporturi a fost de 70,3%, sub media națională de 74,5%, ceea ce indică un dezechilibru mai pronunțat la nivel județean.
Concluzii și perspective
- Creșteri moderate ale exporturilor, dar insuficiente pentru a compensa deficitul comercial.
- Dependență ridicată de importuri, mai ales pentru materii prime și echipamente industriale.
- Dinamica sectorială diversificată, cu industriile chimice, textile și ale materialelor plastice în prim-plan pentru exporturi, și metalele comune dominând importurile.
- Necesitatea unor politici de susținere a competitivității agenților economici locali, inclusiv prin stimularea producției cu valoare adăugată mare.
Perspectivele pentru 2025 vor depinde de stabilitatea piețelor internaționale, politicile economice locale și capacitatea agenților economici de a inova și diversifica portofoliul de produse. Pe termen mediu, o mai bună echilibrare a balanței comerciale ar putea aduce județul Bacău mai aproape de standardele naționale și europene.
Creșterea salariului minim la 4.050 de lei din 2025: Detalii despre decizie și impactul asupra angajaților
Guvernul a adoptat, în noiembrie, o măsură importantă pentru angajații din România: creșterea salariului minim brut la 4.050 de lei începând cu 1 ianuarie 2025. Această decizie, reglementată prin Hotărârea de Guvern nr. 1506/2024, va afecta peste 1,8 milioane de salariați, conform datelor furnizate de Executiv.
Podul de lemn peste râul Bistrița: O capodoperă a începutului de secol XX
Podul de lemn de 200 de metri peste râul Bistrița, parte a liniei de cale ferată Bacău–Piatra Neamț, într-o ilustrație din anul 1903. Această realizare inginerească reprezenta la vremea respectivă un pas important în dezvoltarea infrastructurii feroviare din regiunea Moldovei, conectând două centre economice și culturale importante.
Contextul construcției
La începutul secolului XX, necesitatea dezvoltării transportului feroviar în România era tot mai evidentă. Râul Bistrița, cu albia sa lată și debitul semnificativ, reprezenta un obstacol major pentru conexiunile dintre Bacău și Piatra Neamț. În acest context, construcția podului din lemn a devenit o prioritate pentru autoritățile vremii. Materialul ales, lemnul, reflecta resursele locale disponibile și tehnologiile accesibile ale acelei perioade.
Caracteristici tehnice
Podul avea o lungime impresionantă de 200 de metri și era susținut de piloni solizi construiți pentru a rezista condițiilor variabile ale râului Bistrița. Structura în sine era una robustă, realizată din grinzi de lemn îmbinate cu precizie pentru a asigura stabilitatea și durabilitatea necesară unei căi ferate active.
Rolul economic și social
Podul a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regiunii. El a facilitat transportul de mărfuri și persoane, contribuind la creșterea comerțului și la conectarea comunităților din Bacău și Piatra Neamț. De asemenea, acesta a devenit un simbol al progresului tehnologic al vremii.
Sfârșitul unei ere
Deși podul a fost un element esențial al infrastructurii pentru mai bine de o jumătate de secol, modernizarea transportului feroviar și apariția noilor materiale de construcție, cum ar fi betonul și oțelul, au dus la înlocuirea sa cu structuri mai moderne. Cu toate acestea, povestea podului rămâne o mărturie a ingeniozității și ambiției generațiilor trecute.
Podul de lemn peste Bistrița din 1903 rămâne un capitol fascinant al istoriei feroviare din România, simbolizând legătura dintre tradiție și inovație la începutul unui nou secol.
Horoscop 3 Ianuarie 2025
Berbec (21 martie – 19 aprilie)
Astăzi este ziua ta de glorie! Energia ta vibrantă îi inspiră pe cei din jur, iar inițiativele tale vor prinde contur. Fii deschis la noi oportunități și folosește-ți curajul natural pentru a face un pas important înainte. Succesul este la doar o decizie distanță! ✨
Taur (20 aprilie – 20 mai)
Răbdarea și perseverența ta sunt răsplătite astăzi. Un mic gest de bunătate îți va aduce înapoi o doză uriașă de recunoștință. Bucură-te de lucrurile simple și de micile victorii ale zilei. Ai o energie care atrage prosperitatea și armonia! 🌿
Gemeni (21 mai – 20 iunie)
Creativitatea ta este la cote maxime! Ideile tale vor străluci astăzi, iar cei din jur vor fi impresionați de claritatea și optimismul tău. Fii deschis să colaborezi, pentru că parteneriatele formate acum pot aduce rezultate spectaculoase. 🌈
Rac (21 iunie – 22 iulie)
Ziua de azi îți aduce liniște interioară și bucurii neașteptate. Concentrează-te pe momentele plăcute petrecute cu familia sau prietenii apropiați. Căldura ta sufletească va fi contagioasă, atrăgând doar energii pozitive în jurul tău. 💖
Leu (23 iulie – 22 august)
Este o zi ideală pentru a străluci și a-ți demonstra talentele. Entuziasmul tău va ridica moralul tuturor. Dacă ai un vis mare, astăzi este momentul perfect să faci primul pas spre realizarea lui. Ai tot ce îți trebuie pentru a reuși! 🌟
Fecioară (23 august – 22 septembrie)
Azi simți că toate piesele puzzle-ului vieții tale se așază perfect. Organizează-ți timpul cu înțelepciune, iar rezultatele vor fi pe măsura așteptărilor. Ai încredere în intuiția ta și în capacitatea ta de a găsi soluții creative. 🌼
Balanță (23 septembrie – 22 octombrie)
Harmonia te înconjoară! Astăzi, energia ta blândă și echilibrată va aduce pace în relațiile tale. Fă-ți timp să te bucuri de micile plăceri ale vieții – o conversație plăcută, o carte bună sau un moment de introspecție. 🌺
Scorpion (23 octombrie – 21 noiembrie)
Puterea ta interioară este la cote maxime! Ai șansa să închei un capitol dificil și să începi unul nou, plin de speranță. Canalizează-ți energia spre lucrurile care te pasionează cu adevărat, iar universul îți va răspunde pe măsură. 🦂
Săgetător (22 noiembrie – 21 decembrie)
Astăzi este despre aventură și noi descoperiri. O oportunitate interesantă ar putea apărea, iar curiozitatea ta naturală te va ghida spre succes. Lasă-ți optimismul să te conducă și profită din plin de această zi magică! 🏹
Capricorn (22 decembrie – 19 ianuarie)
Eforturile tale sunt recunoscute, iar azi vei simți un val de încredere și apreciere din partea celor din jur. Nu te teme să îți exprimi ideile și să preiei inițiativa. Munca ta susținută începe să dea roade! 🌄
Vărsător (20 ianuarie – 18 februarie)
Ziua de azi îți aduce inspirație și o doză mare de originalitate. Gândește în afara cutiei și îmbrățișează ideile îndrăznețe. Vei atrage oameni care îți împărtășesc viziunea și care îți vor susține planurile mărețe. 🚀
Pești (19 februarie – 20 martie)
Astăzi, intuiția ta te ghidează perfect. Lasă-te purtat de valul inspirației și oferă-ți timp pentru a visa cu ochii deschiși. Un moment de conexiune profundă cu cineva drag îți va umple inima de bucurie. 🌊
Emilia Cîrneci: Arhitecta verde a orașelor și poeta peisajului urban
În vara anului 1962, revista Femeia adresa un omagiu unei figuri emblematice ale peisagisticii din România, inginerei Emilia Cîrneci. Articolul îi celebra talentul de a îmbina frumusețea naturii cu geometria urbanistică, conturând parcuri și spații verzi care au transformat orașele Bacău și Onești într-un mozaic viu de culori și miresme.
EXCLUSIV/ Fotbal. Ce lovitură: Bacăul- interzis la promovare în Liga a III-a!
Noile reglementări FRF impun ca, pentru a avea drept de participare la barajul pentru promovare în eșalonul trei, campioanele județene, pe lângă CIS-ul eliberat de Ministerul Tineretului și Sportului (Agenția Națională pentru Sport), trebuie să fi obținut minimum Categoria III (Bronze), în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. Mai mult, AJF este obligată de a deține cel puțin cinci cluburi afiliate care au obținut minim Categoria III (Bronze), în cadrul aceluiași tip de evaluare. Niciuna din pretendetele băcăuane la accederea în liga a treia nu are măcar Categoria Bronze, iar Asociația Județeană de Fotbal Bacău include o singură formațiune (și nu cinci, cum cere Federația), cu un calificativ pe măsură: Atletico Bacău. Lidera Seriei 2 din Liga a IV-a, AS Bârsănești nu renunță însă la visul numit Liga a III-a. Gruparea condusă de Daniel Munteanu speră ca dosarul său cu privire la clasificarea fotbalului amator să primească un certificat de Categoria III în 2025 și, în egală măsură, FRF să acorde o derogare în ceea ce privește criteriul legat de AJF-uri
După o „carantină” de patru ani, Bacăul privește din nou spre Liga a II-a. Și o face într-un mod cât se poate de justificat! Trei din cele patru divizionare C ale județului au încheiat 2024 pe loc de play-off: FC Bacău, Aerostar și CSM Bacău. Iar din acest trio, lidera Seriei 1, FC Bacău se prezintă drept cea mai autorizată candidată la avansarea în eșalonul secund. Dacă promovarea în eșalonul secund pare, în sfârșit, un obiectiv realizabil, în schimb accederea unei noi echipe băcăuane în Liga a III-a constituie pur și simplu un miraj. Motivul? Regulamentul privind organizarea și desfășurarea jocurilor de baraj pentru promovarea în Liga 3, campionatul ediției 2025-2026, elaborat de Federația Română de Fotbal.
Concret, Bacăul nu îndeplinește două cerințe de bază impuse de Comitetul Executiv al FRF. Dacă până în sezonul trecut, principalul criteriu care putea bloca drumul unei campioane județene spre barajul de promovare era lipsa personalității juridice și/sau Certificatul de Identitate Sportivă eliberat de MTS (mai nou, de ANS), în 2025, încă două condiții sunt esențiale din acest punct de vedere. Prima se referă la obligativitatea ca echipa laureată campioană a județului să aibă minim Categoria III (Bronze) în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. În acest moment, niciuna din cele 21 de grupări care evoluează în cele două serii ale Ligii a IV-a din Bacăul nu întrunește acest criteriu. Nici cealaltă condiție nu este îndeplinită.
Și anume cea care prevede ca Asociația Județeană să dețină cel puțin 5 cluburi afiliate ce au obținut minim Categoria III (Bronze) în cadrul Evaluării Centrului de Copii și Juniori Fotbal Amator. La început de 2025, AJF Bacău include un singur club afiliat care corespunde acestui standard: Atletico Bacău, certificat cu Gold anul trecut. Prin urmare, Bacăul are interzis la promovare în Liga a III-a la finalul stagiunii în curs. Mai exact, nu are drept de participare la barajul de promovare. Sau, și mai precis, își ia „adio” de la visul promovării în cazul în care nu va rezolva cele două probleme de mai sus. Ce șanse sunt însă ca acestea să fie soluționate în regim de urgență? Obiectiv vorbind, mici, dacă nu chiar inexistente.
„Încă de mai mult timp am tras un semnal de alarmă, atrăgând atenția asupra noilor reglementări. Din păcate, nu s-a făcut nimic. Sincer, e greu de crezut că lucrurile se vor putea schimba, astfel încât campioana Bacăului să aibă drept de participare la barajul de promovare din vara lui 2025. Greu, dar nu neapărat imposibil. Spun asta deoarece în situația Bacăului se află mai multe AJF-uri din țară, așa că nu este de exclus în totalitate posibilitatea vreunei derogări”, a declarat președintele AJF Bacău, Cristi Sava.
Sistemul competițional la nivelul ligii a patra băcăuane prevede ca la finalul sezonului regulat, primele două clasate în cele două serii posesoare de CIS eliberat de MTS (ANS) să evolueze în play-off, iar câștigătoarea acestuia să fie desemnată campioană județeană. Campioană județeană, dar, la cum stau lucrurile în acest moment, nu și reprezentantă a Bacăului la barajul de promovare în Liga a III-a. Lidera Seriei 2 din Liga a IV-a, AS Bârsănești, singura formație din campionatul județean al Bacăului cu victorii pe linie în acest sezon nu renunță însă la ținta numită accederea în eșalonul al treilea. Reprezentantul Bârsăneștiului, fostul prim-divizionar Daniel Munteanu continuă să cate spre Liga a III-a.
„Nu renunțăm la obiectivul nostru, pe care, cu Sportul Onești, l-am urmărit și în 2022, și în 2023, și în 2024. În 2022 și 2024 am ajuns la baraj, dar nu am reușit să trecem mai departe din cauza unor probleme asupra cărora prefer să nu revin. Acum, deși au apărut alt gen de piedici, noi continuăm să luptăm pentru promovare. Vom depune dosar de clasificare în speranța că vom obține Categoria III/ Bronze și, în ceea ce privește criteriul prin care se impune ca AJF să aibă minim cinci grupări clasificate Bronze, ne gândim că FRF ar putea oferi o derogare”, a concluzionat conducătorul AS Bârsănești, Daniel Munteanu.
În ultimele patru stagiuni competiționale, câștigătoarea Ligii a IV-a băcăuane a promovat în două rânduri. Și în ambele situații la masa verde. În 2021 și 2023, FC Dinamo Bacău și Viitorul Curița au avut câștig de cauză la baraj deoarece adversarele nu întruneau cerințele FRF legate de CIS. De văzut dacă în 2025 nu va fi rândul Bacăului să arunce prosopul din cauza neîndeplinirii criteriilor regulamentare.
Clasamentul Seriei 1 din Liga a IV-a la finalul turului: 1) AS Negri 28p., 2) CS Faraoani 27p., 3) AFC Bubu 23p. (golaveraj 41-15), 4) CSM Moinești 23p. (36-14), 5) ACS Gauss Bacău 22p., 6) Siretu Săucești 16p., 7) Bamirom Dumbrăveni 15p., 8) Viitorul Nicolae Bălcescu 14p., 9) Voința Bacău 12p., 10) Flamura Roșie Sascut 7p., 11) Unirea Bacău 4p., 12) Viitorul Damienești 0p.
Clasamentul Seriei 2 din Liga a IV-a la finalul turului: 1) AS Bârsănești 24p., 2) Vulturul Măgirești 21p., 3) CS Dofteana 15p., 4) AS Măgura Cașin 13p., 5) Gloria Zemeș 9p. (golaveraj 18-18), 6) UZU Dărmănești 9p. (15-19), 7) Voința Oituz 8p., 8) Bradul Mânăstirea Cașin 4p., 9) CS Măgura Târgu-Ocna 3p.
Returul Ligii a IV-a va începe data de 15 martie.
VIDEO: Prin pădurile Nemirei, natura prinde viață!
Într-o filmare de poveste realizată în pădurile din Dărmănești, Bacău, câteva căprioare jucăușe au fost surprinse în habitatul lor natural, alergând și bucurându-se de liniștea iernii.
Zilele libere legale din 2025: 13 zile de odihnă în timpul săptămânii
Zilele libere legale de care beneficiază salariații din România sunt stabilite prin Codul muncii, care reglementează numărul și modalitatea de acordare a acestora. În 2025, salariații vor avea 17 zile libere legale, dintre care 13 vor cădea în timpul săptămânii, oferind celor cu program de lucru de luni până vineri ocazia să se bucure de un timp suplimentar de relaxare.
Calendarul zilelor libere din 2025
Conform calendarului stabilit, zilele libere legale din 2025 sunt următoarele:
- 1 și 2 ianuarie – Anul Nou (miercuri și joi);
- 6 ianuarie – Boboteaza (luni);
- 7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul (marți);
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române (vineri);
- 18 aprilie – Vinerea Mare (vineri, înaintea Paștelui);
- 20 și 21 aprilie – Prima și a doua zi de Paști (duminică și luni);
- 1 mai – Ziua Muncii (joi);
- 1 iunie – Ziua Copilului (duminică);
- 8 și 9 iunie – Rusaliile (duminică și luni);
- 15 august – Adormirea Maicii Domnului (vineri);
- 30 noiembrie – Sfântul Andrei (duminică);
- 1 decembrie – Ziua Națională a României (luni);
- 25 și 26 decembrie – Crăciunul (joi și vineri).
În total, angajații care lucrează de luni până vineri vor beneficia de 13 zile de odihnă legală, deoarece celelalte patru zile libere (1 iunie, 8 iunie, 30 noiembrie și 20 aprilie) vor fi duminici.
Reglementări pentru angajații care lucrează în zilele libere legale
Nu toți salariații pot beneficia efectiv de aceste zile libere, deoarece există sectoare în care activitatea nu poate fi întreruptă. Printre acestea se numără:
- unitățile sanitare, unde personalul medical trebuie să asigure continuitatea îngrijirilor;
- unitățile de alimentație publică, care servesc populația;
- sectoare cu proces continuu de producție sau alte activități cu specific special.
Pentru acești angajați, Codul muncii prevede două tipuri de compensații:
- Zile libere acordate ulterior – în termen de 30 de zile calendaristice.
- Spor salarial de minimum 100% din salariul de bază, dacă nu este posibilă acordarea zilelor libere.
Amenzi pentru angajatori
Angajatorii care nu respectă obligația de a acorda zile libere sau de a compensa angajații pentru munca prestată în zilele nelucrătoare riscă sancțiuni de până la 10.000 de lei. Acest aspect subliniază importanța respectării legislației muncii pentru a proteja drepturile angajaților.
Zile libere pentru alte religii
Salariații care aparțin altor religii decât cele creștine beneficiază, în plus, de două zile libere pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale proprii, conform prevederilor legale. Acest drept reflectă diversitatea culturală și religioasă din România.
Anul 2025 oferă un echilibru favorabil între zilele lucrătoare și cele libere, oferind ocazia salariaților să-și petreacă mai mult timp cu familia sau să își planifice activități de relaxare. Respectarea acestor zile este esențială pentru asigurarea unui mediu de lucru echitabil și armonios.
Băcăuani cu care ne mândrim: Ioan Ivan (Ion Tudor Iovian)
În peisajul cultural al județului Bacău, figura lui Ioan Ivan, cunoscut în lumea literară sub pseudonimul Ion Tudor Iovian, strălucește ca un reper al poeziei contemporane. Născut la 1 ianuarie 1952, în satul Valea lui Ion, comuna Blăgești, el a devenit un simbol al dedicației pentru artă, literatură și educație.
Origini și formare
Fiul Ruxandrei (născută Rotaru) și al lui Gheorghe Ivan, ambii salariați ai Fabricii de Postav din Buhuși, Ioan Ivan a demonstrat încă din copilărie o sete de cunoaștere și o sensibilitate aparte. Și-a început educația la Școala Generală Nr. 4 din Buhuși, astăzi Școala „Mihai Eminescu”, și a continuat la Liceul „Ion Borcea” din Buhuși, cu o scurtă perioadă la Liceul „George Bacovia” din Bacău. Studiile universitare le-a urmat la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția Limba și Literatura Română – Limba și Literatura Italiană, consolidându-și baza academică pentru cariera literară și didactică.
Carieră și activitate profesională
După absolvire, Ioan Ivan a fost repartizat la Biblioteca Județeană Bacău, unde a activat ca bibliotecar. Curând, și-a descoperit pasiunea pentru învățământ, predând mai întâi ca profesor defectolog, apoi ca profesor de limba și literatura română. Și-a desăvârșit cariera didactică la Liceul „Ion Borcea” din Buhuși, unde a obținut gradele didactice II și I, fiind un mentor apreciat de generații întregi de elevi.
Debut literar și recunoaștere
Debutul său literar a avut loc în 1968, în revista liceului „Floare albastră”, dar adevăratul său debut a fost publicat în revista „Ateneu” în 1969, cu versurile „Uitarea sunt eu”, „Plecare” și „Iubiri”. Cariera literară a fost marcată de o bogată activitate editorială și publicistică, inclusiv volume de poezie premiate precum „Pădurea de pini” (1983) sau „Presiunea luminii” (1987). Scrierile sale sunt o îmbinare între lirismul sensibil și o profundă meditație asupra existenței.
Opera literară
Printre cele mai importante volume ale sale se numără:
- „Pădurea de pini” (Premiul pentru debut al Editurii Cartea Românească),
- „Șoricelul Kafka pe foaia de hârtie” (Premiul Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor din România),
- „Vedere de pe pod în infranegru” (Premiul „George Bacovia” al revistei „Ateneu”),
- „În țara asta miercurea cenușii cade întotdeauna luni” (2024).
Volumele sale au fost incluse în antologii prestigioase, iar poeziile sale au fost publicate în numeroase reviste de cultură din țară și străinătate.
Recunoaștere și implicare culturală
Membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990, Ion Tudor Iovian a fost un colaborator activ al multor reviste literare și un promotor al culturii băcăuane. A participat la înființarea Filialei Bacău a Uniunii Scriitorilor și a contribuit la fondarea unor reviste locale importante, cum ar fi „Plumb” și „Meridian 27”.
În 2002, numele său a fost celebrat printr-un număr dedicat al revistei „Cartea” a Bibliotecii Județene Bacău, marcând o recunoaștere oficială a contribuției sale la literatura română.
Un poet al sufletului băcăuan
Ioan Ivan, cunoscut sub pseudonimul Ion Tudor Iovian, rămâne un exemplu de dăruire pentru poezie și comunitate. Prin opera sa, a reușit să capteze esența umană, bucuriile și frământările ei, devenind un adevărat ambasador cultural al județului Bacău.
Noi măsuri fiscale și economice în vigoare de la 1 ianuarie 2025: schimbări semnificative pentru populație și mediul de afaceri
Anul 2025 aduce o serie de măsuri fiscale și economice menite să crească veniturile bugetare și să regleze anumite discrepanțe din economie. De la accize majorate la carburanți și băuturi alcoolice până la modificări privind facilitățile fiscale pentru diverse industrii, aceste schimbări vor avea un impact semnificativ asupra vieții de zi cu zi a românilor și asupra mediului de afaceri.
Creșteri ale accizelor: impact asupra prețurilor
Începând cu 1 ianuarie, accizele la carburanți și băuturi alcoolice au fost majorate:
- Acciza pentru benzina fără plumb a crescut la 2.528 lei/1.000 litri, de la 2.019 lei, iar pentru motorină la 2.317 lei/1.000 litri, de la 1.850 lei.
- La capitolul băuturi, acciza pentru bere a urcat la 4,82 lei/hl/1 grad Plato (de la 4,62 lei), iar pentru vinuri spumoase la 69,26 lei/hl, față de 66,34 lei anul trecut.
Aceste măsuri vor avea un efect direct asupra prețurilor la pompă și în magazine, crescând costurile de transport și, implicit, prețurile produselor de bază.
Modificări fiscale pentru companii și angajați
Guvernul a adoptat mai multe schimbări fiscale care vor afecta atât mediul de afaceri, cât și anumite categorii de angajați:
- Impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, ceea ce va diminua câștigurile investitorilor.
- Facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară sunt eliminate, ceea ce va reduce veniturile nete ale acestora.
- Plafonul pentru microîntreprinderi a fost redus la 250.000 de euro (față de 500.000 de euro), iar impozitul pe construcții a fost reintrodus.
- „Taxa pe stâlp”, o măsură controversată, revine cu o valoare de 1%, urmând ca primele plăți să fie efectuate în a doua jumătate a anului.
Schimbări în beneficiile pentru studenți
Studenții vor beneficia, în continuare, de reduceri la transport, dar într-un mod mai restrâns:
- 90% reducere la tren doar pentru ruta dintre localitatea de domiciliu și centrul universitar.
- Reduceri similare pentru transportul în comun și metrou, limitate la localitatea unde studiază.
Aceste măsuri urmăresc eficientizarea alocării bugetare, dar sunt criticate pentru impactul lor asupra mobilității studenților.
Majorarea salariului minim
Salariul de bază minim brut a fost majorat la 4.050 lei pe lună, în creștere cu 9,46% față de 2024. Salariul net rezultat va fi de 2.575 lei, aducând un plus de 212 lei lunar pentru angajații din această categorie.
Digitalizare fiscală: RO e-Factura devine obligatorie
De la începutul anului, utilizarea sistemului RO e-Factura devine obligatorie pentru toate persoanele impozabile care emit facturi către consumatori finali. Această măsură, opțională până în 2024, vizează creșterea transparenței și reducerea evaziunii fiscale.
Datoria publică a României continuă să crească: semnal de alarmă pentru stabilitatea fiscală
Datoria administrației publice din România a atins, în octombrie 2024, un nou record, urcând la 931,186 miliarde de lei, față de 916,758 miliarde de lei în luna precedentă, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Acest avans semnificativ pune o presiune tot mai mare pe stabilitatea fiscală a țării, într-un context economic global marcat de incertitudine.
Creșterea datoriei în raport cu PIB-ul
Raportată la PIB, datoria publică a crescut la 54% în octombrie, față de 53,1% în septembrie, conform estimărilor Institutului Național de Statistică. Această evoluție menține România într-o zonă de risc moderat, având în vedere pragul european de 60% din PIB pentru sustenabilitatea datoriei. Totuși, creșterea constantă a ponderii datoriei în PIB indică o tendință care necesită gestionare atentă.
Structura datoriei: predominanța titlurilor de stat
Cea mai mare parte a datoriei guvernamentale, respectiv 780,243 miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile directe se ridică la 131,258 miliarde de lei, reflectând o preferință pentru mecanismele clasice de finanțare.
Pe termen mediu și lung, datoria a crescut la 869,216 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt a înregistrat o creștere notabilă, ajungând la 61,97 miliarde de lei. Această dinamică ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea pe termen scurt a obligațiilor financiare ale statului.
Distribuția monedei: riscuri valutare
Datoria în moneda națională constituie aproximativ 444,283 miliarde de lei, dar o proporție semnificativă este contractată în valută:
- 390,471 miliarde de lei în echivalent euro,
- 94,353 miliarde de lei în echivalent dolari americani.
Această structură expune România riscurilor valutare, mai ales în contextul fluctuațiilor de pe piețele internaționale. O eventuală depreciere a leului față de euro sau dolar ar putea crește considerabil costul serviciului datoriei.
Datorie centrală vs. locală
Administrația publică centrală deține majoritatea datoriei, cu un total de 908,315 miliarde de lei, în timp ce administrațiile locale au o datorie cumulată de 22,87 miliarde de lei. Deși mai mică, creșterea datoriei locale indică dificultăți în gestionarea bugetelor la nivel regional.
Datoria internă și externă: tendințe divergente
Datoria internă a administrației publice a crescut la 455,713 miliarde de lei (26,4% din PIB), iar cea externă a urcat la 475,473 miliarde de lei (27,6% din PIB). Creșterea datoriei externe semnalează o dependență tot mai mare de piețele financiare internaționale, ceea ce ar putea deveni problematic în cazul unei creșteri a ratelor dobânzilor.
Semnale de alarmă și soluții
Această creștere a datoriei publice ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea politicilor fiscale actuale. Într-un context economic în care investițiile sunt necesare pentru stimularea creșterii, gestionarea eficientă a împrumuturilor devine o prioritate.
Pentru a evita o criză a datoriei, guvernul ar trebui să se concentreze pe:
- Reducerea cheltuielilor neproductive,
- Creșterea eficienței colectării veniturilor fiscale,
- Promovarea investițiilor în infrastructură și sectoare cu valoare adăugată ridicată,
- Diversificarea surselor de finanțare, pentru a reduce dependența de piețele externe și fluctuațiile valutare.
În timp ce datoria publică poate fi un instrument util pentru stimularea economiei, o creștere necontrolată a acesteia riscă să adâncească vulnerabilitățile economice ale României și să limiteze manevrarea fiscală în fața crizelor viitoare.
Declinul cărbunelui în România. Scade producția, scad importurile
Producția de cărbune a României continuă să scadă, marcând o transformare semnificativă în peisajul energetic național. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele zece luni ale anului 2024, producția de cărbune a fost de 1,595 milioane tone echivalent petrol (tep), cu aproape 17% mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile, de asemenea, au înregistrat o scădere de 6,9%, reflectând o tendință mai amplă de reducere a dependenței de combustibilii fosili.
Cauzele scăderii
Declinul producției și al importurilor de cărbune este alimentat de mai mulți factori:
- Politici europene: România este parte a angajamentelor Uniunii Europene de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adoptare a surselor regenerabile de energie. Aceste obiective impun tranziția de la cărbune către tehnologii mai curate.
- Modernizarea infrastructurii energetice: Dezvoltarea unor noi capacități de producție, cum ar fi energia solară, eoliană și nucleară, reduce necesitatea utilizării cărbunelui ca sursă principală.
- Condițiile economice: Costurile ridicate ale exploatării și taxele pe emisiile de carbon descurajează investițiile în cărbune, în favoarea unor opțiuni mai rentabile.
Prognoze îngrijorătoare pentru industrie
Conform Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), declinul producției de cărbune este departe de a se încheia. Estimările indică o reducere continuă, cu valori prognozate de 1,432 milioane tep până în 2027, o scădere de aproape 26% față de nivelul actual. Importurile urmează o traiectorie similară, fiind prevăzute să scadă cu 34,4% în același interval, până la doar 79.000 tep.
Implicații economice și sociale
Scăderea producției de cărbune are implicații profunde, atât la nivel economic, cât și social:
- Impact asupra mineritului: Regiunile dependente de industria cărbunelui, precum Valea Jiului, se confruntă cu pierderi de locuri de muncă și dificultăți economice, accentuând nevoia de măsuri de reconversie profesională și sprijin guvernamental.
- Creșterea importanței regenerabilelor: Reducerea dependenței de cărbune deschide calea pentru o accelerare a investițiilor în surse regenerabile, contribuind la securitatea energetică a țării.
Contradicții în tranziția energetică
În condițiile în care țări precum Germania și Statele Unite au ales să crească temporar producția și utilizarea cărbunelui pentru a face față crizei energetice globale, decizia României de a continua reducerea acestei resurse ridică întrebări legitime. Criza energetică din Europa, exacerbată de conflictele geopolitice și de fluctuațiile prețurilor la energie, a determinat numeroase state să prioritizeze securitatea energetică chiar și în detrimentul obiectivelor ecologice pe termen scurt.
România, însă, pare să urmeze un drum diferit, eliminând treptat cărbunele fără a dispune încă de alternative viabile la scară largă. Deși investițiile în energie regenerabilă sunt în creștere, acestea nu pot compensa complet, în prezent, pierderea unei surse de energie stabile și accesibile. Lipsa unor soluții rapide și eficiente, cum ar fi dezvoltarea accelerată a infrastructurii pentru surse regenerabile sau modernizarea centralelor pe gaze, poate expune economia României la riscuri semnificative, inclusiv creșterea dependenței de importuri și instabilitatea prețurilor la energie.
Într-un context internațional în care pragmatismul energetic câștigă teren, România pare să adopte o strategie care riscă să lase un gol în mixul său energetic. Întrebarea care se impune este dacă această abordare reflectă o viziune clară pe termen lung sau o aliniere strictă la obiectivele europene, fără adaptarea lor la realitățile naționale. O soluție echilibrată ar presupune o tranziție mai graduală, care să combine obiectivele ecologice cu necesitatea de a asigura securitatea energetică și stabilitatea economică a țării.
Podul Longmen: Cel mai lung pod peste mare din Guangxi, China, deschis circulației
Podul Longmen, cel mai lung pod peste mare din Regiunea Autonomă Zhuang Guangxi, sudul Chinei, a fost inaugurat oficial pentru circulație, marcând o etapă importantă în dezvoltarea infrastructurii din această zonă. Noua construcție reduce considerabil timpul de deplasare între două porturi majore, Qinzhou și Fangchenggang, de la o oră și jumătate la doar 25 de minute.
Caracteristici impresionante
Podul Longmen, situat în orașul Qinzhou, are o lungime totală de 7,6 kilometri și respectă cele mai înalte standarde de construcție pentru autostrăzile de primă clasă. Proiectat pentru a permite viteze de până la 100 km/h, podul dispune de șase benzi și două sensuri de circulație, fiind conceput să facă față unui trafic intens și să reziste condițiilor climatice dure ale zonei maritime.
Impact economic și regional
Autoritățile locale consideră podul un punct strategic în dezvoltarea economică a Golfului Beibu, o regiune economică emergentă a Chinei. Acesta facilitează fluxul de mărfuri și persoane între porturile Qinzhou și Fangchenggang, două noduri logistice esențiale pentru comerțul internațional al Chinei.
Pe lângă reducerea timpilor de transport, Podul Longmen are potențialul de a atrage investiții și de a încuraja dezvoltarea de proiecte economice și industriale de înaltă calitate în zonă.
Un pas înainte pentru infrastructura chineză
Podul Longmen este o demonstrație clară a capacității de inginerie și a viziunii pe termen lung a Chinei în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii. Acesta nu este doar o realizare tehnologică, ci și un simbol al angajamentului pentru conectivitate și creștere economică durabilă.
Deschiderea podului marchează începutul unei noi ere pentru mobilitatea în Regiunea Autonomă Zhuang Guangxi, consolidând poziția acesteia ca un centru important pentru comerțul și transportul maritim din Asia de Sud-Est.
Avertizări meteo: Cod portocaliu de viscol și Coduri galbene de vânt puternic în mai multe regiuni ale țării
Meteorologii au emis joi, 2 ianuarie, o serie de avertizări de vreme severă care afectează zonele montane și regiunile din Transilvania, Crișana, Moldova și Oltenia. Fenomenele meteorologice extreme includ viscol puternic, intensificări ale vântului și ninsori abundente, fiind așteptate perturbări semnificative în următoarele 48 de ore.
Cod portocaliu de viscol puternic
În intervalul 2 ianuarie, ora 22:00 – 3 ianuarie, ora 10:00, la altitudini de peste 1.700 de metri în Munții Apuseni, nordul Carpaților Orientali și vestul Carpaților Meridionali se vor înregistra rafale de vânt de peste 110 – 120 km/h. Aceste condiții vor duce la viscol puternic, troienirea zăpezii și reducerea vizibilității sub 50 de metri. Zonele vizate includ județele Maramureș, Suceava, Botoșani, Neamț, Harghita, Bihor, Cluj, Alba și Caraș-Severin.
Coduri galbene de vânt și viscol
Pe lângă avertizarea portocalie, meteorologii au emis și două Coduri galbene:
- Intensificări ale vântului în zone montane
Valabil între 2 ianuarie, ora 10:00 și 3 ianuarie, ora 12:00, acest Cod galben vizează Carpații Orientali, Occidentali și vestul Carpaților Meridionali. Rafalele de vânt vor ajunge la 60 – 90 km/h, provocând viscol și reducerea vizibilității sub 100 de metri. - Vânt puternic în zone joase
În perioada 2 ianuarie, ora 12:00 – 3 ianuarie, ora 3:00, zonele joase din județele Bihor, Suceava și Neamț vor fi afectate de vânt cu intensificări temporare de 50 – 60 km/h.
Informare meteo pentru întreg teritoriul
Până sâmbătă, 4 ianuarie, ora 10:00, o informare generală de precipitații moderate cantitativ, ninsori, polei și intensificări ale vântului va afecta majoritatea regiunilor. În Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Dobrogea, vor predomina ploile, în timp ce Maramureșul, Transilvania și jumătatea de nord a Moldovei vor experimenta precipitații mixte. În zonele montane se va depune un nou strat de zăpadă, estimat la 10 – 20 cm.
Cantitățile de apă vor ajunge la 10 – 15 l/mp, iar izolat se vor depăși 20 l/mp. De asemenea, există riscul apariției poleiului în unele regiuni, ceea ce va complica traficul rutier și pietonal.
Recomandări pentru populație
Autoritățile recomandă evitarea deplasărilor în zonele montane afectate de viscol și intensificări ale vântului. Conducătorii auto sunt sfătuiți să echipeze mașinile corespunzător pentru condiții de iarnă și să fie pregătiți pentru eventuale întârzieri sau restricții de circulație.
Aceste fenomene subliniază începutul unui an cu vreme capricioasă și necesitatea de a urmări constant actualizările meteo pentru a evita situațiile neplăcute.
Ceața din Bacău trimite pasagerii curselor aeriene la Suceava
În ultimele zile ale anului 2024 și în prima zi a anului 2025, Aeroportul Suceava a devenit punctul de destinație pentru pasagerii curselor aeriene deviate din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile de pe aeroporturile din Iași și Bacău.
De Sărbători, 100 de pacienți pe zi, la Spitalul Buhuși
În intervalul 25 decembrie 2024 – 1 ianuarie 2025, ora 08:30, structura de Primiri Urgențe (CPU) din cadrul Spitalului „Prof. Dr. Eduard Apetrei” Buhuși a gestionat un număr impresionant de 717 prezentări, cu o medie de peste 100 de pacienți pe zi.
Printre cazurile grave tratate se numără urgențe medicale complexe, care au necesitat asistență specifică, evaluări amănunțite, stabilizare și internare, fie în regim de spitalizare de zi, fie continuă. Într-un număr redus de situații, pacienții au fost transferați către alte unități sanitare, din cauza unor afecțiuni care depășeau competențele spitalului din Buhuși.
O atenție deosebită a fost acordată cazurilor de rănire provocate de utilizarea necorespunzătoare a produselor pirotehnice, dar și pacienților transferați de la alte unități medicale, inclusiv din județele învecinate.
Conducerea spitalului adresează mulțumiri echipei medicale și de suport din cadrul CPU, precum și personalului care a asigurat liniile de gardă pe întreaga perioadă a sărbătorilor. Profesionalismul și dedicarea acestora oferă pacienților încrederea că, în momente critice, pot beneficia de îngrijire medicală promptă și de calitate.
Declinul producției de țiței în România: provocări și implicații pentru securitatea energetică
România traversează o perioadă marcată de schimbări semnificative în sectorul petrolier, caracterizată de o scădere continuă a producției interne de țiței și o dependență crescândă de importuri. Datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) și prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP) conturează o tendință preocupantă: declinul natural al zăcămintelor și lipsa unor investiții majore în capacități noi de producție amenință să reducă și mai mult contribuția internă la satisfacerea cererii de energie.
Producția internă în scădere: o tendință de lungă durată
În primele zece luni din 2024, România a produs 2,246 milioane de tone echivalent petrol (tep), marcând o scădere de 3,9% față de aceeași perioadă din 2023. Acest declin nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-o traiectorie descendentă a producției interne de țiței. Potrivit CNSP, această tendință va continua până în 2027, cu o scădere medie anuală de 2,5%.
Factorul principal este declinul natural al zăcămintelor, multe dintre acestea fiind exploatate de zeci de ani. În lipsa unor tehnologii moderne de extracție și a unor investiții semnificative în explorare, zăcămintele existente devin din ce în ce mai puțin productive. Mai mult, ritmul lent al proiectelor noi de dezvoltare agravează situația, limitând perspectivele de redresare.
Creșterea dependenței de importuri
În paralel cu scăderea producției interne, România a înregistrat o creștere a importurilor de țiței, care au ajuns la 6,665 milioane tep în primele zece luni din 2024, cu 4,9% mai mult față de perioada similară din 2023. CNSP estimează că importurile vor continua să crească, atingând 7,8 milioane tep în 2027.
Această creștere a dependenței de importuri pune presiune pe balanța comercială a țării și ridică întrebări legate de securitatea energetică. Într-un context geopolitic volatil, orice perturbare a lanțurilor de aprovizionare poate avea efecte severe asupra economiei românești.
Provocări și oportunități
Scăderea producției interne și creșterea importurilor indică necesitatea unei schimbări de paradigmă în sectorul energetic. Pentru a atenua impactul acestor tendințe, România ar trebui să se concentreze pe mai multe direcții strategice:
- Investiții în tehnologiile de extracție avansate
Tehnologiile precum forajul de mare adâncime sau injecția cu apă și CO2 ar putea extinde durata de viață a zăcămintelor existente. - Explorare și dezvoltare de noi zăcăminte
Descoperirea de noi resurse, inclusiv în Marea Neagră, ar putea oferi o soluție pe termen lung pentru reducerea dependenței de importuri. - Diversificarea surselor de energie
Investițiile în surse regenerabile și creșterea eficienței energetice ar putea diminua cererea de combustibili fosili. - Colaborare regională
Îmbunătățirea infrastructurii de stocare și transport a petrolului prin parteneriate cu alte state ar putea consolida securitatea aprovizionării.
Implicații economice și sociale
Declinul producției interne și creșterea dependenței de importuri nu sunt doar probleme tehnice, ci și economice și sociale. Costurile mai mari ale importurilor se vor reflecta probabil în prețurile plătite de consumatori, ceea ce ar putea exacerba inegalitățile sociale, mai ales în contextul unei inflații ridicate.
Tendințele actuale din sectorul petrolier al României subliniază necesitatea unei strategii energetice integrate, care să combine optimizarea resurselor existente cu dezvoltarea unor soluții alternative. Fără intervenții coordonate și investiții semnificative, România riscă să își compromită securitatea energetică, devenind din ce în ce mai dependentă de piețele externe într-un context global plin de incertitudini.
Ministerul Energiei prelungește termenul pentru montarea repartitoarelor până la 31 decembrie 2025
Ministerul Energiei a anunțat marți că termenul limită pentru montarea repartitoarelor de energie termică în imobilele de tip condominiu racordate la sistemul centralizat de încălzire a fost extins cu încă un an, până la 31 decembrie 2025. Decizia a fost luată în urma solicitărilor primite din partea societății civile și a fost aprobată în ședința de Guvern din 30 decembrie 2024, printr-o Ordonanță de Urgență.
„Acordăm timp suplimentar românilor pentru a achiziționa și monta repartitoare în apartamentele lor, fără a risca sancțiuni financiare. În plus, ne asigurăm că bugetul gospodăriilor vulnerabile nu este afectat, prin alocarea unui sprijin financiar de până la 750 de lei pentru fiecare gospodărie eligibilă”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, într-un comunicat oficial.
Subvenții pentru familiile vulnerabile
Pentru a reduce impactul financiar asupra gospodăriilor cu venituri mici, Ministerul Energiei a stabilit un mecanism de sprijin financiar. Familiile vulnerabile vor putea beneficia de o subvenție de maximum 750 de lei, acordată pentru montarea repartitoarelor și a robineților pentru reglarea consumului de energie termică. Subvenția va fi disponibilă doar după instalarea sistemelor de către o firmă autorizată și este condiționată de respectarea noului termen-limită.
Suspendarea sancțiunilor
Decizia de prelungire a termenului vine la pachet cu suspendarea sancțiunilor prevăzute anterior de Legea nr. 325/2006. Până la 31 decembrie 2025, cei care nu au montat repartitoare nu vor fi amendați.
„Această măsură răspunde nevoilor consumatorilor de energie termică în sistem centralizat, atât prin extinderea termenului de conformare, cât și prin suspendarea regimului sancționator. Obiectivul nostru este de a asigura o tranziție echitabilă către o mai bună gestionare a consumului individual de energie termică”, a adăugat ministrul.
Măsuri incluse în bugetul pe 2025
Prelungirea termenului și măsurile de sprijin au fost incluse în cadrul proiectului de Ordonanță de Urgență privind măsurile fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului pe anul 2025. Astfel, Ministerul Energiei își propune să sprijine atât gospodăriile vulnerabile, cât și să încurajeze montarea sistemelor de repartizare a costurilor în vederea unei utilizări eficiente a energiei termice.
Românii sunt încurajați să profite de această perioadă de grație pentru a se conforma noilor cerințe, având în vedere beneficiile pe termen lung aduse de monitorizarea și reglarea individuală a consumului de energie termică.
