A trecut Ziua Mondială a Apelor, acțiunile desfășurate în această perioadă punând accentul pe eliminarea, pe cât posibil, a efectelor acțiunii omului, prin poluarea apelor subterane. În mare parte datorată captărilor, prin foraje de mare adâncime, care străbat pânza freatică. Un alt efect grav asupra mediului îl reprezintă exploziile controlate, tot de adâncime, de fragmentare a rocilor pentru colectarea gazelor de șist. Cu exemple concrete. Goana după profit a dus la la deșertizarea unor mari suprafețe de teren din America. A trecut și Ziua Pământului, sărbătorită nu cu toțe, ci prin stingerea luminilor. Am schimbat ora, așa că au venit și zilele numai bune de a păcăli puietul de pește, să fie înțărcat departe de locul unde a eclozat.
Puietul de Ciprynus carpio, mai pe românește crap indigen, a fost adus, zilele trecute, în condiții optime de siguranță al transportului, cu o mașina specială pusă la dispoziție de firma care are o mare crescătorie de pește în Botoșani. Două bazine cu apă, controlate termic, pentru ca temperatura de la recoltare să fie aceași cu cea din locul unde și-au găsit acum un nou habitat.
Inginerul Florin-Alexandru Arhip, directorul asociației, ne-a oferit mai multe detalii: „În cursul lunii ianuarie am avut o întâlnire generală, cu membrii pescari și vânători din cadrul AJVPS Bacău. Atunci ne-am consultat și am hotărât ca anul acesta să facem și o populare de fazan și una de pește, mai consistentă. Două mii de kg de puiet de crap, în faza întâi. Nu putem să facem populare cu puiet de caras, pentru că cei de la Agenția Națională pentru Arii Naturate Protejate (a nu se confunda cu ANAP, Agenția Națională pentru Achiziții Publice, că mai există și Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură, n.a.) au spus că acestă specie este invazivă și nu ne mai dau acordul. Anul trecut am făcut o populare cu o sută patruzeci și nouă de mii de puieți de păstrăv, în apele de munte. Acum am început o populare pe lacul de la Insula de Agrement și lacul de la Gârleni, urmând ca în interval de o săptămână, maximul două, să facem și la Răcăciuni. Datorită faptului că anul trecut s-a modificat Legea pescuitului, suntem obligați ca la orice populare să avem și acordul Direcției Ggenerale a Apelor Române. Am primit și Certificatul de proveniență , care confirmă calitatea peștelui și din punct de vedere al respectării regulilor de biosecuritate.”
AJVPS Bacău deține, în scopul utilizării resurselor acvatice pentru pescuitul recreativ, nouăsprezece zone de pescuit.
Sunt și pescari vânători.
Sunt douăzeci și șase de fonduri de vînătoare în gestiune. Se așteaptă modificări legislative privind vânătoarea și exploatarea fondului cinegetic, a cotelor de recoltare la păsări, (în jur de treizeci și cinci de feluri de zburăoare, de la cioară la ciocârlie), dar și al reducerii perioadei de obținere a permisului, pentru deținerea unei arme de vânătoare. Se ia în calcul scurtarea perioadei de stagiatură „ucenicie”, de la un an la șase luni, a candidatului care râvnește la nuiaua sau urzica trasă la fund, menită să-i confirme calitatea de adevărat vânător. Să nu uite niciodată că trebuie să fie corect, să se conformeze regulilor impuse în cadrul grupului, pentru a nu se produce accidente. Să respecte vânatul, contribuind la selecția naturală și sănătatea tuturor viețuitoarelor din fondul de vânătoare unde va activa.
La treizeci și șapte de ani de experiență, acumulați în această profesie, președintele AJVPS Bacău, dl. Gheorghe Vrânceanu, ne spune și despre schimbul de experiență care există între vânătorii și pescarii din zonele de șes și munte: „S-a practicat și se practică acest gen de colaborare. Noi falicităm aceste opțiuni. Condiția este să se facă având acordul membrilor vânători din fondul unde se face solicitarea, în calitate de invitat, sau de invitați dacă este cazul. Cu achitarea unei sume de zece la sută din taxa anuală, stabilită de clubul respectiv. De obicei nu se pune problema de a vâna. Trebuie respectat calendarul stabilit în zona repectivă. Bucuria este de a cunoaște locuri noi. De a împărtăși din experiența acmulată. Vânătoarea e doar un motiv. Așa s-au legat multe prietenii. Probabil că pentru un fotograf, vânatul stă la pozat. Pentru un vânător nu!”
Peștele a ajuns în bune condiții în cele două lacuri menționate. A certificat-o tot un profesionist cu experiență, care a supravegheat tot traseul, paznicul de vânătoare și pescuit, Nicu Cucu: „Recoltarea a decurs în condții bune, începând de dimineață. Vremea nu prea a ținut cu noi. A fost și ceva lapoviță, vânt… Nu au fost probleme cu transportul. Ați văzut? La cele două populări nu a fost un pui de crap să rămână cu burta în sus. Și aici vorbim de peste o tonă. Ne-am conformat, nu este vorba numai de cerințele impuse de lege, ci de respectul pe care îl avem pentru această meserie. O avem în sânge din copilărie.”
Dacă ce dă din coadă acum e mai lăsat puțintel să crească, vom avea și satisfacții. Trebuie să aveți permisul de pescuit, vizat pentru anul acesta, și să respectați perioada de prohibiție. Informații găsiți, cum se spune, la un clic distanță.
Lacul Horgești
Și iazurile private se pregătesc să vină cu oferte tentante pentru pescarii amatori și sportivi, odată cu schimbarea vremii. Lacul de la Horgești este recunoscut pentru cele mai mari exemplare de crap din țară, care se pescuiesc aici , cu o medie a trofeelor de peste 20 de Kg. Are o suprafață de aproximativ 55 ha, având o formă dreptunghiulară și adâncimi pănă la 2,5 m. Taxa de pescuit este de 50 de lei, pentru un pescar cu maximum 4 lansete (un singur cârlig), cu posibilitatea de reținere a peștelui sub 5kg, contracost (13lei/kg). Ziua de pescuit este calculată în intervalul de la răsăritul la apusul soarelui, aproximativ 12 ore. Pentru grupurile de pescari care se antrenează pentru competiții, în sistemul catch& release (prinde și eliberează, 140 lei/ 24 h), sunt puse la dispoziție și 4 cabane pe marginea lacului, care pot fi închiriate. În fotografie, Mihai Perianu cu un crap de 22,5 Kg.
