În anul 2022, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE” al judeţului Bacău a desfăşurat la nivelul zonei de competenţă acţiuni în domeniul apărării vieţii, bunurilor şi a mediului împotriva incendiilor şi dezastrelor, precum şi al realizării măsurilor de protecţie civilă, prevenire, monitorizare şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.

Concomitent cu eforturile depuse pentru creşterea eficienţei funcţionale şi aplicarea legalităţii, o atenţie deosebită s-a acordat monitorizării evoluţiei situaţiei operative, planificării, pregătirii, organizării, desfășurării, conducerii și analizei acțiunilor de intervenție.

Obiectivul fundamental al activităţii desfăşurate la nivelul instituţiei în anul 2022, cuprins în Strategia de consolidare și dezvoltare a I.G.S.U. pentru perioada 2016-2025, a fost consolidarea și dezvoltarea instituțională în vederea creșterii capacității operaționale și de răspuns, reducerii impactului efectelor situațiilor de urgență asupra comunităților și îmbunătățirii calității misiunilor executate în folosul populației.

APĂRAREA ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

1. În domeniul activității preventive

Activităţile de prevenire a situaţiilor de urgenţă reprezintă o componentă principală a sistemului integrat de măsuri tehnice şi organizatorice, precum şi de acţiuni specifice planificate şi realizate potrivit legislaţiei, în scopul preîntâmpinării, reducerii sau eliminării riscurilor de producere a situaţiilor de urgenţă şi a consecinţelor acestora, protecţiei populaţiei, mediului, bunurilor şi valorilor de patrimoniu. 

În anul 2022, s-au desfășurat următoarele activități de prevenire:

 864 de controale de specialitate pe linia prevenirii şi stingerii incendiilor şi protecţiei civile faţă de 586 în anul 2021, la:

 422 (317) operatori economici, din care 98 (100) funcţionau fără autorizaţie de securitate la incendiu;

 300 (216) instituţii, din care 42 (70) funcţionau fără autorizaţie de securitate la incendiu);

 11 (14) inspecţii la obiective care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

 18 (14) obiective de investiţii;

 30 (8) construcții hidrotehnice;

 12 (9) localități;

 68 (8) audituri la persoane autorizate să efectueze lucrări în domeniul apărării împotriva incendiilor;

 182 adăposturi de protecție civilă și 2 puncte de comandă de protecție civilă;

 68 stații de distribuție a carburanților la autovehicule;

 21 operatori economici care desfășoară activități de colectare, reciclare, prelucrare, valorificare și/sau depozitare deșeuri, împreună cu reprezentanți ai Gărzii de Mediu – Comisariatul Judeţean Bacău;

 19 cluburi, baruri, discoteci din județul Bacău pe durata activităților cu public numeros, în urma cărora au fost aplicate 24 avertismente și 24 amenzi în cuantum de 282000 lei și a fost stabilită măsura complementară de oprire a funcționării la două obiective din județ;

 18 centrele rezidenţiale pentru îngrijirea persoanelor vârstnice, împreună cu reprezentanți ai instituţiilor cu atribuții de control din județul Bacău;

 47 unităţi administrativ teritoriale pentru prevenirea incendiilor de vegetaţie uscată şi fond forestier împreună cu reprezentanți ai instituţiilor cu atribuții de control din județul Bacău.

Suplimentar față de controale de fond, la unitățile sanitare cu spitalizare continuă și spitalizare de zi s-au executat 13 controale inopinate care au debutat cu executarea exercițiilor de intervenție și evacuare în caz de situații de urgență la care au participat 318 cadre sanitare.

În urma controalelor privind apărarea împotriva incendiilor şi protecţia civilă, au fost constatate 1582 deficienţe faţă de 976 deficiențe constatate în anul 2021, dintre acestea 327 (185) fiind soluţionate pe timpul controalelor.

Au fost aplicate un număr de 1582 sancţiuni contravenţionale, faţă de 976 în anul 2021, din care 1153 (729) avertismente şi 429 (247) amenzi în cuantum de 1.478.901 lei faţă de 1.002.100 în anul 2021.

Privind activitatea de pregătire a populaţiei în domeniul prevenirii situaţiilor de urgenţă, au fost desfăşurate 480 exerciţii de alarmare, evacuare şi intervenţie la locul de muncă în caz de incendiu cu 9245 participanţi, 17 exerciţii de alarmare, evacuare şi intervenţie la locul de muncă în caz de protecție civilă cu 8890 participanţi, 91 exerciții desfășurate cu serviciile voluntare pentru situații de urgență, 21 exerciții desfășurate cu serviciile private pentru situații de urgență și un exercițiu desfășurat cu serviciile private pentru situații de urgență constituite ca societăți comerciale.

2. În domeniul operativ

În anul 2022, în zona de competenţă a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău au avut loc 12.418 evenimente, cu o rată de 34,02 pe zi, faţă de 13.780 evenimente în anul 2021, cu o rată de 37,75 pe zi, astfel:

 7523 (9551) asistență medicală de urgență;

 1406 (829) incendii;

 658 (157) arderi necontrolate; Se observa astfel o creștere semnificativă a acestor tipuri de incendii;

 864 (474) recunoașteri;

 559 (571) intervenții pentru asistenţa persoanelor (transport persoană supraponderală / imobilizată / cu probleme locomotorii, deblocare uşă de acces, degajare persoane din diferite medii ostile vieţii, căutare persoană înecată ş.a.);

 573 (571) alte intervenții (degajare elemente de construcţie / autoturisme, asigurare măsuri P.S.I. ş.a.);

 295 (262) alertă falsă/întors din drum;

 280 (674) alte situații de urgenţă;

 166 (325) misiuni de asigurare/supraveghere;

 100 (90) misiuni de asanare a muniţiei rămasă nexplodată/distrugere muniție asanată;

 67(311) intervenţii CBRN;

 50 (28) salvări de animale;

 30 (27) exerciții;

 14 (13) descarcerare.

Cele mai frecvente împrejurări în care s-au produs incendiile au fost următoarele:

 instalaţii electrice defecte – 184 cazuri;

 coş, burlan de fum defect sau necurăţat – 162 cazuri;

 focul deschis în spaţii deschise – 141 cazuri;

 cenuşă, jar şi scântei de la sistemele de încălzire – 30 cazuri;

 acţiune intenționată – 18 cazuri;

 fumatul – 11 cazuri. 

În continuare se observă că ponderea cea mai mare a incendiilor produse la gospodării se datorează coșurilor de fum defecte sau necurățate și a instalațiilor electrice defecte, deși la nivel național se desfășoară campanii de informare a populației cu privire la riscul pe care îl prezintă astfel de mijloace.

ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ – PRIMUL AJUTOR CALIFICAT 

Echipajele SMURD din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău au intervenit în 7523 cazuri, faţă de 9551 de cazuri în anul 2021.

Motivele solicitărilor SMURD, în această perioadă, au fost:

 alte motive – 3838 (5965);

 căderi de la acelaşi nivel sau de la înălţime – 1989 (1852);

 persoană inconștientă sau cu stare de conștientă alterată – 558 (628);

 agresiune, înjunghiere, împușcare – 599 (572);

 intervenţie la incendiu/explozie – 47 (31);

 arsuri – 45 (30);

 intoxicații cu fum, gaze, substanțe chimice sau medicamente – 17 (19).

PREGĂTIREA ÎN DOMENIUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ

În anul 2022, au fost organizate și desfăşurate activităţi care au vizat în principal pregătirea personalului operativ, a membrilor serviciilor voluntare și private pentru situaţii de urgenţă, a personalului cu funcții de conducere și de specialitate cu atribuții în domeniul situațiilor de urgență de la nivelul autorităţilor administrației locale, instituțiilor publice și operatorilor economici, a populației și salariaților, precum și coordonarea activității de voluntariat la nivelul unităţii.

1. Pregătirea personalului operativ

Pregătirea personalului operativ s-a desfăşurat atât la nivelul subunităţilor fără scoatere de la locul de muncă, cât și prin centrele de antrenament şi pregătire de specialitate din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Un număr de 90 (72) cadre militare din cadrul subunităților de intervenție au participat la stagii de formare profesională în sistem modular în cadrul centrelor de antrenament şi pregătire de specialitate.

2. Pregătirea şi formarea autorităţilor/populaţiei

În anul 2022, s-au executat 16 sesiuni de instruire cu personalul responsabil pe linia managementului situațiilor de urgență de la nivelul localităților, operatorilor economici și instituțiilor publice, fiind instruite peste 483 persoane. Totodată, cadrul Centrului Zonal de Pregătire de Protecţie Civilă Bacău, s-au desfăşurat 21 serii de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă la care au participat 42 de persoane cu funcții de conducere și atribuţii în domeniul situaţiilor de urgenţă din administraţia publică locală și au fost specializate un număr de 7 persoane în ocupația șef serviciu voluntar/privat pentru situații de urgență și 4 persoane în ocupația inspector protecție civilă.

De asemenea, au fost desfășurate un număr de 47 activități de instruire în domeniul situațiilor de urgență care au vizat în principal pregătirea copiilor, cât și pregătirea salariaților. Activitățile s-au desfășurat în cadrul școlilor de vară organizate de biserici, unităților de învățământ și unităților sanitare. Cei 13845 de participanți s-au familiarizat cu tipurile de riscuri existente la nivelul județului, modul corect de comportare și intervenție în diferite situaţii de urgenţă (cutremur, incendiu, muniție rămasă neexplodată), precum și măsurile de prevenire împotriva acestora.

Pentru anul 2023, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău îşi propune următoarele obiective specifice:

 exercitarea şi consolidarea rolului de autoritate în domeniul situaţiilor de urgenţă;

 asigurarea şi consolidarea capacităţii de pregătire în situaţii de urgenţă a populaţiei, autorităţilor, precum şi instituţiilor şi operatorilor privaţi, în special a celor care gestionează infrastructura critică;

 asigurarea, consolidarea şi dezvoltarea capacităţii operaţionale şi de răspuns pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;

 asigurarea suportului necesar pentru desfăşurarea activităţilor specifice, consolidarea capacităţii umane, logistice şi administrative.

CONCLUZII

Eforturile depuse de comanda şi efectivele unităţii în anul 2022 au dus la aprecierea de care se bucură instituţia noastră în rândul cetăţenilor şi factorilor responsabili locali. Această reprezentare este rodul seriozităţii şi al competenţei cu care, personalul inspectoratului se implică în protecţia vieţii şi bunurilor în situaţii de urgenţă.

Prin măsurile stabilite pentru anul 2023, prin ridicarea calităţii climatului psihosocial în unitate, prin folosirea la maximum a întregului potenţial al resurselor umane pe care le avem la dispoziţie, în condiţiile financiare şi materiale cunoscute, vă asigurăm că personalul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău îşi va îndeplini, în integralitatea sa, sarcinile şi misiunile încredinţate în zona de competenţă. 

Compania Națională Poșta Română a dat startul, în această dimineață, distribuirii cardurilor de energie pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) le oferă românilor vulnerabili ca sprijin pentru plata facturilor la energie. Cardurile vor fi împărțite etapizat, în toate județele țării, până la finalul lunii februarie.

Peste 10.000 de poștași vor ajunge, în cursul lunii februarie, la 2,8 milioane de locuințe pentru distribuirea ajutoarelor de încălzire. Astăzi au început livrarea în București și în 6 județe: Alba (37.000), Argeș (53.000), Bacău (52.000), Bihor (58.000), Ilfov (29.000) și Teleorman (27.000), respectiv în peste 360.000 de locuințe. În Capitală sunt distribuite 106.000 de carduri.

Startul a fost dat la Oficiul Poștal Buftea, județul Ilfov, în prezența ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, precum și a directorului general al Poștei Române, Valentin Ștefan.

„Sunt aproape 4 milioane de beneficiari care vor intra în posesia acestor carduri până la finalul lunii februarie, însă distribuirea se va face treptat. Până la data de 20 februarie, când vom avea posibilitatea de a plăti ajutorul de încălzire, cât mai mulți români urmează să intre deja în posesia cardurilor. Îi îndemn pe toți beneficiarii să aibă răbdare și încredere că vor primi aceste carduri în intervalul de timp anunțat, după cum sunt identificați pe liste, fiecare, conform graficului de distribuire”, a declarat Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Odată intrați în posesia cardurilor, beneficiarii vor putea utiliza ajutorul pentru plata facturilor la energie prin următoarele modalități:
direct la poștaș;
la orice oficiu poștal din mediul urban sau la oficiul poștal pe raza căruia își are domiciliul beneficiarul, în mediul rural;
online, prin intermediul aplicației informatice pe care Poșta Română o va pune la dispoziție.

„Venim în sprijinul românilor și le oferim posibilitatea să achite și online facturile la utilități, prin intermediul unei aplicații informatice pusă la dispoziție de Poșta Română. În acest sens, vom avea un meniu special pe site-ul Poștei, unde beneficiarii cardurilor vor putea completa datele personale, vor încărca documentele necesare (buletinul de identitate, cardul de energie și factura la utilități) și vor trimite, apoi, informațiile către noi. Prin sistemele noastre informatice, vom procesa, apoi, plata”, a declarat Valentin Ștefan, Directorul General al Poștei Române.

Pentru orice întrebări punctuale legate de plata ajutorului la încălzire, Poșta Română a deschis un call center specializat pe această problemă. Numărul de telefon la care beneficiarii pot obține informații de la angajații Companiei este: 031 9966, de luni până vineri, între orele 08:00-20:00.

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Bacău a fost informată, dimineață, despre un incident de violență între elevi.

Imediat au început cercetările la nivelul unității de învățământ, unde s-a deplasat inspectorul școlar general, o echipă de inspectori școlari și directorul Centrului Județean de Asistență și Orientare Școlară Bacău.

Au fost anunțate și organele competente, fiind vorba despre acte de violență petrecute în școală, respectiv Inspectoratul de Poliție Județean Bacău și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului Bacău.

Cercetările preliminare arată că incidentul s-ar fi petrecut joi, 26 ianuarie. Din păcate, acesta survine altor momente – unul care a a avut loc în noiembrie 2022 si altul cu o săptămână în urmă – în care elevul agresor a șicanat, respectiv a mușcat un coleg de clasă, motiv pentru care a fost sancționat cu scăderea cu 2 puncte a notei la purtare și cu ,,avertisment”.

De asemenea, se purtaseră discuții cu elevul agresor, legate de comportamentul inadecvat, dar, iată, în mod nefericit, acum a reacționat și mai violent, lovindu-i pe 2 colegi cu CES (cerințe educaționale speciale).

„Precizăm faptul că cercetăm și analizăm detaliat acest eveniment dureros, mai ales pentru că elevii agresați sunt copii cu CES, necesitând măsuri de incluziune în clasă. Analizăm atent și modul în care școala a înțeles să le ofere protecție întrucât, s-a constatat că, la nivelul unității de învățământ, nu există planuri de serviciu individualizat, conform prevederilor metodologice”, se arată într-un comunicat al ISJ Bacău.

Comisia de anchetă a ISJ Bacău a purtat discuții și cu părinții elevilor implicați înțelegând că manifestările de tip bullying au existat și în trecut, fiind semnalate școlii.

Măsurile imediate au fost de a oferi consiliere psihologică și protecție copiilor agresați, urmând a se interveni aplicat în vederea lămuririi totale a contextului care a permis aceste agresiuni și a aplicării de măsuri disciplinare.

Începând de astăzi, 01.02.2023, UPU SMURD Bacău își redeschide serviciul prespital (SMURD ) avându-l coordonator pe medicul Franț Cosmin Viorel. Această activitate a fost suspendată în timpul pandemiei de Covid 19 datorită necesarului crescut de medici în Unitatea de Primiri Urgențe.

„În acest moment, cu sprijinul echipei medicale din UPU Bacău, la care s-au alăturat medici din CPU Onești și medici rezidenți de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași, demarăm din nou programul SMURD care va veni în sprijinul pacienților din județul Bacău, asigurând asistență medicală în cazurile grave : accidente rutiere soldate cu victime, pacienți aflați în stop cardio – respirator, persoane innecate sau incendii soldate cu victime etc.

Ne dorim, ca în timp, echipa SMURD să se lărgească, astfel încât să asigurăm continuitatea acestui serviciu ” a declarat medicul șef UPU Bacău – doctor Marian Gherghelescu.

Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării au operaționalizat proiectul pilot privind eliberarea certificatelor de cazier judiciar în sistem electronic. Începând de astăzi, 1 februarie, versiunea pilot a aplicației permite eliberarea certificatelor de cazier judiciar pentru persoanele fizice, de cetățenie română, care nu sunt înscrise în evidențele Sistemului Național de Evidență a Cazierului Judiciar Român – ROCRIS.

Cetățenii au la dispoziție două mecanisme de acces pentru obținerea certificatului de cazier: direct prin autentificarea în portalul hub.mai.gov.ro sau prin accesarea GHISEUL.ro, cele două platforme fiind interconectate.

“Digitalizarea fluxului de eliberare a certificatului de cazier judiciar permite cetățenilor obținerea documentului pe loc, indiferent de locația din care solicită eliberarea. Acest proiect reprezintă un pas important pentru simplificarea relației dintre Ministerul Afacerilor Interne și cetățeni, în beneficiul cetățenilor. Prin implementarea serviciului public electronic de obținere a certificatului de cazier judiciar, Guvernul României pune nevoile reale ale cetățenilor în centrul procesului de digitalizare”, a declarat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Nicolae Bode.

Proiectul pilot va fi extins, aplicația pentru eliberarea electronică a certificatului de cazier judiciar urmând a fi disponibilă atât pentru persoanele fizice care au înscrise mențiuni în cazier, cât și pentru persoanele juridice din România, până la finalul lunii iulie 2023.

„Continuăm procesul de digitalizare a serviciilor publice și lansăm, împreună cu Autoritatea pentru Digitalizarea României și MAI, cazierul judiciar online, așa cum am promis public anterior. Practic, oferim celor aproape 2 milioane de români care merg anual la secția de poliție pentru a obține acest document posibilitatea de a îl accesa la câteva click-uri distanță. Serviciul devine disponibil 24/24, 7 zile din 7, fără a mai fi condiționat de programul de lucru cu publicul, facilitând interconectarea serviciilor instituțiilor publice. Le mulțumesc echipelor tehnice din MCID, ADR și MAI care au lucrat intens la operaționalizarea acestui serviciu, în ultimele luni, și au realizat interconectarea ghișeul.ro cu hub-ul de servicii al MAI. Le mulțumesc, de asemenea, colegilor parlamentari care au susținut și votat legea nr. 3/2023, în special deputatului George Tuță, alături de care am inițiat acest proiect legislativ adoptat și promulgat recent”, a declarat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja.

Potrivit Legii nr. 3/ 03.01.2023, pentru completarea art. 28 din Legea nr. 290/2004, privind cazierul judiciar, la solicitarea persoanelor fizice sau juridice, certificatul de cazier judiciar se eliberează gratuit și în formă electronică. Certificatele de cazier judiciar eliberate în formă electronică sunt semnate cu semnătură electronică calificată și sunt asimilate înscrisurilor autentice.

Mecanismele de obținere a certificatului de cazier judiciar electronic:

prin intermediul platformei www.ghiseul.ro, pentru utilizatorii care sunt înregistrați sau doresc să se înregistreze în platformă. Solicitarea cazierului se face urmând procedura de validare a identității electronice folosind un card bancar înrolat 3D Secure, emis de o instituție bancară din România. În urma validării, aceștia vor fi redirecționati către platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru completarea online a cererii tip.
prin platforma HUB.MAI.GOV.RO, pentru utilizatorii care nu sunt înregistrați în GHISEUL.RO sau nu dețin un card bancar emis de o instituție bancară din Romania. Solicitanții vor completa un formular disponibil în platformă, iar pentru a li se stabili cu certitudine identitatea, se vor prezenta fizic, o singură dată, la un ghișeu al MAI care oferă servicii publice.
În prima fază, certificarea identității va fi realizată prin prezentarea la unitățile de poliție care eliberează certificate de cazier, urmând ca în cursul acestui an certificarea identității să poată fi făcută la toate instituțiile MAI care oferă servicii publice (e.g.: Serviciile publice comunitare pentru eliberarea permiselor de conducere, pașapoartelor, cărților de identitate).

După validarea contului, pentru eliberarea certificatului de cazier, cetățenii vor accesa secțiunea „servicii”, vor selecta motivul solicitării dintr-o listă disponibilă, vor trimite cererea precompletată deja cu datele de stare civilă, iar sistemul va genera automat certificatul de cazier judiciar, semnat electronic. Valabilitatea certificatului emis este de 6 luni de la data eliberării.

Sistemul oferă posibilitatea de a verifica autenticitatea documentului, pe baza numărului de înregistrare a certificatului de cazier și al CNP-ului persoanei.

Prin implementarea etapizată a acestui proiect se asigură timpul necesar optimizării tehnice și funcționale a serviciului, dar și adoptarea măsurilor administrative în vederea asigurării disponibilității și suportului necesar oricăror servicii publice electronice.

Astfel, asigurarea suportului vizează, pe de o parte, componenta tehnică (echipamente, soluții tehnice) și resurse umane specializate (personal tehnic), și, pe de altă parte, asistență acordată utilizatorilor prin asigurarea de personal pentru suport permanent ce va fi disponibil telefonic, prin web sau e-mail.

Rândurile pensionarilor s-au rărit și anul trecut, scăderea numărului lor fiind semnificativă și în 2022. Astfel, dacă în ianuarie 2022 în evidența Casei Județene de Pensii Bacău erau 145.844 pensionari, acum sunt 144.093.

Așadar, în numai un an numărul pensionarilor s-a redus cu 1.751 persoane. Așa cum era de așteptat, cei mai mulți pensionari au dispărut, prin deces, din rândul celor care beneficiază de pensie de agricultor. Se știe că ei au lucrat zeci de ani înainte de 1990, în fostele cooperative agricole de producție, astfel că sunt foarte bătrâni.

Prin urmare de la un an la altul sunt tot mai puțini. Anul trecut, dintre pensionarii agricultori au decedat 945 persoane, astfel că de la 6.997 s-a ajuns la 6.052. Cât privește pensionarii proveniți din sectorul de stat, ei au scăzut de la 138.847 persoane la 138.041. În schimb, în medie, veniturile nete ale pensionarilor din sistemul de stat au crescut față de anul trecut cu aproape 12 la sută.

Astfel, dacă în ianuarie 2022 pensia medie de stat, la nivelul județului Bacău, a fost de 1.738 lei, după majorarea cu 12,5 la sută, aplicată la 1 ianuarie 2023, a ajuns la 1.953 lei. Pensia medie a agricultorilor a crescut de la 711 lei la 800 lei, dar niciunul nu primește mai puțin de 1.125 lei, indemnizația socială.

• Interviu cu jurnalista Livia VELNIC, stewardesă, Oslo, Norvegia

• Ce valoare are pentru dumneavoastră Cuvântul pe care îl investiți în discursul civic și profesional?
• Ne-am format din Cuvânt și ce ușor am ajuns să ne pierdem cuvintele, să nu mai știm să le folosim întru cele armonioase și pline de înțelepciune.

Astăzi, Cuvântul pare a nu mai avea tăria și respectul pe care îl avea odinioară. Mă uit în jurul meu și observ cum acesta este folosit pentru a ne influența unii pe alții – și nu în bine neapărat, iar asta pentru că i s-a descoperit puterea. Însă aceasta nu a dus decât la o treptată descompunere în mici cuvinte, firave, cu puține valori.

În câmpul muncii mele, cel mai prețios moment a fost să obțin educația cuvintelor aflate la locul lor:  cui spun și ce trebuie să spun. Cum să pot ajuta pe cineva, spre exemplu, care are  panică de avion, dacă nu aș ști cum să-mi adaptez limbajul la personalitatea acestuia? Și, cum nu suntem niciunul la fel cu altul, cu alții, atâtea frici, atâtea cuvinte de dojană!…

Mă gândesc mereu cu melancolie la vechile mele manuale de jurnalism, care-au rămas în urmă, raportate la pretențiile, standardele și modul de funcționare prin limbaj a lumii de azi. Diferența dintre generații a devenit atât de zdrobitoare, încât, deși vorbim aceeași limbă, părem a veni fiecare din altă țară.

• Cine vă este lipit de suflet: Fiul Risipitor sau Fratele său?
• Arta unui bun echilibru în viață este tot mai greu de apreciat și dezvoltat. Dar cine reușește să-l echilibreze, cu adevărat, pe ying cu yang?! Astfel, găsesc în jurul meu tot mai mulți Fii Risipitori și tot mai mulți părinți oftând spre drumul acestora.

Fiind cea mai mare dintre cei trei copii ai părinților mei, am urmat, mai vrând-nevrând, rostul Fratelui de Fiu Risipitor. Dar ce mi-a cultivat astfel în suflet a fost răbdarea cu greu încercată, apropierea și înțelegerea cu părinții și mai ales acceptarea celorlalți, așa cum i-a lăsat să fie bunul Dumnezeu. A trebuit să uit de a-i mai judeca pe acei fii risipitori și, așadar, să mă bucur, asemeni părinților, la revederea acestora.

• Stați uneori la taclale, la o șuetă cu Dumnezeu?
• Cele mai liniștitoare și mai de folos au fost mereu conversațiile mele cu Dumnezeu. Ca o fiică ce-I sunt, am avut și momente rebele, de furie nejustificată, însă, dincolo de toți norii, am ajuns mereu a mă consulta tot cu El. M-am izbit de mulți pereți, pietre, șanțuri în căutarea răspunsurilor evidente, clare ochilor mei de pământean. Însă a învăța să-L ,,aud” pe Dumnezeu e cel mai greu de dobândit lucru și totodată cel mai de iscusință. Și asta pentru că El ne răspunde constant, prin tot ceea ce este în jurul nostru. Privesc în urmă, adeseori, îmi amintesc de ,,conversații” cu El și îmi închipui cum îmi răspundea ,,strigând cu disperare” către mine, iar eu așteptam cu deznădejde să-L aud cu aceste urechi ,,surde”.

• Raiul și Iadul sunt utopii sau variantele doldora de real ale viitorului dumneavoastră habitat?
• Când Dumnezeu te lasă creștin-ortodox și iubești această cale, nu ai cum să nu percepi existența Rai-Iad. În plus, această viață prinde astfel un contur mai interesant, mai semnificativ. Așadar, se dezvoltă un alt scop al vieții mele, dincolo de acela pe care societatea pare a mi-l dicta. Ce trist este însă să credem că trebuie a urma doar rostul unei vieți materiale, să considerăm că acolo unde se termină banii încetează și existența, că atunci când plouă ne plouă și nouă în minte și-n în suflet…

Viața nu poate fi doar despre ambițiile mele profesionale sau despre ce mâncăruri mai am de degustat ori despre ce destinații mi-au mai rămas de experimentat! Existența Rai-Iad face ca deciziile mele zilnice, indiferent cât de minore sunt, să aibă o altfel de semnificație, iar lecțiile mele alte rezultate.

• Când ați trădat, uneori, ce-ați simțit: satisfacție, ură, eliberare, regrete?
• Se spune că omul ajunge să-și apropie anumite virtuți trecând efectiv prin momente de restriște. De exemplu, cum am putea învăța răbdarea, dacă nu am fi părinți sau dacă pur și simplu nu ar trebui să așteptăm pentru orice în viață? Astfel, trădarea are și ea lecția ei. Pentru mine a fost personală: am suferit de o trădare a unor valori în momente de slăbiciune. Astfel, de cele mai multe ori m-am trădat pe mine însămi, făcând ceva ce nu-mi doream sau contrar a ceea ce eram sau ce simțeam cu adevărat a face. Și asta pentru că așa era bine grupului sau părea a fi bine. Evident, atunci când te trădezi pe tine însuți nu poți obține decât gustul amar al regretelor ulterioare, întrebările repetitive cu de ce și insistența de a nu privi în urmă cu amărăciune. Trădarea, așa cum a făcut și Iuda cu Iisus Hristos, e o cale periculoasă, cu multe consecințe, dar care, dacă se analizează ulterior, se învață, se caută progresul din noi și vine cu lecții fructuoase și pline de înțelepciune în final.

• Dacă ați putea cârpi esențial ceva din zămislirea Facerii, ce ar viza acest petic?
• Într-o lume aproape pe dos, rotundă, dar răsturnată, din zămislirea Facerii cel mai frumos cred că este fix actul formării omului, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Atâta privilegiu a primit omul în viață și așa multă recunoștință ar trebui să arate… Dar acest lucru abia mai există… Zilele ne sunt atât de influențate de oglinzile de pe ,,social-media” sau, cu alte cuvinte, ,,ce grasă e capra vecinului”, că este un efort mare acela de a ne aminti că nu trăim doar pentru bucuria corpului, ci mai ales pentru cea a sufletului.

Câtă răbdare și dibăcie ne-a arătat Domnul nostru atunci când a creat lumea pentru om, pentru ca mai apoi să ne așeze în ea, să ne bucurăm în fiecare zi a vieții noastre! În schimb, se trage linie  cu neliniște și pesimism, se vede tot mai des plăcerea de a ne plânge de tot ce ni se pare că nu avem, că nu primim. Și chiar și atunci când avem mai mult decât ni se cuvine, tot nemulțumirea persistă.

Personal, ador acele momente când din zecile de persoane pe care  le cunosc zi de zi prin munca mea, unul măcar este vesel, mulțumit că s-a trezit și astăzi pentru a putea admira pur și simplu viața cu toate simplitățile ei.

• Versul, fraza care v-au tulburat cel mai mult?
• De-a lungul procesului meu de maturizare, care de altfel este în desfășurare, am auzit nenumărate cuvinte ce mi-au trăsnit curbura vieții și, cu patos, m-au ajutat ,,să văd”.

În anii mai recenți, poate o frază, un vers ce mi-a fost ca o palmă de apă rece pe creștet am auzit din glasul blând al unui părinte călugăr: ,,Lucrurile Serioase se întâmplă numai oamenilor Serioși”. Cu o continuare mai pe îndelete: ,,Aceștia știu să aștepte. Aceștia știu să gândească. Aceștia știu ce vor. Aceștia nu sunt înțeleși de oamenii comuni. De aceea Oamenii Serioși sunt puțini, dar știu să fie Minunați oriunde s-ar afla, deoarece știu ce vor”.

Prima reacție de copil alintat a fost: dar ce eu nu sunt om serios?! Nu știu ce vreau? Era însă doar îngâmfare și neștiință. Este vorba despre cultivarea răbdării, a perseverenței în ceea ce ne dorim în rugăciuni și credință constantă, despre a nu ne pierde pe noi și nici speranța în drumul nostru. Treptat, am învățat și tot mă mai educ, să  fiu mereu minunată oriunde, în orice colț al lumii m-aș afla.        

În spațiul public au apărut imagini filmate într-o toaletă a unui liceu din Bacău. Imaginile filmate de elevi arată cum unul dintre copii agresează cel puțin doi colegi.

în primul film, agresorul îl înghesuie, în râsul audienței, pe un coleg în cabita unui WC. Acolo îl forțează sa bage capul în vasul de toaletă, îl pălmuiește și, apoi, îl pune să stea în genunchi și să-i sărute mână. Dupa aceasta, nu e lăsat să se ridice, ci e forțat să iasă din grupul sanitar târându-se în genunchi.

Într-un al doilea clip, un alt elev este luat la bătaie tot în toaletă, de același agresor.

Toate acestea se întâmplă de față cu mai mulți elevi care nu intervin, ci filmează evenimentul, râzând.

1 de 7

Poliția a deschis o anchetă

La data de 31 ianuarie a.c, polițiștii Biroului Siguranță Școlară s-au sesizat din oficiu cu privire la imaginile apărute în spațiul public, în care sunt surprinse acte de violență între elevi în cadrul unei unități de învățământ din mun. Bacău. În acest moment, polițiștii efectuează verificări la fața locului în vederea stabilirii întregii situații de fapt. Totodată, a fost deschid un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracțiunii de lovire sau alte violențe, sub supravegherea parchetului.

Aproape 800 de milioane de lei vor pleca în dezvoltarea județului. Banii vor fi alocați atât proiectelor majore din  „Sănătate” cât și finalizării investițiilor în infrastrucura rutieră. În premieră, sume importante de bani vor fi destinate, în acest an, și „Culturii”.

Consilierii județeni s-au întâlnit marți, 31 ianuarie, în prima ședință din acest an, pentru a dezbate și aproba nu mai puțin de 25 de proiecte importante pentru județul Bacău. De departe, însă, cel mai discutat proiect a fost cel care viza aprobarea bugetului pentru acest an al județului Bacău. Astfel, după dezbateri aprinse, aleșii județeni au decis ca, în 2023, să fie alocate peste 1,1 miliarde de lei, sursele de finanțare fiind, în cea mai mare parte, fondurile europene – 49%, dar și bani de la bugetul  de stat – 27% și din bugetul local – 24%. „Sunt fonduri europene, aprobate prin PNRR, pentru «Sănătate», dar și pentru eficiența energetică, tot prin PNRR. Desigur, pe parcurs, vom avea și alte proiecte care vor fi aprobate – pe «Sănătate», minim două proiecte, care sperăm că vor primi și punctajul. Sunt proiecte pe care nu am putut, deocamdată, să le includem în buget, dar care ar fi crescut valoarea investițiilor în dezvoltare. La fel, sunt proiecte pe infrastructura rutieră care, la fel, nu au putut fi aduse în bugetul de investiții din acest an, pentru că încă nu a fost publicat Ghidul de finanțare și, ca atare, nu am putut să aplicăm la aceste finanțări”, a precizat Valentin Ivancea, președintele Consiliului Județean Bacău. Cert este că, în acest an, putem vorbi despre o sumă aproape dublă, dacă ar fi să comparăm cu anii precedenți, în 2021 fiind alocate „doar” 558 de milioane de lei (din care 63% pentru dezvoltare și 37% pentru funcționare), iar în 2022, 594 milioane de lei (58%, în dezvoltare, 42% în funcționare). Așadar, reținem că, din totalul aprobat de consilierii județeni, cea mai mare parte – 786 milioane de lei, reprezentând 71% din totalul bugetului – se va cheltui pentru dezvoltarea județului, diferența de 29% – 316 milioane de lei – fiind destinată acoperirii cheltuielilor curente ale Consiliului Județean, precum și ale celor 19 instituții subordonate, în general, pentru salarii și pentru asigurarea utilităților, respectiv energie electrică și gaze.

Un laborator de medicină nucleară  – PET CT, singurul din regiune, va fi amenajat la SJU Bacău

La capitolul „Investiții”, felia cea mai mare îi va reveni „Sănătății” – 42%, domeniu unde se vor investi circa 325 milioane de lei. Din această sumă, peste 289 de milioane de lei vor fi folosite pentru finalizarea lucrărilor la pavilionul fostului Spital Municipal și integrarea acestuia în Spitalul Județean de Urgențe. Restul banilor destinați acestui domeniu se alocă în scopul înființării unui laborator de medicină nucleară  – PET CT, respectiv 15,7 milioane de lei. „Nu greșesc dacă spun că acest laborator este unic în regiunea Moldovei. Am putea spune că suntem deschizători de drumuri, acest PET CT fiind extrem de necesar persoanele care suferă de boli oncologice”, a mai spus Valentin Ivancea. Legat de acest subiect, trebuie consemnat că tomografia cu emisie de pozitroni (PET), în completare cu CT-ul – computer tomografia, reprezintă una dintre cele mai avansate metode de diagnostic imagistic, capabile să indice, cu maximă precizie, locul afecțiunii, dar și eventualele determinări secundare ale formelor incipiente de cancer, fiind, poate, șansa unică de care pacienții oncologici pot beneficia în lupta pentru supraviețuire. Alte 7 milioane de lei se vor repartiza continuării lucrărilor de reparație la corpurile A și B Pediatrie, 3 milioane de lei, pentru extinderea și dotarea anatomiei patologice, iar 9,4 milioane, spre alte investiții. Foarte curând, urmează a fi aprobate și sume importante (circa 6 milioane de euro) pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale (asociate actului medical din spitale).

„Investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din județ, din tot eșichierul politic”

Sume aproape la fel de mari se vor acorda, în acest an, investițiilor în infrastructura de transport – peste 307 milioane de lei, reprezentând 39% din totalul bugetului județului. Aici, este vorba despre cele cinci proiecte pe Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” – 146,2 milioane de lei, dar și de altele care mai sunt în execuție prin PNDL, cât și cele pe POR-ul vechi, programate a se finaliza în acest an. O sumă importantă se va asigura de la bugetul județului – aproape 80 de milioane de lei, pentru proiectele cofinanțate sau unde existau cheltuieli neelgibile. „Avem și investiții de peste 38 de milioane de lei, în asociere cu UAT-urile din tot județul, din tot eșichierul politic, cea mai mare parte din sumă, în zona Onești, dar și în Moinești, Zemeș, cu prioritate acolo unde se implementează fonduri europene. Am venit cu asociere unde trebuia asigurată o cheltuială neeligibilă sau o cofinanțare, astfel încât să finalizăm proiectele care sunt pe Învățământ”, a completat președintele CJ, Valentin Ivancea.

Un inedit așezământ cultural , în zona Parcului central, destinat pasionaților de lectură

Interesant de menționat și că, în acest an, se vor aloca fonduri considerabile infrastructurii culturale din județ – aproape 37 milioane de lei. O premieră în ultimii ani trei ani. Astfel, nu mai puțin de 18,7 milioane de lei (51%) vor merge spre lucrările de transformare a Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” în bibliotecă județeană. „Sunt fonduri «prinse» prin PNRR. Or, ca investiția să fie completă, noi o să venim cu o proiectare completă prin care să fie transformat și parcul etc., prin care, în mod cert, va dubla suma alocată. Nu vrem să facem o simplă bibliotecă, ci un întreg așezământ cultural care să atragă cât mai mulți cititori, în scopul recreerii, mai ales după ce parcul va fi reamenajat”, a mai arătat președintele CJ. Restul sumelor repartizate domeniului cultural vor fi trimise pentru extinderea și reabilitarea Muzeului de Artă – 5,3 milioane de lei, practic pentru relocarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” pe strada Nicolae Titulescu, unde funcționează Muzeul de Arte, ambele instituții urmând să-și desfășoare activitățile în imobilul renovat de aici. În acest sens, pe odinea de zi a Consiliului Local, a fost introdus un proiect de trecere a unui teren din zona străzii Șoimului în domeniul public al județului, suprafață care va permite construirea unei clădiri mai înalte care să beneficieze și de suficiente locuri de parcare. „Ca să elimin orice discuție referitoare la mutarea Complexului. Nu se întâmplă nimic altceva decât se mută sediul dintr-o parte în alta, într-o clădire modernă, mult mai primitoare și mai potrivită culturii”, a precizat Valentin Ivancea. În fine, 12,6 milioane de lei, se vor cheltui pentru refacerea Filarmonicii „Mihail Jora”. Sunt fonduri primite de la Administrația Fondului pentru Mediu, care vor fi folosite pentru executarea unor ample lucrări de transformare a emblematicei clădiri, contribuind și la creșterea eficienţei energetice, inclusiv gestionarea inteligentă a energiei. Proiectul bugetului din acest an al județului Bacău a fost aprobat, cu majoritate, de consilierii județeni.

Rezultatele provizorii oficiale ale Recensământului de anul trecut sustin că între 2011 și 2021, judetul Bacău a pierdut doar 14.781 de locuitori, în condițiile în care mii de băcăuani au plecat la muncă în străinătate.

Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Bacău de 601.387 persoane, în scădere cu -14.781 locuitori (-2,4%) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (306.158 persoane, reprezentând 50,9%) și trăiește în mediul rural (349.914 persoane, reprezentând 58,2%). Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Bacău se situează pe locul 8 în ierarhia judeţelor și pe locul 3 în Regiunea de Nord Est.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente din județul Bacău crescând la 41,7 ani (față de 40,4 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară (42,4 ani), vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,7 ani. În ierarhizarea crescătoare a județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Bacău se plasează pe locul 12, alături de județele Maramureș și Harghita. În Regiunea de Nord Est, din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 40,8 ani, fiind regiunea cu cea mai tânără populație. Județul nostru se poziționează pe locul 5 în regiune.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Bacău este 108,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic cu 12,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere decât media națională care este de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere.
Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 57,4 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportul de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul Bacău, scăderea populației cu -2,4% față de RPL2011 situând județul nostru în categoria județelor care au înregistrat cele mai mici scăderi.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Bacău, localitățile care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Hemeiuș care a ajuns la o populație de 6.523 persoane (cu 1.768 persoane mai multe decât în 2011), comuna Mărgineni cu o populație rezidentă de 9.580 persoane (cu 1.587 persoane mai multe decât în 2011) și comuna Măgura cu o populație rezidentă de 5.647 persoane (cu 1.496 persoane mai multe decât în 2011).

Ierarhia se modifică ușor dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, pe primele locuri, cu cele mai mari creșteri relative regăsim comunele Hemeiuș, Măgura și Luizi-Călugăra, comune ce au înregistrat creșteri ale populației cu peste +35,0% față de RPL2011. Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt: comuna Vultureni (1.552 locuitori, –25,1% față de populația din 2011) și comuna Tătărăști (1.857 locuitori, –22,5% față de populația din 2011). Comuna cea mai mică din județ este comuna Itești cu numai 1.374 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1.598 locuitori). La recensământul precedent, cea mai mică comună a fost Izvorul Berheciului cu 1.537 locuitori care, la prezentul recensământ din 2021, a înregistrat o creștere a populației, ajungând la 1.606 de locuitori.
Cea mai mare comună din județ este Dofteana cu 10.236 locuitori, comună în care populația a crescut față de RPL2011 cu 890 persoane, fiind în topul comunelor și la RPL2011

Orașul Slănic-Moldova este orașul cel mai mic din județul Bacău (4.011 locuitori față de 4.198 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Comănești cu 19.996 locuitori.
Municipiul Bacău, reședință de județ, are o populație rezidentă de 136.102 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani cu 8.205 persoane (-5,7%). Între cele două recensăminte, o singură localitate și-a păstrat dimensiunea, respectiv comuna Zemeș (4.368 locuitori).

La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici. Ca urmare, structurile prezentate în continuare pentru cele 3 caracteristici etno-culturale sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 522.029 persoane (din totalul celor 601.387 persoane care formează populația rezidentă a județului Bacău). S-au declarat români 502.150 persoane (96,19%). Populația de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 4.561 persoane (0,87%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 14.578 persoane (2,79%). Celelalte grupuri etnice au înregistrat un număr de 740 persoane.

Potrivit liberei declarații a celor 521.676 persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Bacău după limba maternă se prezintă astfel: pentru 97,69% limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, în cazul a 0,96% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă, iar limba romani a reprezentat limba maternă pentru 1,26% .

Structura confesională a fost declarată de 518.828 persoane din totalul populației rezidente a județului Bacău și arată că 79,87% dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie ortodoxă; 17,30% s-au declarat de religie romano-catolică, iar 1,57% penticostală. Ponderi între 0,30%-0,10% au înregistrat următoarele religii: adventistă de ziua a șaptea, greco-catolică, baptistă, creștină după Evanghelie și creștină de Rit Vechi. S-au declarat „fără religie” sau atei sau agnostici un procent de 0,26% din totalul populației pentru care s-au colectat informații.

Din populația rezidentă a județului, 47,6% reprezintă persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă) (sunt căsătoriți 141.471 bărbați și 144.805 femei), 41,3% reprezintă persoanele necăsătorite (131.111 bărbați și 117.086 femei), iar persoanele divorțate reprezintă 5,8% din total.

Persoanele văduve reprezintă 5,3% din totalul populației rezidente a județului, existând discrepanțe mari pe sexe. Astfel, populația feminină reprezintă 81,0% din totalul populației văduve, în timp ce populația masculină reprezintă doar 19,0% din total.

Din totalul populației rezidente a județului Bacău, 44,4% (267.039 persoane) au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 45,5% (273.879 persoane) nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 10,1% (60.469 persoane) nivel superior. Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Bacău se situează pe locul 33 în ierarhia descrescătoare a ponderilor înregistrate în fiecare judeţ, ponderea pe
țară fiind de 16,0%.

Populația activă a județului Bacău este de 233.192 persoane (38,8% din totalul populației rezidente), fiind compusă din 208.469 persoane ocupate și din 24.723 șomeri.
Populația inactivă cuprinde 368.195 persoane (61,2% din total), din care pensionarii reprezintă 36,3%, elevii și studenții 31,2%, persoanele casnice 12,9%, iar persoanele întreținute sau cu altă situație economică declarată reprezintă 19,6%.

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 36 în ierarhia descrescătoare a judeţelor.
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă a județului, judeţul Bacău se situează pe locul 38 în ierarhia crescătoare a judeţelor.