marți, 30 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 1006

Jandarmii montani din Slănic Moldova, alături de iubitorii sporturilor de iarnă

    Odată cu deschiderea pârtiei Nemira, jandarmii montani din Slănic Moldova sunt alături de iubitorii sporturilor de iarnă pregătiți să acorde sprijin persoanelor aflate în dificultate, să intervină în situații de urgență, dar şi în cazul constatării unor abateri de la normele legale.

    Pentru un weekend reușit pe pârtie, dar și pentru siguranța voastră și a celor din jur, jandarmii montani vă recomandă să nu coborâți pe pârtie sau pe traseele de schi utilizând sănii ori dispozitive improvizate sau alte materiale, să fiți echipaţi adecvat practicării sporturilor de iarnă,( casca fiind un accesoriu obligatoriu), să respectați ceilalți schiori și snowboarderi de pe partie, să alegeți ruta( traseul ) pe pârtie în funcție de nivelul de pregătire, astfel încât să nu incomodați sau să puneți în pericol pe cei din fața voastră, să păstrați curățenia ca în alte locuri publice, iar atunci când stați la rând la sistemul de urcare, unde trebuie să vă păstrați calmul să fiți atenți să nu deranjați celelalte persoane.

    In cazul în care sunteți victima unui accident pe partia de schi sau martorii savarsirii unor fapte de natură antisocială sau fapte de natură să tulbure linistea publică, sunteti rugați să solicitați sprijin prin apel la numarul unic de urgenta „112” , de asemenea, vă puteți adresa direct și echipajelor de jandarmerie montană din zona.

    Vă așteptăm pe Pârtia Nemira!

    Bucurați-vă de iarnă în siguranță!

    Ce asigurări a primit Gorbaciov?

    ACTUALIZARE:  Intr-un interviu acordat postului de televiziune TF1, la 3 decembrie 2022, două zile după întoarcerea de la Washington, președintele Emmanuel Macron a spus :„Există un lucru care depinde de ucraineni, este problema granițelor. Un lucru pe care trebuie să-l pregătim, și asta am discutat și cu președintele Biden, este arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâineTrebuie să ne pregătim pentru ceea ce avem de făcut, cum să ne protejăm aliații și statele membre, dând Rusiei garanții pentru propria sa securitate.

     

    Este incontestabil că, în  atmosfera de ușurare și destindere din anii 1990-1991, de după retragerea politică a sovieticilor din Europa de Est, a existat o „cascadă de asigurări de securitate [1] transmise atât lui Gorbaciov, cât și stafului său, din partea  liderilor occidentali. Ele apar într-o multitudine de înregistrări ale întâlnirilor și convorbirilor liderilor sovietici, americani și vest-europeni, declasificate treptat și publicate în jurul lui 2010 [1][2].

    Trebuie subliniat, de la bun început, că aceste asigurări, chiar dacă înregistrate, nu au luat forma unor documente cu valoare juridică. Ele se desfășurau într-un context geopolitic extrem de fluid, în care Tratatul de la Varșovia (desființat abia la 1 iulie 1991) și NATO coexistau, iar liderii europeni căutau, împreună cu Gorbaciov, edificarea unei noi structuri de securitate, corespunzătoare destinderii treptate care avea loc.

    Prima asigurare explicită a venit din partea ministrului de Externe și vice-cancelar al Republicii Federale a Germaniei, Hans-Dietrich Genscher, la 31 ianuarie 1990, într-un discurs ținut la Tutzing, în Bavaria, asupra unificării Germaniei: Aceasta nu trebuie să ducă la o lezare a intereselor de securitate sovietice. De aceea NATO trebuie să excludă expansiunea teritoriului ei spre est, adică să nu se deplaseze mai aproape de granițele sovietice.” La 6 februarie 1990, în cadrul întâlnirii lui Genscher cu ministrul de Externe al Marii Britanii, Douglas Hurd, Genscher precizează: „rușii trebuie să aibă o asigurare că dacă, de exemplu, cândva, guvernul polonez părăsește Tratatul de la Varșovia, ei nu  se vor alătura NATO”. Poziția lui Genscher este cunoscută sub numele de „formula Tutzing[3][4].

     Genscher a rămas consecvent în privința acestei viziuni. În Punctul meu de vedere, carte publicată în 2015 (slide 1), după izbucnirea războiului civil din Ucraina, Genscher spune: „În alianța transatlantică există forțe care nu vor să depășească vechile linii de divizare din Europa, ci să le deplaseze spre est... Europa Estică trebuie să includă Rusia. Rusia este o parte a ordinii de pace pan-Europene, ca și OSCE și Carta de la Paris…O stabilizare a ariei OSCE nu poate funcționa fără Rusia și, mai ales, nu poate fi orientată împotriva Rusiei.” Genscher a pledat mereu pentru cooperare în loc de confruntare, într-o lume multipolară, pentru o zonă de cooperare de tip CSCE/OSCE extinsă „de la Vancouver la Vladivostok”[5].

    Primul ministru al Marii Britanii, Margaret Thatcher, în timpul vizitei lui Gorbaciov la Londra, 8 iunie 1990: „Trebuie să găsim căile de a da Uniunii Sovietice încrederea că securitatea sa va fi asigurată.”

     Când mareșalul Dimitri Iazov, ministrul Apărării URSS, și-a exprimat, la 5 martie 1991, îngrijorarea asupra unei viitoare extinderi a NATO spre est, John Major, noul prim-ministru al Marii Britanii (de la 28 noiembrie 1990) i-a răspuns că „nu-și poate imagina cum, acum sau în viitor, țările Est-Europene ar putea deveni membre NATO„.

    Președintele Franței, François Mitterrand, în vizită la Moscova, 25 mai 1990: „Personal sunt în favoarea unei demantelări treptate a blocurilor militare… Întotdeauna le-am spus partenerilor mei NATO: asumați-vă promisiunea de a nu deplasa formațiunile militare, din teritoriul lor prezent în RFG, spre Germania de Est.” Mai mult, într-o scrisoare către președintele George W. H. Bush (adresată „Dragă George”), în care relata discuțiile sale cu liderul sovietic: „Desigur va trebui să nu refuzăm detalierea garanțiilor pe care el are dreptul să le aștepte pentru securitatea țării sale.”

                Președintele G.H.W.Bush, la summitul de la Washington/Camp David din 31 mai 1990: „Crede-mă, nu avem nici o intenție, nici măcar în gândurile noastre, de a leza Uniunea Sovietică, în nicio formă.”

                În sfârșit, afirmația secretarului general NATO, Manfred Wörner în discursul său doctrinar „Alianța Atlantică și Securitatea Europeană în 1990” (Bruxelles, 17 mai 1990): „Faptul că suntem gata să nu plasăm armată NATO în afara teritoriului german dă Uniunii Sovietice o garanție de securitate fermă.” Aceasta este afirmația pe care președintele Vladimir Putin și ministrul său de Externe, Serghei Lavrov, o citează deobicei în discursurile în care fac referire la asigurările încălcate de leadershipul occidental.

    Conform ultimului ambasador al Statelor Unite în Uniunea Sovietică, Jack F. Matlok, „primul președinte Bush [G.W.H. Bush, Bush tatăl] l-a asigurat pe Gorbaciov că nu va avea loc o extindere a NATO dincolo de granițele Germaniei unificate, dacă Gorbaciov va permite unificarea Germaniei cu rămânerea ei în NATO”. Matlok a susținut, cu vehemență [6], acest fapt într-o serie de luări de poziție publice, inclusiv în fața Congresului Statelor Unite.

    Dacă ambasadorul Matlock se referă la o asigurare directă din partea președintelui Bush, în toate documentele desecretizate până acum aceasta nu există și este probabil să nu existe deloc. Președintele Bush a fost foarte atent să nu exprime personal niciun angajament concret care ar fi închis perspectiva expansiunii Statelor Unite, via NATO, spre Est. Dacă Matlok se referă la o asigurare prin emisarii președintelui, această asigurare există: este faimoasa „not one inch eastward” transmisă președintelui Gorbaciov de către numărul doi de la Washington, secretarul de Stat  al SUA, James  Baker.

     În această privință, politica lui Bush față de Gorbaciov a fost o politică duală. De la bun început, în paralel cu asigurările date sovieticilor „not one inch eastward”, în interiorul administrației Bush au existat dezbateri explicite privind extinderea NATO. Departamentul Apărării, prin Dick Cheney, propunea o politică a „ușilor întredeschise” („door ajar”), în timp ce Departamentul de Stat prefera formula: „discuția asupra extinderii NATO nu este pe agenda de lucru„. În cursul administrației G.W.H. Bush a fost adoptată această ultimă abordare, „pentru a nu-i alarma pe sovietici că se crează o alianță nouă împotriva lor”. Viitoarea administrație, Clinton, o va adopta pe a doua, de data aceasta sub binecunoscuta formulă, actuală și azi, a „politicii ușilor deschise”.

    Trebuie notat că dualitatea politicii președintelui Bush (acel „two-pronged strategy”, „dual nature of U.S. strategy”[3]) era mai degrabă una de precauție și expectativă. Pe plan intern Gorbaciov era sub tirul încrucișat al ultra(conservatorilor) și ultra(liberalilor). Cursul, precaut și el, în plus ezitant, al reformelor lui Gorbaciov putea fi întrerupt în orice moment.

    În acest context, toți liderii occidentali se temeau de haos și frânau cursul inexorabil al Istoriei. Ungaria și Polonia tatonau aderarea la NATO  li s-a refuzat (vorbim de 1990/91). Fostele teritorii anexate de URSS în 1940/41 și transformate după război în Republici Unionale Sovietice luptau eroic pentru independență. Occidentalii le  temperau. Eliberarea lor nu a venit din Occident, nu a fost în planul Occidentului. A făcut-o  Boris Elțîn, care în 1990 nu era în cărțile Occidentului. Toți mizau pe Gorbaciov.

    Cea mai elocventă ilustrare a acestei situații este discursul președintelui G.H.W. Bush în Sovietul Suprem de la Kiev, la  1 august 1991, [7] (slide 2). Bush se întâlnise, la 30 iulie, cu Gorbaciov la Moscova și îl asigurase că îi va consilia pe ucraineni împotriva independenței.  La Kiev a refuzat orice contact cu liderii naționaliști.

    Deși aplaudat în picioare, discursul președintelui Bush de la Kiev a fost depășit de cursul evenimentelor. El se dovedește, însă, a fi premonitoriu pentru recrudescența naționalismului xenofob ucrainean, devenit politică de Stat după 2014:

    „…Vă voi spune, mai în detaliu, ce înțeleg americanii când vorbesc despre libertate, democrație și economie liberăDe nici un termen nu s-a abuzat mai mult și mai cinic decât de aceștia…. Cel mai sigur test prin care judecăm dacă o țară este liberă este gradul de securitate de care se bucură minoritățile…Voi vizita astăzi monumentul de la Babi Iar   o sumbră și solemnă atenționare a ceea ce se întâmplă când oamenii nu reușesc să-și reprime oribila pornire spre intoleranță și tiranie. Americanii nu îi vor susține pe cei care vor independență pentru a înlocui  o tiranie depărtată cu un despotism local. Ei nu îi vor ajuta pe cei care promovează un naționalism sinucigaș, bazat pe ură etnică.” Draftul discursului a fost conceput de către Condoleezza Rice, în 1991 consilier pentru problemele sovietice și est-europene în Departamentul de Stat; sintagma  „naționalism sinucigaș” a fost inserată în draft de către președinte.

    Vizita, la memorialul de la Babi Iar (slide 2) a fost o atenționare a naționaliștilor de la Kiev asupra descendenței lor ideologice din naționaliștii ucraineni care au participat, alături de naziștii germani, în 1941-1943, la procesul de epurare etnică, prin seria de masacre asupra civililor de altă etnie decât cea ucraineană, în mod special evrei, polonezi și ruși.

    Peste trei decenii, sub perdeaua de fum a acelorași „democracy” și freedom”, acoperind acum alte motivații geopolitice, Washingtonul lui Jo Biden și Bruxellesul Ursulei von der Leyen pledează pentru primirea naționalismului sinucigaș”  ─  problema lui  și „cu o oribilă pornire spre intoleranță și tiranie” ─ problema noastră  de la Kiev în Uniunea Europeană și în NATOUn naționalism care și-a legiferat genocidul cultural asupra tuturor celor de altă etnie ca politică de Stat în 2017 prin Legea Educației, reconfirmată în 2022, prin Legea Minorităților Naționale. Iar propagandiștii români ai Kievului preiau discursul insolent al lui Zelenski despre faptul că ei, naționaliștii ultra-xenofobi Kieveni, ar fi apărătorii democrației și libertății (occidentale). Nu există o caracterizare mai precisă a pericolului naționalismului ucrainean, pentru pacea Europei și pentru poporul român în mod special, decât cea din celebrul Discurs de la Kiev al președintelui G.W.H. Bush.

     

    Bibliografie

    [1] Svetlana Savranskaia and Tom Blanton, Who Promised What to Whom on NATO Expansion?What Gorbaciov Heard ─ Declassified Documents, National Security Archive, Electronic Briefing Book 613, February 2017.

     [2] Svetlana Savranskaya and Thomas Blanton, The Washington/Camp David Summit 1990: From the Secret Soviet, American and German Files ─ Declassified Documents National Security Archive, Electronic Briefing Book No. 320, June 2010.

    [3] J. R. I. Shifrison, Deal or No Deal? The End of the Cold War and the Offer to Limit NATO Expansion, Quaterly Journal International Security, vol. 40, no.4, pp. 7-44.

    [4] Frank Elbe, „The Diplomatic Path to Germany Unity”, Bulletin of the German Historical Institute, 46 (Spring 2010), pp. 33-46

    [5] https://www.frontiere.info/cooperative-world-order-the-vision-of-hans-dietrich-genscher/

    [6] https://www.youtube.com/watch?v=fsT8OBroCEE&t=1110s

    [7] https://www.youtube.com/watch?v=hgEB1GB8qAM

     

    Prof. Dr. Tiberiu Tudor

     

     Episodul anterior – III. Problema Germană – Primul pas al NATO spre Est, în:

     26 ian.2023 https://www.activenews.ro/opinii/Prof.-Dr.-Tiberiu-Tudor-INFIINTAREA-si-EXTINDEREA-NATO-III-.-Problema-Germana.-Primul-pas-al-NATO-spre-Est-179212   

    26 ian.2023 https://www.stiriledeastazi.ro/2023/01/26/prof-dr-tiberiu-tudor-infiintarea-si-extinderea-nato-iii-problema-germana-primul-pas-al-nato-spre-est/ 

    28 ian.2023 https://www.desteptarea.ro/problema-germana-primul-pas-al-nato-spre-est/

    29 ian.2023 https://www.art-emis.ro/analize/infiintarea-si-extinderea-n-a-t-o-3

    01febr.2023  https://ziarulnatiunea.ro/2023/02/01/problema-germana-primul-pas-al-nato-spre-est /

    Peste 15.000 carnete de muncă abandonate de către posesori

    După 12 ani de când a intrat în vigoare un act normativ prin care s-a stabilit ca toate carnetele de muncă să fie predate titularilor, o mulțime dintre aceștia încă nu s-a prezentat la instituția care le gestiona, pentru a le ridica.

    Astfel, în continuare, arhiva Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Bacău, care le-a avut în custodie, este sufocată de nu mai puțin de 15.169 cărți de muncă (atâtea erau la 1 ianuarie 2023).

    Practic, pe parcursul anului 2022 numai 282 persoane s-au prezentat la ITM Bacău pentru a intra în posesia documentului, esențial în demonstrarea vechimii în muncă pe care a acumulat-o o persoană de-a lungul vieții, în vederea acordării și calculării pensiei din sistemul public.

    Reamintim că printr-un act normativ adoptat în 2010 s-a decis ca toate carnetele de muncă să fie înlocuite cu registrul general de evidență a salariaților (REVISAL), în format electronic, precum și cu adeverințele de stagiu de cotizare la pensie. Tot atunci s-a hotărât ca toate cărțile de muncă să fie înmânate posesorilor. Această acțiune ar fi trebuit să se încheie la 1 ianuarie 2011.

    Numai că, după cum se vede, nu este finalizată nici în prezent, pentru că foarte mulți titulari au uitat de acest document, care nu este deloc de neglijat. E adevărat că toate carnetele de muncă au fost scanate de către Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău, astfel că aceasta deține baza de date privind activitatea fiecărei persoane care a fost sau este angajată.

    Dar, potrivit legislației în vigoare, fiecare persoană, în momentul în care depune cererea și dosarul de pensionare, trebuie să prezinte la CJP Bacău și carnetul de muncă în original și copie.

    Ce spune ISJ despre incidentul de la Parincea. Polițiștii au făcut dosar penal

    Inspectoratul Școlar a desfășurat o anchetă la Liceul Tehnologic Parincea, unde parintele unui elev a acuzat că fiul său ar fi fost agresat de colegii de școală.

    Conform ISJ, este vorba despre două incidente diferite, unul petrecut în aprilie 2022, când un elev a fost băgat într-un tomberon din curtea Primăriei și unul petrecut, în 3 februarie 2023, când copilul a fost lovit cu un bulgăre de zăpadă.

    „ISJ Bacău și unitatea de învățământ nu au mușamalizat incidentul din aprilie 2022, ba din contra, la momentul în cauză, în scopul lămuririi contextului reclamat, au conlucrat, anunțând chiar instituțiile competente pentru a interveni, mai ales că evenimentul s-a petrecut în curtea primăriei, nu în perimetrul școlii, lucru confirmat de cercetările agenților de poliție și înregistrat în documentele întocmite de aceștia sau de reprezentanții școlii. Mai mult, părinții elevilor implicați au fost înștiințați de incident și că este în lucru un dosar penal, fapt dovedit prin semnarea de luare la cunoștință de către mama copilului agresat”, a declarat Anca Egarmin, inspector școlar general.

    Aceasta a mai spus că ISJ Bacău și unitatea de învățământ nu efectuează anchete sau cercetări penale.

    „Referitor la incidentul din 3 februarie 2023, ce semnala lovirea aceluiași copil în zona feței, ancheta a confirmat că este rezultatul aruncării unui bulgăre de către un coleg. Situația este redată în informarea pe care Liceul Tehnologic Parincea a înaintat-o către ISJ Bacău în data de 6.02.2023. În acest sens, considerăm că s-a intervenit pentru clarificarea aspectelor semnalate, fapt asociat de fiecare dată cu informarea părintilor elevului”, a mai declarat Anca Egarmin.

    Mii de euro pe hectar, subvenția de stat pentru fermierii care cultivă tutun

    Statul a dublat sprijinul pe hectarul cultivat cu tutun. Înainte de ’89, tutunul se cultiva în județ, mai ales în zona de sud-est, cu temperaturi mai ridicate în timpul anului. Până acum doi ani, doar un singur producător cultiva tutun, în județ.

    Agricultorii din județ care vor opta să cultive tutun vor primi subvenții de la stat duble. Astfel, în acest an, ajutorul național tranzitoriu pentru tutun a fost stabilit la 5.254,6083 euro la hectar, față de „doar” 2.584,54 de euro/ha, anul trecut. Transformat în lei, acest sprijin financiar s-ar traduce în 26.005,0564 lei pentru fiecare hectar cultivat cu tutun. O sumă mai mult decât satisfăcătoare, care l-ar încânta pe orice agricultor. În 2021, de exemplu, doar câteva sute de fermieri din toată țara au încasat aproape 1,5 milioane de euro pentru tutunul cultivat pe cele circa 500 de hectare.

    În Bacău, doar un singur cultivator

    Tutunul a cunoscut o perioadă nefastă, după 1990, când producerea, dar și industrializarea acestui produs s-a înscris pe o pantă descendentă, până aproape la dispariție, încheind o istorie de peste 100 de ani. Introdusă, în țările române, de un scoțian, reprezentant al Imperiului britanic, (cel care aducea, la noi, și exotica îndeletnicire a cultivării de orhidee), tradiția fabricării de țigări a început cu primul atelier din țară de prelucrare a tutunului –  Manufactura de tutun Belvedere, devenit după 15 ani, Regia Monopolurilor Statului, iar după 1940, Fabrica de ţigarete Bucureşti. Între anii 1950 și 1980, comuniștii au relansat industria de profil, considerând acest viciu o sursă foarte bună la bugetul de stat. A fost perioada în care s-a introdus, oarecum forțat, cultivarea tutunului și în județul Bacău, mai ales în zona de sud-est, caracterizată cu temperaturi mai ridicate, în timpul anului, și pe o perioadă mai lungă de timp. De altfel, potrivit specialiștilor, tutunul se putea cultiva în zonele unde se comporta bine vița de vie nobilă. „Da, comuniștii au fost cei care au încercat să extindă, peste tot, această cultură. Doar că, în zona noastră, se făcea un tutun de calitate slabă, pentru că o astfel de cultură are nevoie de niște condiții diferite față de restul culturilor agricole, dacă vrei să ai producții și calitate. Pe când aveam 6-7 ani, îmi amintesc cum mama, ca toți membrii CAP, aducea acasă frunzele de tutun, le punea în șiraguri, ca să le usuce, și apoi le preda cooperativei”, explică dr. ing. Florin Acatrinei. În perioada contemporană, au fost câteva încercări timide de reluare a cultivării tutunului, cel mai cunoscut caz fiind al unui economist pensionar din zona Agăș.

    Condiții cerute…

    Cert este că pentru a putea primi sprijinul de la stat, cultivatorii de tutun trebuie să încheie un contract cu fabricile de țigarete, să îl înregistreze la Direcția Agricolă și la APIA, în termene stricte. Ulterior, fermierii trebuie să livreze cantitatea de tutun procesatorului, respectând un nivel minim de calitate stabilit de legislație. În plus, pe timpul culturii, trebuie îndeplinite anumite condiții privind suprafața, densitatea platelor etc.Tutunul, considerat o plantă termofilă, este cultivat pentru frunzele sale utilizate în obținerea țigaretelor, dar și a țigărilor de foi etc., compoziția chimică a frunzelor fiind determinată de calitatea plantei. De altfel, calitatea frunzelor de tutun este în strânsă legătură cu însușirile soiului, cu factorii de mediu (climă și sol), vârsta plantei ș.a. Pe de altă parte, trebuie știut că tutunul nu se seamănă direct în câmp, ci este ținut, o mare parte din viață, în spații protejate (răsadniță, tunel, solar, seră). Abia după câteva luni de „călit”, răsadurile sunt plantate în câmp, însă până cel mai târziu în 15 mai, întârzierea peste data de 25 mai ducând la scăderi de producție foarte de mari.

    … dar și reguli de cultivare a tutunului

    Tehnica plantării este similară cu cea a de la răsadurile de legume. Important de știut că, în primă fază, planta are nevoie și de suficientă apă, nu doar de căldură (ideal, de 27 grade Celsius). De altfel, în climatul cald și secetos, frunzele sunt mai mici, dar cu o aromă excelentă, iar în zonele mai reci, cu precipitații abundente, frunzele au un aspect grosier, fiind lipsite de aromă și bogate în nicotină. În privința solului, sunt favorabile cele ușoare și lutoase, calde, permeabile, cu pH-ul acid spre neutru, cuprins între 6,4 și 7,3. Tutunul suportă monocultura mai mulți ani (mai ales pe terenuri proaspăt defrișate sau desțelenite, însă bine afânate, mărunțite corespunzător, pentru a acumula și păstra umiditatea), fără să se înregistreze fenomenul de „oboseală” a solului, dar poate apărea riscul înmulțirii paraziților specifici (viroze, dăunători, boli). Pe timpul vegetării, se aplică tehnicile cunoscute de polit, cârnit și copilit. După recoltare, frunzele de tutun sunt înșirate pe sfori sau sârme, apoi puse la dospit (așa-zisa fermentare în verde), pentru îngălbenire, la 25-36 de grade Celsius, timp de 2-4 zile până la 21 de zile, și la final, la uscat, 4-6 săptămâni, operațiuni care determină calitatea fumativă. Urmează clasarea tutunului, alesul și „păpușitul” (legarea în mănunchiuri).

    Internetul, un teren mănos pentru afacerile cu tutun

    Pe internet, sunt multe anunțuri prin care unii încearcă să vândă tutun natural, așa-zisul firicel, tocat mărunt sau mai grosier. Clienții sunt, de regulă, fumătorii care nu sunt dispuși să plătescă prețurile piperate din tutungerii. Astfel, pe internet, kilogramul de tutun se vinde cu 80 – 150 de lei, în funcție de calitate și proveniență, prelucrat în baie de aburi și aromatizat sau simplu, fără miros. Dintr-o pungă de un kilogram, se pot prelucra țigarete care să încapă în circa 50 de pachete. De regulă, tutunul este adus din afara țării – Belgia, Ungaria, Germania, Olanda, dar și dinTurcia – la pungă de 1 kilogram (sau divizat pe cantități mai mici) sau la găletușă. Din când în când, autoritățile mai descoperă câte o mică afacere cu țigarete, în vreo șură sau un șopron, de pe la țară.

    O nouă modă se naște în Bacău. Teatrul de amatori

    Nu știu dacă e chiar o modă, dar nu poate fi decât un lucru bun. Unora s-ar putea să nu li se pară o surpriză și să spună că teatrul de amatori se face în mai multe cluburi și școli de hobby din Bacău, locuri în care copiii învață arta actoricească, numai că de această dată vorbim despre teatru pentru adulți. Și cred că e mare lucru și chiar foarte important este ca adulții, în timpul liber să facă ceva. Să învețe, să evolueze și să se autodepășească. Acest lucru se întâmplă la Atelelierul Teatral Masca din Bacău, condus de actorul Ștefan Alexiu.

    Sfârșit de săptămână și agitație maximă la Teatrul Municipal Bacovia. Pe afiș însă nu apare niciun nume de actor consacrat. Mai mult decât atât, sunt vehiculate cinci titluri de piese de teatru. Cinci piese într-un timp destul de scurt, de câteva ore. „Palatul de Gheață”, „Nomnom”, Coșmarul Brândușei”, „Accident Stelar” și „Aventurile lui Păcală”. Rând pe rând, în fiecare piesă s-au remarcat copii de diferite vârste, care prin prestația lor au stârnit valuri de adimirație și ropote de aplauze. Cu toții au transmis felurite emoții, unii dintre copii reușind să cuprindă la un loc bucurie, tristețe, lacrimi și hohote de râs. Cert este că dacă vor continua, o parte dintre ei vor putea urma o carieră de succes pe scenă, și poate că deja am văzut viitoarele stele de teatru și de cinema.

    Surpriza cea mare a venit la ultima reprezentație, „Aventurile lui Păcală” – adaptare după I.G. Destelnica. Pe scenă au urcat în diferite roluri niște pasionați de teatru și de scenă, neprofesioniști. Fiecare dintre ei într-o cu totul altă meserie, dar care și-au dorit cu ardoare să evolueze pe scenă, să interpreteze roluri și personaje, să fie clar într-o altă lumină, cea a reflectoarelor și în fața publicului. Din distribuție au făcut parte Tania Cuzmin, Vasile Potolea, Gabriela Deacu, Elena Tămi, Ștefan Nechifor, Ana Crenganiș. Profesor coordonator Ștefan Alexiu, asistent Larisa Miclăuș. Luminile din sală s-au stins iar Păcală – interpretat de Tania Cuzmin, a ieșit pe scenă să ne dezvăluie că va urma o mare…dandana. Și așa a și fost. Fără să fiu modest, toți actorii amatori și-au făcut treaba ca la carte reușind să stârnească hohote de râs în rândul spectatorilor. Piesa, o comedie cu de toate, a prins excelent la public, un public care la final a aplaudat în picioare și care a oferit actorilor multe buchete cu flori. A fost o zi magică în care actorii amatori au dat tot ce e mai bun pe scenă iar publicul a apreciat și a plecat acasă cu un gust dulce, unii dintre ei chiar cu idei noi, de a încerca așa ceva…

    Imediat după reprezentație l-am oprit pentru câteva momente pe actorul Ștefan Alexiu, cel care se ocupă de destinele artistice ale actorilor de ocazie de la Atelierul Teatral Masca. Actorul ne-a spus că nu este la prima ispravă de acest fel, că o parte dintre cei care i-am văzut pe scenă sunt la a doua sau a treia reprezentație și că lucrează cu adulții de aproape trei ani. „În primul rând vrem să-i facem să renunțe la acest simț al ridicolului. Să poată ieși în fața unei mulțimi, să poată vorbi liber, fără emoții. Încercăm să îi trecem prin parcursul creator specific actorilor și cred că important este să îi scoți la public”, ne-a mărturisit Ștefan Alexiu. Cât despre prestația elevilor săi, Alexiu a apreciat faptul că evoluția actorilor amatori este pe un trend ascendent, evoluția fiind evidentă, remarcând totodată și reacția bună a publicului care la rândul lui dă încredere celor de pe scenă. Odată încheiat acest capitol, gândurile merg mai departe și se poate spune că privim cu încredere, speranță și curiozitate spre o nouă reprezentație a acestor actori amatori, reprezentație care va avea loc în luna iunie.

    Gabriela Deacu, interpreta rolului Pachița, soacra popii, ne-a spus că s-a simțit minunat pe scenă și că a avut ceva emoții doar câteva minute înainte de începerea reprezentației. Odată cu deschiderea cortinei, emoțiile s-au risipit, și fiind bine pregătită și-a jucat rolul „ca la carte”. Gabriela a descoperit această latură a teatrului atunci când și-a dus fiicele să pătrundă în tainele acestei arte și și-a dorit să facă și ea parte din această lume. „Fac asta pentru mine și sufletul meu. Îmi place foarte tare și mă simt bine pe scenă”, ne-a spus Gabriela încărcată de florile primite la finalul reprezentației.

    Apoi, interpreta lui Păcală, Tania Cuzmin ne-a vorbit despre spectacol și despre cum a simțit ea de pe scenă:

    „Păcală” a fost așadar, un spectacol frumos, muzical, prezentat în versuri și potrivit pentru toate vârstele. Rolurile foarte ofertante și extrem de jucăușe, au făcut ca râsetele din sală să fie absolut mângâietoare! Mai ales, pentru noi, care suntem actori amatori. Eu, în rolul lui Păcală, m-am simțit faaantastic! Chiar dacă, am experimentat în scenă, multe „neprevăzute”. Răcită, căzut mustața, desfăcut cearceaful cu care eram înfășurată (pentru a întruchipa moartea), împiedicat…Toate aceste „necazuri”, m-au învățat că, la teatru poți să îți clarifici emoțiile, dar și sentimentele. Tot astăzi, odată cu această experiență, mi-am dat seama că nu sunt singură și că publicul, fie el format în mare parte din prieteni…aproape că mi-a simțit bătăile inimii! Am simțit că, împreună cu colegii mei minunați, am reușit să le descrețim frunțile! Eu, făcând teatru, fie el și „amatoricesc”…mă bucur sincer!”

    Și sincer merită din plin să vezi un astfel de spectacol iar dacă ți se pare interesant și provocator, cred că merită să încerci și tu. Cum ți-ar sta într-un rol pe o scenă? Dacă asta ți-ai dorit cândva, poate e timpul să încerci. Și astfel să faci parte din moda asta care se formează în Bacău. Ca să fie bine….

     

     

     

    Încă o lovitură: AeroItalia renunță la zborurile de pe Aeroportul Bacău

    AeroItalia a decis să anuleze definitiv zborurile dintre aeroportul din Bergamo (Italia) și aeroportul „George Enescu” din Bacău. Planurile companiei aeriene italiene pentru operațiunile sale în România au fost schimbate încă o dată la finalul săptămânii trecute, informează boardingpass.ro.

    Compania urma să reia la finalul lunii viitoare zborurile pe ruta Bacău – Milano dar și între Florența – București și să deschidă o linie Milano – București.

    AeroItalia nu mai are disponibile rezervări spre aeroporturi din România.

    Compania Aeroitalia a lansat primele sale rute regulate spre și dinspre România în luna decembrie 2022.

    Între Bacău și aeroporturile Fiumicino din capitala Italiei și Bergamo, compania AeroItalia a operat doar cinci zboruri dus-întors pe fiecare dintre cele două rute.

    După suspendarea zborurilor Blue Air și rărirea zborurilor WizzAir, aceasta este a treia lovitură pentru Aeroportul International Bacău.

    Preotul care s-a făcut „rob” comunității de romi din cătunul Conți

    Despre părintele Florin Dănilă, preotul paroh al Bisericii „Sf. Arhidiacon Ștefan!” din cătunul Conți al satului Răcăuți (comuna Buciumi), am mai scris în ziarul nostru. Dar l-am cunoscut personal abia săptămâna trecută, la Protopopiatul Onești, unde venise la „Masa Bucuriei” (proiect operat de protoierie) cu un grup de copii romi din cătunul în care slujește. Fire luminoasă, suflet deschis, părintele a acceptat imediat să ne povestească felul în care a ajuns să slujească într-o comunitate de romi care numără circa 900 de suflete.

    „Dumnezeu mi-a ajutat enorm de mult familia – spune părintele Dănilă -, iar eu i-am făgăduit să-i slujesc Lui”.

    În luna mai a anului 2019 a fost hirotonit de IPS Ioachim în Parohia Răcăuți, ca slujitor în filia Conți a acesteia. „Am dat acolo – a continuat părintele – peste o reticență mare față de preot. Oamenii aveau obiceiurile lor, iar eu, la început, eram ca un străin printre ei. Comunitatea era cam lipsită de cultură, de civilizație, dar am înțeles că, fără nicio strategie, dar cu inima plină de sinceritate, pot schimba situația. Vorba ceea: încrederea se pierde o singură dată! Iar la Conți aceasta chiar este valabil”.

    În orașe sau și în alte părți comunitatea romă este văzută cu destulă reticență, însă și acești oameni au inimi calde. „Acum – ne-a mai spus părintele Florin Dănilă -, veniți la noi și mașina dumneavoastră va fi în siguranță. Atunci, acolo se va tăia o oaie, se va întinde masa și veți fi primiți cu căldură. Eu fiind prietenul lor, și dumneavoastră veți fi considerați la fel. Eu sunt un garant”.

    Unii dintre romii din Conți au ales calea credinței penticostale. Dar am înțeles că în acest cătun și pastorul lor ne va primi bine, pentru că suntem cu toții copiii lui Dumnezeu. „Și ei au început să înțeleagă bine că numai împreună, prin iubire, putem rostogoli roata oricât de mare ar fi ea. Că putem face ceva pentru comunitate, decât să trăim izolați. Pentru că toți oamenii sunt la fel” – a mai precizat părintele Florin.

    La Conți oamenii au început să respecte mai mult regulile de igienă personală, iar copiii lor merg la școală. Pe părinte l-am simțit sincer bucuros că acolo a reușit să facă și primele cununii ortodoxe. Pentru că și romii au început să înțeleagă cerințele legii și se căsătoresc legal. Iar părintele crede că au înțeles și că rolul tuturor este să se integreze în statul în care trăim. Mulți romi aveau deja doi, trei sau patru copii, dar nu erau căsătoriți legal. Acum au și certificate de căsătorie. Și au început să facă și înmormântări și parastase așa cum se cuvine, cu preot, ceea ce arată responsabilitate, ordine.

    „Sunt mulțumit pentru că toți copiii merg la școală și vin și la biserică –  a mai spus preotul locului. Când am ajuns acolo, am încercat să fac o biserică din ce am găsit. La început, în strană cântau numai românii. Acum, însă, vin și cântă și copiii romi. La împărtășire, de exemplu, se cântă o priceasnă în limba română, dar și una în limba romani”.

    Părintele a învățat oamenii să se ocupe, împreună cu el, și de ecologizarea zonei și se întâlnesc deseori la focuri de tabără și la alte evenimente. A apărut deja o simbioză în comunitate, între romii corturari, romii ursari și românii din cele 20 de familii din cătun.

    Pr. Florin Dănilă: „Pentru a mă înțelege ce vreau de la ei, m-am făcut rob lor, cum spune și Scriptura. Am cumpărat cursuri de limba romani, sunt între ei când au anumite întruniri și evenimente și am deprins limba lor. Acum, deci, sunt de-al lor. I-am câștigat prin iubire!”

    Bacău- Neamț, la barajul de promovare în Liga a III-a

    Turul va avea loc pe data de 17 iunie, pe terenul campioanei băcăuane, iar returul se va desfășura pe 24 iunie, în fieful nemțenilor

    Sorții au decis: campioana județului Bacău va întâlni campioana Neamțului în barajul de promovare în Liga a III-a ce se va disputa tur-retur, în iunie. Prima manșă va avea loc pe 17 iunie, de la ora 18.00, acasă la campioana Bacăului, returul urmând să se desfășoare o săptămână mai târziu, pe 24 iunie, de la 17.30, pe terenul nemțenilor.

    Duelul Bacău-Neamț a fost unul de bun augur pentru fotbalul băcăuan în urmă cu doi ani, atunci când campioana județului nostru, FC Dinamo a făcut pasul în premieră către Liga a III-a, profitând de faptul că Bradu Borca, echipă ce-și adjucase titlul județului Neamț, nu s-a mai prezentat la baraj din motive de ordin financiar. De văzut cum vor sta lucrurile anul acesta. Campionatul Ligii a IV-a băcăuane se va relua pe 11 martie, cu prima etapă din returul sezonului regulat.

    După încheierea sezonului regulat, primele două clasate din cele două serii care sunt posesoare de Certificat de Identitate Sportivă eliberat de Ministerul Sportului vor participa la play-off-ul pentru desemnarea campioanei. Play-off-ul se va derula în sistem campionat, tur-retur, pe parcursul a șase etape, iar echipele vor porni la drum cu punctele adunate în sezonul regulat. La finalul celor șase runde din play-off, echipa cu punctaj maxim se va laurea campioană și va merge la barajul de promovare contra campioanei județului Neamț.

    De notat că, în Seria 2, atât Sportul Onești, prima clasată la finalul turului, cât și Viitorul Curița, echipa de pe locul 2 au CIS eliberat de MT. Oarecum diferit stau lucrurile și în Seria 1, unde doar lidera Gauss are un astfel de CIS, nu și urmăritoarea sa din clasament, AS Filipești. În cazul în care la sfârșitul sezonului regulat, Filipeștiul se va afla pe unul din primele două poziții, nu va putea accede în play-off, iar locul său va fi luat de următoarea clasată care are CIS eliberat de Ministerul Sportului.

    Referitor la campionatul județului Neamț, aici există o singură serie, cu 16 echipe, campioana urmând să fie desemnată la finalul celor 30 de etape. Înainte de startul returului, lideră este AS Victoria Horia, cu 39 de puncte, urmată de Speranța Răucești, la două puncte distanță, Voința Ion Creangă, cu 34 de puncte și CSM Roman și Ozana Timișești, ambele aflate la cota 32 puncte.

     

    Și Dumnezeu și-a întors ochii de la noi

    Recunosc, sunt un frustrat. Ca mine-s milioane. Eu sunt cel mai frustrat, cred, din tot Universul. Atât de mult mi s-a umplut paharul cu dezamăgiri, încât aproape că nu-mi mai vine să viețuiesc pe-aici. Nu mai suport nimic în plus față de ce mi s-a servit în ultimii ani. De-ar fi posibil, m-aș teleporta într-o altă lume, mai bună ca asta. Pesemne că unii ar fi tentați să creadă, chiar și pentru o clipă, c-am luat-o pe arătură, dar îi asigur că am toate țiglele pe casă. Doar că … m-am cam săturat. Mi se întâmplă din nou ca la-nceputul anilor ’90, când mă cuprinsese o lehamite și un „dor de ducă” pe care doar înțeleapta mea soție, cu tact și cu multă răbdare, mi le-a putut risipi. Era perioada aceea teribilă, când toți furau, vindeau pe sub mână, cu ușile închise, își împărțeau între ei ce era mai bun, mințeau, înșelau, înjurau, batjocoreau …

    „Pe asta o luăm noi, cealaltă merge la voi. Le lăsăm ceva firimituri și lor, ca să vadă că nu luăm tot. Doar ținem și cu poporul, nu?!” Și-acum păstrez o hârtie fără valoare pe care ei au numit-o „cupon nominativ de privatizare”, de 975.000 de lei. Am refuzat să particip, ca pion neînsemnat, la șarada orchestrată de „foștii” cu trese albastre, deveniți „actualii”. Începuse jaful „generalizat”, cum s-ar zice. În câțiva ani, s-a ales praful de tot. Și haos era, pe-atunci. Aproape că nimeni nu mai ținea cont de lege și de reguli. Lumea-ntreagă fusese cuprinsă de flagelul foamei de bani. Mai toți încercau să acumuleze, în orice chip, cât mai mulți gologani, încât s-au destrămat familii, s-au risipit prietenii sudate în anii dificili ai comunismului.

    Acum, pare că totul se repetă, la indigo, doar că, la vârf, sunt … urmașii primilor, înfometați și ei, desigur. Și, la fel ca la începutul democrației, și-acum norodul este inutil, cu excepția momentului când politicienii au nevoie să le netezească drumul spre binele propriu. Nu le pasă de talpă, nu fac nimic să-i fie măcar … binișor. Din păcate, nici restul lumii nu mișcă, pare înghețată bocnă, chiar și la minte. Societatea nu se-arată deloc afectată de ce i se întâmplă, nici de scumpirile care au cocoșat-o sau de lipsurile de tot felul. Nu-i mai văd nici pe „haștagiștii” care mureau de grija lui Dragnea blocat în gâtlejurile lor, nici sindicatele mărșăluind și amenințând cu stingerea luminii. Nimic. Șpriț pauză.

    Totul pare diafan, ca-n sânul lui Dumnezeu. Oare, nimeni nu-și mai dorește acea gură de oxigen care să resusciteze moralul ajuns atât de jos, în pământ, încât amenință să străpungă, pe cealaltă parte de glob, probabil China? Cred, totuși, că sunt milioane de români, frustrați ca și mine, deznădăjduiți, revoltați și resemnați, în aceeași măsură. Aproape că m-aș gândi la o revoluție, dacă n-aș ști ce s-a întâmplat în ’89, când aproape că era să pier împușcat, cel mai probabil de un soldat obosit, nedormit de nu știu câte nopți și, pe deasupra, speriat de umbrele neîncrederii. Ferească-ne Dumnezeu de o alta! De-aș ști că există, i-aș ruga pe extratereștri să vină să ne scape de necaz, într-o manieră pacifistă, de preferat. Măcar pe Țepeș să-l aduc, sperând c-ar împărți dreptatea, sau pe Ștefan, cu sabia-i amenințându-i pe ticăloșii care-au scufundat țara în rahat.

    Aproape de prisos mi-s și rugăciunile îndreptate spre cer, zi și noapte. Căci, pare-se, și Dumnezeu și-a întors ochii de la noi. Suntem ca Vladimir și Estragon, așteptându-l pe Godot. România e pierdută, din păcate, iar o schimbare s-ar cuveni acum, mai mult ca niciodată. Nu s-așteptăm să treacă de la sine crizele sau să vină „rotativa”, Paștele și-apoi Crăciunul ori alegerile de la anul. Nutresc speranța că undeva, dincolo de noi, se află ceva sau cineva pregătit și dispus să vină pentru a ne face pe toți să ridicăm privirile din pământ, reînviindu-ne speranța zdrobită de atâtea nedreptăți.

    Revista ATENEU (641): Un regal de cultură şi emoţii

    A apărut în reţelele de difuzare şi pe internet prima ediţie pe anul 2023. 24 de pagini, „un regal de cultură şi emoţii în stare pură”, ca să parafrazez un titlu din sumar, al cărui autor este Carmen Mihalache, director al revistei. O ediţie elaborată, echilibrată în sumar, după „reţeta casei”: cronici de eveniment – şi au fost la început de an -, cronici literare, de teatru, eseuri, interviuri, portrete, proză, poezie, reportaje, subsumate rubricilor consacrate. Un întreg, format din semnături ale redactorilor revistei (Carmen Mihalache, Violeta Savu, Adrian Jicu, Marius Manta, Dan Perşa, Ştefan Radu, Ioan Dănilă), la care se adaugă prestigioşi colaboratori permanenţi ai revistei, profesorii Gheorghe Iorga, Ion Fercu, universitarii Elena Ciobanu, Vasile Spiridon, criticii Daniel-Ştefan Pocovnicu, Adrian Lesenciuc, Rodica Lăzărescu, Cornel Galben, Ionel Savitescu. Ilustraţiile poartă semnătura artiştilor participanţi la Anuala Filialei Bacău a UAP: Ilie Boca, Nicoleta Cărare, Luminiţa Radu, Florenţa Bogdan, Liliana Dumitriu, Ioan Burlacu, Ion Mihalache. Să mai notăm că la rubrica poesis, publică George Nina Elian, Ana Ardeleanu şi Iraida Darmancev. Evident, la locul ei este şi rubrica dale lui Ciosu, caricatura maestrului Constantin Ciosu, unul dintre cei mai vechi şi constanţi colaboratori ai revistei băcăuane.

    Câteva titluri din sumar: Ioan Dănilă – De (la) Ziua Culturii Naţionale, Adrian Jicu – Un alt Eminescu. Carte pentru minte, inimă şi literatură, Carmen Mihalache – Nevoia vitală de demnitate, Violeta Savu – Sfârşitul unei prietenii, Interviu cu Luminiţa RADU: “Albul şi negrul sunt suficiente pentru a spune tot”, Marius Manta – Turnuri şi castele, dinspre realitate către oniric, Gheorghe Iorga – Arthur Rimbaud. Feţele mitului, Dan Perşa – Romanul ca iubire de neam, Cornel-Simion Galben – Personalităţi băcăuane: Ion Frunzetti, Ionel Savitescu – Despre KGB şi sistemul Putin, Ion Fercu – Prejudecăţile: infern şi provocare eternă, Ştefan Radu – În Iordan botezându-Te Tu, Doamne!

    Revista se găseşte în toate punctele de difuzare ale SC Deşteptarea.

     

     

     

     

     

    Sute de angajatori, reclamați la Inspectoratul Teritorial de Muncă

      Pe parcursul anului trecut, la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Bacău s-au înregistrat zilnic, în medie, aproape 3 sesizări, dacă avem în vedere faptul că lunar au fost între 21 și 22 zile lucrătoare.

      Mai exact, anul trecut la ITM Bacău au ajuns 553 reclamații la adresa a tot atâtor angajatori, din care 438 au fost depuse de către actuali sau foști salariați, iar 115 i-au fost înaintate instituției județene de către organizații legal constituite (persoane juridice, instituții sau sindicate).

      Cum era de așteptat, majoritatea plângerilor au avut ca obiect neacordarea unor drepturi fundamentale prevăzute de Codul Muncii pentru salariați. Concret, în 345 de sesizări, semnatarii (în unele cazuri au fost mai mulți decât unul) au incriminat faptul că angajatorul lor nu le-a plătit salariul, sporurile cu caracter permanent sau banii cuveniți pe concediul de odihnă ori cel medical.

      Alte persoane au sesizat că au lucrat fără ca angajatorul lor să le fi încheiat pentru perioada respectivă contract individual de muncă, iar 15 au reclamat că agentul economic la care au muncit a refuzat să le elibereze adeverința cu privire la activitatea desfășurată la el. Nu au lipsit nici cazurile (44) în care angajatorii au fost acuzați că și-au concediat abuziv salariații, (semnatari ai sesizărilor), respectiv fără motiv întemeiat ori fără să le acorde preavizul legal prevăzut de Codul Muncii.

      Alte 67 reclamații au vizat încălcarea de către angajatorii incriminați a normelor de sănătate și securitate în muncă, iar 44 au avut ca obiect alte abateri de la legislația muncii. Din cele 553 sesizări, 457 au fost de competența ITM-ului, 37 au fost direcționate spre alte instituții, iar 59 au fost clasate.

      Inspectorii ITM au reușit să rezolve toate reclamațiile a căror soluționare a intrat în competența lor, dar, din păcate, rezoluția dată le-a fost favorabilă semnatarilor în mai puțin de 50 la sută din cazuri. Și aceasta deoarece în peste 50 la sută din situațiile semnalate, inspectorii nu au găsit la angajatorii vizați documentele care să ateste cele sesizate.

      Reclamanților nemulțumiți de răspunsul primit de la ITM Bacău nu le rămâne decât să recurgă la instanță care judecă în regim de urgență spețele referitoare la încălcarea legislației muncii.

      Turcia? Siria? Nu ne interesează!

      Mai țineți minte românii care-și puneau „Je suis Charlie”? Pe ăia care donau pentru Notre Dame? Sau ăia care boceau la incendiile din Australia? Ei, bine, pe aia îi doare la bască de Turcia și Siria. Ei lăcrimează la comandă și băieții care le controlează viața nu au dat comanda necesară pentru empatie…Se știe că de empatie trebuie să beneficieze doar eroii planetari…

      Acum, serios, știți că a fost cutremur și în Siria? Nu prea știți; n-aveți cum. Toată lumea vorbește doar de Turcia, despre Siria nu spune nimeni o vorbă. Că nu e voie. Și mai rău decât atât, în vreme ce toată lumea se agită să ajute Turcia, țară care a deschis conturi speciale pentru a primi bani, Siria nu are voie. Siria se află sub sancțiuni occidentale de foarte mulți ani, cam de când președintele nu a vrut să plece pentru că așa voiau americanii și s-a încăpățânat să lupte și să reziste asalturilor teroriștilor. A întrebat cineva Ambasada Siriei unde să doneze bani pentru victimele cutremurului. Răspunsul a fost că doar la cutia de donații de la Ambasadă, sancțiunile occidentale nu permit reprezentanței Siriei din România să dețină un cont bancar. Nici măcar pentru a primi donații pentru sinistrați.

      Așa se face că, în vreme ce vreo 45-50 de țări și-au anunțat ajutorul pentru Turcia chiar în ziua cutremurului, pentru Siria au anunțat că vor trimite ajutoare doar câteva: Rusia, Iran și Irak. Rusia are deja mii de militari în țară care deja au început să caute sub dărâmături; Iranul, care a fost lovit acum câteva zile, la rândul sau, de un cutremur, a anunțat că va trimite ajutoare iar Irakul, care încearcă să-și găsească locul în zona, a anunțat că va ajuta și el. E drept, a mai anunțat că ar putea ajuta cu ceva și Israelul, țară care bombardează săptămânal Siria. Nu e ironic?!

      Revenind la ideea de la început, chiar nu vi se pare ciudată atâta lipsă de empatie în societatea românească? Adică, când vreo țară occidentală sughiță, ne repezim să-i urăm sănătate, ne punem steagurile la poza de profil, postăm scrisori lacrimogene, ne facem griji pentru locuitorii de acolo, dar când este vorba despre o țară mai apropiată de noi ca bogăție, ni se fâlfâie. E și asta un indicator al sănătății mintale pentru un popor fascinat de rudele sale bogate, care preferă să le imite în comportament și care nu vrea să știe de verii săi desculți, deși nici el nu este mai breaz sub hainele nemțești cumpărate după ce și-a vândut casa părintească.

      Bacăul de altădată

      Pasajul Revoluției. Clădirile de pe partea stângă nu mai există. Pentru localizare, fotografia este luată cu spatele spre Biblioteca Județeană. Se vede, în spate, turla bisericii catolice vechi.

      Buhuhu la zodie

      Îmi revăd niște însemnări răzlețe despre întâmplări, lecturi, pentru că am o mulțime de fișe, colorate unele (în funcție de stările mele de spirit din acele momente), pe care le recitesc, din când în când. Mă opresc acum la una de culoare galbenă, unde îmi notasem câte ceva după lectura cărții lui Radu Paraschivescu, „Maimuța carpatină”. Îmi place autorul pentru că iubește limba română, are umor, și preferata lui, dintre femeile frumoase, este Monica Bellucci, la care și eu mă uit cu mare admirație. Mai ales când mi-amintesc ce rol superb a făcut în „Malena”.

      Și, în carțulia despre care vorbeam, găsisem la capitolul  „Obiceiuri româneşti de tranziţie”, în rândurile în care este vorba despre turismul frenetic în străinătăţuri, noul hobby al conaţionalilor noştri (în ultima vreme, au dat buzna în Egipt), următoarea invitație de-acum câteva decenii: „Vizitaţi Uniunea Sovietică până când nu vă vizitează ea pe dumneavoastră”. Dar de câtva timp, cu războiul de la granița noastră, cui îi mai vine să râdă la gluma asta?

      Românii au devenit adevărați  globe-trotteri, pentru că au fost ținuți în țarc atâta amar de vreme, aproape o jumătate de veac, iar acum își iau revanșa, mișună peste tot. Dincolo de pasiunea asta exagerată pentru turism, în care scriitorul descifrează un fel de răfuială cu trecutul, același tip de reacție vindicativă este ilustrat și de vorbitul tare. Peste tot, pe stradă, în magazine, în mijloace de transport, oamenii sunt din calea-afară de sonori. Mai cu seamă cei tineri, deși ei nu au ce revanșă să-și ia, de vreme ce nu au trăit în sinistrele vremuri de teroare, de strictă supraveghere, cu organe de represiune, cenzură și turnători, când oamenilor le era frică și de umbra lor și vorbeau doar pe la colțuri, în familie sau în cercuri restrânse de prieteni. Cei în vârstă își fac mai rar auzită vocea, cui îi mai pasă de ei?, iar pe cei care sunt „vocali”, cine-i ascultă, de fapt? Ăsta-i neajunsul, că poţi spune orice acum, tot degeaba, însă. Nu se rezolvă nimic și totul este luat în ușor, iar fapte grave nu au consecințe. Așa că românii au devenit campioni în gimnastica adaptabilităţii, sunt inventivi, ingenioși, ca să găsească, oricând și rapid, portițe de scăpare, da, la asta suntem ași, conchide Radu Paraschivescu. Ingeniozitatea acesta e vecină uneori cu geniul, mai spune autorul „Maimuței carpatine”. Iar urmarea este un permanent tranzacţionism, orice putând fi vândut, pus, fără niciun scrupul, la tarabă.

      Nu-mi plac maimuțele și maimuțăreala, cabotinii, fariseii, indivizii cu apucături urâte și ascunzișuri sufltești. Eroii mei sunt oamenii puternici, profunzi și buni, cu atitudine demnă în faţa vieţii. Oamenii cărora le este străină josnicia, care nu trădează și nu se trădează pe sine. Să nu te laşi folosit de nimeni este un crez al meu, l-am găsit formulat așa la Erasmus din Rotterdam, un „homo per se”. Să ai tăria de caracter de a rămâne tu însuţi în orice împrejurare, să gândești și să simți liber, asta mi s-a părut important, întotdeauna. De aceea, desi sunt altruistă din fire, m-am ferit mereu să servesc cauze care nu erau ale mele. Sunt idealistă şi doritoare de frăţie universală, aşa scrie şi în zodia mea, în care tocmai am intrat, Vărsătorul. Un pic cu capul în nori, luată de aer, de visare, sunt, în același timp, lucidă și îmi ţin picioarele bine înfipte în pământ. Zodia mea e de aer, dar e un semn fix, al oamenilor pe care nu poți să-i clintești ușor din convingerile lor, nu le poți spulbera frumoasele iluzii. Buhuhu la zodie, la luna șuie…, cum sună descântecul Domnișoarei Hus, la care-mi fuge gândul acum, în februarie, care e luna iubirii.

      Sâmbătă plină în Sala Sporturilor „Narcisa Lecușanu”

      Partidele de handbal Știința- CSM Bacău, la feminin (ora 12.00) și CSM Bacău- CSM Oradea, la masculin (ora 18.00), vor avea ca intermezzo confruntarea de volei feminin dintre CSM-Știința și campioana României, Alba Blaj, ce va începe la ora 15.00

      Ziua de sâmbătă va prilejui un adevărat maraton sportiv pentru cei care vor lua drumul Sălii Sporturilor „Narcisa Lecușanu” din Bacău. Uvertura va avea loc la ora 12.00 și va fi asigurată de derby-ul băcăuan al Seriei B din cadrul Diviziei A la handbal feminin, dintre Știința și CSM. Partida, programată în cadrul etapei a 13-a a ligii secunde, le găsește pe cele două adversare în stări de spirit diametral opuse.

      Astfel, Știința este „lanterna roșie” a Seriei B, cu 12 înfrângeri din tot atâtea partide, în timp ce „CSMeoiacele” pregătite de Adi Brezan completează careul de ași al campionatului, cu 21 de puncte la activ. De la ora 15.00 figurează în program meciul de volei feminin dintre CSM-Știința Bacău și Volei Alba Blaj, contând pentru runda a 17-a a Diviziei A1. Băcăuancele revin în fața propriilor suporteri după ce în urmă cu o săptămână au obținut primul punct stagional în deplasare: 2-3 cu CSM București.

      Evident, jocul de sâmbătă lasă puține speranțe gazdelor, în condițiile în care Alba Blaj este lidera la zi a clasamentului și campioana României, însă, la fel de clar este că publicul spectator va avea ce vedea. În fine, ziua se va încheia cu meciul de handbal masculin CSM Bacău- CSM Oradea, care va permite echipei băcăuane antrenate de Sandu Iacob reîntâlnirea cu fanii după fix două luni.

      Ultimul meci jucat acasă de „CSMei” a fost la finalul anului trecut, pe 10 decembrie, atunci când CSM Focșani 2007 a avut câștig de cauză cu scorul de 26-25. CSM Bacău a început 2023 cu o înfrângere, sâmbăta trecută, pe terenul Stelei (27-33), însă pornește ca principală favorită în jocul cu Oradea din runda a 17-a, cu atât mai mult cu cât formația vizitatoare este codașa Ligii Zimbrilor, fără niciun punct luat până acum.

      Pentru Esteki și compania, o victorie în partida cu CSM Oradea este obligatorie pentru a conserva locul 8, care este amenințat de HC Buzău 2012 (echipă situată la un singur punct distanță și care va juca în weekend acasă, cu Focșaniul) și CSU din Suceava (aflată la -3 înaintea deplasării de sâmbătă, de la Timișoara).

      După meciul cu CSM Oradea, CSM Bacău va efectua și ea o deplasare lungă și îndelungată: mai întâi la Timișoara, unde miercuri o va întâlni pe Politehnica, din localitate, în primul tur al Cupei României și apoi la Baia Mare, pentru jocul de sâmbătă, 18 februarie, cu Minaur, din runda a 18-a a Ligii Zimbrilor.

      „Memorialul Dorin Melinte”

      Sâmbătă și duminică, Sala de Atletism din Bacău va găzdui concursul național de atletism indoor „Memorialul Dorin Melinte”. Organizată de Direcția Județeană pentru Sport în parteneriat cu Asociația Județeană de Atletism Bacău, competiția este rezervată juniorilor 1, 2 și 3 și consituie un ultim test înaintea finalei Campionatului Național Indoor pentru juniori ce se va derula weekend-ul viitor, la București. „Memorialul Dorin Melinte”, la care și-au anunțat participarea 350 de atleți din întreaga țară va debuta sâmbătă, la ora 15.00, cu proba de triplusalt.

      Reuniunea de sâmbătă se va încheia în jurul orei 19.00, odată cu terminarea seriilor masculine de 4×200 m la Juniori 3, pentru ca programul de duminică, 12 februarie, să cuprindă următorul interval orar: 10.00- 14.00.

      În altă ordine de idei, Asociația Județeană de Atletism Bacău a renunțat la organizarea Cupei Micul Atlet, ce ar fi urmat să se deruleze la finalul săptămânii viitoare.

      „Din motive financiare, dar și logistice, am decis să contramandăm acest concurs și să-i invităm pe cei mai mici participanți să se prezinte în martie, atunci când vom organiza «zona» pentru copii”, a declarat Tudorel Gherasă, președintele AJA Bacău. Să mai notăm că, la sfârșitul acestei luni, mai exact în perioada 24-26 februarie, Sala de Atletism din Bcaău va fi gazda Campionatului Național Universitar de atletism.

      5 sfaturi despre cum să ai grijă de picioarele tale

      Zilnic avem ocazia să ne deplasăm și să punem presiune asupra picioarelor noastre, fără a conștientiza acest lucru. Greutatea corpului însă reprezintă o forță care apasă zilnic pe membrele tale și acestea merită mai multă grijă, pentru a-și păstra forma și puterea o perioadă cât mai lungă de timp. Având în vedere că ambele picioare constituie 25% din toate oasele corpului și 6% din mușchi, dacă nu ai grijă de ele, îți va fi afectat întreg program zilnic. Iată cinci sfaturi pentru a menține sănătatea picioarelor:

      Alege încălțăminte potrivită și confortabilă

      Achiziția unei perechi de încălțăminte de calitate reprezintă o investiție în sănătatea membrelor tale inferioare. Aceasta trebuie aleasă în funcție de dimensiunea piciorului, să nu te strângă sau să pună presiune pe degetele de la picioare. Este bine să optezi pentru încălțăminte din piele naturală sau ecologică, care va permite circulația aerului și va permite piciorului să respire. Evită pantofii de tip stiletto sau prea ascuțiți în față, întrucât vor afecta unghiile și vor cauza unghii încărnate. Pentru confortul tău alege pantofii sport, încălțămintea cu toc gros și stabil sau balerini pentru damă de la ePieleNaturala.ro, pentru a menține sănătatea picioarelor și a avea un pas încrezut și grațios.

      Poartă șosete din materiale naturale

      Calitatea șosetelor este extrem de importantă pentru pielea picioarelor. Acestea trebuie să fie din materiale naturale, precum bumbac sau lână, astfel încât să permită respirația piciorului și evaporarea transpirației. În plus, când alegi șosete lungi, asigură-te că nu sunt prea strânse pe picior și nu-ți afectează circulația sanguină.

      Ai grijă la calitatea unghiilor de la picioare

      Unghiile picioarelor necesită o grijă deosebită pentru ca acestea să arate sănătoase. Dacă alegi o încălțăminte prea strânsă sau prea îngustă, va fi prea multă presiune pe unchii și ar putea sî te confrunți cu problema unghiilor încărnate, adică acestea vor crește în piele, vor fi prea groase și îți pot provoca dureri sau disconfort. De asemenea, este important să le tai corespunzător, adică până la nivelul pielii, pentru a nu simți disconfort.

      Ridică picioarele deasupra nivelului inimii

      Zilnic picioarele depun un efort imens pentru a corespunde tuturor nevoilor tale. Pentru a îmbunătăți circulația sângelui și pentru a ajuta la dezumflarea picioarelor, este recomandat să faceți un simplu exercițiu de ridicare a picioarelor deasupra nivelului inimii. Fie că le sprijini de un perete, de canapea sau de orice alt suport, ridică-le cel puțin de două ori pe săptămână timp de 5-10 minute. Astfel, se va îmbunătăți circulația sanguină și vei preveni apariția varicelor.

      Curăță și hidratează pielea picioarelor

      Dacă mâinile le speli și le hidratezi cu o cremă cel puțin o dată pe zi, atunci picioarele tale merită aceeași îngrijire. După ce ai descălțat pantofii, spală picioarele într-o cadă cu sare de mare și hidratează-le cu orice cremă pe care o ai. În plus, pe timp de vară, hidratarea este mai mult decât necesară, având în vedere că sunt expuse des la soare.

       

      Așadar, membrele tale inferioară merită toată grija și atenția ta la fel ca orice parte a corpului. La fel, picioarele curate și îngrijite vor arăta estetic și vei purta cu ușurință pantaloni scurți, fuste și pantofi pe toc.

      S-a înființat Comisia locală pentru spații verzi

        Odată cu aprobarea Regulamentului spațiilor verzi, Consiliul Local a înființat și Comisia locală pentru spații verzi.

        Comisia este compusă din 3 funcționari, inspectorul Viorel Albu și peisagista Alexandra Alexiu din cadrul Secției Spații Verzi, Cristian Ciortan de la Compartimentul GIS al Direcției Urbanism, respectiv 2 reprezentanți ai societății civile, prof. Lucian Șerban (Verde de Bacău) și Ion Holban (Agent Green).

        „Comisia locală pentru spații verzi va aviza lucrările de amenajare și completare a spațiului verde, va propune lista arborilor cu valoare estetică și/sau istorică ce trebuie protejați, va aproba cererile de amenajare și întreținere a spațiilor verzi în parteneriat, va autoriza solicitările de toaletare și doborâre a arborilor și va întocmi planul de tăieri în ordinea urgențelor”, a declarat viceprimarul Cristian Ghingheș.