Modul în care sunt gestionate deșeurile spune multe despre gradul de civilizație al unei comunități. Iar noi trebuie să recunoaștem că avem o problemă serioasă la acest capitol. S-a dezbătut problema pe toate fețele, s-au perindat pe la televizor specialiști care să ne școlească, s-a investit în utilaje și gropi ecologice de gunoi.
Și cu toate acestea, nu reușim să urcăm pe o treaptă superioară, să evoluăm la acest capitol. Nu am reușit să facem nici acum colectare selectivă, UE ne trage de urechi din cauza asta, ba am reușit performanța să plantăm gropi de gunoi în cele mai neașteptate locuri, cum a fost cea din vârful muntelui, într-o zonă naturală de o rară frumusețe. Ne dăm cu stângul în dreptul în problema gunoaielor și, cum bine remarca un cititor, nu e vorba doar despre lipsa de civilizație, dar și de birocrație sau tarife exagerate.
E simplu să umpli portbagajul cu gunoi și să îl arunci pe gârlă; e ușor să bagi gunoiul sub preș, e și gratis. Mulți dintre noi procedează astfel și aparent o fac chiar cu multă plăcere, în ideea că sigur se găsește cineva să și adune în urmă. Sună pompos formularea „management integrat al deșeurilor”, dar nu pare să fie decât o vorbă goală, din moment ce avem probleme în a deschide gropi ecologice conforme din toate punctele de vedere. În plus, când vine vorba despre pus mâna la treabă în această problemă, autoritățile, în buna noastră tradiție, își pasează răspunderea, ca să își facă viața cât mai ușoară.
Despre cât de mult ne preocupă problema deșeurilor se poate lesne observa pe malurile râurilor, lacurilor, la marginea orașului, ba chiar și în buricul târgului, cum ar fi pe strada Nicu Enea. Și în timp ce munții de gunoaie se adună, noi ne vedem în continuare de manifestări și simpozioane despre deșeuri, să dea bine la televizor.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
