Groapa de gunoi de lângă Lacul Bacău II

1

* de-a lungul digului Bacău II zac munți de gunoaie care strică aspectul uneia dintre cele mai pitorești arii naturale ale orașului * proprietarii ar trebui să își igienizeze terenurile, dar nimeni nu mișcă un deget

Băcăuanii ar trebui să se considere norocoși că au la mică distanță de centrul orașului Lacul Bacău II, cel aflat în amonte de Podul Șerbănești, un adevărat plămân al orașului, cu vegetație, floră și faună cum mulți poate ar vrea să aibă. Evident, așa ceva ar trebui prețuit, fiindcă este un loc de relaxare. Autoritățile și tot felul de somități ale urbei se întrunesc periodic și discută aprins despre cum vor să facă trasee de biciclete prin jurul lacului, să-l transforme în atracție de turism și agrement pentru locuitorii Bacăului. Arhitecții au proiecte grandioase de a orienta cumva orașul cu fața spre apă, că așa este în țările civilizate acolo unde există luciuri de apă urbane. Un elan uluitor și lăudabil, care însă a rămas doar la stadiul de vorbe și planuri pe hârtie.

Realitatea este cu totul alta și denotă de fapt ipocrizia celor care fac planuri marețe. Dacă iei la pas împrejurimile lacului îți dai seama că tocmai civilizația ne lipsește și că toate proiectele de care am amintit sunt doar visuri. Cel puțin pe latura dinspre cartierul Șerbănești, la baza digului, pe o mare distanță, zona este o hazna de toată jena. Pe acolo curge și un pârâiaș năpădit de vegetație, de munți de gunoaie, de câini pe jumătate putreziți și de orice altceva în afară de natura aceea frumoasă despre care ni se tot vorbește că trebuie protejată în beneficiul locuitorilor. Terenul plin de gunoaie pare al nimănui. Nici măcar al autorităților, care dacă și-ar face drum pe acolo, poate ar face ceva să igienizeze. Și nici pe malul dinspre autogară nu e mai bine, dar acolo, pe lângă gunoaie sunt și munți de moloz abandonat. Dar care laolaltă nu egalează dezastrul dinspre Șerbănești.
Teoretic, proprietarii terenurilor ar trebui să se îngrijească și de igienizarea acestora.

PUBLICITATE

“Digul și contracanalul (inclus în zona de protecție) aparțin Hidroelectrica, iar înspre coada lacului sunt diferiți proprietari, persoane fizice sau societăți comerciale. Are și municipalitatea teren, în zona bazei nautice”.
– viceprimarul Constantin Scripăț

De la Hidroelectrica, în a cărei “ogradă” este cea mai mare mizerie, ni s-a transmis clar că atâta vreme cât securitatea digului nu este pusă în pericol, nu se fac intervenții în zona de protecție.

Contactați pentru o opinie, reprezentanții Centrului Regional de Ecologie Bacău, custode al ariei naturale protejate Lacul Bacău II, au declarat că problema curățeniei nici pe areal, nici în afară, nu ține de ei. ”Curățenia intră în obligația proprietarului terenului, indiferent că acesta este public sau privat și indiferent dacă terenul face parte din aria naturală protejată. În cazul de față, canalul despre care se vorbește este în afara ariei dar, chiar dacă ar fi, obligația curățeniei în zonă aparține proprietarului. Noi când mergem și facem acțiuni de igienizare, o facem ca voluntari, în scop educativ, nefiind obligația noastră”, a spus Gabriel Grițcu, reprezentant CRE Bacău.

De la Primărie ni s-a comunicat că Direcția de Salubritate ar putea interveni în zonă, dar pe baza unor sesizări, care, deocamdată, nu există. Ce-i drept, Primăria a intervenit anul trecut cu utilaje pentru curățarea canalului și a zonei, dar la un moment dat s-a oprit și după aceea a urmat potopul de mizerie. De atunci și până acum, gunoaiele s-au tot adunat și se pare că nu sunt observate de nimeni. Ci doar de puținii băcăuani care ajung pe acolo amăgiți de vorbele “specialiștilor” care își dau cu părerea despre viitorul luminos al acestei zone cu un potențial ecologic uriaș, dar uitat mereu în paragină.

Film horror, în Comisia de Dialog Social

Plasticul distruge viața încet, dar sigur

Un material video prezentat de dr. biolog Oana Ristea, șef laborator ABA Buzău, cu tema „Apa și dependența de plastic”, a fost de natură să-i șocheze pe invitații Comisiei de Dialog Social de miercuri.

„Dintre toate obiectele care ne înconjoară, știți câte sunt de plastic?” a întrebat dr. Ristea. Foarte multe! Sticla, metalul, lemnul, ceramica au fost înlocuite cu materiale plastice, care sunt polimeri, unii foarte periculoși. Biberoanele, tacâmurile de unică folosință, PET-urile, conductele de apă conțin polimeri, iar efectele sunt diabetul, cancerul, sterilitatea, pubertatea precoce etc.

Oana Ristea a explicat că materialele biodegradabile au nevoie de 50, 450 sau 2000 de ani ca să se descompună. „Opt miliarde de tone de deșeuri plutesc acum în oceanele lumii”, a afirmat biologul, ajutându-se de imagini. Invitații au văzut păsări moarte în gușa cărora au fost găsite rotițe de plastic, mâni de păpuși, și pești cu stomacul plin așchii de plastic.

„Marea insulă de deșeuri din Pacific”, pe care păsările au depus ouă din cauză că au confundat-o cu una naturală, are de două ori suprafața României. Și nu e singura! 267 de specii au avut de suferit din cauza poluării cu plastic. În partea a doua, Gh. Gavrilă, ABA Siret, a explicat care sunt rersursele de apă ale României, cum sunt monitorizate și protejate acestea.

Județul Bacău are 6,86 miliarde mc de apă, iar „acestea au o stare ecologică bună, cu excepția Tazlăului Sărat și Slănicului”, a afirmat Gh. Gavrilă. S-a vorbit despre inundații, despre pagubele pe care le-au provocat, dar și despre măsurile de prevenire, programul de prognozare WATMAN și existența echipelor de intervenție rapidă. Tonul părea a fi mai optimist, dar dr. Antoaneta Dobreanu, DSP Bacău, a vrut să știe dacă se face ceva serios pentru a preveni inundațiile „căci de ploua va mai ploua”. Se face, există proiecte mari, „dar până atunci batem clopotele și alungăm norii”, a fost concluzia dr. Dobreanu. (Silvia Pătrășcanu)

Despre colectarea selectivă

În acest context al deșeurilor din Bacău, este de amintit și o altă problemă ce ține de așa-numita civilizație a gunoaielor, în afară de cea a abandonării resturilor la intâmplare. Este vorba despre colectarea selectivă a deșeurilor, care de fapt a început în oraș, deși nu se prea vede.

“Există de mai multă vreme amplasate în diferite locuri pubele colorate destinate depozitării hârtiei, pet-urilor și sticlei. Dar a le depozita selectiv deșeurile depinde de cetățeni. De la platforme, de unde mașinile de salubritate le ridică la grămadă, gunoaiele sunt apoi selectate într-o unitate specială a SOMA, hârtia și pet-urile sunt balotate și expediate spre diferite unităti de prelucrare”, spune Gheorghe Maftei, director in cadrul SOMA, responsabil cu salubritatea. (O.P.)


Raspunderea juridica a comentariilor revine in totalitate autorilor. Inainte de a comenta, cititi Standardele comunitatii! Nu vom accepta comentariile rasiste, xenofobe, care indeamna la ura sau care incita la violenta. In cazul in care considerati ca un comentariu deja aprobat ar trebui eliminat, va rugam sa ne instiintati folosind acest formular.

1 COMENTARIU

  1. Alo, cei de la Protectia mediului stiu sa citeasca? Sau au senzatia ca sunt platiti doar pt a incurca lumea atunci cand e nevoie de semnaturi pe avize?? Se demonstreaza din nou competenta angajatilor bacauani. Asa e cand te angajeaza tata/soacra…

LĂSAȚI UN MESAJ