Europarlamentarul Dragoș Benea a fost desemnat de Biroul Permanent Național al PSD să coordoneze implementarea reformei privind reorganizarea administrativ-teritorială și comasarea comunelor mici, de până la 1.500 de locuitori. Social-democratul susține că România nu mai poate amâna o reformă discutată de peste două decenii și avertizează că schimbările din politica europeană vor pune presiune suplimentară asupra administrațiilor locale mici.
Dragoș Benea anunță că va coordona, în cadrul PSD, demersul privind reorganizarea administrativ-teritorială, inclusiv comasarea comunelor cu populații de până la 1.500 de locuitori. Potrivit acestuia, reforma este discutată în România de cel puțin 20 de ani, însă clasa politică a avut „restanțe semnificative” în ceea ce privește punerea ei în practică.
„Presiunile socio-economice și demografice tot mai accentuate ne forțează să ne adaptăm noii realități”, afirmă Benea, care consideră că reorganizarea nu ar trebui să se limiteze la comunele foarte mici.
430 de localități au sub 1.500 de locuitori
Argumentul principal invocat de Dragoș Benea este situația demografică a administrațiilor locale.
Conform cifrelor prezentate de acesta, aproximativ 430 de localități din România au mai puțin de 1.500 de locuitori, în timp ce aproximativ 2.400 de comune au sub 5.000 de locuitori.
Situația este problematică și în cazul orașelor. Din cele 216 orașe ale României, 119 nu mai ating pragul legal de 10.000 de locuitori, ceea ce reprezintă aproximativ 55% din total.
În opinia lui Benea, aceste cifre ar trebui să determine o abordare mai ambițioasă a reorganizării administrative, dincolo de simpla comasare a comunelor cu populații foarte mici.
Banii europeni, un argument pentru reorganizare
Dragoș Benea leagă reforma administrativă și de schimbarea priorităților Uniunii Europene pentru următorii ani.
Social-democratul, care conduce la Bruxelles Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) a Parlamentului European, susține că viitorul cadru financiar multianual 2028-2034 va pune un accent mai mare pe domenii precum industria de apărare, reziliența infrastructurilor critice – apă, energie și comunicații – și inovarea, inclusiv cea asociată domeniului militar.
În acest context, Benea consideră că administrațiile locale mici ar putea avea dificultăți în a atrage fonduri europene în condițiile în care resursele destinate reducerii decalajelor de dezvoltare vor fi mai limitate.
„Este foarte, foarte puțin probabil ca localitățile mici să mai fie eligibile la finanțări europene ca până de curând”, susține senatorul.
În opinia sa, investițiile europene vor trebui să aibă o adresabilitate cât mai largă și să deservească un număr cât mai mare de beneficiari, în special în regiunile de frontieră ale Uniunii Europene.
Termen pentru reforma administrativă: martie 2027
Benea consideră că termenul anunțat de președintele PSD, martie 2027, pentru asumarea răspunderii pe reforma administrativă este unul realist.
El susține că subiectul a fost readus pe agenda Ministerului Dezvoltării și că există premise pentru ca reforma să fie, de această dată, tratată cu mai multă seriozitate.
Pentru senatorul băcăuan, însă, reorganizarea nu trebuie redusă la o simplă operațiune administrativă sau la comasarea unor comune.
„Prezentul ne presează să acționăm într-o manieră pragmatică și decisivă”, afirmă Benea, care consideră că România trebuie să-și regândească modul de funcționare administrativă în raport cu realitățile demografice, economice și cu noile priorități europene.
„Nu mai putem merge înainte în formatul administrativ epuizat de conținut în care încă mai funcționăm ca țară”, este concluzia lui Dragoș Benea.
Reorganizarea administrativ-teritorială este una dintre reformele discutate de mai multe guverne în ultimele două decenii, fără ca România să fi ajuns până acum la o restructurare de amploare a actualei împărțiri administrative.
