Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Aproape complet, despre… complet
Recurs la etimologie
Se impune să mergem către verbul din limba latină compleo, -ere, -plevi, -pletum „a umple”, de unde forma ultimă (participiul) a generat adjectivul completus, -a, -um. O întâlnim astfel la Nicolae Bălcescu, în Istoria românilor sub Mihai Vodă Viteazul (1878).Sensuri
Multă vreme a trăit ca adjectiv (şi adverb),...
A (o) pune de mămăligă
De la plus, la minusÎntr-o vreme când în satele din România pâinea era o raritate absolută, s-a construit expresia în varianta ei pozitivă şi mutată ca atare în literatură: „Ia grăbeşte, Irino, de fă focul şi pune de mămăligă” (Paul Bujor). Ar fi trebuit să mai treacă ceva vreme...
O tristă amintire
„Evenimentul” şcolăresc al anului trecutÎn februarie 2018 a avut loc simularea examenului de bacalaureat, o bine-venită cale de a-i obişnui pe adolescenţi cu rigorile acestui sistem de evaluare. Pentru prima oară însă, după ani buni, proba de limba şi literatura română nu mai cuprindea cerinţe din domeniul lingvisticii, ci...
Un prieten, peste timp, al limbii şi culturii române – Yin Yuguo
Din îndepărtata Eladă, ţara muzelor...Teatrul Naţional Radiofonic pentru Copii a difuzat pe 3 mart. a.c., pe R.R.C., o dramatizare parcă anume pentru a ne aminti de tot mai dragul nostru pământean – „Daphne, fata negustorului cea isteaţă”, de Maurice Baring. Pornit peste mări şi ţări, tatăl tinerei i-a promis...
Atenţie la vise!
Fără ghicitoare...Se înţelege că nu ne arătăm interesaţi de înţelesurile ascunse ale imaginilor care ne însoţesc somnul, ci de comportamentul încă nefixat al pluralului unui substantiv deosebit de comun. Aşadar, vise sau visuri?Să deschidem carteaNu ne ducem foarte departe în timp şi consultăm prima ediţie a DOOM-ului, cea din...
Despre limba maternă
De două deceniiZiua de 21 februarie a fost proclamată de Conferinţa Generală a UNESCO, în noiembrie 1999, drept Ziua Internaţională a Limbii Materne. După un deceniu, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluţie menită „să promoveze conservarea şi protecţia tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”. Limba maternă este...
Văz şi auz
„LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ”. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, Pimen, întrebat de un elev ce disciplină să înveţe pentru a deveni preot, a răspuns: „Limba română!” Şi nu pentru că preotul militar şi poet Al. Mateevici ar fi continuat cu „Limba vechilor cazanii”.CONSTANTIN PLATON, AZI. Am ascultat cu plăcere microrecitalul...
Nu pentru toţi: compliant, complianţă
Sfatul celui mai de susS-a petrecut pe 30 ian. a.c. De la ora 8 un post de televiziune din Capitală anunţa pe crowl moartea unui tânăr chinez îndrăgostit de Eminescu. Atât mi-a trebuit: am rămas în faţa micului ecran până spre ora 12, când în sfârşit a fost prezentată...
Român(i)a lui Yuguo Yin
Sens unic – legendaTrecerea meteorică prin viaţă a adolescentului chinez (2002-2019) a produs fiori şi a generat interpretări diverse. Ceea ce este cert este că Yuguo Yin s-a îndrăgostit pătimaş de România şi că şi-a pus în mişcare toată energia pentru a împlini cerinţa primordială – asimilarea limbii române.Parcurs...
Iaşiul sau Iaşul?
Dilemă vecheDacă am desena o hartă a repartiţiei celor două forme pe teritoriul României, am fi obligaţi să marcăm zona judeţului Iaşi (de fapt, a municipiului) ca promotoare a variantei fără i (Iaşul) şi cea a restului ţării, unde ar trebui să existe forma cu i: Iaşiul. Curios...
Văz şi auz
Da, Târgu-Ocna!
Ne stau alături, printre mulţi alţii, un publicist şi un prozator. În revista „Sportul băcăuan”, Romulus-Dan Busnea scrie mereu cu â şi cu cratimă, ca în acest titlu: „Echipa S.N.A.P. Târgu-Ocna, pe podiumul întrecerilor sportive”, dar şi în interiorul articolului. Slănicean fiind, trece obligatoriu prin oraşul-staţiune către...
Limba – parte a culturii naţionale
Uităm?
Sunt deja câţiva ani de când celebrăm, în general în condiţii de normalitate, Ziua Culturii Naţionale. Vorbim despre valoarea literaturii (poate ar mai trebui făcut ceva pentru băgarea în seamă a creaţiei populare, cu ţintă pe rostul acesteia în clădirea literaturii culte), despre personalităţile care ne-au dat identitate spirituală...
Gramatică pentru toţi? O instituţie cu personalitate
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1860) îşi respectă statutul de cea mai veche instituţie de învăţământ superior din ţară. Cum bine i se şade unei unităţi academice, înainte de toate se află cercetarea ştiinţifică, iar domeniile în care s-au afirmat profesorii ieşeni sunt atât cele tradiţionale, cât şi...
De ce e corect „președinție”
Un cuvânt de actualitateCum se știe, de la 1 ianuarie 2019, România a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru prima oară de la integrarea țării noastre în structurile comunitare. Cuvântul-țintă a alternat, în comunicatele de presă, cu „șefia”, „cârma”, „conducerea”, care nu pun probleme ortografice.
Primul...
