Româna pentru toți
De ce româna actuală are nevoie de limba latină (II)
Să învăţăm din orice!
Avem, la trecerea în viaţă, printre multe altele, o călăuză lirică: Rudyard Kipling, cu al său îndemn: „Învaţă”. Apele, flăcările, umbra, stânca ori mai apoi soarele, piatra şi vântul, într-un cuvânt natura ne este povăţuitor. Rezumativ, folkiştii noştri au redenumit textul din norvegiană fără a renunţa la directeţea conţinutului, îndeosebi pentru tineri: „Învaţă de la toate”.
V-aţi...
De ce româna actuală are nevoie de limba latină
O întrebare-răspuns
Nu e cazul să repetăm date ştiute de toată lumea: limba română este...
Cuvânt şi destin – Aurel Stanciu
De când cuvântul?
De mult. Una dintre cele mai vechi şi mai pline de învăţătură...
Pentru stilistica limbii române
Se numeşte Emil Leahu (18 ian. 1925, Bacău – 15 nov. 2002, Piatra-Neamţ) şi...
Dincolo de jocul de cuvinte
Lumea, la solstiţiul de iarnă din 1924
Ediţia din 21 decembrie (nr. 8) a revistei...
Pol al cultivării limbii române
Etichetă cu vechimeA primit-o Universitatea „Vasile Alecsandri” în ceas de sărbătoare, la început de decembrie 2021, fără să aibă aerul unui gest convenţional. Aşadar, s-a spus, nu centru (acela este unul), ci punct sau pol al interesului pentru limba română la toate vârstele ei.De şaizeci de aniChiar de la...
Câte ceva despre termenii din etnologie
Evenimentul-provocareDe 17 ani, Asociaţia de Ştiinţe Etnologice din România (A.S.E.R.) organizează conferinţa anuală a membrilor ei, mereu cu câte o temă incitantă. În 2021 (24-26 noiembrie) s-a propus un subiect la ordinea zilei: „Terenuri, la vreme de criză”, despre care s-a discutat, online, din perspectiva specialiştilor din străinătate şi,...
Ştim să citim o cronică de spectacol?
De când e cerinţa?
Recunoaştem: nu e de multă vreme în bagajul de deprinderi cu care trebuie să încheie cineva gimnaziul, solicitarea fiind adresată (şi, după unii, mai potrivită) elevilor de liceu. Şi totuşi ea face parte din curriculumul la limba şi literatura română pentru clasa a VIII-a şi este...
Iar despre Grigore Gheba al gramaticii
ÎnceputurileDupă parcurgerea, în context instituţionalizat, a experimentului ştiinţifico-didactic de predare-învăţare a limbii române, Ştefania Popescu a publicat o „Culegere de exerciţii gramaticale, cu noţiuni de morfologie şi sintaxă” (Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1968; 494 de pagini; 80.000 de exemplare), adresată „în primul rând elevilor din şcoala generală de...
Din nou despre Grigore Gheba al gramaticii
Instruirea programată, în detaliuO puteţi recunoaşte după paravanul englezesc programmed learning şi promovează învăţământul individualizat. Există trei tipuri de instruire programată. Prima, liniară (fondată de B. F. Skinner în 1954), a fost gândită astfel: materia de însuşit este programată în numeroase secvenţe, respectând constant logica întregului. Primul pas parcurs...
Un Grigore Gheba al gramaticii
Comparație motivatăCriteriul pentru a-l pune pe cel mai cunoscut matematician alături de Ștefania Popescu (05.04.1942 – 02.11.2021) este unul cantitativ sau de durată. După cum acele culegeri de probleme de matematică erau cele mai răspândite în mediul școlăresc, de aceeași apreciere se bucura „Gramatica practică a limbii române, cu...
Teleşcoala noastră (XXII). Părăsiţi de toţi?
Abandon şcolarFără voia lor, acum fără vina cuiva, toţi (pre)şcolarii au intrat în vacanţă pentru două săptămâni. (Dă, Doamne, să fie doar acestea!) Ar fi trebuit pus între ghilimele cuvântul „vacanţă”, pentru că psihologic erau pregătite pentru aceasta doar grădiniţa şi clasele I-IV. Ceilalţi au rămas, teoretic, ancoraţi în...
Teleşcoala noastră (XXI). Sezon nou
Nevoia de sprijin TVMi s-a părut o veşnicie timpul scurs de la ultima ediţie a emisiunii „Teleşcoala” (12 iun. a.c.) până la prima din sezonul nou al TVR2. Se vede cu ochiul liber maturizarea proiectului pus la cale de Ministerul Educaţiei: au fost lărgite echipa de profesori – deşi...
Bacăul – excurs toponimic (II)
Varietăţi grafice (continuare)– italiană: Backo, Backou (1530), Bacho, Bachu (1588), Baco, Bacu (1588), Bachau (1599), Bachon (1599), Bacao (ante 1600), Bacono (1600), Bacovia (1600), Baccove (1604), Bachone (1604), Baccon (1606), Bacone (1606, 1608), Baccia (1607), Bachovia (1614), Baccovia (1615), Boscouio (1631), Bacau (1632), Baccau (1644), Bakovia (1645),...
Bacăul – excurs toponimic (I)
Cele ştiute
Cercetători, istorici, studenţi şi elevi curioşi să afle despre primele datări ale numelui de aşezare umană Bacău au avut la îndemână o lucrare apărută acum 30 de ani, la Editura Academiei Române. Se numeşte „Tezaurul toponimic al României. Moldova”, adică „Repertoriul istoric al unităţilor administrativ-teritoriale (1772-1988)” (Bucureşti, 1991),...
Văz şi auz
BARBARISM? POATE NU. De ceva vreme se caută un oponent al lui online, necesar la denumirea învăţământului normal, faţă către faţă. Sintagma este proprietatea limbajului religios, aşa că s-a pornit în cercetarea ofertelor limbii engleze, cu care româna are relaţii de subordonare… S-a ajuns la anglicismul on-site, cu sensul...
În trei rânduri
Româna literară de dincolo de Prut
E aceeaşi cu cea de dincoace de râul care încă separă două state româneşti. Nenumărate sunt dovezile, iar noi adăugăm una datată 17 septembrie 2021, când s-au rotunjit 140 de ani de la naşterea lui George Bacovia. A venit de la Chişinău Victoria Fonari,...
„Ce-a fost şi Bacovia decât un nume prin univers…”
Voce străină?Nu, e chiar vorba poetului, rostită în (auto)răspăr cu un an înainte de a trece în nemurire. Că e un nume de aur, o ştim cu toţii. L-a rechemat în secolul acesta Matei Vişniec: „Nu știu de ce au căzut doi meteoriți exact aici, la Bacău”. Mai precis:...
Să reşcolarizăm România?
De unde termenul?L-am pus în oglindă cu altul, prezent într-o lucrare cu un titlu fulminant: „Deşcolarizarea României”. Am privit-o ca obiect cultural (copertă, imagine de contact, editură – „Ideea europeană”, Bucureşti, 2020, colecţia „Istoria mentalităţilor”, cu recomandare de la Revista „Contemporanul”) şi o bănuiam o broşură cuprinzând opinii pe...
