Claudiu-Richard Târziu, europarlamentar ECR, critică proiectul bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034, acuzând Comisia Europeană de lipsă de realism economic, ignorarea agriculturii și transformarea decarbonizării într-o dogmă ideologică.
Comisia Europeană a propus un buget-record de aproape două trilioane de euro pentru perioada 2028–2034, menit să transforme Uniunea Europeană într-o putere verde, digitală și sigură. Însă, potrivit europarlamentarului Richard-Claudiu Târziu, în spatele acestor ambiții se ascund vicii de construcție și o lipsă de coerență strategică care pot submina chiar fundamentele Uniunii.
„Un buget impresionant ca dimensiune, dar viciat în concepție”
„Este un buget impresionant ca dimensiune, dar viciat în concepție. Dincolo de ambiție, documentul ignoră tocmai pilonii pe care se sprijină stabilitatea Uniunii: agricultura, coeziunea economică și realismul energetic”, a declarat europarlamentarul Richard-Claudiu Târziu.
Comisia încearcă să combine politica agricolă comună (PAC) cu politica de coeziune, două domenii diferite ca obiective și mecanisme. Rezultatul, spune Târziu, este o diluare a sprijinului pentru fermieri, într-un moment în care aceștia se confruntă cu costuri ridicate, secete repetate și presiunea standardelor de mediu.
„Securitatea alimentară este parte integrantă a securității strategice. Fără o producție agricolă viabilă, nici autonomia, nici reziliența Europei nu pot fi garantate. A trata agricultura ca pe o anexă a politicilor verzi este o greșeală politică și economică”, subliniază Târziu.
„Decarbonizarea s-a transformat din strategie în dogmă”
Tranziția verde, considerată esențială pentru viitorul Europei, a devenit, în opinia europarlamentarului, o formă de dogmă economică.
„Politicile de decarbonizare sunt tot mai rigide și bazate pe ținte utopice. În loc să fie o strategie de eficiență și modernizare, decarbonizarea a devenit un criteriu moral, aproape religios”, afirmă el.
Consecințele pot fi grave, avertizează Târziu: migrarea investițiilor către economii mai flexibile, precum SUA sau Asia, pierderi sociale în regiunile industriale și, în final, o idolatrizare a naturii, în locul unei folosiri echilibrate a resurselor.
Între apărare și hrană: o balanță dezechilibrată
Bugetul propus majorează consistent fondurile pentru apărare și securitate, o măsură justificată în contextul geopolitic actual. Totuși, Târziu atrage atenția asupra riscului dezechilibrului intern.
„O Europă care își neglijează autonomia alimentară nu este o Europă sigură. O criză alimentară ar paraliza continentul mai repede decât o criză militară. Dacă UE alocă zeci de miliarde pentru apărare comună, dar reduce sprijinul agricol, apără o Europă care nu se mai poate hrăni singură”, avertizează el.
Un buget nerealist și suprasolicitat
Proiecția de aproape două trilioane de euro se bazează, potrivit europarlamentarului, pe ipoteze nerealiste: creștere economică constantă, venituri noi din taxe verzi și cooperare deplină între statele membre.
„Fără surse proprii reale – cum ar fi o cotă garantată din veniturile ETS și CBAM – întregul sistem se sprijină pe contribuțiile naționale, deja contestate de mai multe state. Consensul politic devine tot mai greu de obținut”, explică Târziu.
Propuneri pentru un buget realist și eficient
În viziunea europarlamentarului, o corectare a direcției este posibilă prin cinci măsuri concrete:
-
Separarea clară a politicii agricole de cea de coeziune.
-
Tranziție verde rațională, adaptată la capacitatea reală a economiilor.
-
Crearea unor resurse proprii sustenabile, nu bazate exclusiv pe contribuțiile statelor.
-
Revizuire automată a bugetului la jumătatea perioadei (în 2031).
-
Prioritizarea investițiilor în infrastructura energetică, industrială și agricolă.
„Europa are nevoie de realism, nu de retorică”
În concluzie, Richard-Claudiu Târziu consideră că bugetul 2028–2034, în forma sa actuală, exprimă o viziune ambițioasă, dar ruptă de realitate.
„O Uniune care vrea să fie simultan verde, militar puternică și social egalitară riscă să nu fie nici una dintre acestea. Trebuie să repunem omul în centrul politicilor europene. Doar așa putem construi o Uniune viabilă, care nu trăiește din iluzii, ci din rezultate”, a conchis europarlamentarul.
