Buserica Armeană din Bacău este încă un obiectiv istoric dispărut din zestrea istorică a Bacăului, dar a cărui imagine a fost reconstituită de arhitectul Alexandru Șerban Bălan cu mijloace specifice tehnologiei IT. Cititorii ziarului nostru au putut vedea, recent, o suită de imagini din diferite unghiuri ale fostei Stații de cale ferată (Gara Bacău) și ale fostului Cinema Muncitorul.
Biserica Armeană din Bacău – aflăm din documentarul postat de colecționarul Mihai Ceucă pe blogul „Bacău… Addenda monografiilor. Vol. 4-Biserica Armeană” (http://bacauepocavol4.blogspot.ro/ ) – a fost construită începând din 1848 de comunitatea armeană în zona situată între Centrul orașului și Gară, pe unde trecea și fosta Stradă Armenească, acum Strada Ioniță Sandu Sturza. Terenul bisericii se afla pe locul aflat vizavi de fosta Casă a Modei, pe care acum sunt construite blocuri de locuințe și vile.
Biserica era considerată o perlă a arhitecturii locale, un edificiu de mari proporții, la care construirea căuia a contribuit cu 200 de galbeni chiar domnitorul Mihail Sturdza – cum spune Ortensia Racoviţă în “Dicţionarul geografic al judeţului Bacău” din 1895. Afectată la cutremurul din anul 1940, biserica a fost declarată inutilizabilă.
În zonă, noua orânduire instaurată după 1944 a aplicat propriile ei planuri de sistematizare urbană, dar clădirea bisericii a rămas în picioare. Cutremurul din 1977 i-a măcinat, însă, turlele, iar toată construcția devenise o ruină. În scurt timp s-a luat de acolo tot ce se mai putea recupera – scrie Mihai Ceucă în documentarul său. În octombrie 1977 terenul era deja nivelat.
Alexandru Bălan lucrează și la imagini ale fostului Ateneu băcăuan și la cele ale fostului Turn al Pompierilor din urbe.
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
