„Am deosebita placere de a va invita, sâmbata, 1 noiembrie, ora 17, la TRAPPED, o lansare de carte atipica a volumului «Caruselul cu hamsteri», in club The Stage. Adrian Jicu.” Acesta este mesajul de pe telefon. Intre timp, am primit si cartea. De obicei, am invatat de la criticul Constantin Calin, la o lansare de carte imi pun cravata.
Sâmbata, când am plecat la The Stage, m-am gândit sa o las in sifonier. In club, atmosfera ca dupa un taifun: o dezordine organizata, hârtii pe jos, scaune distruse etc., etc. Protest. Am zis ca am gresit sala, insa, dupa ce i-am vazut la intrare pe dramaturgul Viorel Savin, poetii Ion Tudor Iovian, Ion Fercu, Gelu Fulga, Dan Petrusca, Val Manescu, „persanul” Gheorghe Iorga, criticul literar Marius Manta, ziaristii de la Ateneu, Violeta Savu si Stefan Radu, m-am lamurit ca am bine nimerit. In doar 10 minute, clubul era full.
Multi tineri, „generatia fara vârsta”, aveam sa aflu. „Atipicul” si-a intrat in rol. Lansarea unei carti de critica literara a debutat cu…poezie, o poezie „atipica”, actrita Noemi Eliza Judeu, invataceii Ionut Popa si Alina Chiriac, pe fundal de clinchet de pahara, „au pus in scena” versuri scrise de Adrian Cretu, Bogdan G. Stoian, Ion Tudor Iovian. Tare. Viorel Savin nu scoate o vorba, vrajit, se pare, de „eveniment”.
Pe fundal, artistul plastic Dragos Burlacu picteaza „in direct” portrete feminine. Madalina Rotaru face o prezentare nonconformista a volumului lui Adrian Jicu: „Caruselul cu hamsteri”. Ne aseaza pe masa, frumos ambalate, idei, apeluri umanitare, ceva despre comunitate si rolul ei, si rolul „generatiei fara vârsta”. Cartea lui Adrian Jicu nu cuprinde numai „decupaje din literatura postbelica”, este o carte de portrete, de oameni, cu oameni, „ei sunt aici, in sala”.
Mi-a placut: „Schimbarea este in noi, nu o putem cere doar de la altii”. Aplauze. Mai suna un telefon, mai bem o bere. Urmeaza prezentarea „conformista”. Sa nu uitam de ce am venit. Marius Manta ne introduce in „malaxorul” creatiei lui Adrian Jicu. Citeste. Ne priveste insistent prin perdeaua de fum. Dragos Burlacu este chemat la scena. Frumos. Adrian Jicu ne spune cum s-a plictisit el de lansarile cu staif. Multumeste.
Ne multumeste. A fost tare. Il chestionez pe Gheorghe Iorga: „Ce sa-ti spun, omule! A fost un soi de «iesire» a criticii literare, un gen inaccesibil publicului larg, din carte. De aceea, cred ca cele doua moduri de prezentare, unul impresionist (Madalina), care vine, sa zicem, in urma primei lecturi, si cel avizat (Manta), au creat o stare de mijloc, o critica care merge foarte bine la public. A fost un «concert» de critica, poezie, pictura, actorie, regie, care ne-a transpus intr-un experiment artistic, ceea ce ne-a creat impresia, ne-a convins ca se poate intelege literatura si pe o asemenea scena, intr-un asemenea cadru. Interesant. Mi-a placut.” La bar, era aglomeratie.
