A7 a ajuns la Bacău. Autostrada scurtează distanțele, schimbă harta logistică a Moldovei și poate face din județ un nod regional important. Dar infrastructura, oricât de necesară ar fi, nu aduce singură fabrici, locuri de muncă și investiții. Întrebarea reală este dacă Bacăul va ști să transforme un avantaj geografic într-unul economic.
Ani la rând, autostrada a fost pentru Bacău aproape sinonimă cu speranța. Ea a stat în spatele explicației pentru care județul a pierdut investiții, companii și oameni în fața unor zone mai bine legate de restul țării. De fiecare dată când se discuta de ce Bacăul nu mai e „locomotiva Moldovei“ de altădată, lipsa unei conexiuni rapide cu Bucureștiul și cu vestul apărea printre primele argumente.
Acum scuza aceasta a căzut. A7 există. Și odată cu ea vine o întrebare mai incomodă decât cea pe care ne-am pus-o în ultimii douăzeci de ani: ce facem cu autostrada? Pentru că o autostradă nu e o politică economică. E doar terenul pe care o politică economică bună poate construi ceva.
A7 schimbă poziția Bacăului pe hartă
Geografic și logistic, avantajul e destul de limpede. Județul stă într-un punct strategic al Moldovei, iar legătura rapidă spre sud și, în perspectivă, spre nord și vest îl poate face important pentru transportul de mărfuri și distribuția regională. Pentru o firmă, diferența dintre un drum național aglomerat și o autostradă nu înseamnă doar câțiva kilometri în minus. Înseamnă timpi previzibili, costuri mai mici, acces mai rapid la piețe și lanțuri de aprovizionare mult mai ușor de organizat. Prin urmare, Bacăul poate deveni mai atractiv pentru industrie, logistică și distribuție.
Există însă un paradox care nu trebuie ignorat: un drum mai bun nu garantează că banii se vor opri în oraș.
Autostrada poate aduce dezvoltare, dar poate și ocoli orașul
Să luăm o firmă din Iași care ajunge acum la București cu o oră mai repede datorită A7. E o veste bună pentru Moldova, dar nu neapărat și pentru Bacău. La fel, o companie bucureșteană poate livra mai repede în Moldova fără să-și deschidă vreo fabrică, vreun depozit sau vreun birou aici. Autostrada înlesnește circulația oamenilor, a mărfurilor și a capitalului, dar capitalul nu e obligat să rămână acolo unde găsește asfalt. Bacăul trebuie să-i dea un motiv să se oprească.
Poate că aceasta e cea mai importantă schimbare de perspectivă pe care o aduce A7. Până acum spuneam: „n-avem autostradă, de aceea nu vin investitorii“. De acum, explicația nu mai poate fi atât de comodă.
Bacăul are antreprenori, dar îi lipsește încă ecosistemul
Județul nu pornește de la zero. Are companii locale puternice, antreprenori care au clădit afaceri serioase, industrie, agricultură, servicii, comerț și un sector IT cu potențial de creștere. Are Aerostar, unul dintre numele industriale importante ale zonei, are Universitatea „Vasile Alecsandri“, învățământ tehnic, aeroport și o tradiție industrială pe care multe orașe din regiune nu o au.
Problema e că toate acestea nu funcționează încă bine împreună. Bacăul are piesele unui ecosistem economic, dar nu și ecosistemul. A7 poate fi cea care le leagă, însă pentru asta e nevoie de mai mult decât asfalt.
Ce trebuie să existe în jurul autostrăzii
Un investitor nu vine doar pentru că vede pe hartă indicatorul „A7“. Vrea să știe unde poate construi, dacă există terenuri și utilități, cât durează să obțină autorizațiile, dacă găsește oameni calificați, cât costă energia, unde sunt furnizorii și cum își transportă marfa. Vrea să știe și dacă angajații lui vor găsi aici servicii bancare, educaționale și medicale suficiente. Cu alte cuvinte, el cumpără un ecosistem, nu o bucată de asfalt.
De aceea, A7 ar trebui să fie coloana vertebrală a unei strategii economice mai largi. Bacăul are nevoie de zone industriale și logistice pregătite pentru investiții, cu terenuri, utilități și acces rapid. Are nevoie de o legătură mai strânsă între firme și școli, de calificări potrivite pentru industria care ar putea veni, de folosirea mai bună a aeroportului și a rețelei rutiere existente. Și are nevoie să vadă A7 nu doar ca pe un drum care trece prin județ, ci ca pe o infrastructură în jurul căreia se poate construi o economie.
Legătura cu Piatra Neamț poate conta la fel de mult
Un alt element important este conexiunea cu nord-vestul Moldovei. Drumul expres Bacău–Piatra Neamț poate schimba serios raportul dintre cele două județe și poate lărgi aria economică a Bacăului. În loc să privim Bacăul, Neamțul și Vrancea ca piețe separate, infrastructura permite apariția unei piețe regionale a muncii, a serviciilor și a producției. Cineva poate locui într-un județ, lucra în altul și face naveta zilnic pe drumuri rapide. O firmă poate avea producția într-o localitate, depozitul în alta și clienți în toată regiunea. Asta înseamnă, în fond, dezvoltare regională.
A7 poate accelera și ce nu ne dorim
Mai e însă și partea neplăcută. Oamenii vor putea pleca mai ușor, firmele vor putea lucra mai comod din alte orașe, iar capitalul se va muta mai repede. Un tânăr din Bacău va ajunge mai repede la București, Brașov sau Cluj, dar asta nu înseamnă că va rămâne aici. Infrastructura bună poate chiar adânci diferențele dintre regiuni, dacă orașele mai puțin pregătite nu știu să o folosească. E unul dintre paradoxurile dezvoltării: drumul care te leagă de lume îți poate grăbi și pierderile, dacă lumea are motive mai bune decât tine să atragă oamenii și banii.
Din acest motiv, succesul A7 nu se măsoară doar în kilometri de autostradă sau în numărul de mașini care circulă pe ea. Se măsoară în ce se întâmplă în jurul ei.
Cum vom ști peste cinci ani dacă A7 a funcționat
Câteva cifre simple ne-ar spune destul. Câte investiții industriale noi au venit în județ? Câte locuri de muncă bine plătite s-au creat și au crescut salariile? A crescut numărul firmelor? Au apărut centre logistice și de producție, iar exporturile au urcat? Populația activă a crescut sau scade în continuare? Câți tineri care ar fi plecat au ales să rămână? Cât capital privat s-a atras?
Acestea vor fi adevăratele statistici ale A7, nu numărul de kilometri construiți.
Autostrada nu e destinația
Bacăul a primit, în sfârșit, infrastructura pe care a așteptat-o generații întregi, și asta e o oportunitate uriașă. Dar oportunitatea și rezultatul sunt lucruri diferite. A7 poate face din Bacău un hub economic al Moldovei, poate atrage industrie, logistică, investiții și oameni și poate întări rolul orașului de centru regional. Dar poate rămâne și doar o autostradă care traversează județul, pe care trec milioane de tone de marfă între alte regiuni.
Diferența n-o va face asfaltul, ci ceea ce construim în jurul lui. Bacăul nu mai poate spune că a rămas în urmă fiindcă n-are autostradă. Autostrada a venit, iar de aici începe, de fapt, partea grea.
Întrebarea nu mai este „când vine A7?“. Întrebarea este: ce facem cu ea?
