,,Un altar la care mă înclin nevolnic”

O prietenă mă întreabă sarcastic: ,,Nu credeți că este prea mult ca să vă emoționați (unii, doar oficial) o singură dată pe an? Repere… Acum 107 ani, Conferința Internațională a Femeilor Socialiste a hotărât: 8 Martie este „Ziua internațională a femeilor”.

Un an mai târziu: un milion de femei din Europa manifestau pentru aceeași idee. 1921 (horribile dictu, veți zice), Lenin a decretat: 8 Martie, Ziua Femeilor. 1977: Națiunile Unite declară 8 Martie ca fiind Ziua Internațională a Femeilor. Vreo 60 de țări sărbătoresc această zi.

În unele țări este chiar o zi liberă, fără trudă. Și pentru bărbați… Chinezii, generoși, au acordat doamnelor liber (după-amiază). Vedete ale democrației – S.U.A., Canada, M. Britanie, Germania, Franța, Spania, Japonia – nu se regăsesc pe lista țărilor care sărbătoresc ziua aceasta.

Dincolo de minunatele vorbe, uneori… anuale, ale multor bărbați există încă o anumită înverșunare mentală cuibărită aiurea. Aminteam, recent, într-un alt context, că în 1919, Gazeta Transilvaniei nota: „…mulți adversari ai emancipării femeii susțin (…) că femeia are capul și creierul mai mici decât bărbatul și de aceea nu-l va putea egala niciodată”.

După aproape o sută de ani, toate acestea nu sunt, pentru mințile normale, decât elucubrații. Iată însă că în acest martie 2017 un europarlamentar polonez a cuvântat: ,,Desigur, femeile trebuie să câștige mai puțin decât bărbații, pentru că sunt mai slabe, mai mici și sunt mai puțin inteligente”.

Acestui hârb mental îi arunc în obraz vorbele unui grozav admirator al genului feminin, inimitabilul Emil Brumaru. Femeia, zice el, este ,,o mireasmă echivocă, și paradisiacă și infernală, ce-ţi umple sufletul şi casa…”, „îndumnezeiește viaţa obtuză” a bărbaților, este „un altar (…) la care mă închin nevolnic, e un ultim dar al lui Dumnezeu”. Femeile, conchide ieșeanul, ,,sunt însăși IUBIREA, însăşi POEZIA”.

Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității"