Semănătorul a ieşit să semene

Parabola Semănătorului aseamănă vestirea Cuvântului lui Dumnezeu cu plantarea seminţelor. Seminţele cad pe diferite tipuri de pământ: bătătorit, pietros, între spini şi pământ bun. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem astăzi este: Ce fel de pământ sunt eu pentru Cuvântul lui Dumnezeu? Sunt ca pământul bătătorit, unde sămânţa nu poate nici măcar intra, sau ca cel pietros unde sămânţa nu prinde rădăcini, sau ca cel cu spini unde Cuvântul lui Dumnezeu este în cele din urmă înăbuşit, sau pământ bun, care aduce rod bogat? Cum pot eu îmbunătăţi dispoziţia inimii mele pentru ca acest Cuvânt al lui Dumnezeu să poată să aducă rod în viaţa mea?

Fiecare Evanghelie proclamată este o sămânţă care are menirea să rodească. Este bine să luăm aminte la faptul cum semănătorul aruncă sămânţa cu atâta dărnicie în diferite locuri prielnice şi neprielnice recoltei. Aceasta dovedeşte că Dumnezeu, având totul la dispoziţie, oferă totul cu dărnicie şi carite. Dintr-un alt punct de vedere, putem observa cum semănătorul riscă să piardă mult, numai să obţină ceea ce vrea.

Sămânţa multă, aruncată în atâtea locuri diferite şi ostile vieţii arată amploarea jertfei semănătorului Cristos. Sămânţa este cu adevărat pierdută numai atunci când rămâne în pumnul strâns al semănătorului zgârcit care nu aruncă în brazdă de teamă să nu o piardă.

Încă să fim conștienți că omul este pământul care, fără suflarea lui Dumnezeu, fără acţiunea Duhului Sfânt, rămâne nerodnic. Pământul tare ca drumul pietros sau plin de spini este omul lipsit de acţiunea Duhului Sfânt.
Isus şi-a îmbrăcat învăţătura sa despre importanţa primirii cuvântului lui Dumnezeu în parabola atât de minunată a semănătorului. Parabola depăşeşte limita timpului prezent şi devine veşnic actuală; depăşeşte limita personală şi devine universală, este valabilă pentru fiecare om.

Dumnezeu ne va cere cont de felul în care am primit şi am colaborat cu sămânţa şi talantul primit. Hotărârea fermă de a face voia lui Dumnezeu în vieţile noastre este cea mai bună dispoziţie pentru a asculta şi înţelege Cuvântul lui Dumnezeu. Datoria noastră faţă de cuvântul lui Dumnezeu este să-l primim, să-i oferim inima ca loc prielnic pentru a se dezvolta şi a aduce roade îmbelşugate.

Pr. Richardo-Dominic Baciu, Biserica Romano-Catolică „Sf. Nicolae” Bacău



PUBLICITATE