Universitarul Doru Ciucescu este nu doar scriitorul român care a publicat cele mai multe cărți de călătorie, ci și cel care a călătorit pe șase continente și, în curând, va fi musafirul celui de-al șaptelea continent. Neîndoielnic, este glob-trotterul nostru recordman și elevat. În cărțile sale, geografia, istoria, mitologia, religia, știința, tehnica, literatura, tradițiile și obiceiurile, arta culinară oferă mereu un ospăț al cugetării. Nu ocolește subiectele despre care știe că vor naște controverse, își apără ca un avocat profesionist opiniile. Lucu rar la scriitorul român, gândește proiectele și din perspectiva succesului financiar…
„«Ce proiect/ proiecte editoriale aveți?» Ca să răspund la această întrebare, pe care mi-a pus-o binecunoscutul scriitor și publicist Ion Fercu, voi încerca o abordare pragmatică, pe baza regulii 80/20 și pornind de la succesul financiar.
Regula 80/20 este cunoscută și ca principiul celor puțini, dar critici, sau ca principiul Pareto, elaborat de economistul italian Vilfredo Federico Damaso Pareto. Un exemplu de aplicare în mecanica auto al acestui principiu poate avea următoarea formulare: «80% din defecțiunile unui automobil sunt date de 20% din piesele componente».
Succesele financiare ale proiectelor editoriale, care să permită scriitorilor să trăiască doar din vânzarea propriilor cărți, sunt «cu ciubote roșii» în România. Cel mai bine din acest punct de vedere stau scriitorii care au beneficiat de susținerea financiară din partea Institutului Cultural Român pentru traducerile în limbi străine a cărților lor.
Și aici o aplicare a principiului lui Pareto ar fi următoarea: De 80% din totalul sumelor alocate de acest institut pentru traducerile în limbi străine au beneficiat doar 20% din totalul scriitorilor români, care au măcar o carte tradusă în aceste condiții. Altfel spus, unii scriitori au două, trei și chiar mai multe cărți cu traducere finanțată de Institutului Cultural Român și alții doar una. Un favorizat în acest sens este Mircea Cărtărescu, motivul fiind, se pare, «ca să aibă literatura română un nobelist», deziderat care nu s-a împlinit deocamdată, nici măcar în 2018, când nu s-a găsit un scriitor merituos pentru Premiul Nobel. Principiul lui Pareto mai poate avea următoarea formulare: «80 % din succesul financiar al unui scriitor este dat de 20% din proiectele lui editoriale».
În cazul meu, din 29 de cărți scrise ca membru al Uniunii Scriitorilor din România, doar cinci cărți s-au vândut relativ bine: «Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca», Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2005, proză; 2. «Peste Prut si mai departe…», Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2007, proză; 3. «Străluciri diamantine în Israel», București, Editura Didactică şi Pedagogică, 2008, proză; 4. «File din istoria șoptită a românilor», Chișinău, Gunivas, 2015, proză; 5. «Cambodgia supraviețuitorilor din comunismului maximalist al khmerilor roșii», Bacău, Rovimed, 2016, proză.
Având în vedere faptul că patru din cele cinci cărți sunt de călătorie, viitoarele mele proiecte editoriale se vor conforma acestei realități. În prezent, eu am devenit scriitorul român în viață cu cele mai multe cărți de călătorie scrise și, totodată, scriitor-călător în șase continente. Deocamdată, noul meu proiect editorial se numește «Iran, de la autocrația monarhilor la teocrația ayatolahilor», pe care intenționez să îl finalizez la începutul anului următor.”
 | Abonați-vă la canalul Telegram Deșteptarea pentru a primi știri necenzurate de "standardele comunității" |
