Una dintre cele mai frumoase și mai vechi legende românești s-a născut în zona stațiunii Slănic-Moldova

Probabil că nu mulți știu de unde provin denumirile care aparțin principalelor culmi muntoase ale stațiunii Slănic-Moldova, comunei Dofteana, sau izvorului Ciunget, de pe teritoriul aceleiași comune. Sau cine este Nemira și ce s-a întâmplat cu secole în urmă, în timpul invaziei triburilor migratoare pe aceste meleaguri; cum au țâșnit la suprafață izvoarele minerale descoperite mai târziu de serdarul Mihalache Spiridon și cum oamenii de etnii diferite s-au înțeles în traiul lor zilnic și cinstit; sau de ce localnicii nu le-au dat fetelor numele de Nemira și cum de o prestigioasă editură poartă acest rar și frumos nume.

Majoritatea denumirilor geografice din zona stațiunii se regăsesc în cuprinsul legendei

Și pentru a face și mai cunoscută frumusețea locurilor și a oamenilor acestei zone, este imperios necesară repunerea în circuit a tulburătoarei și fermecătoarei povești intitulată ,,Legenda Nemirei”, una dintre cele mai frumoase legende ale românilor, veche de câteva veacuri, care acoperă arealul geografic al Munților Nemira*, la poalele cărora se află localitățile Slănic-Moldova, Dofteana, Dărmănești și o parte a comunei Oituz (partea sudică a acestor munți se leagă direct de Munții Brețcului prin Pasul Oituz).

O legendă din care aflăm (veți vedea mai jos) și proveniența unor denumiri geografice precum Nemira Mare și Nemira Mică (sau Nemira Țiganca), Farcu Mare, Farcu Mic, Șandru, Dobru, Pufu, apoi Poiana Căprioarelor, Ciunget, Cleja (sau Nemira țiganca, mama adoptivă a Nemirei), Dofteana, dar și ce rol a avut crivățul ,,Nemira”** în teribil de frumoasa poveste de dragoste a doi tineri harnici, mândri și aprigi luptători.

782 de ani de când ținuturile Slănicului Moldovei au fos vizitate. Nu de turiști, ci de hoardele tătare !

Din păcate, invazia tătarilor din anul 1241 a adus jalea pe aceste plaiuri moldave, iar după o scurtă oprire în sudul Moldovei, una dintre oștirile mongole a trecut pasul Oituz, numit şi Pasul Tătarilor, unde secuii şi românii au opus zadarnic rezistenţă, ajungând astfel şi în sudul Transilvaniei (Sursa: Coord. Ioan Aurel Pop, Thomas Nagler, ,,Istoria Transilvaniei”, Vol. I). Legenda Nemirei, ,,o perlă a eposului popular românesc”, în varianta reconstituită

Dar să mergem pe firul legendei, potrivit căreia, cu mai bine de un veac înaintea descălecării lui Bogdan I din Cuhea Maramureşului în Ţara de Sus a Moldovei, trăiau în linişte şi bună înţelegere, în Moldova de Jos, cneazul Farcaș și neamurile lui. Cneazul Farcaş se trăgea din stirpe sârbească (deși numele cneazului se pare că este unul maghiarizat, respectiv Farkas / Forcos care înseamnă ,,lup”) şi rămăsese pe plaiurile ,,Ciungetului” şi ,,Rugetului” din timpul migraţiei slavilor şi trăind între români, luase obiceiurile şi graiul lor care a rămas de-atunce presărat cu multe cuvinte slavone. Moldovenii îi spuneau Farcu Mare, fiind cel mai vârstnic dintre cei trei fraţi care îşi găsiseră sălaş fericit pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu ale Ţării Moldovei. Farcu Mic, mezinul, era căsătorit chiar cu o moldoveancă plină de nuri şi nespus de harnică, ce se numea aşa ca trei sferturi dintre moldovence, Maricica.

Soția lui Farcu Mare a murit la puțină vreme după ce a născut o fată deosebit de frumoasă, botezată Nemira. Grija i-a avut-o mai apoi o țigancă oacheșă, Cleja (sau Nemira țiganca, întrucât primise același nume de la soția cneazului, cu mult înainte de nașterea Nemirei, pe vremea când aceasta avea grijă de copiii familiei cneazului). Copila Nemira era mai altfel decât toți: îmblânzea căprioarele, se cățăra pe stânci, trăgea cu arcul și era neîntrecută la alergat!

Când a împlinit anii de măritat, în înțelegere cu tatăl său, Nemira a pus condiția pețitorilor să o întreacă la câteva probe sportive; cum fata era de neegalat, niciun fecior n-a reușit s-o cucerească. Asta până într-o bună zi, când un voinic de pe muntele vecin, fiu de cioban din neamul Șandru, s-a ridicat la nivelul pretențiilor. Între cei doi tineri s-a înfiripat o tulburătoare poveste de dragoste. Începură pregătirile de nuntă. Numai că, într-o bună zi, castelul cneazului a fost atacat de tătari „câtă frunză și iarbă”.

Oștenii cneazului, aflați sub comanda bravului Dobru, au luptat vitejește. Au căzut la datorie, sub săgețile otrăvite ale tătarilor, fratele mezin al cneazului, Farcu Mic, apoi Cleja și chiar uriașul Dobru. Căzu la datorie și Pufu (numit așa datorită părului său mărunt, moale şi mătăsos ca de puf), unicul fiu al Dofteanei (mătușa de sânge a Nemirei, sora cneazului) și al lui Ciunget (cumnatul cneazului și unchiul Nemirei, numele său fiind dat de numele-poreclă al bunicului său care-şi pierduse braţul stâng într-o luptă cu barbarii şi devenise ciung).

Însă Șandru nu știa nimic despre urgia de la castel. A aflat de invazie când a coborât de pe munte. A adunat imediat toți ciobanii care, înarmați până-n dinți, s-au bătut cu tătarii ca leii și i-au învins. Bucuros, tânărul a pornit alături de câțiva camarazi să-și caute iubita, care se înfrunta la rându-i cu dușmanii cei plini de cruzime. Pe drum, ceata s-a întâlnit cu un nou val de tătari. S-au luptat din nou pe viață și pe moarte; s-a întâmplat însă ca și voinicul să fie străpuns în spate de două săgeți, dându-și sufletul apoi în brațele Nemirei. Lacrimi amare, mari ca perlele cele mai de preţ, curgeau din frumoşii ochi ai Nemirei. Ajunse pe pământul vrăjit al poienei, ele se transformau în perle adevărate ce se rostogoleau în apa cristalină a pârâului Slănic. Valurile repezi şi înspumate ale Slănicului le-au purtat peste praguri de stânci şi grinduri, iar pe locul unde s-a oprit fiecare perlă s-a iţit (a zbucnit) un izvor cu apă minerală.

Dar să revenim la Nemira. Simţea cum durerea nu o mai leagă de viaţă. Șandru, cel care dintre atâţia tineri îi cucerise şi-i dăruise inima, nu mai era. Mama ei bună, pe care nici nu o apucase, şi mama ei adoptivă şi tot atât de bună, o părăsiseră. Era secătuită de puteri şi inima îi suferea cumplit.

Ceva, ca o străfulgerare, îi şopti că locul ei e lângă Şandru. Se rugă fierbinte zânelor bune şi se gândi ca un vis la prietenele ei, să o primească în această poiană spre a-şi dormi somnul de apoi în linişte şi fericire veşnică. Se mai rugă zânei vânturilor şi ploilor să dea drumul în acea noapte unui vifor puternic şi rece care să îngheţe orice ceată şi val de tătari pe o întindere cât mai mare, salvându-i familia şi pe localnici. Apoi, cu gingăşie, se întinse lângă Şandru, aşternându-şi pleoapele peste ochii stinşi de lacrimi şi durere. Rugile ei fură ascultate şi chiar în acea noapte se stârni un astfel de vânt încât toţi tătarii fură îngheţaţi în slabele lor adăposturi. Ani mulţi nu mai îndrăzniră să se-abată prin aceste locuri şi aşa scăpară oamenii de cotropitori.

De-atunci, vântul puternic şi rece care bate toată iarna a fost numit Vântul Nemirei sau, simplu, Nemira. Din această cauză localnicii s-au ferit să le dea fetelor lor numele de Nemira.

În ceea ce priveşte ,,Poiana Căprioarelor”, fu îndeplinită şi acea dorinţă a Nemirei, ce-şi doarme somnul de veci în linişte, sub coroanele cetinilor de brazi. Fiindcă a doua zi după ce vântul Nemirei a răzbunat pe toţi cei nevinovaţi, o linişte de mormânt s-a aşternut peste tot pe unde fusese răsuflare de tătari. Apoi timpul s-a înseninat. Familia cneazului şi toţi localnicii s-au îndreptat către poiana căprioarelor, unde îi găsiră pe cei doi îndrăgostiţi eroi îngheţaţi, făr-de-viaţă, iar lângă ei pe Cleja ţiganca. Fură daţi pământului cu mare jale.

Iar deasupra mormintelor, o căprioară, poate una dintre cele care i-a dăruit laptele ei copilei Nemira, s-a aşezat cu grijă, cu căpşoru-i gingaş plecat pe mormântul reavăn ce acoperea cu măreţia lui rece pe cei doi împreunaţi pentru vecie Ea aştepta, şi a aşteptat cu nerăbdare trezirea Nemirei, care să o mângâie cu căldură şi dragoste, cum făcuse de atâtea ori, şi să o sărute pe botişorul ei fremătător. Visând la mângâierile Nemirei, nemişcată şi nedormită zile întregi, a trecut şi ea în lumea Raiului, acolo unde toţi oamenii îşi iubesc semenii şi deopotrivă animalele şi florile şi tot ce a creat mai frumos Dumnezeu, Cel Veşnic ocrotitor…

Iată că, exact ca un colier de perle se înşiră azi izvoarele miraculoase de pe Valea Slănicului.

O comoară izvorâtă din lacrimile Nemirei, cu adevărat nepreţuită şi fără de sfârşit, căci a vindecat şi va vindeca, atât cât va dăinui omul pe pământ, multe din suferinţele lui, cauzate sau nu de propriile lui slăbiciuni şi patimi neînfrânate la timp.

Aceasta este pe scurt varianta legendei ce a fost culeasă în urmă cu mai bine de jumătate de veac, de la bătrânii din aşezările Slănic-Sat şi Cerdac, de către regretatul medic specialist balneolog, Romulus C. Busnea (1922 – 1994), doctor în științe medicale, publicist și pasionat cercetător folclorist. Și care, transcrisă cu sprijinul subsemnatului și al reputatului gazetar băcăuan, Mihai Buznea, a putut ieși la lumină, întru preamărirea acestor ținuturi de poveste, cu oamenii lor neînfricați și minunați…

1 de 5

Note etimologice și explicative

De unde provine toponimul Nemira?

* După legenda de origine a poporului maghiar intitulată ,,Cerbul fermecat”, numele de Nemere (Nemira în limba română) este identic cu Nimrod, rege legendar din Mesopotamia (orașul Nimrud), dar este totodată și tatăl a doi frați: Hunor și Magor, strămoșii hunilor, respectiv a maghiarilor (Sursa: Wikipedia); Nemira, oronim; Nemir/ea și -ca fam. (Dm), < cf. sl. нeмиpьиъ „fără pace” (Sursa: exonline.ro); numele de Nemira corespunde toponimului kosovar ,,Bjeshkët e Nemura”, adică „Piscurile Blestemate” (pisc e dat în dicționarele românești ca fiind fără o etimologie cunoscută; bjeshkë e în albaneză o „poiană alpină”, cf. Dan Alexe, „Stăpîne, stăpîne, mai cheamă ș-un cîne – Despre legăturile românei cu albaneza”, rev. online ,,Neuer Weg”).

** Crivățul ,,Nemira”, denumire locală, unică în țară. Ca urmare a fenomenului produs de acesta, pe culmea Nemirei vegetaţia are un aspect cel puţin bizar, brazii având ramurile doar pe o parte, iar rocile pe alocuri au căpătat aspectul unor ,,ciuperci”, ca urmare a eroziunii eoliene (Sursa: site-ul www.ciresoaia.ro).

De ce Nemira?

Aceasta este de fapt, întrebarea adresată regretatului scriitor, dramaturg și editor, Valentin Nicolau, director-fondator al Editurii ,,Nemira”, într-un interviu publicat în revista online de teatru yorick.ro:

,,Multe dintre obsesiile noastre le descărcăm în fapte curente, dându-le semnificaţii pe care le înţelegem abia mai târziu. A fost un fel de anticipare simbolică a unei intenţii care la momentul respectiv părea doar o rutină. Când a trebuit să dau nume editurii care publica Ziarul Ştiinţelor şi al Călătoriilor, obligat de o schimbare de legislaţie, am testat împreună cu câţiva prieteni nume din mitologie, acronime, tot felul de jocuri de cuvinte. Trecând la geografie, m-a fascinat rezonanţa numelui unui munte, a unui vârf de munte din Carpaţii Orientali: Nemira. Suna seducător, nu-mi pot explica exact de ce m-a vrăjit. Primul slogan al editurii botezate astfel în 1991 fost „Un munte de cărţi, un sigur pisc – Nemira”. Aveam să descopăr abia mai târziu, chiar pe pielea mea, că Nemira înseamnă fără pace, nelinişte… Iar o editură care poartă numele Nemira nu poate stârni decât neliniști intelectuale. Și multă plăcere – plăcerea lecturii.”

(Sursa: https://yorick.ro/valentin-nicolau-nu-exista-o-apocalipsa-comuna-ci-o-apocalipsa-a-fiecaruia/)

Și aș mai completa eu, este și vântul care, la rugămințile Nemirei, i-a înghețat și i-a alungat pe cotropitori, așa cum spune și legenda.

Propunere de proiect

La finalul acestor rânduri, îndrăznesc să lansez o provocare Editurii ,,Nemira”: ar fi foarte frumos și onorant, ca evenimentul ocazionat de împlinirea a 32 de ani de la înființarea editurii (22 iulie 991) să aibă loc la Slănic-Moldova, în stațiunea de la poalele Nemirei, prilej și de lansare a minivolumului intitulat ,,Legenda Nemirei”, moment care să omagieze și împlinirea a 63 de ani de la nașterea lui Valentin Nicolau (1960 – 2015), director-fondator al editurii.

Căci fără să știe sau să bănuiască, acesta a moștenit ceva din spiritul Nemirei, pe care l-a lăsat moștenire fiicei sale, Ana Nicolau, actualul manager al editurii… Cumva, totul se leagă…

În loc de concluzie

Considerată de către criticul și istoricul literar, Alex Ștefănescu, ,,o perlă a eposului popular românesc”, Legenda Nemirei este o înșiruire de fapte pline de neprevăzut, tragism și eroism, care merită citită integral aici: https://primariaslanicmoldova.ro/legenda-nemirei/.

Și astăzi, în Slănic-Moldova mai există câteva familii care poartă nume ce ne-amintesc de această legendă, cea a Nemirei, a oamenilor și ținuturilor slănicene…

Romulus-Dan BUSNEA

La data de 25 februarie a.c, un echipaj de poliție din cadrul Serviciului Rutier Bacău a depistat pe raza localității Sascut, un conducător auto de 22 de ani, în timp ce conducea un autoturism pe DN 2-E 85, cu viteza de 142 km/h.

Tânărul a fost sancționat contravențional de polițiști cu amendă în valoare de 2.900 de lei, iar ca măsură complementară i-a fost reținut permisul de conducere pentru o perioadă de 120 de zile, fiindu-i eliberată dovadă înlocuitoare fără drept de circulație.

Evenimentul s-a petrecut în zona unde joi, 23 februarie a.c, a fost accidentat un pieton pe trecerea de pietoni semnalizată.

Polițiștii rutieri continuă să acționeze zilnic, pe drumurile publice din județ pentru monitorizarea traficului rutier, îndeosebi în zonele cu risc ridicat de accidente rutiere, însă exemplul de mai sus demonstrează încă o dată că, deși atragem atenția asupra conduitei preventive, mai sunt conducători auto indisciplinați.

După o consultare prealabilă cu conducerea ISUJ Bacău – Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Județului Bacău, președintele Consiliului Județean, Valentin Ivancea (vicepreședinte CJSU) și o analiză de fond în compartimentul de specialitate din cadrul instituției, prefectul de Bacău a emis – la sfârșitul acestei săptămâni – ordinul de modificare a Regulamentului de organizare și funcționare al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență – CJSU BACĂU.

Concret, a fost înjumătățit numărul membrilor prezenți în CJSU, modificându-se – totodată – mai multe articole din Regulament, în sensul simplificării modului în care sunt luate deciziile și responsabilizării Grupurilor Suport, în condițiile în care hotărârile date de Comitet se fundamentează – în principal – pe notele de constatare/procesele verbale și soluțiile tehnice avansate de aceste grupuri (constituite pe baza prevederilor HG nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc).

Prima întrunire a CJSU în noul său format va avea loc luni dimineața (27 februarie), în contextul în care rafalele de vânt înregistrate la 23 februarie, sub avertizarea codului portocaliu, au culcat la pământ 5 stâlpi (110 kV) aparținând liniei electrice aeriene Moinești – Asău.

Nu în ultimul rând, ISUJ Bacău va prezenta sumarul activităților dedicate Săptămânii Protecției Civile, odată cu împlinirea a 90 de ani de protecție civilă în România și a mai multor evenimente de informare și conștientizare a publicului pe care le-am pregătit împreună cu ISUJ.

În seara zilei de joi, 23 februarie, a.c., în jurul orei 20.30, un bărbat de 39 de ani din Bacău a spart geamurile a 3 societăți comerciale de pe strada Narciselor și Calea Republicii din municipiul Bacău, folosind o piatră de pavaj.

Un jandarm din Gruparea Mobilă Bacău, aflându-se în timpul liber, alarmat de zgomotele de sticlă spartă și strigătele bărbatului, s-a deplasat spre acesta, în timp ce a sunat la dispeceratul unității pentru a solicita sprijinul colegilor aflați în serviciu.

Sergentul major Guțu Iulian Constantin, după ce și-a declinat identitatea, i-a cerut acestuia să se oprească. Bărbatul, cunoscut drept o persoană cu un comportament deviant pe fondul consumului de alcool, a devenit violent, iar Iulian l-a imobilizat până la sosirea echipajului de jandarmerie aflat în serviciu.

Având în vedere continuarea comportamentului agresiv al bărbatului în cauză, acesta a fost condus la Spitalul Județean de Urgență Bacău, unde a fost internat la secția de psihiatrie.

Pe numele lui au fost întocmite actele de sesizare pentru săvârșirea infracțiunii de distrugere, fiind predate polițiștilor pentru continuarea cercetărilor.

Sergentul major Guțu Iulian Constantin are 26 de ani și este jandarm de 5 luni.

Polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Bacău-Poliția mun.Bacău-Biroul de Investigații Criminale au documentat activitatea infracțională a unui bărbat de 39 de ani, bănuit de comiterea infracțiunilor de tentativă la tâlhărie calificată și furt calificat.. Acesta a fost reținut pentru o perioadă de 24 de ore și introdus în Arestul I.P.J.Bacău.

La data de 17 ianuarie a.c, o tânără de 23 de ani, din Bacău a sesizat polițiștii cu privire la faptul că, în seara aceleași zile, în jurul orei 22.00, o persoană necunoscută i-ar fi sustras un telefon mobil în timp ce se afla în zona unui hotel din localitate. Ulterior, în în incinta hotelui, ar fi încercat să îi sustragă poșeta, exercitând violențe asupra ei.

  Polițiștii au desfășurat activități investigativ-operative în urma cărora au identificat un bărbat de 39 de ani, din municipiul Bacău, bănuit de comiterea faptelor.

  La data de 24 februarie a.c., ca urmare a probatoriului administrat, față de bărbatul în cauză a fost luată măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore, fiind introdus în Arestul I.P.J.Bacău.

Bărbatul a fost prezentat instanței care a dispus măsura arestului preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.

seminarul va avea loc online și este adresat și angajaților din județul Bacău 

Asociația Megline, partener în proiectul „Digital IMMotion” cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, organizează, luni 27 februarie, seminarului adresat angajaților din sectoarele economice cu potențial competitiv din Regiunile de dezvoltare Sud-Est și Nord-Est. Scopul acțiunii – ne informează Uniunea Națională a Patronatelor-Regiunea Nord-Est – este identificarea și implementarea programelor de formare profesională inovatoare, cu aplicarea principiului dezvoltării durabile, non-discriminării și utilizării TIC.

Seminarul va începe de la ora 16,00, iar link-ul de intrare este https://us04web.zoom.us/j/79149616974?pwd=sYVTH5Pngq5o3tHfQ4bRpurfYdpydL.1

Sunt vizați angajații din întreprinderi care își desfășoară sau care intenționează să-și adapteze activitatea principală/secundară în unul din sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC și în domeniile de specializare inteligentă (conform SNCDI, persoane care nu au beneficiat de nicio altă finanțare din fonduri publice naționale/comunitare în calitate de participant la același program pentru care optează.
Seminarul va avea loc pe trei secțiuni:

 Non-discriminarea socio-profesională în sectoarele economice cu potențial competitiv;

 Tranziția către o economie eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor prin programe de formare profesională adresate angajaților din sectoarele economice cu potențial competitiv;

 Inovarea socio-profesională în sectoarele economice cu
potențial competitiv.

notă scăzută la purtare pentru 20 de absențe nejustificate și reguli noi la exmatriculare

Ministerul Educaţiei a pus în consultare publică, în urmă cu câteva zile, un proiect de ordin care modifică şi completează „Statutului elevului”. Potrivit acestui document, la fiecare 20 de absențe nejustificate pe an școlar, nota la purtare va fi scăzută cu un punct. Totodată, proiectul prevede modificări și în ceea ce privește exmatricularea elevilor din școlile militare, informează Agerpres. Potrivit documentului pus în dezbatere publică de Ministerul Educației, fuga de la ore se va pedepsi cu scăderea notei la purtare.

„Pentru toţi elevii din învăţământul gimnazial şi liceal, la fiecare 20 absenţe nejustificate pe an şcolar din totalul orelor de studiu sau la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe an şcolar la o disciplină de studiu/modul de specialitate, va fi scăzută nota la purtare cu câte un punct”, prevede documentul.

Modificarea vizează și ciclul primar, unde va fi scăzut calificativul la purtare, gradual, de la „Foarte bine” la „Bine”, „Suficient”, „Insuficient”. O altă modificare importantă vizează exmatricularea din școlile militare. Elevii exmatriculați din unităţile de învăţământ postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru motive imputabile, se pot transfera, în anul şcolar următor, într-o altă unitate de învăţământ, cu respectarea prevederilor acestui act normativ, a regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a regulamentelor specifice.

„Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ postliceal, fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3-5 ani, se aplică elevilor din învăţământul postliceal pentru abateri deosebit de grave, apreciate, ca atare, de către consiliul profesoral. Sancţiunea se aplică prin ordin al ministrului educaţiei, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică această sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite Ministerului Educaţiei propunerea motivată a consiliului profesoral privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu documente sau orice alte probe din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre sancţionare”, se precizează în proiectul Ministerului Educației.

Sancţiunea se comunică în scris elevului de către Ministerul Educaţiei şi se va consemna în catalogul clasei şi în registrul matricol.