Contiuăm prezentarea serialului dedicat ziarului ,,Curierul Slănicului Moldova” (din colecția Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași – BCU), primul din România care a oglindit viața unei stațiuni balneare.

În fapt, un  jurnal al stațiunii Slănic-Moldova care acoperă o perioadă istorică mai puțin cunoscută publicului larg, cea din perioada ,,La Belle Époque”; un model peste timp de promovare a turismului balnear al „Perlei Moldovei”, așa cum a fost denumită stațiunea pentru prima dată, chiar de către acest ziar.

În acest episod: ,,Curierul Slănicului Moldovei”, Nr. 2, Anul VII, Miercuri, 1 iulie 1909.

Din sumarul acestui număr: Vacanțele de vară nu mai sunt obiceiuri ,,de modă”, ci o strictă necesitate psihofiziologică; privighetorile, primii vizitatori ai stațiunii; despre cum se prezintă noul sezon balnear; vilele salvează cazarea în stațiune; noi reguli privind eliberarea și folosirea biletelor de călătorie cu preț scăzut pentru vizitatorii stațiunilor; tipologii umane privite prin fumul de țigară al criticului și istoricului literar, Ilare Chendi, publicat aici sub pseudonimul Fidelio; principala distracție intelectuală a Slănicului rămâne teatrul; scriitorul, dramaturgul și diplomatul  Duiliu Zamfirescu, la Băile Slănic.

În articolul ,,Regenerarea în vacanță” citim că secolul  XIX devine treptat, un secol al nevrozei, care ,,pare un simbol al luptelor și problemelor în societatea modernă” și că singura alinare pentru generația în cauză o reprezintă vacanța din perioada iulie – septembrie: ,,Deplasările pe timpul verii nu mai sunt obiceiuri `de modă`, cum erau altădată, ci pur și simplu, o strictă necesitate psihofiziologică de a căpăta forțe noi și împrospătare, pentru a putea continua cu mai multă energie lupta grea pentru existență. Și nu ca să pierzi timpul în petrecerile zgomotoase ale marilor orașe din străinătate, de unde știm de obicei că te întorci mai obosit decât ai plecat, – ci retras într-un colț pitoresc al naturii, cu aer într-adevăr înviorător, cu miros de brad și într-o atmosferă înmiresmată, ducând o viață liniștită și reglemantată. Numai astfel poți profita spre binele tău în timpul vacanței de vară și numai astfel te poți regenera din toate punctele de vedere.

Un asemenea colț pitoresc și regenerator avem și noi așezat pe un minunat platou în creierii munților Carpați și înconjurat de piscurile Nemira, Șandru, Pufu, Cerbu, Păltiniș și Dobru, care formează culmea Slănicului din Moldova”. În continuare ni se înfățișează calitățile naturale și terapeutice ale stațiunii, ,,singura fără rival pentru toți aceia care vor să întrebuințeze sezonul de vară ca un mijloc de regenerare fizică și morală”. La final, îndemnul: ,,Porțile raiului s-au deschis: Veniți la Slănicul din Moldova!”

,,Între vis și viață” este un alt articol care anunță deschiderea sezonului, o dată cu primii săi vizitatori, după ce Slănicul s-a trezit din amorțeala iernii: ,,Dintr-un somn adânc s-a trezit deodată, ca prin farmec, taotă localitatea Slănicului din Moldova, care a stat în timpul iernii sub zăpezi enorme… Iarna a trecut, soarele s-a ivit mândru și dătător de viață, iar în locul albului de zăpadă a apărut acel verde fascinant care captează pirvirea. Ca într-o poveste, totul s-a înveșmântat în haine de sărbătoare și în transformarea asta misterioasă a naturii, totul pare a fi între vis și viață”. Privighetorile, considerate unele dintre cele mai bune și mai renumite păsări cântătoare sunt primii vizitatori ai stațiunii, care preamăresc natura și bucuria vieții prin trilurile lor: ,,Primii vizitatori drăgălași ai Slănicului au sosit demult și concertul lor răsună melodios în minunatele lui dumbrăvi și poiene… În imnul pe care îl înalță cu atâta solemnitate, miile de privighetori revenite din locuri îndepărtate, pare că îngână o rugă pioasă către Atotputernicul, ca să ne dăruiască un an mai bun și îmbelșugat. În această speranță și așteptare, vizitatorii Slănicului încep să se adune pentru a trăi în sezonul vacanței, clipe fericite ce se pot găsi între vis și viață”.

La rubrica ,,Reportajul nostru”, în articolul ,,Cum se prezintă noul sezon la Slănicul Moldovei”, redacția face o analiză a pregătirilor de vacanță o dată cu începerea sezonului estival, ca și a celor întreprinse de administrația Slănicului pentru asigurarea unor condiții cât mai bune vizitatorilor săi: au fost accelerate toate lucrările de restaurare și reclădire a unor hoteluri și vile, mai ales a celor distruse de incendiul de anul trecut, inclusiv a Inhalatorului; lucrările la șoseaua care leagă Târgu-Ocna de Băile Slănic au fost în bună parte efectuate; au fost îmbunătățite serviciile Stabilimentului de hidroterapie (sub coordonarea directă a medicului A. Brăescu) și a fost mărit corpul medical, astfel ca frecventatorii stațiunii să fie pe deplin mulțumiți etc. Totodată, epitropii Slănicului s-au îngrijit și de partea de divertisment a stațiunii: pentru întregul sezon a fost angajată Muzica Militară a Regimentului 13 ,,Ștefan cel Mare” din Iași, sub comanda șefului de muzică, dl căpitan Vlăduță; se va deschide noua stagiune teatrală la Cazinou, pe scena căruia vor evolua trupe de actori ale teatrelor din Iași și București; vor fi organizate baluri, concerte și excursii, iar jocurile de căișori vor fi o altă atracție a stațiunii.

Pe lângă toate acestea, pentru a evita aglomerația din hoteluri intervine și inițiativa privată a proprietarilor de vile, care pun la dispoziție toate locurile disponibile, la prețuri convenabile și cu tot confortul necesar. Astfel, Slănicul posedă în cele mai pitorești poziții, vilele Scurtu, Sion, Munteanu, Marțian, Petrescu, Codrescu, Anastasiu, Smera, Robescu, Pantazzi, Langa, Gheorghiu, Bobinca, Dimitriu etc (articolul ,,Vilele din Slănicul Moldovei”).

În acest număr sunt publicate și noile dispoziții care reglementează eliberarea și întrebuințarea biletelor de călătorie cu preț scăzut, pentru vizitatorii stațiunilor balneare și climaterice:

,,Eliberarea biletelor de ducere și întoacere pentru călătoria cu preț scăzut a vizitatorilor băilor și stațiunilor începe de la 1/14 mai a. c., iar termenul pentru vinderea biletelor se prelungește până la 15/28 octombrie. Oprirea la băi nu va mai fi condiționată la cel puțin trei zile, cum era în anii trecuți. Prin urmare, întoarcerea se va putea face chiar în ziua sosirii, în niciun caz nu mai târziu de 15/28 octombrie, chiar dacă biletul ar fi fost cumpărat la această dată. Regulamentul, valabil de la 1/14 mai 1908, care este imprimat în format mic spre a fi distribuit gratuit călătorilor care cumpără bilete pentru băi se abrogă și se înlocuiește cu un alt imprimat, care este modificat și poartă titlul: `Dispozițiuni pentru călătoria cu preț scăzut a vizitatorilor băilor și stațiunilor climaterice din țară`, valabil de la 1/14 mai 1909” (articolul ,,Eliberarea biletelor de băi și stațiuni climaterice”).

Într-un articol dedicat celor pasionați de fumul de țigară și intitulat ,,Psihologia fumătorului”, după ce se arată că toate aceste trei, adică vinul, femeia și țigara te amețesc, te îmbată și adeseori te duc pe căile păcătuirii”, sunt prezentate câteva tipuri de fumători. Iată-le (adaptate): ,,Fumătorul nr 1, care își scoate țigara din tabacheră, și-o aprinde la sigur și scoate un val de fum este un om lipsit de pretenții, mulțumit cu ce are și fumează numai din obișnuință. Fumătorul nr. 2, care își taie capătul de țigară cu acuratețe și trage mai rar din ea scoțând mici nourași de fum este o fire cumpătată, calmă, iubitoare de curățenie, pedant, care poate cugeta serios asupra faptelor, iar în anumite momente îi plac și visurile. Fumătorul nr. 3 trage din țigară cu cochetărie și apetit și își scutură fumul la fie ce sorbitură, ca și cum ar fugi de orice deziluzie; acesta este un caracter limpede ce cu gurița lui a sărutat multe fetișcane și care face o notă distinctă în anumite împrejurări. Pe fumătorul nr. 4 îl găsești pretutindeni, veșnic cu țigara în gură, de altfel, foarte rar aprinsă (țigara, nu gura). Domnia-sa își răsucește mustața, se poartă fasonat, pășește crăcănel și la fiecare gest pune două degete la țigara din gură și privește cu un aer triumfător; acesta este un gomos (un tip îngâmfat, înfumurat, plin de sine, cf. DEX). Fumătorul nr. 5 stă izolat, în umbră și fumează nervos, țigară după țigară și evită comunicarea, răspunde cu greu la saluturile ce i se adresează. Și visează și așteaptă; acesta este `un nebun inamorat de-o stea` și steaua nu mai apare!… Fumătorul nr. 6, căruia i se stinge țigara de 20 de ori, e un om distrat, care înainte de a termina ceea ce a început, începe altceva. Numărul 7, care în localurile publice cere mereu să i se aprindă țigara, lăsându-se a fi servit de toți chelnerii, e omul reclamei, iar Numărul 8, care fumează țigara în timpul desertului sau laolaltă cu cafeaua, este omul-grabă, omul de afaceri.

Sistemul acesta de fumologie ar continua la infinit dacă mi-ar permite cadrul ziarului, iar drăguțele noastre cititoare ar avea prilejul să recunoască pe mulți domnișori care corespund cu tipurile de mai sus. Și fiindu-mă silit să termin cu schițarea fumătorilor, cred nimerit să aprind și eu o țigară, în onoarea încântătoarei ființe care mi-a dat imboldul să fumez prima țigară și să-i trimit de la biroul meu de lucru, toate visurile și senzațiile ce le-am păstrat pentru dânsa, ca un omagiu de iubire, prietenie și recunoștință pentru dulcile și neuitatele momente ce mi le-a oferit, atunci când am consumat prima țigară”.

Am descoperit în două documente că autorul acestui inedit studiu este criticul și istoricul literar, Ilarie Chendi (1871 – 1913), promotor al curentului semănătorist, care deseori a semnat și cu inițiale și cu pseudonime, precum Fidelio, așa cum apare în acest număr al ziarului. Absolvent al Facultății de Litere de la Universitatea din Budapesta, criticul, scriitorul și ziaristul Ilarie Chendi a înființat revistele ,,Viața literară” (1906), ,,Viața literară și artistică” (1907) și ,,Cumpăna” (1909) și a colaborat la redactarea lucrării ,,Enciclopedia Română” a lui Corneliu Diaconovici.

Într-un gest suprem, sau mai bine zis extrem, Chendi se sinucide pe 23 iunie 1913, la doar 42 de ani, la o zi după ce a aflat de moartea lui Șt. O. Iosif, un fel de frate de cruce, petrecută la 22 iunie. Cei doi și-au făcut un jurământ de credință pe care criticul sămănătorist l-a respectat. Amândoi au fost îngropați cu jale la cimitirul Șerban Vodă (în limbaj popular ,,Cimitirul Bellu”) din București, în aceeași zi de 25 Iunie 1913 (Răzvan Moceanu, ,,Portret: Ilarie Chendi, critic literar – 150 de ani de la naştere”, rador.ro, la https://www.rador.ro/2021/11/14/portret-ilarie-chendi-critic-literar-150-de-ani-de-la-nastere/; revista online analelebanatului.ro, la file:///C:/Users/Compaq/Downloads/10-11-Analele-Banatului-arheologie-istorie-X-XI-II-2002-2003_168.pdf, pag. 477).

În ,,Stagiunea teatrului din Slănic” se argumentează și se întărește ideea potrivit căreia, principala și cea mai recreatoare distracție intelectuală din stațiune a fost și rămîne spectacolul de teatru.  Ce-i drept, cu prezențe actoricești și piese dintre cele mai celebre la acele vremuri. Nici actuala stagiune nu se dezice de la renumele căpătat de scena slăniceană a teatrului românesc.

Astfel că, vizitatorii stațiunii au ocazia și în această vară, începând cu 1 iulie, să asiste la spectacolele în care vor juca pe rând, domnișoara Mărioara Voiculescu (numită de Alexandru Davila ,,mareșala teatrului românesc), doamnele Lucia Sturdza Bulandra, Maria Giurgea, marea tragediană Agatha Bârsescu, domnii Petre Liciu, Aristide Demetriade, Tony Bulandra, plus o trupă de operetă românească. ,,Astfel compus, teatrul din Slănic va fi un centru de atracție pentru elita noastră, care va avea prilejul de a asista la o serie de reprezentații pe cât de excelente, pe atât de variate”, se arată în finalul articolului.

O știre micuță dar importantă anunță că scriitorul, dramaturgul, poetul și diplomatul Duiliu Zamfirescu se află într-o scurtă vacanță la Slănic-Moldova, în anul în care a fost numit reprezentantul României în Comisia Europeană a Dunării, cu grad de ministru plenipotențiar, după ce între 1906 – 1909 îndeplinise funcția de secretar general la Ministerul Afacerilor Străine.

Cea mai importantă contribuție a sa la literatura română o reprezintă romanele sale din „Ciclul Comăneștenilor”: „Viața la țară” (1894), „Tănase Scatiu” (1895), „În război” (1898), „Îndreptări” și „Anna”. Cele cinci volume au fost scrise în perioada petrecută la Roma. În anul 1898 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Poate că nu a mai avut timpul necesar, poate n-a mai revenit la Slănic-Moldova, dar ar fi fost frumos să citim un roman sau măcar o nuvelă intitulată ,,Viața în stațiune”, după ,,Viața la țară”.

Text adaptat, adnotat și completat de Romulus-Dan BUSNEA

Proiect inițiat și derulat de către Serviciul Public Județean pentru Promovarea Turismului și Coordonarea Activității de Salvamont Bacău (SPJPTCAS), cu sprijinul Bibliotecii Centrale Universitare ,,Mihai Eminescu” din Iași (BCU Iași), Bibliotecii Centrale Universitare ,,Lucian Blaga” din Cluj (BCU Cluj) și cotidianului ,,Deșteptarea”.

Sursa: BCU Iași, BCU Cluj; Foto imagini vechi Slănic-Moldova: Colecția ing. Mihai Ceucă, Bacău. Grație domniei sale, o mare parte dintre fotografiile publicate în numerele acestei publicații se regăsesc și în episoadele prezentate, la care se adaugă și multe altele.

Alte surse foto: Ilarie Chendi și document: rador.ro, la https://www.rador.ro/2021/11/14/portret-ilarie-chendi-critic-literar-150-de-ani-de-la-nastere/; foto Duiliu Zamfirescu: monumentefor.ro, la https://www.monumentfor.ro/monument~12~duiliu-zamfirescu.

Mulțumiri pe această cale și slăniceanului Valeriu Meșterca, pentru sprijinul acordat continuării serialului și întregirii colecției ziarului.

Mențiuni: Drepturile de autor pentru publicarea acestor texte sunt deținute de SPJPTCAS Bacău, prin persoana lui Romulus-Dan Busnea, cu acordul BCU Iași și BCU Cluj. În conformitate cu ,,Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe”, niciun material conținut în acest serial nu poate fi reprodus integral sau parțial fără acordul scris prealabil; Adaptarea, adnotările și completările la toate numerele din colecția acestui unic și inedit ziar sunt menite să întregească și să lămurească multe informații și aspecte din viața cotidiană a stațiunii, ca și a personalităților vremii, care nu au fost în totalitate prezentate în paginile ziarului, tocmai pentru faptul că acestea erau cunoscute de lumea de atunci, în speță de cei din zona Moldovei, de unde veneau și cei mai mulți dintre vizitatorii stațiunii.

(Va urma)

Poliţiştii din cadrul Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice Bacău au finalizat cercetările într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de desfășurarea fără licenţă sau autorizaţie a oricăreia dintre activităţile din domeniul jocurilor de noroc.

Din cercetări s-a stabilit că, un bărbat de 56 de ani, din Târgu-Ocna, în calitate de președinte al unei asociații din industria jocurilor de noroc, ar fi organizat și desfășurat jocuri de noroc, în perioada ianuarie-noiembrie 2021, fără a deţine licenţă de organizare sau autorizaţie de exploatare a lor.

Astfel, bănuitul ar fi organizat 15 turnee de table/backgammon (8 turnee online și 7 turnee live), la care ar fi participat aproximativ 100 de persoane fizice, de la care organizatorul ar fi ȋncasat sume de bani reprezentȃnd taxe de ȋnscriere/participare disimulate, la finalul competiţiilor cȃștigătorilor fiindu-le atribuite premii bănești.

Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău cu propunere de trimitere în judecată.

Sunt tablele un joc de noroc?

Un caz similar petrecut în SUA, în 1982, s-a încheiat cu o decizie istorică. În cazul „State of Oregon v. Barr„, un caz judiciar din 1982, statul a susținut că tablele sunt un joc de noroc și că, prin urmare, era supus legilor stricte ale jocurilor de noroc din Oregon.

Paul Magriel a fost un martor cheie al apărării, contrazicându-l pe Roger Nelson, expertul acuzării, spunând: „Teoria jocurilor, totuși, se aplică într-adevăr la jocurile cu cunoștințe imperfecte, în care ceva este ascuns, cum ar fi pokerul. Tablele nu sunt un astfel de joc. Totul este în fața ta. Persoana care folosește acea informație în modul cel mai eficient va câștiga.”

După argumentele finale, judecătorul Stephen S. Walker a concluzionat că tablele sunt un joc de îndemânare, nu un joc de noroc și l-a găsit pe inculpatul, directorul turneului de table Ted Barr, nevinovat de promovarea jocurilor de noroc.

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) organizează, în perioada 3 aprilie, ora 10,00, și 3 mai, ora 23,59, o sesiune pentru depunerea dosarelor de finanțare în Programul de educație și conștientizare a publicului privind protecția mediului. Solicitanții eligibili sunt organizațiile neguvernamentale, iar bugetul alocat pentru această sesiune este de 150 de milioane de lei.

Depunerea dosarelor de finanțare se face prin intermediul aplicației informatice puse la dispoziție de AFM. Accesul solicitanților în aplicația informatică se face începând cu data de 27 martie, doar pentru crearea conturilor de utilizator. Conturile create și utilizate pentru înscrierea în programele derulate de AFM rămân valabile și pot fi accesate pentru depunerea cererilor de finanțare.
Beneficiarul derulează proiectul numai în parteneriat cu autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale, inclusiv ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale acestora, și/sau cu unități și instituții de învățământ de stat; în aceste acorduri de parteneriat pot fi adăugate, numai în calitate de parteneri, alte organizații neguvernamentale, precum și instituții/autorități publice din domeniul protecției mediului; modalitatea de participare la derularea proiectului, drepturile și obligațiile partenerilor, precum și responsabilitățile ce le revin în implementarea activităților proiectului se stabilesc prin acord de parteneriat, beneficiarul având calitate de lider de proiect.
În cadrul unei sesiuni de finanțare, un solicitant ONG poate depune două proiecte în calitate de lider de parteneriat. De asemenea, în cadrul unei sesiuni de finanțare, un ONG poate avea calitatea de partener în cel mult două proiecte.
Finanțarea se acordă în cuantum de maximum 100% din valoarea totală eligibilă a proiectului, iar suma maximă care poate fi acordată de AFM pentru finanțarea unui proiect este de 500.000 de lei.
Ghidul de finanțare și alte informații relevante sunt publicate pe site-ul instituției, www.afm.ro, la secțiunea dedicată acestui program.

Laurențiu Adrian Neculaescu, președintele AFM: „Modalitățile de protejare a aerului, a apei, a pădurilor, reciclarea deșeurilor, beneficiile utilizării de resurse naturale regenerabile, protecția biodiversității, schimbările climatice și stimularea utilizării transportului cu emisii scăzute sunt doar câteva dintre subiectele în jurul cărora se vor concentra activitățile de educare a viitoarelor generații de tineri. Ne dorim ca prin acest program să creștem gradul de informare și să formăm atitudini și comportamente pozitive în ceea ce privește respectul față de natură.”

Vineri, 31 martie 2023, începând cu ora 13.00, marea familie a artiștilor „naivi” din România se va reuni la Centrul de Cultură „George Apostu” pentru a participa la cea de-a XXXII-a ediție a Salonului de Primăvară al Artei Naive, eveniment cultural organizat în colaborare cu Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, lider de proiect. Partener al actualei ediții este Ansamblul folcloric „Busuiocul” Bacău. O invitație cât se poate de directă pentru toți cei care doresc să revadă cromatica tămăduitoare a simplității, a candorii și a luminii din noi; o ediție ce va aduce pe simezele Muzeului de artă contemporană „George Apostu” chipul primăvăratic al speranței.

Întâlnirea se va derula după un program conturat în jurul expoziției de pictură și al ceremoniei de decernare a premiilor celei de-a XXXII-a ediții a Salonului. Comisia de jurizare din acest an este alcătuită din: Olguța Pâțu, artist plastic, membru al UAP – filiala Iași, Mari Bucur, artist plastic, membru al UAP – filiala Bacău, și, nu în ultimul rând, prof. Oțetea Florentina, în calitate de președinte al comisiei. Ca de fiecare dată, juriul va decide asupra celor mai valoroase lucrări, dintre autorii nominalizați urmând să fie selectate și lucrările care vor fi răsplătite cu premiile acordate de cele două instituții organizatoare.

Cea de-a XXXII-a ediție a „Salonului de Primăvară al Artei Naive” va aduce în atenția publicului peste 100 de lucrări de artă plastică (pictură și sculptură), purtând semnătura zecilor de creatori sosiți la Bacău din diferite județe ale țării – Mureș, Vrancea, Maramureș, Bacău, Ilfov, Iași, Brăila, Caraș-Severin, Dâmbovița și Prahova.

Programul zilei de 31 martie 2023 mai cuprinde recitalul Grupului instrumental al Ansamblului folcloric „Busuiocul” Bacău, alocuțiunile introductive ale reprezentanților instituțiilor organizatoare – Florin Zăncescu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău, și dr. Alin Popa, coordonator serviciu Proiecte, Programe, Promovare, Patrimoniu – Muzeul de Artă Contemporană „George Apostu”. De asemenea, în acelaşi cadru va avea loc şi lansarea volumului „Plaiurile ghimeșene, martor al universului cunoașterii”, autori Petrică și Valeria Bilibok-Bârsan, prezentată de Feodosia Rotaru. Lucrările prezente în cadrul actualei ediții a Salonului de Primăvară al Artei Naive se bucură de competenta evaluare a unui critic de artă apreciat de publicul băcăuan, Iulian Bucur, director interimar al Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău.

Luni, 27 martie, în Bacău a fost marcată aniversarea împlinirii a 105 ani de la Unirea Basarabiei cu România, supranumită acum și „Ziua în care România Mare a început să prindă contur – 27 martie 1918”. Evenimente cu acest subiect au avut loc la Centrul de Cultură „George Apostu” și la Grupul statuar „România Biruitoare”.

La Centrul de Cultură, Filiala județeană „Colonel Corneliu Chirieș” a Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria”, în parteneriat cu instituția culturală gazdă, a organizat un simpozion-evocare a evenimentului de acum 105 ani, la care invitatul de special a fost acad. Valeriu Matei, membru al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române. Sesiunea de comunicări științifice care a avut loc a fost susținută și de istoricul Alin Sebastian Popa și de istoricul militar Sorin Grumuș.

Vorbitorii au făcut referire la evenimentul din 27 martie 1918 și la contextul istoric în care a avut loc, dar și la dovezile conștiinței de neam ale românilor de dincolo de Prut care s-au făcut mereu prezente, deși în condiții de cele mai multe ori vitrege. În aceste condiții a avut loc și păstrarea limbii române vorbită de etnicii români, declarată chiar în aceste zile ca limbă de stat în ceea ce se mai numește încă Republica Moldova.

Au fost accente înălțătoare de exprimare a sentimentelor patriotice în expunerile vorbitorilor, care au culminat cu evocarea a patru momente importante ale luptei pentru afirmarea românismului dincolo de Prut făcută magistral de acad. Valeriu Matei.

La final, cele trei componente ale excepționalului Grup folcloric „Suflet românesc” din Bacău au poleit cu diamante artistice evenimentul, prin interpretarea unor balade și a unor cântece populare moldovenești care au făcut să vibreze sufletele tuturor celor prezenți.

Evenimentul a fost moderat de directorul Centrului de Cultură „George Apostu, Gheorghe Geo Popa, și de președintele Filialei Județene Cultul Eroilor, Dănuț Voicu.

Evocare la Grupul statuar „România Biruitore” 

La grupul statuar „România Biruitoare” au venit elevi și profesori de la Colegiile băcăuane „N. V. Karpen”, „Ion Ghica” și „Mihai Eminescu”, dar și de la Școala Gimnazială „Ion Creangă”. Unul dintre organizatori, col. (rtr) Stelian Cojocaru, președintele Asociației Tradiții Militare Românești, a costumat în uniforme specifice Primului Război Mondial un grup de elevi de liceu.

Manifestarea a început cu un tedeum ținut de părintele Mihail Tomozei, parohul Bisericii Precista și a continuat cu evocarea și semnificația evenimentelor de acum 105 ani, făcută de președintele Filialei Județene Cultul Eroilor, Dănuț Voicu, de președintele Societății Cultural-Științifice „Vasile Alecsandri”, conf. univ. dr. Ioan Dănilă, și de prof. Tudor Andrei. Grupuri de elevi au susținut apoi momente artistice specifice manifestării, între care s-au aflat și elevi originari din Republica Moldova. Lângă ei a venit și comandorul (r) Viorel Berca, cel care a recitat cu aplomb un fragment dintr-un poem patriotic.

La final, la monument a fost depusă o coroană de flori, iar cei prezenți s-au prins în Hora Unirii.

Consiliul Județean va co-finanța participarea echipei RoboKids, din satul Somușca, la Campionatul Internaţional de Robotică „First Championship ”din Statele Unite ale Americii. Mai mult de jumătate din suma necesară participării roboticienilor la competiția din America este asigurată de Ambasada SUA.

Întruniți în carul ultimei ședințe din luna martie, consilierii județeni au aprobat finanțarea echipei de elevi de la RoboKids, din satul Somușca, comuna Cleja, pentru a participa între 19 și 22 aprilie 2023, la la Campionatul Internaţional de Robotică „First Championship” din Statele Unite ale Americii. Proiectul, introdus pe ultima sută de metri pe ordinea de zi de către grupul de consilieri PNL, prevede alocarea a 38.715 lei, reprezentând 8.380 de dolari (din totalul de 84.915 de lei – aproximativ 18.380 de dolari – necesari participării), diferența de 10.000 de dolari fiind asigurată de Ambasada SUA, prin Centrul „American Corner” din cadrul Casei Corpului Didactic „Grigore Tabacaru” Bacău. Sumele se vor regăsi în costul biletelor de avion, inclusiv a vizelor pentru Statele Unite ale Americii, cazare și masă, dar și a taxei de participare și transportul local din SUA etc.

„Elevii din Somușca provin dintr-o zonă defavorizată, confruntându-se cu dificultăţi sociale și economice. Pentru ei, această oportunitate unică ar oferi o deschidere pentru a-şi continua studiile şi, eventual, chiar cariera în domeniul STEM, deoarece aceasta va fi, cu siguranţă, o experienţă care le va schimba viaţa. Ei au depășit, deja, toate așteptările, concurând împotriva altor 37 de echipe din ţară şi câștigând calificarea. Mai mult decât atât, într-o comunitate rurală tradiţională, precum Somușca, de regulă, băieţii sunt încurajaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnologice, iar fetele, abilităţile umaniste. Prin includerea în grupul ţintă al proiectului a unui grup eterogen, de fete şi băieţi,  implicaţi, în mod egal, în activităţi tehnice şi lingvistice, intenţionăm să oferim accesul la activităţi educaţionale similare, atât băieţilor, cât şi fetelor”, se arată în nota de justificare a proiectului.

Biomasă pentru uzul în gospodărie, dar și fertilizarea ecologică a culturilor

Precizăm că, la competiția din America, copiii de la RoboKids au pregătit un proiect de micro-fermă, prezentat în competiţia naţională, dar extins şi îmbunătăţit cu noi elemente motorizate. Astfel, micii roboticieni au lucrat la identificarea modalităţilor prin care fermierul ar putea utiliza o nouă sursă de energie regenerabilă – biomasă. „Prelucrarea raţională a biomasei ar putea acoperi necesarul de biogaz al fermierului, precum şi o sursă de fertilizare ecologică a culturilor, ceea ce i-ar putea aduce noi venituri din vânzarea produselor bio-alimentare”, mai aflăm de la inițiatorii proiectului de finanțare. Reamintim că beneficiarii proiectului sunt cei șase elevi de 9-10 ani, de la Școala Gimnazială Somușca, comuna Cleja, organizaţi în echipa RoboKids, condusă de prof. Oana Liliana Jianu, care, pe 25 februarie, au participat, alături de 38 de echipe din țară, la Festivalul Național „First Lego League”, divizia Explore, desfășurat la Universitatea Politehnică din București, la care au obținut Premiul pentru Programare. Totodată, micii roboticieni au reușit să obțină și calificarea pentru competiția internațională „First Championship”, de la Houston, Texas, în Statele Unite.