Zeci de bacauani sunt diagnosticati saptamanal cu tuberculoza. Boala a luat un avant deosebit in ultimii doi ani. Spitalul de Pneumoftiziologie Bacau este la capacitate maxima. Medicii nu mai detin controlul asupra bolii.

&#8222Numarul bolnavilor de tuberculoza este in crestere, a declarat dr. Dragos Ungureanu, medic pneumolog. Pana acum exista o sezonalitate a bolii: in anotimpul rece crestea numarul bolnavilor, iar in cel cald se reducea. Dar, de doi ani nu mai poate fi vorba de asa ceva. Oamenii se imbolnavesc tot mai mult si indiferent de anotimp”. Saptamanal, la Spitalul de Pneumoftiziologie se diagnosticheaza peste 20 de cazuri noi. Noii bolnavi se adauga miilor deja existenti. Din pacate, bacauanii vin in stadii avansate ale bolii si medicii sunt nevoiti sa recurga la punctie. Tuberculoza, cunoscuta ca boala saraciei, are tot mai multi &#8222protagonisti”. Contractarea bacilului Koch, responsabil de imbolnavirea de tuberculoza, este favorizata de conditiile de trai scazute. Malnutritia conduce la scaderea sistemului imunitar si la imbolnavire. Dar, nu numai paturile sarace ale societatii sunt predispuse tuberculozei. &#8222O alta cauza a contractarii bacilului Koch este suprasolicitarea, a declarat dr. Dragos Ungureanu. Studentii, intelecutualii si persoanele cu un nivel de trai decent, se numarul si ei printre cei afectati de tuberculoza”. Odata depistata boala, foarte multi bacauani nu respecta tratamentul prescris de medic. Lipsa banilor si neglijenta ii arunca pe bolnavi direct pe patul de spital. Categoria cea mai defavorizata din acest punct de vedere este reprezentata de persoanele din mediul rural. Drumul pana la Bacau la un control medical este prea lung si prea costisitor… Netratarea tuberculozei la timp si considerarea ei o simpla raceala conduce, in mod inevitabil, la decesul bolnavului.Scris de Iulia CUCU

Doi batrani din satul Barati, comuna Margineni, au avut parte de un sfarsit cumplit. In noaptea de vineri spre sambata, Ioja si Maria Ianau (72 respectiv 69 de ani), au murit in propria casa, intoxicati cu gaz metan. Cadavrele lor au fost descoperite de unul dintre copii.

Viata nu a fost prea generoasa cu Maria si Ioja Ianau. Ca sa-si faca gospodarie si sa-si creasca asa cum se cuvine copiii, cei doi au facut destule sacrificii. Au ramas cu spiritul economiei in sange si la batranete. De sapte ani, sotii Ianau sunt racordati la reteaua de gaz metan, insa niciodata nu s-au indurat sa consume atat cat sa incalzeasca decent cele doua camere in care locuiau. Pe langa gazul metan, ei utilizau inca lemne de foc pentru a face caldura in casa. Asa au procedat si vineri seara, cand s-a facut ora de culcare. Au deschis gazul metan doar cat sa se aprinda lemnele cu care umplusera soba. Numai ca, flacara de la arzator s-a stins, iar gazul a inceput sa se imprastie in locuinta. &#8222Dumnezeu a vrut sa nu plec in sambata aceea de acasa, ne spune Ioan, fiul sotilor Ianau. Vorbisem cu cineva din sat sa-l ajut la treaba, dar parca am avut o presimtire. Eram in curte si am simtit miros de ars si chiar fum. Am batut in usa parintilor mei, ingrijorat si de faptul ca in dimineata respectiva nu-i vazusem deloc. M-am pierdut cu firea, cand nu mi-a raspuns nimeni. Am fortat intrarea si am intrat in casa”.

Doua cadavre langa soba ucigasa

Ioan Ianau a fost nevoit sa bata imediat in retragere, pentru ca un val gros de fum l-a izbit in fata. Totodata a simtit si mirosul intepator de gaz metan. Si-a dat seama imediat ca s-a intamplat o nenorocire. &#8222M-am tarat pana la o fereastra si am deschis-o. Curentul de aer a imprastiat imediat fumul. Ardea o pereche de pantaloni aflati pe soba supraincinsa. Cu chiu cu vai am ajuns si in camera in care dormea mama mea. Prima mea grija a fost sa opresc gazul metan”. Dupa ce a asteptat o perioada de timp sa devina aerul respirabil, Ioan Ianau a intrat iarasi in casa parintilor. Ceea ce a vazut a avut darul sa-i ridice parul in crestet. &#8222Mama era rece in pat. Murise in somn. Cadavrul tatalui meu l-am gasit langa un dulap. Avea un cleste de cuie in mana. Probabil a simtit gazul metan si a incercat sa-l opreasca. Era imbracat ca de oras. Cred ca era plecat de acasa, cand maica-mea a facut focul. Iar cand s-a intors si a simtit ca-si pierde cunostinta a incercat sa opreasca sursa raului”, mai spune Ioan Ianau. Chiar daca este indurerat de pierderea parintilor, barbatul crede ca a avut noroc ca nu a ramas fara casa, acum in pragul iernii. Daca nu simtea mirosul de fum, intreaga gospodarie s-ar fi facut scrum. Cadavrele batranilor au fost transportate la morga in vederea efectuarii necropsiei.Scris de Lili ADOCHITEI

Gura de oxigen asteptata de sistemul sanitar bacauan a sosit in ultima clipa, chiar inainte ca pacientul sa-si dea duhul, sub forma rectificarii bugetare. Banii sunt insuficienti si nici nu ajung in toate sectoarele asistentei medicale. Bugetul lunii decembrie este,

cu siguranta, unul de supravietuire.

Robinetul a fost deschis de la Bucuresti doar putin, banii primiti fiind mai putini decat a cerut Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Bacau (CJAS). „Am solicitat la rectificare114 miliarde de lei, dar ne-am fixat o tinta minima de 90 de miliarde, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. Am primit 96 de miliarde pentru cheltuielile curente. Acesti bani vor ajunge pana la sfarsitul anului&#8221.

Pentru dispozitive medicale (proteze si orteze), CJAS a primit doar trei miliarde de lei, desi ceruse opt. Suma primita nu va reusi sa acopere necesarul pentru toti asiguratii trecuti pe liste de asteptare. „Avem asigurati care asteapta sa le vina randul la proteze din luna martie 2004&#8221, declara dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Conducerea Casei spune ca vor fi onorate toate cererile din 2004, cu exceptia protezelor auditive (solicitantii vor fi reexaminati). Dintre cererile depuse in acest an vor avea prioritatea cele ale copiilor si salariatilor. Pensionarii vor mai avea de asteptat.

Farmacistii nu au motive sa refuze retetele

O rectificare multumitoare, in opinia sefilor de la CJAS, este cea primita pentru medicamente compensate: 35 miliarde lei. Acesti bani sunt destinati onorarii retetelor compensate in luna decembrie. Bugetul mediu al unei luni este de 27 miliarde lei. In luna noiembrie s-a mai primit o suplimentare de 7 miliarde de lei, care insa nu a reusit sa asigure toata cererea de medicamente, dovada faptul ca doar cateva farmacii bacauane mai onoreaza retete. Directorul general al CJAS spune ca, avand la dispozitie 35 de miliarde de lei, farmaciile nu pot, sub nici un pretext sa refuze retetele in decembrie.

Mult pentru Casa, putin pentru spitale

Sefii CJAS spun ca suma primita la rectificare pentru cele sapte spitale publice din judetul Bacaueste suficieta. 49, 46 miliarde lei vor fi impartite intre unitatile spitalicesti. „Avem contract cu spitalele pe decembrie in valoare de 30 miliarde lei, spune Dan Stoica. Adaugand la aceasta suma suplimentarea primita acum, inseamna ca nu vor fi probleme in spitale, iar acestea nu vor avea la sfarsitul anului facturi catre furnizori mai vechi decat termenul legal de 180 de zile&#8221. Spitalul Judetean de Urgenta va primi cam jumatate din cele 49 miliarde per judet. „E putin, este de parere dr. Leonard Rosu, directorul SJU. Pentru luna decembrie avem nevoie de peste 30 de miliarde de lei. Suntem absolut descoperiti. Daca vom primi doar atat, inseamna ca, in decembrie, Casa nu-si onoreaza contractul cu noi, caci a contractat servicii de 38 de miliarde&#8221.

Ambulanta mai traieste o luna

De departe, in cea mai grava situatie se afla Serviciul Judetean de Ambulanta, care ar fi trebuit sa-si inchida portile de la 1 decembrie daca rectificarea ar mai fi intarziat. Pentru luna viitoare, SJA nu dispunea nici de bani pentru salarii, nici pentru combustibil. Ambulanta primeste acum 5,5 miliarde lei, exact media lunara a bugetului care i s-a alocat anul acesta. Patru miliarde de lei sunt rezervate cheltuielilor salariale. „Cea mai mare parte a bugetului merge in aceasta directie, mai ales dupa cresterile salariale din octombrie, cand angajatii au primit sporuri pe care nu le aveau in trecut. Ambulanta &laquocara&raquo si o datorie de doua miliarde de lei pentru combustibil. Daca in luna decembrie vor avea cheltuieli mai mari, vom lua bani de la un capitol unde nu se consuma bugetul&#8221, a mai spus directorul adjunct al CJAS. Nu au primit nici un leu de data aceasta laboratoarele, unde listele de asteptare au trecut deja in anul viitor, medicii de familie, asistenta medicala ambulatorie, cea stomatologica si nici sectorul ingrijirilor la domiciliu.

Scris de Doina MINCU

Ieri dimineata, una din masinile politiei dotata cu radar a fost distrusa intr-un accident de circulatie petrecut la Orbeni. Politistii spun ca evenimentul rutier nu era posibil, daca lucratorii de la Drumuri Nationale isi faceau treaba si curatau soseaua de zapada. In 24 de ore, in municipiul Bacau s-au produs peste 30 de coliziuni, din cauza poleiului de pe carosabil.

Ieri dimineata, una din masinile cu radar ale Serviciului Politiei Rutiere a fost facuta zob de un Logan. Autoturismul Vento, cu numarul de inmatriculare BC-01-AHK, condus de agentul sef Ionut Voicu, patrula pe Drumul National 2, pe raza localitatii Orbeni, cand a fost izbit de Loganul IS-99-CIR, la volanul caruia se afla Stelian Marcas, inspector sef la ISCIR Iasi. &#8222Loganul venea de la Bacau si avea o viteza de cel putin 60 de kilometri la ora, ne-a declarat inspectorul principal Teo Iacovache, ofiter la Serviciul Politiei Rutiere. Se pare ca masina a intrat in derapaj, iar soferul a pierdut controlul volanului. Agentul sef Voicu a spus ca Loganul s-a rotit de cateva ori si a lovit violent partea din fata a masinii de politie”. Impactul dintre cele doua autoturisme s-a dovedit puternic, politistul de la volan fiind aruncat cu capul in parbriz. Agentul sef Ionut Voicu a avut nevoie de ingrijiri medicale pentru oprirea sangerarii, diagnosticul stabilit de cadrele medicale fiind traumatism cranio-cerebral. &#8222Ma grabeam, este adevarat, dar nu aveam viteza mare, a declarat politistilor autorul accidentului, Stelian Marcas. Am derapat si am apelat la frana de serviciu”. Soferul iesean nu a patit nimic. In schimb autoturismul pe care o conducea a fost avariata serios in partea din spate. Si masina de politie a suferit avarii insemnate, partea din fata fiind transformata intr-o gramada de fiare contorsionate. Politistii spun ca autoturismul va trebui sa stea multa vreme la reparatii. &#8222Daca ambele benzi de pe DN2 erau curatate, nu se intampla acest accident, a precizat comisarul Vasile Puscasu, ofiter la Serviciul Politiei Rutiere Bacau. Cel putin dimineata, soseaua era acoperita cu zapada si gheata. De cealalta parte, soferul Loganului a gresit ca nu a utilizat frana de motor”.

35 de coliziuni in cateva ore

Prima zapada a luat prin surprindere pe multi dintre soferii bacauani. In decursul noptii de joi spre vineri, nu mai putini de 35 de conducatori auto s-au prezentat la politie, cu masinile distruse in coliziuni. &#8222Fata de o zi obisnuita, la prima ninsoare numarul evenimentelor rutiere soldate cu distrugeri a crescut in medie de trei ori”, precizeaza inspectorul principal Iacovache. Tinand cont de conditiile meteorologice, politistii de la circulatie recomanda conducatorilor auto sa nu plece de acasa decat in interes de serviciu sau in cazul cand au de rezolvat o problema ce nu sufera amanare. &#8222In primul rand, soferii trebuie sa adapteze viteza la conditiile de drum, sa utilizeze frana de motor, sa evite virajele bruste, sa pastreze distanta regulamentara si sa nu faca depasiri riscante. Autocamioanele cu o greutate mai mare de 3,5 tone, care au traseu prin Ghimes, Oituz ori Grigoreni, trebuie sa fie echipate cu lanturi antiderapante. Nici pentru conducatorii autoturismelor nu ar fi rau sa aiba in portbagaj o lopata si niste material antiderapant. Niciodata nu se stie cand au nevoie de asa ceva”, a mai spus inspectorul principal Teo Iacovache.Scris de Lili ADOCHITEI

Gheorghita Eduard Atomei, de la Batalionul 498 Parasutisti s-a sinucis in timp ce se afla in post. A fost ultimul „salt&#8221, din pacate, in eternitate a tanarului soldat de numai 20 de ani. Parchetul Militar efectueaza o ancheta pentru a afla cauzele care l-au impins pe Atomei la acest gest disperat.

In seara zilei de 24 noiembrie, in jururul orei 23.45, un foc de arma a zdruncinat linistea Batalionului 498 Parasutisti „Smaranda Braescu&#8221, situat in cartierul CFR din Bacau. Cum dormitoarele se aflau in imediata apropiere, unul dintre soldatii care se odihneau a tresarit speriat si a alertat ofiterul de serviciu. Ajutorul acestuia a gasit in postul de santinela de langa dormitoare, un soldat cazut. Era vorba tocmai despre cel care, la ora 21, intrase in postul de santinela si care, potrivit regulamentului, ar mai fi avut un sfert de ora pana sa predea serviciul altui coleg. El a murit pe loc, dupa ce se impuscase in cap. Medicii de la Ambulanta, solicitati sa intervina, nu au avut decat sa constate decesul. Masina Salvarii a fost anuntata la ora 0.08. Gheorghita Eduard Atomei avea 20 de ani, era din comuna Stefan cel Mare, judetul Neamt si era necasatorit. Niciuna din manifestarile sale de pana atunci nu trada un asemenea gest. Comunicatul unitatii de Parasutisti este sec. „In data de 24 noiembrie, la ora 23.45, soldatul Atomei Eduard Gheorghita s-a impuscat cu arma din dotare, in timp ce se afla in postul de santinela. Militarul a decedat pe loc. In apropierea cadavrului au fost gasite statie de emisie-receptie pe care o avea in dotare sI un bilet de adio. Din pacate, la o prima examinare, nu s-a putut descifra nimic din ce era scris in biletel, intrucat zapada cazuta a intins cerneala cu care fusese scrisa ultima scrisoare a soldatului. Evenimentul este cercetat de o comisie a Statului Major al Fortelor Terestre, comisia fiind numita de comandantul unitatii si de Parchetul Militar Iasi, Sectia Bacau&#8221, ne-a declarat mr. Razvan Surdu, purtator de cuvant al Batalionului 498 Parasutisti. A decis sa-si viata cu aproape 15 minute inainte de a pleca la culcare. Nu efectuase nici un singur salt cu parasuta. Fusese incorporat in luna iunie 2005 in judetul Neamt. A efectuat perioada de instruire la Buzau, iar, din octombrie, a fost mutat la unitatea din Bacau. A fost instiintata familia, aceasta sosind la Bacau in cursul dupa-amiezii de vineri. „Unitatea noastra va face tot posibilul sa ajute familia si rudele soldatului Atomei&#8221, ne-a spus mr. Razvan Surdu. Realitatea este ca, cel putin in judetul Bacau, nu s-a mai inregistrat de multa vreme un caz asemanator. Acest lucru poate insemna ca si selectia recrutilor se face mai bine si nu se admite intrarea in armata a oricarui tanar. Din pacate, mai sunt si exceptii tragice.Scris de Dan MINDIRIGIU,Iulia CUCU

Inainte de a incepe mitigul dascalilor in fata Prefecturii Bacau, Manole Chiriac, liderul Sindicatului Liber din Invatamant (SLI) Bacau, a exersat tonul protestatar in dialogul cu Nicolae Olaru, subprefectul judetului. Enervarea lui Manole Chiriac a fost autentica si nu era straina, in mod cert, de tensiunile ultimelor zile. Totul s-a intamplat la sedinta Comisiei de Dialog Social, care a avut loc in sala mica a Consiliului Judeten (CJ) Bacau. Nicolae Olaru l-a anuntat pe liderul SLI ca vrea sa poarte o discutie, separat, dupa sedinta. Acesta i-a explicat, insa, ca nu e posibil, fiind obligat sa paraseasca sala la ora 10,30, tocmai din cauza actiunii cadrelor didactice. &#8222Vom stabili telefonic o intalnire, a raspuns Nicole Olaru. Noi am mai avut o incercare de a discuta….&#8221 Atat i-a trebuit lui Manole Chiriac. &#8222Imi pare rau, nu-mi amintesc de o asemenea incercare a dumneavoastra&#8221, a sarit ca ars liderul SLI. &#8222Asteptam si noi de trei saptamani sa ne contacteze cineva. N-are rost sa ne mintim, nu ne-a contactat absolut nimeni. Sa nu mintim&#8221, a cerut el, ridicand tonul din ce in ce mai enervat. &#8222Eu nu am de ales, fata de maniera dumneavostra, trebuie sa o accept&#8221, a raspuns subprefectul, incercand sa para stapan pe sine. &#8222Care maniera? O maniera de dispret, in care am fost tratati in toate aceste saptamani&#8221, a spus Manole Chiriac, varsandu-si supararea pe subprefectul Nicolae Olaru, care este un reprezentant al puterii, al acestui Guvern care ii umileste pe profesori. Pana la urma, subprefectul a dat vina pe adjunctul lui Manole Chiriac, afirmand ca a vorbit cu acesta. &#8222Eu am sa va aduc probe ca am discutat cu dumneavoastra sau cu adjunctul dumneavoastra. Daca el nu v-a spus lucrul acesta, eu…&#8221 Conflictul cu Manole Chiriac a venit sa confirme declaratia de inceput a lui Nicoale Olaru, care a marturisit ca va primi &#8222botezul focului” la Comisia de Dialog Social. Pana la urma, subprefectul a recunoscut ca n-a vorbit cu adjunctul, &#8222probabil cu Chiriac am vorbit sau cu altcineva de la sindicatul lor&#8221, dar n-a mai reusit sa convinga pe nimeni ca a luat legatura cu liderii cadrelor didactice.

Scris de Silvia PATRASCANU

Aproximativ 2000 de cadre didactice din judetul Bacau, mobilizate de liderii sindicali de la S.L.I. si F.E.N., au participat ieri la mitingul din Piata Tricolorului, in fata Prefecturii. O prima surpriza placuta: prezenta la miting a inspectorului scolar general Radu Ababei. &#8222Am avut un contact permanent cu sindicatele si vreau sa va spun ca luni am fost la doar un sfert de ora de incheierea grevei in judetul Bacau, ne-a declarat inspectorul scolar general. S.L.I. Bacau propusese autosuspendarea grevei, solicitand doar o garantie scrisa din partea conducerii Ministerului ca toate cadrele didactice din judet vor fi platite integral pe lunile noiembrie si decembrie. N-am reusit atunci dezamorsarea conflictului si regret foarte mult acest lucru”. Mitingul a avut o &#8222deschidere” originala: liderul S.L.I. Bacau, Gheorghe Manole Chiriac, a strigat &#8222catalogul” tuturor parlamentarilor din judetul Bacau. Cum acestia au lipsit in corpore, multimea demonstrantilor a scandat: &#8222Catalogul rusinii”. S-a propus o evaluare a demnitarilor absenti: &#8222Nota UNU! Repetentii!” au scandat demonstrantii. &#8222De ce nu-si respecta Guvernul Tariceanu propriul Program de guvernare?” a intrebat liderul S.L.I. Bacau si demonstrantii au scandat &#8222Demisia!” La intrebarea de ce dezinformeaza reprezentantii Guvernului situatia reala a salariilor din invatamant, s-a scandat din nou, &#8222Mincinosii!” &#8222Rusine!” Au fost citite cateva mesaje de solidaritate, printre care si acela venit din partea Confederatiei Maghiare a Sindicatelor din Invatamant, venit de la Budapesta. Starea de sopirit a elevilor a fost prezentata de Ramona Vinca, din clasa a XII-a H, Colegiul National &#8222Gheorghe Vranceanu”: &#8222Am considerat prima saptamana de greva o binecuvantare, o minivacanta meritata. In cea de-a doua saptamana au inceput intrebarile: Ce se va intampla cu noi? Acum suntem deja ingrijorati: Va ingheta, oare, anul scolar? Dar ii intelegem pe profesorii nostri, stim ca, desi n-au fost motivati salarial, au facut pana acum enorm pentru noi si au dreptul la o viata demna”. Si reprezentantul parintilor, Adrian Gheorghe, a spus ca parintii considera justificate solicitarile cadrelor didactice: &#8222Profesorii sunt aliatii nostri permanenti, numai impreuna putem asigura copiilor nostri o pregatire temeinica. Stim ca-i preocupa situatia copiilor nostri, pentru ca si cadrele didactice sunt parinti. Dar le-a ajuns cutitul la os si guvernantii trebuie sa inteleaga ca reprezentantii cadrelor didactice trebuie sa fie ascultati”. Si-au mai rostit punctul de vedere lideri sindicali de la nivel judetean, municipal, orasenesc si unii lideri sindicali din mediul rural. N-au lipsit poeziile satirice (&#8222Asa nu se mai poate”, &#8222Mafia e-n toate” s.a.), nici &#8222Plugusorul saraciei”, a fost rostita si o &#8222Rugaciune catre Dumnezeu”, s-a scandat &#8222Sa ne eliberam de frica!” &#8222Unitate!” &#8222Acum, ori niciodata!” Invatatorul Gabriel Cornea, din Fundu-Racaciuni, a anuntat ca intra in greva foamei, pe timp nelimitat. La ora 13.10, mitingul s-a incheiat, reprezentantii sindicatelor si ai presei fiind primiti de subprefectul Nicolae Olaru. A fost un dialog dens, la capatul caruia subprefectul s-a angajat sa transmita vineri dimineata doua informari privind revendicarile grevistilor bacauani, una la Guvern si a doua la partidul politic pe care-l reprezinta. Ieri, 24 noiembrie, numarul unitatilor scolare si al cadrelor didactice aflate in greva a crescut, fata de situatia existenta luni, joi aflandu-se in greva 204 unitati scolare (din cele 383) si 6368 din cele 8860 de cadre didactice, ceea ce inseamna un procent de 71,09 la suta.

Scris de Stefan OLTEANU

Cheltuielile asiguratilor in sistemul privat de acordare a asistentei medicale ar putea fi decontate de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Desi legea care aduce aceasta premiera a fost promulgata, nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial. Cel mai probabil motiv al intarzierii este constientizarea tardiva a efortului financiar zdrobitor la care ar fi supus bugetul de asigurari.

Un amendament adus Ordonantei 38/2005, care modifica organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate, este tinut la mare secret. Desi ordonanta a fost promulgata ca lege inca din 9 noiembrie 2005, nu a fost nici pana acum publicata in Monitorul Oficial si nu a intrat in vigoare. Unul dintre motivele tergiversarii ar putea fi faptul ca una dintre prevederi va afecta serios bugetul asigurarilor sociale de sanatate. Astfel, amendamentul prevede ca bolnavii care apeleaza la un furnizor privat de servicii medicale pentru efectuarea unor investigatii medicale isi vor putea recupera cheltuielile de la casele judetene de asigurari de sanatate. Asta numai daca unitatea sanitara publica la care s-au adresat anterior nu au putut sa le ofere respectivele servicii. Daca la spitalele publice exista prea putine alternative, numarul clinicilor private fiind mic, altfel se prezinta situatia in cazul serviciilor stomatologice sau al investigatiilor paraclinice. La Bacau, Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a alocat o mica parte din bugetul ei anual pentru serviciile stomatologice: 17 miliarde de lei din 1.219 miliarde lei. La rectificarile bugetare si deblocarile rezervelor financiare, cabinetele stomatologice aflate in contract cu CJAS nu s-au bucurat de suplimentari ale fondurilor. Plafonul alocat cabinetelor se epuizeaza de obicei in primele trei zile ale fiecarei luni. Ca urmare, pacientii isi platesc vizitele la stomatolog. Pentru a deconta integral toate serviciile stipulate in contractul-cadru de acordare a asistentei medicale, CJAS ar trebui sa faca un efort imposibil in acest moment. Cat despre investigatiile paraclinice (analizele medicale), a devenit o obisnuinta ca in acest segment al asistentei medicale sa se lucreze pe baza de liste de asteptare ocupate pe multe luni inainte. Pentru ca bolnavii nu pot astepta sa le vina randul la analize, scot bani din buzunar. CJAS a alocat in luna octombrie un supliment de doua miliarde de lei celor 15 laboratoare cu care se afla in contract. Listele de asteptare s-au subtiat nesemnificativ din cauza ca analizele au costuri occidentale. Daca ar suporta din buget toate serviciile la care asiguratii au dreptul prin lege, CJAS ar avea nevoie de un buget urias. Numarul bolnavilor care ar apela la alternativa privata a sistemului sanitar ar cunoaste o crestere nemaiintalnita, caci ar disparea retinerea impusa de costurile ridicate ale serviciilor private. &#8222Niciodata nu vom putea acoperi tot necesarul de servicii medicale, ne-a declarat Dan Stoica, director adjunct al CJAS. In nici o tara din lume nu se intampla asa ceva. La medicamente, de exemplu, alocam sume din ce in ce mai mari, dar daca ar fi si 70 de miliarde de lei pe luna, tot s-ar consuma”. Directorul general al CJAS, dr. Maria Tioc, spune chiar ca Sanatatea costa mai mult decat isi permite Romania. &#8222Nici tot PIB-ul nu ar fi de ajuns pentru a satisface toate nevoile din sistem, este de parere dr. Tioc. Cat despre decontarea serviciilor pe care le-au primit asiguratii in sistem privat, pentru ca sistemul public nu le-a putut onora, asta nu s-a mai intamplat niciodata. Ar fi o premiera. Din bugetul pe care il primim la inceput de an nu putem suporta aceasta cheltuiala suplimentara. Daca se va pune in practica prevederea, probabil ca va exista un capitol separat al bugetului”.Scris de Doina MINCU

Mai multe institutii incearca sa-i dezvete pe bacauani sa mai dea pomeni cersetorilor. Ieri, la ora 12.00, in fata magazinului &#8222Luceafarul&#8221, a avut loc lansarea programului &#8222Spune NU cersetoriei”, initiat de Primaria Bacau, la care vor participa SPAS, Politia Primariei, DGASPC Bacau, Asociatia Betania, FSC, Asociatia Ovidiu Rom, AJOFM Bacau, Asociatia Dr.Luca. Actiunea a fost precedata de o conferinta de presa organizata de Romeo Stavarache, primarul Bacaului, in prezenta tuturor participantilor la proiect. Alarmat, primarul a declarat ca, in ultima vreme, municipiul e invadat de un numar mare de cersetori care nu au domiciliul in Bacau, ci in Buhusi, Neamt, Roman sau in mediul rural. Vin aici pentru ca orasul e prosper si ii atrage. Sunt copii care, in loc sa mearga la scoala, stau in frig de dimineata pana seara pentru a-si intretine parintii. Campania se adreseaza populatiei, si nu copiilor cersetori. Populatia trebuie convinsa ca, dand bani, incurajeaza exploatarea acestor copii. Este &#8222o actiune in forta&#8221, &#8222un efort conjugat&#8221, a afirmat Gabriela Achihai, presedinta FSC, o campanie din care omul trebuie sa inteleaga, &#8222chiar daca se simte bine cand da un banut, ca nu trebuie sa mai incurajeze cersitul&#8221. Lansarea oficiala a avut loc la ora 12. Directori de institutii si ONG, specialisti si liceeni voluntari s-au intalnit in fata magazinului &#8222Luceafarul”. Vestele galbene ale organizatorilor, inscriptionate cu sloganul campaniei, &#8222Spune NU cersetoriei&#8221, i-au atras imediat pe trecatorii curiosi, care intrebau in stanga si-n dreapta ce se intampla. Cativa tineri dansau zgribuliti pe ritmurile muzicii ce iesea din difuzoarele amplasate la locul evenimentului. Vremea nu prea a fost de partea organizatorilor, frigul si ninsoarea speriind trecatorii. La cateva momente dupa aparitia oficialitatilor invitate la acest eveniment, organizatorii au inceput manifestarea propriu-zisa. Directoarea SPAS, Ioana Calustian, a fost cea care a &#8222moderat” evenimentul. Seria invitatilor care au dorit sa adreseze cateva cuvinte oamenilor prezenti la eveniment, a fost deschisa de Sorin Brasoveanu, directorul DGASPC Bacau, urmat de Maria Gheorghiu, asociatia Ovidiu Rom, Andre Muit, asociatia Betania, si alte personalitati. Acestia au subliniat mesajul campaniei, insistand asupra faptului ca trebuie sa-i ajutam pe copiii care cersesc nu oferindu-le bani, ci indreptandu-i spre centrele de asistenta, unde vor avea acces la educatie si la serviciile sociale existente. Imediat dupa ce acestia au terminat de vorbit, au intrat in scena si oficialitatile bacauane. Mai marii scenei politice bacauane, echipati cu vestele galbene, in frunte cu primarul Romeo Stavarache si presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, au inceput sa imparta fluturasi trecatorilor. &#8222Petrecerea” s-a stins usor, urmand insa ca zilnic, intre orele 12.00 – 18.00, pe durata a doua saptamani, sa ne intalnim cu organizatorii campaniei in diverse puncte ale orasului. Scris de Silvia PATRASCANU Gabriel MIHAI

E, e aglomeratie, si mare agitatie! Marti, 22 noiembrie, pe la orele 17.00, hai sa-i spunem 17juma&#8217, s-a dat startul pentru &#8222Baalul Boboocilor 2005, Universitatea Bacau&#8221!!! Si nu oricum! Pentru introducerea house cu fum si jocuri de lumini si voce joasa a fost responsabil DJ Raymond, iar prezentatorul a fost nimeni altul decat&#8230 Dinu Maxer! Va suna cunoscut? Un indiciu: ex-ul Nicoletei Luciu&#8230

Probele Miss-elor

Dupa prezentarea de rigoare a sponsorilor si a juriului „rasfirat prin toata sala&#8221, a urmat intrarea in scena a celor 10 concurente, mai mult sau mai putin emotionate, dar inca destul de&#8230imbracate pentru ce avea sa urmeze: proba de&#8230lenjerie intima!!! Una cate una, s-au unduit acoperite de cate un cearsaf pana in partea din fata a scenei, acolo dezgolindu-se cat au putut mai provocator, lasand publicul cu ochii mari si gura cascata, dar cu blitz-ul in actiune! Toti cei care aveau aparate de fotografiat sau mobile cu camera s-au imbulzit langa scena sa imortalizeze momentul. Si au avut tot timpul, mai ales ca frumusetile, „deosebit de generoase si in miscari, si in vestimentatie&#8221, nu s-au grabit sa paraseasca scena. Stateau saracele si dardaiau acolo in desuurile lor (era fooarte frig in sala!), iar prezentatorul tot tragea de timp incercand sa scoata de la ele portretul barbatului ideal. Dupa ce si-a ciripit fiecare parerea (cateodata intr-o moldoveneasca curata: „barbatul ideal trebui si mi meriti&#8221), s-a decretat: principalele atractii sunt ochii si&#8230fundul! „Imi place sa am pe ce pune mana&#8221, a declarat o concurenta. Iar prezentatorul a concluzionat „La Bacau barbatii merg invers!&#8221 O alta proba a fost cea a rochiilor de seara, imbinata cu cea de „incultura generala&#8221 (expresia apartine prezentatorului).

Dumele lui Maxer

Mai ales la ultima proba si-a dat Maxer arama pe fata. „Sunt mai rautacios din cauza frigului!&#8221. Probabil incerca sa incalzeasca atmosfera cu glumele-i deocheate, ca altfel nu se prea explica. Sau da, voia sa le puna in dificultate pe concurentele cu teama de microfon, „care are o simbolistica erotica aparte&#8221. Asa am aflat cum se inchina studentii, care este diminutivul de la „ceapa&#8221 (cineva din public a strigat „arpagic, baa nesimtitule!&#8221), ce e rosu si vine periodic (Mos Craciun), unde este ficatul la femeie („cum intri, pe stanga&#8221) etcetera. Bietele aspiratoare la titlul de Miss au trebuit sa faca fata la framantari de limba, la calcule matematice („cat fac 6+9?&#8221 „14&#8230&#8221), sa raspunda ce dorinta sa le indeplineasca pestisorul de aur, ce-ar lua pe o insula pustie, sa continuie proverbe, sa faca reclama la prezervative&#8230

Entertainment

Intre aceste „probe de foc&#8221 au existat si destule si lungi momente de respiro, umplute cu numere de umor (Trupa de teatru a Ligii Studentilor, „Petrecerea de pietoni&#8221, cu scenete „politicesti&#8221), cu dans (Fiesta in actiune!), cu muzica – surprize muzicale de la DJ, dar care nu prea au impresionat publicul mai bine a prins muzica populara, la care studentii chiar s-au ridicat si au dansat. Si o alta surpriza sexy, „cum sa ne imbracam iarna&#8221: prezentare de moda unde domnisoarele, spre deliciul publicului, nu purtau nimic pe sub gecile de iarna…

Sfarsit cu coronita (?!)

Cat a deliberat juriul, pe scena a evoluat trupa „Ispita&#8221, „un proiect unic in Romania, doua domnisoare care canta si danseaza muzica orientala&#8221, zice Dinu Maxer, managerul trupei. Unic, asa sa fie? Nu cumva gasesti asa ceva pe toate tarabele, caci suna foarte mult a manea&#8230 Au fost chemati pe scena „barbati adevarati&#8221, care s-au intrecut cu fetele la miscat „din tati celi&#8221. „Ispitele&#8221 nu au reusit totusi sa fie pe placul tuturor (sa fie din cauza playbackului?): Victor: „Pe mine, ca barbat, ma dezgusta…&#8221 Costel: „Fetele danseaza mai bine decat &laquocanta&raquo&#8221. Dupa ce si-a facut si Maxer portia de playback, s-a dat verdictul: Miss Popularitate (aleasa in functie de aplauze), Adriana Cazacu Miss Presa, Anemarie Teodor, si last but not least, Miss Boboc 2005, Elizabeth Gabriela Brailoiu, aka Bety, care nu se astepta, a avut emotii foarte mari si este foarte fericita. A participat pentru distractie si pentru experienta, deoarece si-ar dori o cariera in modeling. Distractia a continuat in Discoteca AudiTop.Scris de Oana TANASA

Visul oricarui tanar este sa aiba casa lui. Cu toate ca potentialul pietei imobiliare din municipiu este ridicat, bacauanii nu-si permit contractarea de credite prin ofertele bancare existente. Motivul il constituie nivelul scazut al salariilor. Din aceasta cauza se restrange posibilitatea accesarii unui credit imobiliar sau ipotecar, creditul de consum fiind, in continuare, mult mai utilizat.

Potrivit situatiei pe luna luna septembrie 2005, la nivelul judetului Bacau, s-au acordat populatiei credite imobile si ipotecare in valoare de 50.735,73 RON (peste 507 miliarde lei vechi) din care 12.928,76 RON (129 miliarde lei vechi) in lei si 37.806,97 RON (378 miliarde lei vechi) in valuta. Aceasta reprezinta o crestere cu 3.208,35 RON (32 miliarde lei vechi) fata de luna precedenta. Pentru contractarea unui credit imobiliar sau ipotecar, bancile comerciale finanteaza 75 la suta din valoarea proprietatii, imprumutul fiind acordat pe o perioada pana la maxim 25 de ani. Un simplu calcul ne arata ca pentru un imobil de 90.000 RON, avansul cu care clientul trebuie sa se prezinte este de 22.500 RON. Dan F.,32 de ani din Bacau se considera un om fericit. Si asta pentru ca bugetul familiei – salariul net al lui si al sotiei sale – este de 2.000 RON. Si-a achizitionat recent o garsoniera solicitand un credit imobiliar la o banca din oras. Garsoniera valora 90.000 RON, el fiind nevoit sa imprumute 67.500 RON, bani ce vor fi returnati bancii in urmatorii 25 de ani. Un calcul simplu arata ca tanara familie va plati in aceasta perioada, respectiv timp de 300 de luni, suma de 630 RON reprezentand rata si dobanda aferente creditului. Nu mare i-a fost mirarea cand si-a calculat banii pe care ii va returna dupa 25 de ani: „Cand am auzit ca suma pe care o vom plati dupa cei 25 de ani este de 1,9 miliarde lei vechi (190.000 RON) eram pe punctul sa renuntam. Suntem bucurosi, totusi, ca am facut creditul pentru ca salariile ne-au permis acest lucru. Marea majoritate a tinerilor nici nu se pot gandi la asa ceva.&#8221 Incheierea unui credit ipotecar presupune si cheltuieli de intocmire dosar, platindu-se un comision in jurul valorii de 1,5 la suta plus incheierea unei asigurari de incendiu pentru imobilul achizitionat si a unei asigurari in caz de deces pentru clientul care a contractat creditul. In general, bacauanii prefera creditul ipotecar, comparativ cu cel imobiliar. Si asta pentru ca, pe de o parte, salariile nu le pot da dreptul sa indeplineasca conditiile bancilor privind nivelul veniturilor, si, pe de alta parte, creditul imobiliar presupune un dosar mult mai stufos decat cel al unui credit ipotecar. Cetatenii manifesta, in continuare, un apetit mai mare pentru creditele de consum, desi bancile isi promoveaza ofertele la creditele pentru locuinte. Daca nivelul salariilor nete ar creste, cu siguranta ca si volumul pe piata imobiliara ar inregistra un trend ascendent mai serios. Pana atunci, majoritatea tinerilor pot, cel putin, sa spere ca, in viitor isi vor indeplini acest vis, acela de a-si achizitiona un imobil prin creditul imobiliar/ipotecar.Scris de Ionut VATAFU