@ Peste 30 la suta din salariati au stat anul trecut pe tusa

Din cei 124.000 de salariati din judetul Bacau, 38.060 au fost anul trecut in concediu medical. Boala a lovit mai ales in firmele de confectii si pe cele care au intentionat reduceri de personal. Casa de Asigurari de Sanatate nu poate verifica daca un diagnostic este real sau cumparat. In schimb, angajatorul este ars la buzunar daca refuza plata concediului medical.

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) a contabilizat certificatele medicale eliberate pe parcursul anului 2007. Au fost luate in calcul numai cele depuse de angajatori importanti, cu un numar mare de salariati. Acestia au raportat la CJAS 38.060 de cazuri, concediile medicale insumand 287.451 de zile. In judetul Bacau, numarul salariatilor aflati pe listele medicilor de familie (beneficiind de calitatea de asigurat) este de aproximativ 124.000 de persoane. S-ar putea spune, asadar, ca peste o treime din populatia activa a judetului Bacau a avut concediu medical in anul 2007. Adunate, zilele „de boala” ale salariatilor in anul trecut au insumat peste 780 de ani de concediu medical. Daca se adauga si certificatele pe care CJAS nu le-a pus la socoteala, fiind depuse de angajatorii „de clasa mica”, se ajunge cu siguranta la 1000 de ani de stat pe tusa.

Bolnavi si bolnavi inchipuiti

In clasamentul intocmit la CJAS, pe primul loc la numarul de concedii medicale raportate s-a situat in 10 luni din 12 SC Agricola International. Cu un numar al salariatilor situat in jurul cifrei de 2500, aceasta societate a avut frecvent peste 250 de certificate depuse la CJAS. Luna in care boala a lovit puternic la Agricola International a fost octombrie, cand au fost raportate 345 de cazuri. In lunile august si decembrie, prima treapta a clasamentului a fost ocupata de Rafo Onesti, cu 208 si 202 concedii medicale. Un domeniu in care salariatii lipsesc frecvent de la munca din motive de boala este cel al confectiilor. Trei societati mari din Bacau, Sonoma SRL, SC Asco si SC Lusi Union Conf, au depus in fiecare luna intre 100 si 250 de certificate de concediu medical, la o medie de 600 de salariati. La unele societati, numarul salariatilor care intrau in concediu medical crestea brusc in preajma unor reduceri de personal. Este cazul SC Diana Forest, SC Rafo si SC Letea. La CJAS, s-au inregistrat si sesizari din partea angajatorilor care aveau suspiciuni in legatura cu eliberarea unora dintre certificate. CJAS a efectuat verificari la medicii prescriptori, dar fara rezultat. „In privinta eliberarii formularelor, medicul este suveran, ne-a declarat dr. Mihai Ichim, purtator de cuvant al CJAS. Noi nu putem contesta diagnosticul stabilit de acesta. Putem doar sesiza viciile de forma ale certificatelor”. In acelasi top sunt nelipsiti: Spitalul Judetean de Urgenta, Primaria Bacau (cele mai multe certificate poarta numele angajatilor de la Salubritate) si Directia Judeteana de Asistenta Sociala si Protectia Copilului.

Doar medicul si angajatorul sunt buni de plata

Anul trecut, CJAS a primit sapte sesizari de la angajatori care reclamau nereguli cu privire la concediile medicale. „Am facut verificarile la medicul prescriptor, a explicat dr. Ichim. In cinci cazuri, banuielile angajatorilor nu s-au confirmat. Doar in doua dintre ele, medicii nu respectasera prevederile legale. Ei au eliberat certificate pentru situatii de urgenta neinternata cu o durata mai mare decat cea legala. Intr-un caz, medicul a fost chiar nevoit sa-l despagubeasca din buzunar pe un angajator.” Tot anul trecut, 13 salariati s-au adresat CJAS, nemultumiti de refuzul angajatorilor de a plati zilele de concediu medical sau de cuantumul platilor. In fiecare situatie, verdictul CJAS a fost favorabil salariatului. In caz de completare incorecta a formularului, medicii risca amenzi intre 1.000 si 2.500 lei. La randul lor, angajatorii care refuza plata catre salariati sau calculeaza gresit sumele datorate pe perioada concediului medical pot primi amenzi intre 3.000 si 5.000 lei. Daca vina apartine medicului, angajatorul face plata catre salariat si se indreapta pentru recuperarea prejudiciului impotriva celui vinovat. Scris de Doina Mincu

Vineri, 1 februarie, incepand cu ora 13.00, in orasul de la poalele Muntelui Magura, a avut loc inaugurarea noului sediu al Companiei Nationale Posta Romana SA, amplasat pe strada Costache Negri, D13. Cum era si firesc, la acest eveniment au participat nume cunoscute din conducerea institutiei si nu numai. Este vorba de directorul general al Companiei Nationale Posta Romana, Dan Mihai Toader, director regional Posta Bacau, Simona Miron, directorul economic, Rodica Dima, directorul operational Silvia Sova, deputatul Olguta Cocrea, Matei Bratianu, din partea Blocului National Sindical si presedintele Federatiei Sindicatelor din Posta, dar si edilul sef Stefan Silochi.

Panglica inaugurala a fost taiata de catre Simona Miron, directorul regional de Posta Bacau, alaturi de Dan Mihai Toader, directorul general al Companiei Nationale Posta Romana si primarul orasului statiune.
Trebuie precizat faptul ca la eveniment au participat si un mare numar de angajati ai oficiului postal Targu Ocna, dar si din localitatile invecinate.

Printre emotii si alocutiuni

Oficialitatile prezente la eveniment au tinut sa sublinieze importanta inaugurarii acestui nou sediu. aMa bucura faptul ca la acest moment festiv, cand am deschis portile unui nou oficiul postal, au raspuns afirmativ invitatiei noastre atat de multi oameni. Prin ceea ce am reusit sa realizam aici este clar ca vom putea asigura locuitori, servicii de cea mai inalta calitate”, a precizat in deschiderea evenimentului Simona Miron. De altminteri, si pentru directorul general al Companiei Posta Romana SA, Dan Mihai Toader, aceasta inaugurare a fost un moment deosebit de emotionant, tinand cont de faptul ca acesta s-a nascut pe aceste meleaguri, mai precis in Onesti.

Conditii mai bune pentru toti

Potrivit informatiilor oficiale oferite de catre conducerea Companiei Nationale Posta Romana SA, noua subunitate postala are o suprafata de 93 de metri. De acum inainte, in acest spatiu isi vor desfasura activitatea cei 17 salariati ai acestei unitati, din care noua sunt factori postali. Sala publicului este organizata pe trei ghisee specializate, cu un spatiu generos, astfel incat cei care trec pragul acestei institutii sa beneficieze de conditii optime. Scris de Dana Lungu

In fiecare an, pe data de 2 februarie, se sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede, prin conventia semnata in Iran, la Ramsar, in anul 1971 si care a fost rectificata prin Legea 5/1991 in Romania. Documentul se inscrie printre primele mari conventii referitoare la conservarea patrimoniului natural al lumii care a definit zonele umede ca fiind intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderile de apa maritima a caror adancime la reflux nu depaseste sase metri. Obiectivul declarat a fost acela de a proteja astfel de zone, unde fauna si flora serveste drept habitat al pasarilor acvatice, resurse importante de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa, a caror pierdere ar fi ireparabila. Rolul acestor portiuni contribuie la mentinerea calitatii mediului prin: aprovizionarea stratului subteran de apa, controlul inundatiilor, stabilizarea tarmurilor si protectia impotriva furtunilor, retentia nutrientilor, sedimentelor si mentinerea biodiversitatii. Nu mai este o noutate faptul ca Romania este una dintre tarile care au o vasta diversitate biologica, exprimata atat la nivel de specii, dar si ecosisteme, care constituie aproximativ 47 la suta din suprafata ei. Noi avem un numar de 89 de zone umede si 44 de portiuni cu importanta avifaunistica pe o suprafata care reprezinta 3 la suta din intreaga tara. Aici putem aminti: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Complexul Piscicol Dumbravita, Lunca Muresului si Lacul Techirghiol. aJudetul nostru are o retea hidrografica bine dezvoltata, reprezentata prin raurile: Siret, Bistrita, Trotus si afluentii acestora. Din zonele umede care se afla intr-un regim special de ocrotire si conservare putem aminti: Lacul Lilieci, Bacau II, Galbeni, Racaciuni si Beresti. Ele adapostesc specii de flora si fauna protejate si detin un rol foarte important in cadrul culoarului de migratie est-european”, a precizat Corina Pricope, director executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Bacau.
Activitatile organizate anul acesta se vor desfasura sub genericul aZone umede protejate, oameni sanatosi!” si reprezinta un bun prilej pentru a trage un semnal de alarma in scopul protejarii si conservarii acestor portiuni ce constituie ao parte integranta a oricarei solutii de utilizare durabila a resurselor acestora”, a mai adaugat Corina Pricope. Una dintre manifestari va avea loc la sediul Complexului Muzeal de Stiinte ale Naturii aIon Borcea” cu incepere de la ora 10:00 si va fi marcata de prezenta elevilor din patru scoli din municipiul Bacau: Scoala aSpiru Haret”, Scoala Nr. 9, Colegiul Economic aIon Ghica” si Grupul Scolar de Ecologie si Protectia Mediului aGrigore Antipa”.Scris de Daniela Pilat

Aproape 1.400 de persoane din judet au beneficiat anul trecut de ajutoare financiare sau de urgenta. Un numar de 1.156 familii au primit sprijin banesc, in regim de urgenta, de la administratiile locale ori de la bugetul de stat. Suma totala acordata a fost de 462.397 lei, din care numai 77.697 lei provin de la bugetele locale. Ponderea in sumele alocate au reprezentat-o ajutoarele in sprijinul a 339 familii care si-au pierdut gospodariile la inundatii. Acestora le-au fost repartizati, in total, 258.600 lei. Alte 33 familii au fost afectate de incendii, iar pentru refacerea caselor sau a altor imobile arse au primit de la bugetul de stat 103.500 lei. Comparativ cu anii anteriori, numarul ajutoarelor de urgenta finantate de stat a crescut considerabil in 2007. In 2004 au fost repartizate judetului Bacau 446 ajutoare de urgenta, in 2005 – 556, in 2006 – 523 iar in 2007 au fost date aproape 1.000. Pe langa acestea, in judetul Bacau au mai ajuns anul trecut 210 ajutoare financiare in suma totala de 339.700 lei, pentru persoane si familii aflate in situatii de extrema dificultate cauzate de boala.Scris de Elena Tintaru

Pe tot parcursul lunii ianuarie, promotiile din magazine ne-au furat ochii, dar la o analiza atenta, oricine putea vedea ca majoritatea dintre ele nu au fost altceva decat vorbe goale. Cu toate acestea ele vor disparea conform noilor standarde al Uniunii Europene. Cei care vor continua sa le afiseze vor plati scump.
Uniunea Europeana spune anu” comertului mincinos. In acest sens s-a emis o directiva care le permite autoritatilor, sa avaneze” acele prezentari de produse, care promit un avantaj, insa inseala clientii. Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor anunta controale in toata tara care vor fi efectuate de inspectorii teritoriali pentru a elimina diferitele nereguli. De cate ori nu am auzit sau vazut sloganul conform caruia platesti pentru un tip de marfa si il primesti pe al doilea gratuit? Vorbim despre un concept copiat din Statele Unite si Uniunea Europeana care se aplica si la noi, dar romaneste. Adica nici vorba de reducere sau ieftinire. In spatele unor astfel de sloganuri atractive se ascund de cele mai multe ori preturi intregi. Doar cine se uita atent isi da seama ca reducerea nu exista. aSa va spun sincer eu nu prea cred in astfel promotii. Daca e sa primesti al doilea produs gratuit, de obicei platesti mai mult, in asa fel incat sa acoperi si o buna parte din costul celui de-al doilea. Da, ne fura ochii si suntem tentati sa cumparam orice cand vedem ca ni se ofera inca un lucru gratuit, dar trebuie sa fii foarte atent. Firmele serioase nu isi permit astfel de glume proaste, dar sunt multi comercianti care isi bat pur si simplu joc de oameni si mizeaza pe naivitatea lor”, a precizat Alina Iordache, studenta. Inspectorii de la Protectia Consumatorilor ne invata ca singura modalitate de a afla, daca exista sau nu o reducere este sa facem diferenta intre pretul unui singur produs si costul pachetului promotional, compus din doua sau trei elemente. Daca nu rezulta niciun fel de economie, atunci promotia este mincinoasa. Comerciantii online sunt si ei la randul lor vizati. De exemplu, daca gasiti pe internet un bilet de avion vandut aproape gratis trebuie sa stiti ca odata ajunsi la agentie, suma pe care trebuie sa o scoateti din buzunar este mult mai mare. Omiterea taxelor de aeroport este o practica destul de des intalnita care se va sanctiona la fel de dur. Scris de Daniela Pilat

Interviu cu Ioana Calustian, inspector sef al Inspectiei Sociale Regionale Nord-Est Bacau

– Infiintata pe hartie cu mai multe luni in urma, institutia pe care o conduceti de la inceputul lunii ianuarie functioneaza in fapt?
– Ordinul de numire in functie, dupa ce am castigat concursul, a fost dat in 3 ianuarie, dar decizia a ajuns mai tarziu. Inca suntem in curs de organizare. Deocamdata, am ales ca sediu cladirea Directiei de Munca si Protectie Sociala, la etajul V, dar ne mai gandim deoarece acolo ne trebuie multi bani pentru amenajarea spatiilor si cheltuieli de capital, iar de la bugetul de stat nu se dau pentru acestea. O perioada pot sa mai stau in sediul Serviciului Public de Asistenta Sociala al Primariei Bacau. Ca personal, in cele sase judete pe care le cuprinde regiunea, respectiv Bacau, Neamt, Vaslui, Iasi, Suceava si Botosani, vom avea numai 30 de oameni, cu tot cu inspectorul sef. In echipa de conducere vor mai fi doi adjuncti, unul pe economic si celalalt pe
monitorizarea serviciilor sociale. Acum avem un psiholog pentru Bacau, trei persoane la Iasi, cate una la Suceava, Botosani si Neamt si doua la Vaslui. Ca dotare, vom avea sapte masini tip Logan, dar nu avem inca niciuna. Ne vor trebui, pentru ca vom face mult teren.
– Ce trebuie sa intelegem prin Inspectia Sociala? Ce menire va avea aceasta?
– Institutia va desfasura activitati de control, evaluare si monitorizare a serviciilor sociale prestate de toti furnizorii cu acest profil din cele sase judete. Este vorba de toti furnizorii de servicii sociale publici si privati, centrele de zi, fundatiile, organizatiile neguvernamentale, inclusiv cultele care vin in sprijinul oamenilor. Vom inspecta modul in care sunt respectate drepturile cetatenilor beneficiari ai serviciilor sociale, administrarea fondurilor destinate acestora, calitatea prestatiilor. Pentru inceput, insa, vom merge pe evaluarea serviciilor si consilierea furnizorilor.
– Multe organizatii neguvernamentale care acorda servicii sociale nu sunt acreditate. Veti verifica si legalitatea functionarii furnizorilor?
– Vom controla, monitoriza si evalua respectarea prevederilor legale in ce priveste indeplinirea conditiilor de acreditare a furnizorilor, in functie de serviciile acordate. Sunt, insa, multe organizatii neguvernamentale care nu sunt acreditate. In judetul nostru sunt peste 100 de organizatii care presteaza servicii sociale, dar pe cele acreditate le poti numara pe degete. Va fi foarte dificil sa le verificam pe cele neacreditate. Apoi si bisericile desfasoara activitati sociale pentru persoanele aflate in dificultate. Nici bsericile nu sunt acreditate in acest sens. Or, daca nu au acreditare, prin care sunt precizate foarte bine serviciile, pot face orice cu persoana beneficiara.
– Dar cei care incalca legislatia risca, totusi, niste repercusiuni. Ce masuri puteti lua impotriva lor?
– Depinde de gravitatea abaterii. Daca este vorba de o infractiune, atunci sesizam organele abilitate. Dar noi avem dreptul sa ridicam acreditarea unui furnizor, daca nu sunt respectate prevederile ei, sau sa amendam. Valoarea amenzilor este intre 5.000 si 10.000 lei.Scris de Elena Tintaru

Sute de calatori din intreaga tara au avut ieri de suferit din cauza unei greve spontane declansate de ceferisti. In Statia CFR Bacau trei trenuri au fost oprite, iar zeci de calatori au fost nevoiti sa renunte la bilete sau pur si simplu sa astepte 2-3 ore in gara. aTrebuia sa ajung la Bucuresti, la Aeroport, insa acum trebuie sa caut alta solutie. Am sa plec cu microbuzul, dar nu e normal sa se opreasca trenurile asa, fara un anunt, fara nimic”, a spus unul dintre calatorii care au fost surprinsi de decizia ceferistilor. aNu este normal sa faca greva asa, peste noapte. Noi stam in tren de doua ore si nu stim cand plecam spre Bucuresti, cand o sa ajungem la destinatie. Nu ne spune nimeni nimic. Ce facem? Coboram in Bacau ?”, se intreba o pasagera a trenului Intercity Suceava Nord – Bucuresti Nord. La casele de bilete din Gara Bacau, casierele returnau banii calatorilor care apucasera sa cumpere bilete de la agentie, nemultumiti de faptul ca au fost nevoiti sa renunte la calatorie fara sa fi fost anuntati din timp. In afara trenului intercity amintit, ieri, la ora 9, in Gara Bacau mai erau oprite trenul 5422 Bacau – Marasesti, garat la linia 4 si trenul 1554 Iasi – Timisoara, la linia 3. aSe fac restituiri integrale de tarif pentru cei care doresc. Nu s-au inregistrat incidente, unii dintre calatori stiau. Nu exista un conflict de munca, ci e un protest spontan. Cei de la Infrastructura nu au pus semnalul pe liber, astfel incat trenurile nu pot pleca. La nivel regional sunt 34 de trenuri oprite. Salariatii CFR Calatori nu s-au manifestat ca grevisti, toti salariatii sunt la lucru”, a explicat Horatiu Popescu, seful CFR Calatori Bacau. Practic, cei care au oprit trenurile in gari sunt salariatii de la Infrastructura, nemultumiti de conditiile de lucru. De altfel, ceferistii din mai multe regionale au intrerupt lucrul intre orele 7 si 10, nemultumiti de cresterea salariala de 8 la suta propusa de Guvern, ei cerand ca lefurile sa se majoreze cu 12 la suta. Negocierile dintre minister si sindicate au continuat si ieri. Scris de Codrin Pop

Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ) i-a rasplatit, ieri, pe cei mai merituosi dintre dascalii bacauani cu diplome si medalii. „E vorba de distinctii aprobate printr-un decret din 2004, a declarat Ovidiu Cojocaru, inspector general al ISJ. Noi am facut demersuri la MECT si am reusit acum sa le obtinem”. E vorba de distinctia „Meritul pentru invatamant”, care este in grad de „Mare Ofiter”, „Ofiter” si „Cavaler”, si de medalia „Meritul pentru invatamant”, clasele I, II si III. In total, 56 de dascali – profesori, institutori si directori de scoli – au primit distinctii. „Aceste medalii nu influenteaza salarizarea, dar sunt importante pentru CV-ul lor, a spus Ovidiu Cojocaru. E vorba de recunoasterea meritelor pe care le au in postura de cadre didactice”. S-au organizat doua selectii de dosare, prima la ISJ si a doua la MECT, punctele fiind acordate in baza unor criterii clare. Doar opt dascali bacauani se pot lauda cu distinctia „Meritul pentru invatamant” in grad de ofiter: Ovidiu Cojocaru, Adina Albu, Adrian Fuioaga, Emilia Tifrea, Adriana Banica, Pavel Sova, Eugen Budau si Eustatiu Dabija. „Eu am primit distinctia de ofiter pentru perioada in care am fost directorul Colegiului Economic. Din pacate, doi dintre colegi, Eugen Budau si Eustatiu Dabija, nu mai sunt printre noi”. Exista o singura distinctie de „Mare Ofiter”, care a fost acordata inspectorului Ghiorghi Iorga, pentru perioada in care era director de colegiu. Scris de Silvia Patrascanu

Primaria isi bate joc de transparenta in administratie

Conform legislatiei privind transparenta decizionala in administratia publica, autoritatile sunt obligate sa faca publice proiectele de hotarare prin afisare intr-un loc vizibil si prin tiparirea acestora in publicatiile locale. Nici Bacaul nu are cum sa faca exceptie de la aceste prevederi, pentru ca nici macar Stavarache nu este mai presus de lege. Cu toate acestea, proiectele de hotarare ce au fost dezbatute ieri au fost publicate intr-un cotidian local, apropiat de primar, parca in bataie de joc la adresa celor interesati. Caracterele, mici ca si cele ale majoritatii politicienilor, sunt aproape imposibil de citit.

Inainte de sedinta ordinara de Consiliu Local de ieri, i-am intrebat pe o parte dintre consilieri daca pot sa ne citeasca ordinea de zi asa cum a fost tiparita in paginile unui cotidian local. Niciunul dintre ei nu a izbutit sa treaca de furcile caudine ale unor fonturi minuscule. Aurel Damian, unul dintre cei luati la intrebari, ne-a spus ca „la varsta mea e mai greu. Dar cred ca mama mea pensionara ar putea citi mai usor. Ar trebui o camera din asta ca sa o folosim sa marim imaginea. Dar oamenii care au 80 de ani pot citi usor.” Nici Costica Marcu nu a avut o parere mai buna despre modul in care au aparut proiectele de hotarare: „Nu cred ca tehnica vizuala este intr-atat de avansata incat sa ne ajute. Probabil ca s-a facut economie de spatiu.” Roxana Mironescu s-a dat si ea batuta in fata literelor minuscule: „Eu nu vad prea bine. La lumina asta este prea mic si nu pot sa citesc. Sunt multe proiecte si probabil nu incapeau in spatiu, dar este cam mic asa.” Gabriel Lupu s-a uitat si el atent pe foile cu proiectele de hotarare, dar in cele din urma a fost de parere ca mai degraba „cei care sunt cu adevarat interesati pot sa consulte internetul”. Viceprimarul Constantin Scripat a apelat la ochelari, dar nici acestia nu i-au fost de folos: „Prea mici… dar nici nu e lumina asa cum trebuie pe holurile astea.” Petru Munteanu a folosit si el ochelarii: „Daca nici cu aceste bunatati (ochelarii – n. red.) nu pot sa citesc, recunosc ca am nevoie si de lumina zilei. Este microscopic, si multumim acestei publicatii pentru colaborarea cu cetatenii si pentru asa zisa informare. S-a facut economie probabil, pentru ca preturile oferite de domnul primar sunt mici.”

Marimea conteaza pentru cititori

Conform articolului 40 alin. 6 din Legea 215/2001, cunoscuta si drept Legea administratiei publice locale, „ordinea de zi a sedintei consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orasului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.” Asa s-a intamplat si pentru sedinta de ieri. Numai ca probabil autoritatile si publicatia care a dat tiparului ordinea de zi au fost de parere ca Bacaul este cunoscut si drept orasul lui Ochi de Soim. Fonturile minuscule au pus la grea incercare inclusiv ochii alesilor. Din economie de bani si spatiu, bacauanii s-au mai ales cu un bobarnac plin de stima. De altfel, am incercat sa le aratam bacauanilor cam care au fost punctele de pe ordinea de zi, asa cum aratau ele in publicatia respectiva. Nu au reusit sa descifreze. aNu se poate asa ceva. Dupa ce ca nu fac mai nimic in folosul nostru, isi mai si bat joc. Poate ma intereseaza si pe mine ce fac alesii…cum citesc eu aici, am 61 de ani. Imi cumpara Primaria ochelari?”, s-a intrebat Constantin Ionescu. Nici Paula Vatafu nu a reusit sa descifreze caracterele lui Stavarache. aAstia fac misto de noi? E inadmisibl. Nu ca m-ar interesa prea tare, caci oricum fac ce vor ei, dar poate ca sunt unii care ar dori sa citeasca hotararile astea”, ne-a declarat Vatafu. In opinia lui Cristian Vasilache, de vina pentru aceasta situatie este primarul Stavarache. aEu cred ca primarul a vrut sa faca vreo invarteala, de aia a comandat literele asa mici. Ca sa nu vedem noi ce vrea sa faca”, a opinat Vasilache. Cert este ca primarul Stavarache a reusit sa informeze cetatenii in acelasi mod in care a inteles sa realizeze proiecte viabile pentru dezvoltarea Bacaului. Mai exact informatii invizibile, proiecte marunte, neterminate sau slab realizate.Scris de Ionut Avram

Acum cateva zile, presedintele Basescu a reusit o performanta care nu cred ca va mai fi atinsa prea curand. Stimabilul domn ce ocupa fotoliul de la Cotroceni s-a comparat cu Adi de la Valcea. Nu stiam exact cine este acest cetatean cu care s-a comparat Basescu, dar m-am informat, deh, defect profesional. Este un prolific cantaret de manele. La prima vedere, presedintele pare ca, scuzati expresia, a luat-o pe aratura. Daca a ajuns sa-si compare cazul sau privitor la atiganca imputita” cu rimele unui tril manelistic, e grav tare. Nu-mi inchipuiesc nici in visele cele mai negre ca presedintele Germaniei, de exemplu, ar fi in stare sa faca asa ceva. Dar cum ai nostri sunt amai speciali” decat ai lor, imi dau seama ca presedintele Basescu are dreptate. Paralela facuta intre afirmatiile sale si cetateanul de la Valcea este perfect justificata. In fond, tot ceea ce au facut politicienii pana acum, politicieni din randul carora a rasarit si Basescu, seamana a manea. Ma mir ca presedintele nu a mers mai departe in comparatii si nu s-a referit la asemanarile dintre actiunile domniei sale si vreun scenariu de telenovela. Cred ca aLacrimi de iubire” i s-ar potrivi perfect, mai ales in ceea ce priveste relatia dumnealui cu un anumit partid politic. Nu-i dau numele, caci nici macar nu mai stiu cum se numeste exact. Procesul de manelizare a politicii a inceput nu de acum, ci din momentul in care Ion Iliescu a chemat minerii sa planteze flori in Piata Universitatii. Fiindca presedintele nu a vorbit de o chestiune noua, am putea merge cu asemanarile si paralelele mult mai departe. De plida, Tariceanu s-ar incadra perfect in semantica versurilor, aam motorul cel mai mare si salariul cel mai tare”, parlamentarii ar transpune perfect pe melodie, eventual pe ritm de manele, asomnoroase pasarele prin fotolii se aduna”, alesii bacauanilor din Consiliul Local si Judetean ar fi personajele principale dintr-o manea al carei prim vers ar fi ama doare-n cot de alegatori”. Pe primarul Stavarache nu-l pot incadra in versurile unei manele, din simplul motiv ca intreaga sa administratie este ca un album intreg de ritmuri orientale. Fie si numai daca ne gandim la modul in care se lamenteaza primarul de agreaua mostenire”. Dar ca sa nu creada Stavarache ca este deosebit fata de ceilalti politicieni-manelisti, promit sa ma gandesc la niste rime orientale, pe care le voi scrie la fel de mic precum au fost publicate proiectele de hotarare intr-un cotidian bacauan. Hai cu maneaua, da-i cu politica, baga mare cu administratia! Ci-ca-la-ca-ci-chi-cea!Scris de Ionut Avram

Agitatie mare, ieri, in holul central al Colegiului National „Gheorghe Vranceanu”. In fiecare pauza, liceenii coborau sa-si exercite dreptul de a-i vota pe cel mai bun elev si pe cel mai bun profesor din scoala, din cei 10 nominalizati la fiecare categorie. Actiunea este prima din proiectul „Top School”, initiat de Asociatia Eurocivica. Totul arata exact ca la alegerile electorale pentru locale sau parlamentare: cabinele de vot, urnele, masa comisiei care inregistra votantii, impartea buletinele de vot si stampilele si veghea la buna desfasurare a procesului de votare, alaturi de profesorii observatori. Nici pomeneala de absenteism. „Colegii mei sunt foarte multumiti ca in sfarsit ii pot evalua pe profesori, ca opinia lor conteaza si ca va avea o finalitate, a declarat Ovidiu Bica, presedintele Consiliului Judetean al Elevilor. Deja, profesorii au inceput sa se poarte mai frumos cu noi”. Ovidiu sustine ca a fost o munca grea – preselectia, impaturirea buletinelor, confectionarea urnelor impreuna cu Eurocivica, dar le-a placut si s-au descurcat. „Profesorii s-au implicat mai putin, elevii au fost mai activi, dar in final a iesit bine”, afirmau tinerii. Competitia de ieri a animat atmosfera, toti fiind nerabdatori sa afle rezultatul: „Unii profesori au primit gradatie de merit. Vom vedea daca evaluarea elevilor va confirma calitatile lor”. Actiunea a fost primita cu mare interes si datorita noutatii absolute: este prima de acest gen in scolile din Bacau. Vlad Bandraburu, clasa a IX-a E, este unul dintre cei 10 elevi care au candidat la „Top student”, ca urmare a preselectiei. De ce l-au ales colegii? „Sunt sociabil, am simtul umorului, tin la prieteni si la prietenie”. Este, cu alte cuvinte, „un om cu principii”. Cadrele didactice i-au stimulat sa participe si i-au ajutat sa inteleaga ce inseamna sa votezi: „Dirigintii le-au explicat regulamentul si au incercat sa clarifice anumite aspecte, a declarat Elena Dragomir, profesor observator. Nu in ultimul rand, a contat exemplul personal. aDumneavoastra votati?a, a fost prima intrebare pe care mi-au pus-o dimineata. Poate ca ar fi fost necesar mai mult timp pentru pregatire, mai ales ca la clasele a IX-a a fost greu sa-i identifici pe elevii care merita nominalizati. Oricum, e limpede ca actiunea are un inalt caracter formativ”. Ilie Barzu, presedintele Asociatiei Eurocivica, a fost intreaga zi alaturi de liceeni. „Scopul acestui proiect este de a dezvolta spiritul civic al elevilor, de a-i obisnui sa se implice in viata scolii si a comunitatii, optimizarea comunicarii elev-profesor si incurajarea democratiei scolare&quot, a declarat Ilie Barzu. La ora 16, a inceput numaratoarea. La &quotTop Teacher&quot, castigatorii sunt profesorii Popa Marian, locul I, Doina Nita, locul II, si Gabriel Andrei, locul III, iar la &quotTop Student&quot, Vlad Bandraburu, locul I, Lucian Moroi, locul II, si Sergiu Gheghici, locul III. Ei vor primi 10, 7, respectiv, 5 milioane de lei vechi, joi, la ora 11, cand este programata festivitatea de premiere. Scris de S. P.

Dupa ce a reusit sa mai traga de un termen in procesul in care sunt implicati Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim, Stavarache nu a avut incotro si in cele din urma si-a desemnat avocatul, in persoana lui Cristian Cojocaru. La termenul de ieri, s-a discutat din nou despre lipsa calitatii procesuale a primarului.

Atat Nicuta Catu cat si Catalin Dancu, cei doi avocati ai lui Dumitru Sechelariu, Laurian Lucas si Dorinel Ifrim s-au declarat dornici sa afle in ce calitate a venit Cristian Cojocaru in instanta. Aceasta cu atat mai mult cu cat parte in proces este Consiliul Local, care nu l-a mandatat pe Stavarache decat sa se ocupe de gaurile din asfalt, si in niciun caz sa se joace de-a justitiarul. Este interesant cum in cauza a intervenit un avocat care este imputernicit de municipiu prin primar, fara ca acesta sa aiba vreo calitate sau sa fie parte in dosar. Mai ales ca primarul nu a fost mandatat de Consiliul Local sa angajeze un aparator, conform prevederilor Legii 213/1998, art.12 alin. 5, caz in care nu se stie nici cum vor fi alocati banii pentru onorariul de avocat. Catalin Dancu a precizat ca „prezenta ca parte in proces a Consiliului Local exclude prezenta ca parte a municipiului prin primar, si invers”, aducand in discutie o speta similara de la Arad: „Cum explicati faptul ca Tulus nu a cerut la Arad vreo pozitie procesuala a municipiului sau a primarului, ci a cerut hotarare de Consiliu Local?” Nicuta Catu a plusat si a aratat ca „si din practica la nivel de Bacau in ceea ce priveste exercitarea/neexercitarea unor drepturi de catre Consiliul Local, acesta trebuie sa emita neaparat o hotarare in acest sens.” De fapt, a aratat Dancu, este o contradictie in termeni: „Am ca parte in proces municipiul prin primar, dar in acelasi timp analiza datelor si eventualele sanctiuni din partea instantei se vor referi la Consiliul Local. Municipiul daca este mentinut in proces si daca va trebui platit un leu, cum se duce acest leu la primarie, cand de fapt este vizat Consiliul Local?”
In ciuda eforturilor celor doi avocati, situatia a ramas ca in coada de peste vizavi de rolul lui Stavarache in instanta. Dancu a subliniat ca „primarul se afla intr-o pozitie ingrata. A raspuns in interval de o ora unei comenzi primite prin fax de la magistrati ca sa se constituie parte civila. Noi am cerut inainte de acea adresa nenorocita efectuarea unor expertize ca sa se clarifice toata situatia, dar acestea au fost respinse de DNA. Cand s-a vazut ca nu exista niciun prejudiciu, ca au fost depuse la dosar toate hotararile din contencios, a venit si primarul si s-a retras, dupa ce in prealabil intrase in proces doar pe baza unui simplu fax.” Si procurorul DNA prezent in sala a avut retineri vizavi de calitatea lui Stavarache in proces, precizand ca „in noiembrie 2007 a fost introdus ca parte in proces Consiliul Local, ca parte vatamata.” Dar in actualul proces, se intreaba avocatii, oare cum de a ajuns Consiliul Local sa fie parte vatamata din moment ce nu si-a manifestat vointa in acest sens?

Primaria este inconsecventa

Chiar si instanta a fost agasata de tertipurile lui Stavarache, care se agata cu dintii de un proces din care spera sa mai smulga cateva voturi. „Este o inconsecventa a primariei care s-a manifestat la interval de doua luni de zile. Aceasta inconsecventa ne-a convins sa aprobam expertiza, ca sa nu mai existe dubii”, a declarat presedintele completului de judecata, inainte de a trece la discutarea asa-ziselor obiective de expertiza propuse de primar.

Stavarache ignora procurorii

Avocatul lui Stavarache nu a avut de facut nicio precizare la obiectivele care fusesera propuse inainte de angajarea sa. In schimb, Nicuta Catu si Catalin Dancu au demonstrat ca, practic, niciunul dintre obiectivele propuse de catre Stavarache nu are relevanta in cauza. „Privatizarea de la Letea a fost anchetata de DNA si s-a decis neinceperea urmaririi penale. Mai mult, Sechelariu nu avea nicio calitate la Letea atunci, pentru ca nu era actionar majoritar. Pai bine, mai Stavarache, cum poti tu sa categorisesti ca vadit ilegal un schimb care a fost verificat de procurori?” a declarat Catalin Dancu. De fapt, au aratat cei doi avocati, toate schimburile de teren pe care se concentreaza amarnic Stavarache au fost declarate valabile de catre instanta de contencios administrativ. Si, existand autoritate de lucru judecat in aceasta privinta, primarul ar trebui sa-si vada de treburi. Mai mult, schimburile nu au fost facute de catre Sechelariu, Lucas sau Ifrim, ci de Consiliul Local. In cele din urma, instanta a dispus efectuarea unei expertize topografice pentru doua schimburi de teren, restul punctelor de pe lista lui Stavarache fiind respinse.

Sechelariu considera ca s-a iesit din cadrul procesual

La iesirea din sala de judecata, Dumitru Sechelariu a declarat: „Tot ceea ce se intampla iese din cadrul procesual. Nu stiu ce cauta Stavarache in acest proces. Instanta, daca tin bine minte, mi-a spus data trecuta ca sunt un bun cunoscator al legii. Se cauta tergiversarea acestui proces. Constitutia sustine la articolul 120 principiul autonomiei administratiei publice locale fata de celelalte puteri si institutii publice. Conform articolului 126 alin. 6, controlul judecatoresc asupra actelor administrative se efectueaza pe calea contenciosului administrativ. Nu in ultimul rand, articolul 140 sustine ca autoritatea statala competenta sa exercite controlul asupra modului de formare, de administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si unitatilor administrativ teritoriale este Curtea de Conturi. Ierarhic, exista Contenciosul Administrativ, Curtea de Conturi si Dumnezeu. Aceasta este legea.” Fostul primar sustine ca nicio alta institutie de control nu are autoritate sa intervina vizavi de deciziile autoritatilor locale: „Prejudiciile sunt stabilite de Curtea de Conturi. Toate schimburile de teren tin de contenciosul administrativ, nu de primar. Nu Sechelariu sau Stavarache schimba terenurile, le schimba Consiliul Local. Primarul este organul executiv, el executa ceea ce a hotarat Consiliul Local. Prima instanta m-a achitat in dosarul respectiv. Ce interese sunt acum? Nu se doreste sa se stie adevarul?” Scris de Emilian Berceanu

Sergentul major Ionel Balan, angajat al Inspectoratului de Jandarmi Judetean (IJJ) Bacau, s-a sinucis ieri dupa-amiaza cu arma din dotare. Dupa ce a iesit din tura, acesta s-a ascuns in toaleta Curtii de Apel Bacau, unde efectua serviciul de paza, si si-a tras un glonte in cap. A fost gasit de catre colegul care trebuia sa-l inlocuiasca in tura, inca in viata. Leziunile craniene suferite i-au fost insa fatale. „In jurul orelor 17.20, la iesirea din tura sergentul major Ionel Balan a fost gasit impuscat, a declarat de la fata locului cpt. Ioan Ouatu, ofiter relatii publice IJJ Bacau. In prezent se fac cercetari de catre o comisie condusa de un procuror militar”. Pentru ca mai prezenta semne vitale, jandarmul a fost transportat de urgenta la Spitalul Judetean, unde imediat i s-au instituit masurile de resuscitare. La aflarea vestii, si sotia lui, insarcinata in ultima luna, a ajuns in grija medicilor de la Maternitate, fiind la un pas sa i se provoace o nastere fortata. aTanarul a ajuns in Serviciul de Urgenta in stare de coma profunda, cu o plaga impuscata craniana, a precizat si dr. Costel Salbaticu, medic Unitatea de Primire Urgenta. Dupa circa 10 minute a intrat in stop cardio-respirator, i s-au facut imediat toate manevrele de resuscitare, din nefericire fara succes. In jur de ora 18.00 a fost declarat decesul”. La locul in care a avut loc tragedia s-au deplasat criminalistii, conducerea IJJ Bacau, medicii legisti si procurorii militari. „Este clar vorba despre o sinucidere, a explicat si dr. Marcel Badara, medicul sef al Laboratorului de Medicina Legala. Prezinta o plaga impuscata profunda, care i-a produs leziuni craniene grave. Acestea au dus si la deces”. Sergentul major Balan avea 32 de ani, era angajat IJJ din data de 20 iunie 2003, ca jandarm angajat pe baza de contract (JAC) si trecut in corpul subofiterilor prin concurs in 2005. In urma cu cinci ani, IJJ Bacau a mai fost zguduit de un incident asemanator. In noaptea de 10 spre 11 ianuarie 2003, un alt jandarm, plt.maj. Catinel B., s-a sinucis tot cu arma din dotare, dupa ce si-a inlocuit un coleg in serviciul de paza al unei banci din Onesti. Atunci a fost vorba despre o sinucidere din dragoste. Scris de Roxana Neagu

Alba Iulia, Alexandru Golescu si Vasile Parvan sunt strazile din Cartierul CFR care dovedesc, prin numarul gropilor lor, interesul pe care l-au avut cei care ne conduc pentru a oferi un aspect european Bacaului. Starea lor este dezastruoasa si nimeni nu face nimic. Lucrarile de mantuiala dau mari batai de cap soferilor si pietonilor.

Daca va imaginati ca mai exista o strada in tot Bacaul care sa nu aiba o groapa, ei bine, va inselati. Nu mai este o noutate pentru nimeni ca topirea zapezilor a scos la iveala strazi a caror stadiu de degradare este sub orice critica. Nici nu iti poti imagina ca intr-un oras care se vrea european pot exista asemenea probleme. Soferii auto nu mai stiu pe unde sa ocoleasca si cum sa isi mai fereasca masinile. Situatia strazilor Vasile Parvan, Alba Iulia si Alexandru Golescu din cartierul CFR aproape ca este de neinchipuit. Exista cate o groapa la fiecare metru, iar cea care se afla la intersectia cu Alba Iulia are aproximativ doi metri lungime si un metru latime, iar de adancimea ei nici nu mai merita pomenit. A fost mai mare, insa totusi jumatate din ea este acoperita cu balast. Intrebarea de pe buzele tuturor este de ce nu a fost acoperita in intregime, mai ales ca la inceputul acestui an, unei masini i-a fost distrusa caroseria complet, asa cum ne-a spus Ileana Rusu, localnica: &quotNu va puteti inchipui ce scandal a fost atunci. Unul dintre vecinii mei si-a rupt masina in doua. Au venit in urma plangerilor lui si au acoperit numai jumatate din groapa. Au facut treaba pe jumatate. Cum se poate asa ceva? Stavarache isi bate joc de noi, mai ales ca anul trecut a venit aici si ne-a promis ca va rezolva situatia asta. Ce folos ca au fost doar vorbe?&quot

Utilaje parasite

Tot in aceasta intersectie oricine poate vedea ca alaturi este un utilaj destinat reparatiilor drumurilor apartinand Primariei si care este aparent parasit. Lumea trece pe langa el, se uita mirata sau nici nu-i mai acorda atentie pentru ca este acolo de mai bine 8 luni. &quotAu adus in vara anului trecut utilaje aici cu scopul de a repara toate strazile din imprejurimi, dar dupa cum vedeti nu s-a facut nimic si acesta care a fost parasit aici sta si rugineste. De ce l-au parasit aici nu pot sa inteleg. Foloseste drept adapost pentru caini&quot, a adaugat Ileana Rusu. Se pare ca promisiuni au fost dar, cu toate acestea si strada Alexandru Golescu este la fel de distrusa de eroziunile din asfalt. &quotImi este rusine de acest cartier. Pe unde calci numai gropi. Zapada le-a mai acoperit, dar acum dupa ce s-au toipit, uitati-va in ce stare sunt strazile. Nu-i pasa nimanui, mai ales administratiei locale, care ne-a dus cu vorba atata timp. Strazile Alba Iulia si Alexandru Golescu sunt sub orice critica si asta de foarte multa vreme&quot, a spus Georgeta Cocoranu. Cele trei strazi din cartierul CFR se adauga sirului de drumuri dezastruoase din judetul Bacau. Localnicii nu mai asteapta decat o schimbare la nivel de conducere pentru ca problema sa fie remediata, dar pana atunci soferii isi injura zilele si trecatorii ocolesc gropile pentru a nu se rani, deoarece in aceasta perioada, fiind acoperite de apa, nu se poate aprecia adancimea lor.Scris de Daniela Pilat

La nivelul intregii tari, problema locuintelor este una delicata, iar solutiile oferite persoanelor sau/si familiilor cu venituri medii sunt relativ limitate. Probabil cea mai utilizata cale de a achizitiona o casa sau un apartament este cea a contractarii unui credit ipotecar, majoritatea institutiilor bancare avand oferte in acest sens. ANL are un proiect de creditare pentru locuinte, initiatorul programului fiind Sergiu Sechelariu.

Numarul si nivelul calitativ al locuintelor a fost si continua sa fie deficitar in raport cu cererea populatiei. O analiza succinta a constructiei de locuinte evidentiaza atat o scadere a numarului de locuinte realizate, cat si o inversare a ponderii surselor de finantare. Daca intre 1986 si 1989 finantarea pentru ridicarea de locuinte tinea in proportie de peste 90% de fondurile publice, dupa 1989 situatia s-a inversat, de la buget fiind alocate sume ce acopera doar aproape 8 procente din investitiile facute in fondul locativ. In acelasi timp, deficitul de locuinte a crescut mereu, in contradictie cu prevederile Cartei Urbane Europene, care stipuleaza ca fiecare persoana trebuie sa dispuna de o camera, si fiecare familie de o locuinta.

Solutia cea mai cautata: creditul ipotecar

Creditele ipotecare sunt de obicei acordate pentru perioade lungi de timp, ajungandu-se pana la termene de rambursare de 30 de ani. In general, valoarea creditului nu trebuie sa depaseasca 60-70% din valoarea de piata a locuintei ce urmeaza sa fie cumparata sau construita, si care reprezinta si garantia creditului. Pentru majoritatea acestui tip de credite, avansul ce trebuie platit de persoana ce contracteaza imprumutul este de 20-40%, in functie de oferta bancara. Ratele, calculate in functie de venitul imprumutatilor, nu trebuie sa depaseasca jumatate din venitul lunar al imprumutatului si al coplatitorilor (sot, sotie etc.).

Bancile prezinta oferte tentante

Toate institutiile bancare au incluse in pachetele de oferte si creditele imobiliare cu garantie ipotecara. Adevarat, dobanzile si perioadele de creditare difera, in functie de politica financiara a fiecarei banci in parte. Per total insa, oferta este destul de variata. Raluca Obreja, de la BRD Bacau, ne-a declarat: „La noi exista si posibilitatea contractarii unui astfel de credit fara avans, iar in conditiile in care clientul doreste totusi sa dea un avans, cuantumul acestuia a scazut de la 25% la 20% din valoarea imobilului. Mai nou, oferim credite si pentru romanii din strainatate.” Banca Italo Romena din Bacau prezinta si ea oferte tentante, iar pentru tineri exista un mare avantaj: „Cei ce au varsta de pana la 35 de ani pot contracta creditele fara avans si cu rata dobanzii mai scazuta. In rest, si la noi a scazut avansul pentru credite la 20% din valoarea investitiei imobiliare”, sustine Liana Scorteanu, de la biroul de credite pentru persoane fizice.
Pe site-urile institutiilor bancare exista informatii detaliate despre oferta din domeniul creditelor ipotecare, multe dintre acestea avand si simulatoare de rate, astfel incat fiecare are posibilitatea de a calcula ce suma poate sa imprumute in functie de veniturile obtinute.

Creditele ANL, un proiect al lui Sergiu Sechelariu

Ideea ridicarii de locuinte pentru tineri ce pot fi achizitionate prin credit ipotecar in cadrul programului ANL ii apartine lui Sergiu Sechelariu. „Desi Agentia Nationala pentru Locuinte isi incepuse activitatea de relativ putina vreme la momentul cand am intrat in minister, pana in luna martie a lui 2002, de exemplu, au fost inlesnite peste 1400 de credite ipotecare cu o valoare insumata de peste 13 milioane de euro. Am incercat pe aceasta cale sa venim in sprijinul tinerilor, deoarece prin intermediul ANL ratele dobanzilor erau sensibil mai mici, plus ca nu se percepeau taxe pentru teren si nici nu se platea impozitul pe cladiri pe intreaga perioada a rambursarii creditului”, ne-a declarat fostul ministru secretar de stat. „Avand in vedere ca in ultimii ani bancile au manifestat un interes crescut pentru creditarea ipotecara rezidentiala, ANL va trebui sa-si canalizeze eforturile pentru promovarea parteneriatului dintre sectorul public si cel privat, dintre autoritatea tehnico-administrativa si finantator, astfel incat sursele extrabugetare importante din sectorul bancar sa poata fi directionate eficient catre finantarea locuintelor”, a incheiat Sergiu Sechelariu. Proiectul creditelor ipotecare prin ANL a prins si la Bacau, o serie de noi blocuri destinate acestui program fiind deja in executie. Raluca Obreja, din partea BRD, ne-a confirmat ca „exista o conventie cu ANL si avem credite alocate pentru blocurile ce se ridica acum, si sunt cereri si pentru inca doua blocuri a caror constructie va incepe la vara. Gradul de indatorare pentru astfel de credite este de 70%. O veste buna este ca se iau in calcul si bonurile de masa, ceea ce inseamna o crestere a veniturilor si prin urmare posibilitatea accesarii mai usoare a creditelor.”Scris de Emilian Berceanu

In spatele blocului 35 de pe str. 9 Mai se deschide sub asfalt o gura de tunel. Chiar si ziua, locatarii din zona se feresc sa se apropie de intrare, iar trecatorii ocazionali raman surprinsi ca intr-o zona centrala a Bacaului poate exista o asemenea hruba. Nici in miezul zilei privirea nu razbeste pana in capatul tunelului, asa ca nici macar nu se poate ghici ce se ascunde in intuneric. „Acolo sunt garajele locatarilor din blocul 35, ne-a declarat Mihai Mart, unul dintre proprietari. Cand am cumparat apartamentul, pe schita cadastrala era trecut si garajul. Este al meu si platesc impozit la primarie pentru el. Sa-l folosesc este insa o adevarata aventura. Este o mizerie de nedescris in tunel. Locul e folosit de boschetari, de aurolaci, ca adapost. Si-au adus asternuturi, beau si fumeaza acolo. I-am vazut drogandu-se cu prenadez. Am anuntat jandarmii, dar nu trece nimeni pe aici. Nici macar picior de politist al primariei nu vezi seara prin zona”. Conform legislatiei, daca garajele sunt proprietatea locatarilor, curatenia cade in sarcina lor. Nu se stie insa cine trebuie sa intretina spatiul dintre acestea. „M-am interesat si la asociatia de proprietari, sa aflu cine trebuie sa intretina curatenia, a mai spus Mihai Mart. Administratorul nu m-a lamurit”. Proprietarii garajelor cred ca femeia de serviciu angajata de asociatie ar trebui sa faca acolo curatenie, la fel ca pe scara blocului, dar locul este intr-o stare prea degradata pentru a fi suficienta matura. El necesita o interventie rapida si substantiala. Peretii sunt manjiti si pictati cu obscenitati, peste tot zac gunoaie, iar intr-un cotlon mai retras se vad asternuturile celor care si-au gasit aici culcus. „Nu toate garajele subterane apartin locatarilor din acel bloc. Pe una din laturi sunt garaje ale unor societati comerciale. Aleea dintre ele este spatiu public si trebuie intretinuta de primarie”, ne-a declarat administratorul Asociatiei de proprietari 122 A. Cum primaria are probleme chiar si in asigurarea curateniei si a sigurantei publice in zonele vizibile, este putin probabil ca isi va bate capul cu un tunel de dupa blocuri. Mai mult chiar, primaria „rezolva” astfel cu succes problema persoanelor fara adapost, carora primarul Stavarache le tot promite de la instaurare un azil de noapte. Scris de D. Mincu

Zeci de batrani asteapta in frig, ore in sir, pe treptele Casei Judetene de Pensii. Pana la ora 8.30, cand incepe programul de lucru, accesul publicului nu este permis nici macar in primul hol al cladirii. Cei mai multi pensionari solicita ajutorul de sot supravietuitor. Unii ingheata de frig degeaba pe scarile Casei de Pensii, deoarece nu indeplinesc conditiile pentru a beneficia de dreptul amintit. Conducerea CJP promite sa gaseasca o solutie pentru ca pensionarii sa astepte intr-un spatiu incalzit.

Dupa ce la inceputul lunii decembrie sute de pensionari au stat in frig nopti la rand ca sa prinda un loc de inregistrare cat mai in fata la cererea lor pentru un bilet la tratament, dupa 1 ianuarie zilnic alte zeci de persoane asteapta in aceleasi conditii vitrege pe treptele Casei Judetene de Pensii (CJP). De la inceputul anului, imediat dupa sarbatori, in fiecare zi, la primele ore ale diminetii, batrani din toate colturile judetului se aseaza pe scarile CJP, stand ore in sir in bataia vantului, a ninsorii ori a ploii pana la 8.30, cand usile institutiei se deschid si salariatii acesteia incep programul de lucru. Ieri, la ora 8.00, aproape 100 de oameni impovarati de greutatea anilor pe care ii au si, multi dintre ei, suferinzi de diverse boli indurau cu stoicism pe treptele Casei de Pensii gerul de afara. Aproape toti venisera de la tara, unii de la distante mari. S-au trezit cu noaptea in cap pentru a prinde autobuzul. Marea majoritate au plecat la drum cu speranta ca de la Casa de Pensii vor obtine un raspuns favorabil la cererea lor de a li se acorda ajutorul de sot supravietuitor, intrat in vigoare la 1 ianuarie 2008. &quotEu am o pensie de urmas de un milion si ceva, ne spune Aglaia Tutu, din satul Hirlesti, comuna Filipesti. Am 58 de ani, sunt bolnava, majoritatea pensiei o dau pe medicamente si nu am cu ce sa ma intretin. Am auzit ca ne mai mareste pensia, de asta stau. Am ajuns aici la sase si jumate. De atunci astept in frig. Era bine sa avem unde sa stam la caldura, mai ales ca sunt bolnava&quot. Alti batrani au parcurs distante si mai mari. Catrina Tabirca, in varsta de 68 ani, din satul Racatau, comuna Horgesti, locuieste la aproximativ 26 kilometri de Bacau. Femeia s-a trezit ieri noapte la ora 3.00 si a fost in fata sediului CJP la ora 7.30. &quotAm sosit in Bacau mai devreme de sapte si jumatate, dar am mai umblat pe strazi, pentru a nu ingheta, ne-a declarat femeia. Dar si asa nu-mi mai simt mainile si picioarele. Daca m-ar primi inauntru sa ma incalzesc as zice bodaproste. Am pensie, dar am zis ca imi mai da si mie un ajutor. Cu trei milioane pensie nu ma descurc. Sunt suferinda de inima si de alte boli. In fiecare luna trebuie sa-mi iau reteta&quot.

Mai multe vaduve s-au intors acasa la fel cum au venit

Dar printre cei aflati pe scarile institutiei unii nu aveau nici macar o pensie cat de mica. Lipsite total de venituri, cu sotii decedati in urma cu mai multi ani, cateva femei tremurau si ele de frig pe trepte sperand ca vor avea parte, cand vor ajunge la ghiseu, de raspunsul sperat. &quotSotul meu a murit acum trei ani, ni s-a plans Maria Ungureanu, din Buhoci. Eu am 52 de ani si niciun venit. Ar trebui sa faca si pentru noi ceva, sa ne dea un ajutor. Sunt bolnava, am de luat retete, trebuie sa le platesc, pentru ca, nefiind pensionara, nu am nici asigurare de sanatate&quot. Dar femeia s-a intors acasa la fel cum a venit. La putin timp dupa ce a fost permis accesul in institutie, Maria Ungureanu cobora treptele, cu lacrimi in ochi: &quotMi-au spus la ghiseu ca nu am dreptul la ajutor. Am inghetat de frig degeaba&quot.

In sfarsit, conducerea CJP cauta o solutie

Situatia relatata mai sus se repeta in fiecare zi, de la inceputul anului. Pus in fata nemultumirilor exprimate de batrani, initial directorul Casei de Pensii a invocat faptul ca intre administratorul cladirii, adica Directia de Munca si Protectie Sociala, si firma care prin personalul ei asigura paza exista un protocol care trebuie respectat. Conducerea CJP ne-a dat de inteles ca personalul de paza are responsabilitatea sa permita accesul in cladire doar in timpul programului de lucru cu publicul. Ulterior, insa, directorul CJP, Liviu Cretu, a revenit si ne-a declarat: &quotEste o situatie delicata, eu nu pot decat sa-mi cer scuze fata de pensionari. O sa discut la nivelul conducerilor celorlalte institutii din cladire sa vedem ce se poate face pentru a gasi o solutie ca oamenii sa nu mai stea in frig&quot. In ce priveste conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana care solicita ajutorul de sot supravietuitor, directorul CJP a precizat: &quotObligatoriu cel care depune cerere trebuie sa aiba calitatea de pensionar si varsta standard de pensionare. Totodata, cel decedat trebuie sa fi fost pensionar la momentul decesului. Nu in ultimul rand sotul supravietuitor trebuie sa aiba un venit de cel mult 364 lei, pensionarii de stat, si 140 lei, pensionarii agricultori&quot.Scris de Elena Tintaru

Un bacauan „ars” la buzunar de factura la incalzire este decis sa-si caute dreptatea in instanta. Florin Paduraru, proprietarul unui apartament de pe strada Bradului, a ramas mut de uimire cand a vazut tabelul de intretinere pentru luna noiembrie 2007: 400 de lei pentru cele cateva zile in care a deschis robinetul caloriferului. Factura pe decembrie l-a socat de-a binelea. aDoar cinci zile am dat drumul la caldura, ne-a declarat Florin Paduraru. M-am speriat de intretinerea pe noiembrie si am stat mai mult in frig in decembrie. Pot dovedi asta, dupa cum arata apartamentul, plin de igrasie. In loc sa scada cheltuielile, au crescut. Mi-a venit de plata enorm: 700 de lei numai pentru incalzire”. Deoarece de la Asociatia de proprietari 87 nu i s-a dat nicio speranta, iar ce-i facturat, facturat ramane, bacauanului nu-i ramane decat sa se lupte in instanta cu furnizorul de agent termic si cu societatea care a montat repartitoarele de costuri. Florin Paduraru este doar unul dintre locatarii apartamentelor bransate la CET nevoit sa plateasca mai mult decat consuma. Cazul sau dovedeste inca o data ca repartitoarele de costuri sunt paguboase pentru locatari acolo unde procentul de debransare pe o scara de bloc este mai mare de 20 la suta. Deoarece asociatiile de proprietari si autoritatile locale nu se grabesc sa ia masuri, locatarilor nu le ramane decat sa plateasca sumele astronomice, in caz contrar ei riscand sa fie actionati in instanta ca datornici. Sau sa atace ei primii. Scris de D. Mincu