In pofida milioanelor de euro puse la bataie de europeni, primarii si investitorii bacauani nu se dau de ceasul mortii sa atraga banii in teritoriu. Si cei care isi dau interesul, nu au invatat cum sa faca proiecte viabile. Cine nu s-a grabit in prima jumatate a anului mai are o sansa in aceasta luna.

Bacauanii inca nu stiu sa profite de generozitatea europenilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns specialistii de la Oficiul Judetean pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit Bacau (OJDRP), dupa analiza proiectelor pentru obtinerea de fonduri nerambursabile depuse din luna martie si pana in prezent.
Si pe masura 322, respectiv Renovarea si modernizarea satelor, in prima sesiune au depus proiecte in valoare de 26.729.990 comunele Tamasi, Stefan cel Mare si Strugari. Numai ca si ele au fost reportate pentru sesiunea din aprilie. Acestea vor intra in discutie alaturi de alte 10 proiecte depuse in sesiunea a doua pentru achizitii de utilaje si de 9 proiecte depuse de primariile Birsanesti, Pincesti, Asau, Beresti Tazlau, Traian, Colonesti, Buhoci, Saucesti si Valea Seaca pentru modernizarea localitatilor.
Intai ciolanul si apoi comunitatea!

In sesiunea a treia de depunere a proiectelor pentru obtinerea fondurilor nerambursabile s-a facut simtita din plin campania electorala. Primarii au fost preocupati mai ales de pregatitea alegerilor si apoi de realizarea de proiecte pentru atragerea banilor europeni.
Primarii si investitorii privati mai au o sansa sa puna pe picioare o afacere cu ajutorul fondurilor europene. In perioada 7-25 iulie se desfasoara cea de a cincea sesiune de cereri de proiecte pentru achizitii de utilaje si cea de a treia sesiune de cereri de proiecte pentru stimularea Intreprinderilor Mici si Mijlocii care proceseaza produse agricole si stimularea microintreprinderilor din domeniul prelucrarii primare a produselor forestiere lemnoase si nelemnoase.Scris de Lili Adochitei

Mijlocul lunii iulie aduce cu sine, pentru oamenii din invatamant, concursul national de titularizare pe post, care se va desfasura pe 16 si 17 iulie. Un examen la care batalia este destul de acerba, in conditiile in care pe cele 696 de catedre titularizabile puse la bataie de catre Inspectoratul Scolar s-au inscris 1.734 de cadre didactice. Adica o concurenta de aproximativ 2,5 candidati/loc. Circa o treime din catedrele vacante sunt in mediul urban, restul fiind in scoli de la tara. In afara acestora, in judetul Bacau exista alte 755 de catedre libere, dar netitularizabile. „Pentru concursul de titularizare intra in discutie doar cele 696 de catedre. Toti candidatii inscrisi se bat numai pentru ele. Celelalte posturi libere pot fi folosite doar pentru supliniri”, a explicat profesorul Constantin Nastac, inspector de personal la Inspectoratul Scolar Judetean (ISJ).

O repartizare computerizata si doua sedinte publice

Potrivit inspectorului Nastac, metodologia de organizare si desfasurare a concursului de titularizare nu a suferit modificari importante comparativ cu anul trecut. Astfel, va exista o singura repartizare computerizata destinata exclusiv candidatilor care iau nota peste 7.00 la examenul din 16-17 iulie. Acestia isi vor putea exprima optiunile pentru un post sau altul pe 28 si 29 iulie, o zi mai tarziu fiind programata repartizarea propriu-zisa. Cei care nu prind nicio catedra libera sau cei care obtin note intre 5.00 si 7.00 la examen vor trebuie sa se multumeasca cu un post de suplinitor calificat, pe care il vor putea alege in sedintele publice din perioada 26 august – 1 septembrie. Atunci vor trebui, insa, sa se „bata” cu suplinitorii care au continuitate pe post, care au intaietate. Tot atunci vor fi distribuiti si oamenii care au participat la examenul de titularizare din 2006 sau 2007 si care nu au inca catedra, dar si participantii la concursul judetean din 22 august. Verificare la care participa dascalii care au luat sub 5.00 la „titularizare” si cei care, pur si simplu, au dorit sa se inscrie doar pentru ea. Nebunia angajarilor nu se va incheia, insa, aici. Pe 8 si 9 septembrie va avea loc testarea suplinitorilor necalificati, care vor putea alege una din catedrele ramase libere intr-o alta sedinta publica programata sa se desfasoare pe 11 si 12 septembrie. Inaintea lor vor putea opta pentru ore la cumul profesorii pensionari. In plus, agenda de lucru a ISJ cuprinde la capitolul „personal” si sesiunea de solutionare a cererilor de detasare. Acest lucru se va intampla in perioada 23-34 august. Scris de Eduard Cucu

Impartirea pe colegii a judetului Bacau in vederea ununominalului din aceasta toamna da frisoane politicienilor de pe Bistrita. Dupa ce au iesit la cersit de voturi cu ce aveau mai bun la alegerile locale, alde Romica, Nicu, Gabitu &ampcomp si-au dat seama ca in visteria de cadre a partidelor bate vantul. Mai pe intelesul tuturor, oameni politici in stare sa determine un vot masiv la noi in judet nu mai sunt de mult. Cei inca inregimentati in partide au bube mari in dosare, pe la DNA si alte astfel de institutii. Vidul de politicieni seriosi, muncitori, iubiti de popor de la nivel national se face resimtit si in ograda politichiei bacauane.
De ce nu sunt oameni eligibili? Pentru ca, in marea lor majoritate, oamenii cu carnet de partid si functie s-au manjit deja. Sefii lor la fel. Unii s-au aranjat in posturi caldute la locale, cei ramasi nu vor sa se bage in gura lupului, tinerii ar vrea, dar nu sunt bagati in seama. Acum politicienii se cearta pe colegii. Mai pe inteles, nimeni nu vrea sa se intalneasca de exemplu cu Hrebenciuc in colegiu. In judet, baronii locali isi vor pune oamenii lor ca sunt, zic ei, tartori in zona.
Pana cand clasa politica nu isi va avorta balastul, oferta de toamna pentru parlamentare nu va fi atragatoare.
Apropo de avort. Colegii mei au descoperit ca tot mai multe tinere avorteaza la varsta la care ar trebui sa se joace cu papusile. Numarul acestora este ingrijorator chiar si pentru o societate cu capul in nori cum este cea romaneasca.
Avem probleme, dar dupa exemplul lui Gogu, le rezolvam cat ai clipi. Ca doar suntem descurcareti.Scris de Laurentiu Botin

Sute de adolescente ajung in fiecare an pe masa ginecologica pentru intreruperi de sarcina. Cifrele oficiale nu sunt nici pe departe cele reale. La Autoritatea de Sanatate Publica sunt raportate exact avorturile efectuate in spitale, insa din cabinetele private se transmit date trunchiate. Chiar si asa, statistica de la ASP este mai mult decat ingrijoratoare.

Intr-un an, ASP inregistreaza peste 700 de avorturi la adolescente. Unele dintre acestea nu au implinit inca 15 ani. „Anul acesta, in primul trimestru, ne-au fost raportate 3 intreruperi de sarcina la tinere mai mici de 15 ani si 107 la grupa de varsta 15-19 ani”, a declarat Anda Dumitrescu, purtator de cuvant al ASP. In judetul Bacau sunt doar 4 spitale in care se fac intreruperi de sarcina. Si in cele cateva zeci de cabinete ginecologice particulare se practica avortul, dar nu toate cazurile apar in statistica ASP. Adresabilitatea la acestea este chiar mai mare decat la spitale, riscul de a se afla „isprava” fiind mai mic. Pretul, mai piperat decat in sistemul public, nu constituie un impediment. Cabinetele private isi iau masuri de precautie in cazul adolescentelor: solicita prezenta si acordul unui adult. De cele mai multe ori, acesta nu este ruda cu adolescenta, ci o prietena majora.

Riscuri fizice si emotionale

Avortul constituie o trauma fizica pentru orice femeie. Acolo unde exista un dram de constiinta si sensibilitate, intreruperea de sarcina lasa si sechele psihico-emotionale. „Exista riscul emotional, hemoragic si de infertilitate, explica dr. Mihaela Iordache, medic primar obstetrica-ginecologie. Debutul precoce al vietii sexuale este el insusi riscant.” Daca ranile fizice se vindeca in timp, cu ajutorul medicamentelor, cicatricea din suflet ramane de multe ori pana la moarte.

Buni la teorie

ASP a desfasurat timp de doi ani, in 2006 si 2007, o campanie de promovare a contraceptiei. Echipe de consilieri au avut intalniri in cabinetele de medicina de familie cu tineri din mediul rural. „Am observat ca metodele contraceptive sunt bine cunoscute, a spus purtatorul de cuvant al ASP. La fel, in mediul urban. Am avut actiuni in licee, iar tinerii par sa cunoasca subiectul”. Statistic, se observa o scadere a numarului de avorturi in prima parte a anului 2008 fata de 2007. Nu este niciun motiv de bucurie, cifrele fiind relative. Din pacate, factorii care ar putea impiedica aceste practici nu se intalnesc niciodata pentru discutii sincere. Subiectul este inca tabu in multe familii si chiar in scoli. Sutele de cazuri inregistrate la ASP sunt tot atatea drame petrecute sub ochii parintilor, prietenilor, profesorilor si medicilor.Scris de Doina Mincu

Tarile europene sunt mai darnice decat SUA in ceea ce priveste concediile angajatilor. In timp ce muncitorii europeni isi pot asigura cateva saptamani de vacanta in aceasta vara, colegii lor din Statele Unite vor fi norocosi daca vor primi doar cateva zile de relaxare.
Tari precum Finlanda sau Franta ofera muncitorilor cele mai lungi concedii, de cel putin sase saptamani pe an, tratament de care nu se bucura si cetatenii SUA, se prezinta intr-un raport al Institutului de Comert European, citat de Reuters. Studiul international are rolul de a stabili cate zile de concediu platit primesc,prin lege si in practica, angajatii din 21 de tari.
Americanii primesc aproape jumatate din numarul zilelor libere de care se bucura europenii, potrivit unei analize realizate de Centrul de Cercetare Economica de la Washington. aStatele Unite se ghideaza dupa propriile conceptii. Este o natiune fara vacanta”, se precizeaza in studiul american. Andrew Watt, un economist de la Intitutul de Comert European, cu sediul la Bruxelles, a declarat ca raportul evidentiaza nu numai o decizie constienta de a se asigura mai mult timp liber in Europa, ci si erorile multor economisti ce sustin ca productivitatea si respectiv productia economica sunt mai bune in Statele Unite decat pe batranul continent.
Canada si Japonia, care solicita angajatorilor sa asigure cel putin 10 zile de concediu platit angajatilor, sunt mai putin generoase decat tarile europene, ce ofera cel putin patru saptamani prin lege, si adesea, mult mai multe in practica, se specifica in raport. De asemenea, in Statele Unite concediul a fost, in general, mai greu de asigurat pentru angajatii cu salarii mici si joburi part-time.Scris de Desteptarea

Unii locatari platesc cu mult mai multa apa rece decat consuma. Asociatiile de proprietari sunt nemultumite ca nu sunt lasate de catre RAGC sa asiste la verificarea apometrelor. Conducerea RAGC invoca faptul ca Metrologia impune aceasta conditie. Conducerea Directiei Regionale de Metrologie afirma ca, mai ales in cazul reclamatiilor, permite prezenta asociatiilor.

Povara, in destul de multe cazuri, greu de suportat a coeficientului de corectie la apa rece genereaza in continuare revolta in randul locatarilor ale caror apartamente au ramas racordate la reteaua comuna. Ei sunt nevoiti sa suporte toata cantitatea de apa ce reprezinta diferenta dintre consumul inregistrat de apometrul de scara si cel aratat de apometrele din apartamente. Cum era de asteptat, acest coeficient de corectie care ajunge de multe ori sa fie chiar mai mare decat consumul individual, ii face pe locatari sa puna la indoiala cantitatea de apa inregistrata de apometrul de la bransamentul de scara, al Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC). Suspiciunea lor este cu atat mai mare cu cat nu li se ofera posibilitatea sa asiste la verificarea apometrului de scara. aRAGC nu ne primeste sa asistam la verificare, spune administratorul Asociatiei de proprietari 15, Anisoara Damian. Apometrele de scara sunt supuse la probe in laboratorul RAGC. Normal ar fi sa se verifice in alta parte”. Conducerea RAGC contesta, insa, afirmatiile reprezentantilor locatarilor si sustine ca nu are cum sa le dea posibilitatea sa fie de fata la verificarea apometrelor. aLegal, nu putem sa-i primim, pentru ca in laboratorul nostru unde se fac probele se lucreaza cu anumite substante, cu aparatura speciala, ne-a declarat directorul executiv al RAGC, Petrus Radulescu. Este un regim special si sunt conditii impuse de Metrologie. Noi avem, insa, un delegat al acesteia care supervizeaza activitatea de acolo si verifica prin sondaj apometrele. In cazul litigiilor este solicitat in mod deosebit sa asiste direct. Dupa ce apometrul a fost verificat de noi, asociatia se poate duce oriunde la o firma autorizata, care, in prezenta noastra, sa faca acelasi lucru”.

Si, totusi, Directia de Metrologie nu interzice nimic

De la conducerea Directiei Regionale de Metrologie Legala Bacau am inteles, insa, ca in ceea ce o priveste permite accesul in laborator reprezentantilor asociatiilor de proprietari in anumite situatii si ca restrictionarea lui nu poate fi legata de conditiile de lucru. aCand este o sesizare la un aparat, verificarea se face in prezenta RAGC, a reprezentantului nostru si poate asista si cel care reclama, afirma Vlad Ionescu, directorul Directiei Regionale de Metrologie. La verificarile obisnuite, curente, cand se iau apometre din mai multe asociatii, nu este posibil, totusi, ca toti reprezentantii acestora sa fie prezenti in laborator. Si aceasta pentru ca spatiul nu permite”. Si, totusi, asociatiile nu se multumesc cu o astfel de explicatie, mai ales ca in cazul an care verificarea se face la cererea lor, in interiorul termenului de valabilitate metrologica (acum este de cinci ani fata de trei, anterior), atunci cheltuielile cu probarea, montarea si demontarea aparatului vor fi suportate de catre ele, daca se dovedeste ca apometrul este bun. Verificarea pe standul de probe al RAGC costa pentru asociatiile de locatari intre 18,84 lei si 55,85 lei, functie de capacitatea apometrului. Dar ele trebuie sa mai scoata din buzunar cate 37,15 lei pentru demontarea si montarea apometrului, precum si 21,40 lei, pentru sigilarea lui. Scris de Elena Tintaru

Liceul de Arta „George Apostu” a fost pus, anul acesta, in fata unei premiere: organizarea unei a doua sesiuni de admitere. Doi candidati admisi in prima etapa a admiterii nu si-au mai depus actele de inscriere, motiv pentru care cei de la „Apostu” s-au trezit cu doua locuri libere. Situatia nu era noua si, cel putin pana acum, ea era rezolvata prin primirea la liceu a primilor doi elevi respinsi in prima faza. Obligat de regulament, Inspectoratul Scolar a impus celor de la „Apostu” sa organizeze, din nou, probe de aptitudini, ceea ce a suprins pe toata lumea de la Liceul de Arta. Acesta a fost, insa, doar inceputul.

A doua sesiune de admitere de la Liceul de Arta „George Apostu” s-a transformat repede dintr-un concurs cu surprize intr-o adevarata telenovela. Georgina Amalitei este unul dintre cei doi candidatI reusiti dupa prima etapa a admiterii, dar care, ulterior, au renuntat sa-si mai depuna actele de inscriere. Acum, ea a revenit asupra deciziei respective, dar gestul sau a fost tardiv. „Georgina a renuntat la locul ocupat in prima sesiune de admitere pe motiv ca pleaca cu parintii in Spania. Din pacate, am inteles ca au intervenit niste probleme si plecarea a fost amanata. Din pacate vestea a venit dupa ce organizasem cea de-a doua sesiune de admitere”, ne-a declarat profesoara Daniela Barzu, directorul Liceului de Arta „George Apostu”. In aceste conditii, Georgianei nu-i ramane altceva de facut decat sa-si depuna fisa pentru cea de-a doua repartitie computerizata, care se va efectua pe 12 iulie. Vestea mai putin buna pentru ea este ca in judetul Bacau au mai ramas locuri libere doar la Liceul „Nadia Comaneci” din Onesti si Grupul Scolar „J.M. Elias” din Sascut, la care se adauga scolile de arte si meserii. Situatia este, insa, cu atat mai neplacuta, cu cat media de admitere a Georgianei este mai mare de 9.00.

Solutia, tot la aApostu”

Solutia salvatoare ar putea veni, oarecum paradoxal, tot dinspre Liceul de Arta. Mai exact, de la cele doua candidate acceptate in urma cele de-a doua sesiuni de admitere: Larisa Peste si Zenovia Aghirasimoaiei. Acestea erau deja admise in clasa a IX-a, in urma primei repartizari computerizate, la Grupul Scolar „Mihai Eminescu”, respective Colegiul National „Ferdinand I” si venirea lor la Liceul de Arta a lasat vacante celor doua locuri. Locuri care, foarte probabil, vor intra in tintarul celei de-a doua repartizari de pe 12 iulie. „Metodologia de admitere in liceu nu prevede nimic in astfel de cazuri, dar, din punctul meu de vedere, cred ca ar fi normal sa intre in etapa doua a repartizarii computerizate. Vom consulta si Ministerul Educatiei si vom vedea cum vom proceda exact. Oricum, vom incerca sa gasim o rezolvare cat mai buna pentru Georgiana, care, de exemplu, ar putea fi transferata la Liceul de Arta dupa numai un semestru sau chiar si mai devreme”, ne-a declarat inspectorul general adjunct Cristian Merticaru.
Revenind la a doua admitere de la „Apostu”, amintim ca pe cele doua locuri libere au concurat sapte elevi. Printre ei s-a numarat si un elev ramas repetent in clasa a IX-a la Colegiul „Henri Coanda”, dar, in ciuda stradaniilor sale, acesta nu a avut sorti de izbanda.
Scris de Eduard Cucu

Anul acesta vor iesi de pe bancile facultatilor de doua ori mai multi tineri studiosi decat pana acum. Aceasta pentru ca in vara anului 2008 vor termina studiile atat ultimii dintre cei ce au prins legea veche, cu 4 ani de scolarizare, cat si cei ce au intrat la facultate o data cu adoptarea sistemului Bologna.
Numarul somerilor cu diploma va creste simtitor in acest an. Si asa absolventii de studii superioare au avut mult de furca in cautarea unui loc de munca potrivit specializarii, dar in 2008 situatia va fi de-a dreptul tragica. De doua ori mai multi licentiati vor apare in cautarea unui job decent, eventual in domeniul pe care s-au profilat. Este de notorietate faptul ca gasirea unui serviciu, atat timp cat nu exista experienta in domeniu, e o provocare greu de ignorat. Angajatorii sustin, de multe ori motivat, ca tinerii ce termina studii superioare sunt pregatiti, mai bine sau mai putin bine, doar la nivel teoretic. Din punct de vedere al practicii, cei ce au lucrat in timpul studiilor au un avantaj, deoarece, pe buna dreptate, se considera ca acestia au parte si de experienta necesara pentru a face fata, mult mai bine, provocarilor unei slujbe.

Mult mai multi absolventi ca in anii trecuti

Nici Bacaul nu face exceptie de la aceasta situatie. Anul acesta din amfiteatrele Universitatii Bacau vor iesi in lumea dura a ofertelor limitate de locuri de munca. Cu exceptia ingineriei, facultatile de stiinte si cele cu profil umanist dau anul acesta de doua ori mai multi absolventi, toti dornici sa se afirme, sa-si faca un viitor. Conform declaratiei prof. univ. dr. Valentin Nedeff, rectorul Universitatii Bacau, „anul trecut am avut 985 de absolventi. In 2008 sunt 1167 de absolventi in baza vechii legi si 811 care au terminat studiile conform sistemului Bologna. Dar tinand cont ca sunt 28 de specializari, numarul este relativ mic. Bacaul poate scolariza mai mult de atat, inclusiv din judetele din jur. Eu cred ca viata poate prelua mai mult, ca este totusi cerere pentru tinerii absolventi.” In ciuda optimismului rectorului universitatii bacauane, situatia este destul de ingrijoratoare pentru absolventii in cautarea unui loc de munca. Oferta limitata si cerintele de multe ori peste puterile unor tineri abia iesiti de pe bancile facultatii fac din gasirea unui loc de munca decent o adevarata provocare… careia nu toti ii fac fata. Mai ales ca s-a dublat si numarul celor ce au absolvit institutii de invatamant superior particulare.Scris de Emilian Berceanu

Bolnavii cu TBC sunt pe cont propriu dupa externare

In Spitalul de Pneumologie (fost TBC) are loc un fenomen care ii ingrijoreaza pe medicii specialisti: revenirea pacientilor. Bolnavii sunt pusi pe picioare si externati cu analiza pentru depistarea bacilului Koch in organism negativa. Dupa cateva luni, fostii pacienti bat din nou la poarta spitalului sau sunt adusi cu ambulanta, in stare grava. Bolnavii nu urmeaza tratamentul, iar unii medici de familie ii „urmaresc” doar pe hartie.

„Nu urmeaza tratamentul prescris si revin pe patul de spital, explica dr. Gabriel Gavrila, managerul spitalului. O luam de la capat cu tratamentul. Cand tuberculoza se cronicizeaza, recurgem la medicatie si mai scumpa”. Dupa ce zeci de ani tuberculoza a parut infranta, a revenit pe campul de bataie, mai puternica. In fiecare an, in jur de 20% din cazuri dezvolta rezistenta la medicamente, adica nu pot fi tratate. Marele pericol il reprezinta faptul ca diagnosticul de TBC rezistent la medicatie se stabileste in 2-3 luni, cat este nevoie pentru efectuarea antibiogramei. In acest timp, pacientul ia tratament la care bacilii sunt rezistenti. „Este acum la nivel de studiu o metoda de diagnosticare rapida, de cateva zile, a explicat dr. Gavrila. Romania nu este insa inclusa. De aceea trebuie sa urmarim bolnavul de TBC, pentru a fi tratat corect”. Pacientii cu TBC multidrogrezistent ar trebui internati in sanatoriul de la Bisericani, cu regim strict, insa nu exista locuri suficiente. Internati la spitalul din Bacau, ei nu pot fi impiedicati sa se plimbe pe strada, fiind un pericol pentru alte persoane.

Castig pe raportari false

Aparitia noii forme de tuberculoza are ca principala cauza intreruperea si reluarea tratamentului, de mai multe ori la rand. Bolnavul ar trebui sa inghita pilulele sub ochii unui cadru medical, dar vizita la domiciliul pacientului cu TBC nu se mai practica dinainte de 1989. Ultimii 22 de asistenti de igiena din judet au cazut in 2006 victime reformei sanitare. Asistentii medicilor de familie nu fac fata miilor de asigurati de pe listele cabinetelor. Cat despre medici, putini mai fac vizite la domiciliu. Unii nu se deplaseaza nici macar sa vada nou-nascutii. Urmarirea bolnavului cu tuberculoza este suportata financiar de Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate. Nu o data, Corpul de control al CJAS a imputat medicilor sumele platite pentru servicii neefectuate. Doctorii au dat banii inapoi si au scapat cu atat.Scris de Doina Mincu

Felii de judet pentru 15 mandate

Cele zece colegii din judet in care se vor vota la toamna deputatii si senatorii de Bacau se pritocesc acum in birourile sefilor de partid. Cand isi vor termina propriile calcule, liberalii, social democratii si democrat liberalii din Bacau vor trece la negocieri.

Parlamentarii din comisia care se ocupa de impartirea in colegii electorale a judetelor si-a terminat treaba doar pentru zece dintre acestea. Bacaul nu se afla printre ele, dar pana la sfarsitul acestei saptamani s-ar putea sa aflam deja cum arata, decupata in colegii, harta judetului. Fiecare dintre sefii partidelor bacauane isi face acum propria impartire, dar cum termenul legal pentru stabilirea colegiilor este 19 iulie, niciunul dintre acestia nu se grabeste sa dea publicitatii vreo informatie din aceasta zona. Fara a lua in calcul interesul politic evident, impartirea aritmetica a colegiilor se poate face tinand cont doar de numarul de locuitori prevazut de lege pentru un colegiu si de datele ultimului recensamant. „Singurul lucru sigur in acest moment este ca judetului Bacau ii vor reveni 10 colegii, adica 10 mandate de deputat si 5 de senatori. Impartirea aritmetica se poate face, dar este destul de greu de crezut ca in final ea va fi una pur aritmetica. E clar ca impartirea finala va fi una influentata de factorul politic”, ne-a declarat Gheorghe Hura, subprefect al judetului Bacau.

Aritmetica n-are
de-a face cu politica

Toate calculele, si ale politicienilor, si cele prevazute de lege, pornesc de la aceleasi date. Norma de reprezentare pentru constituirea unui colegiu pentru un mandat de deputat este de 70.000 de locuitori, iar pentru un mandat de senator aceasta atinge cifra de 160.000 de locuitori. Datele sunt fixe, rezultatele insa variabile. „Municipiul Bacau este singura localitate din judet care nu are nevoie de asocierea cu alte zone limitrofe. Cei 175.000 de locuitori, atata cat au fost la recensamantul din 2002, asigura Bacaului trei colegii: doua pentru deputati si unul pentru senatori”, a mai explicat subprefectul Hura. Situatia ii creeaza un oarecare confort primarului Romeo Stavarache, pentru ca acesta nu va trebui sa-si negocieze suprematia cu niciun primar. La Onesti, de exemplu, Emil Lemnaru ar avea nevoie, potrivit calculelor matematice, de sprijinul primarilor din comunele Manastirea Casin si Gura Vaii, fara de care nu poate atinge numarul de locuitori necesari pentru un mandat de deputat. PSD-istul Lemnaru ar trebui astfel sa negocieze cu un PD-L-ist: Vasile Pascu, primarul din Gura Vaii. Teoretic, primarul din Manastirea Casin, tot social democrat, nu i-ar putea ridica probleme lui Emil Lemnaru. Primarul din Moinesti, conservatorul Ilie Viorel, are nevoie de sprijinul a nu mai putin de alti noua primari ca sa poata obtina un mandat de deputat pentru partidul sau. Pentru acest mandat ar fi nevoie ca Moinestiului sa i se alature locuitorii din comunele Zemes, Poduri, Berzunti, Beresti-Tazlau, Magiresti, Solont, Ardeoani, Pirjol si Balcani. Daca aceasta alaturare, pur matematica, se va regasi si pe tabla de sah a partidelor, asta ar insemna ca vor trebui sa se puna de acord trei primari PD-L, trei primari PSD si cate alti doi primari PC si PNL. „Este foarte important ca impartirea acestor colegii sa se faca pe unitati administrative intregi si invecinate. Nu poti rupe o localitate in doua ca s-o duci in doua colegii. Plus ca trebuie alipite pentru constituirea de colegii comune care sa aibe drumuri de legatura una cu cealalta. Degeaba sunt oarecum vecine daca nu exista posibilitatea sa ajungi din una in alta la vot”, ne-a mai explicat subprefectul Hura. Reprezentantii partidelor stau acum la propriile mese, la care impart judetul in „feliile” care le convin. Sunt voci de politicieni bacauani care nu neaga faptul ca dupa ce isi vor face propriile impartiri, partidele vor incepe tratativele. Deputatul Minodora Cliveti, prima dintre politicienii locali care si-au anuntat viitoarea candidatura, a declarat ieri intr-o conferinta de presa: „Nu mai este un secret pentru nimeni ca dupa impartirea judetului in colegii electorale, partidele se vor aseza la masa negocierilor”.
Cezara DutaBacaul, pe tabla de sah a partidelor

Felii de judet
pentru 15 mandate

Cele zece colegii din judet in care se vor vota la toamna deputatii si senatorii de Bacau se pritocesc acum in birourile sefilor de partid. Cand isi vor termina propriile calcule, liberalii, social democratii si democrat liberalii din Bacau vor trece la negocieri.

Parlamentarii din comisia care se ocupa de impartirea in colegii electorale a judetelor si-a terminat treaba doar pentru zece dintre acestea. Bacaul nu se afla printre ele, dar pana la sfarsitul acestei saptamani s-ar putea sa aflam deja cum arata, decupata in colegii, harta judetului. Fiecare dintre sefii partidelor bacauane isi face acum propria impartire, dar cum termenul legal pentru stabilirea colegiilor este 19 iulie, niciunul dintre acestia nu se grabeste sa dea publicitatii vreo informatie din aceasta zona. Fara a lua in calcul interesul politic evident, impartirea aritmetica a colegiilor se poate face tinand cont doar de numarul de locuitori prevazut de lege pentru un colegiu si de datele ultimului recensamant. „Singurul lucru sigur in acest moment este ca judetului Bacau ii vor reveni 10 colegii, adica 10 mandate de deputat si 5 de senatori. Impartirea aritmetica se poate face, dar este destul de greu de crezut ca in final ea va fi una pur aritmetica. E clar ca impartirea finala va fi una influentata de factorul politic”, ne-a declarat Gheorghe Hura, subprefect al judetului Bacau.

Aritmetica n-are
de-a face cu politica

Toate calculele, si ale politicienilor, si cele prevazute de lege, pornesc de la aceleasi date. Norma de reprezentare pentru constituirea unui colegiu pentru un mandat de deputat este de 70.000 de locuitori, iar pentru un mandat de senator aceasta atinge cifra de 160.000 de locuitori. Datele sunt fixe, rezultatele insa variabile. „Municipiul Bacau este singura localitate din judet care nu are nevoie de asocierea cu alte zone limitrofe. Cei 175.000 de locuitori, atata cat au fost la recensamantul din 2002, asigura Bacaului trei colegii: doua pentru deputati si unul pentru senatori”, a mai explicat subprefectul Hura. Situatia ii creeaza un oarecare confort primarului Romeo Stavarache, pentru ca acesta nu va trebui sa-si negocieze suprematia cu niciun primar. La Onesti, de exemplu, Emil Lemnaru ar avea nevoie, potrivit calculelor matematice, de sprijinul primarilor din comunele Manastirea Casin si Gura Vaii, fara de care nu poate atinge numarul de locuitori necesari pentru un mandat de deputat. PSD-istul Lemnaru ar trebui astfel sa negocieze cu un PD-L-ist: Vasile Pascu, primarul din Gura Vaii. Teoretic, primarul din Manastirea Casin, tot social democrat, nu i-ar putea ridica probleme lui Emil Lemnaru. Primarul din Moinesti, conservatorul Ilie Viorel, are nevoie de sprijinul a nu mai putin de alti noua primari ca sa poata obtina un mandat de deputat pentru partidul sau. Pentru acest mandat ar fi nevoie ca Moinestiului sa i se alature locuitorii din comunele Zemes, Poduri, Berzunti, Beresti-Tazlau, Magiresti, Solont, Ardeoani, Pirjol si Balcani. Daca aceasta alaturare, pur matematica, se va regasi si pe tabla de sah a partidelor, asta ar insemna ca vor trebui sa se puna de acord trei primari PD-L, trei primari PSD si cate alti doi primari PC si PNL. „Este foarte important ca impartirea acestor colegii sa se faca pe unitati administrative intregi si invecinate. Nu poti rupe o localitate in doua ca s-o duci in doua colegii. Plus ca trebuie alipite pentru constituirea de colegii comune care sa aibe drumuri de legatura una cu cealalta. Degeaba sunt oarecum vecine daca nu exista posibilitatea sa ajungi din una in alta la vot”, ne-a mai explicat subprefectul Hura. Reprezentantii partidelor stau acum la propriile mese, la care impart judetul in „feliile” care le convin. Sunt voci de politicieni bacauani care nu neaga faptul ca dupa ce isi vor face propriile impartiri, partidele vor incepe tratativele. Deputatul Minodora Cliveti, prima dintre politicienii locali care si-au anuntat viitoarea candidatura, a declarat ieri intr-o conferinta de presa: „Nu mai este un secret pentru nimeni ca dupa impartirea judetului in colegii electorale, partidele se vor aseza la masa negocierilor”.Scris de Cezara Duta

Cei doi neaveniti aruncati de jocurile politice inghesuite in scaunele de vicepresedinti la Consiliul Judetean involueaza dinspre binecunoscuta lor stare de pacalici smecheriti (care ii caracterizeaza inca de cand s-au pripasit in politica) inspre cea de tonti cu pretentii de mari jucatori politici. Ca si cum institutia in care s-au pripasit – spre nefericirea noastra! – ar fi tarlaua lasata mostenire lor de cine stie ce unchies pricopsit, Palar si Nistor s-au protapit tateste cu mainile in solduri si s-au apucat, chipurile, sa negocieze. De fapt, pe ei ii doare&#39n cot de interesele judetului si de nevoile bacauanilor, lor li se scurge firisorul de saliva al lacomiei pe la colturile gurilor ce debiteaza bazaconii jenante.
Fara nicio competenta dovedita in administratia publica, aceste lesinaturi politice fac pe zmeii in incercarea de a pune mana pe o halca mare din buget, pentru a o oferi, mai apoi, gastii PNL sau PD-L. Acesta este singurul lor interes! Platiti fiecare cu 56 de milioane de lei lunar, Nistor si Palar au reusit sinistra performanta de a ramane amandoi ca vitelul la poarta noua, incapabili sa rezolve barbateste o situatie care, intr-adevar, le depaseste competentele: cum sa rezolve problemele judetului. Ca sa nu spuna lumea ca sunt chiar degeaba prin cladire, si-au ales birourile din care vor emana (sa speram ca nu patru ani!) doar invarteli de partid si tampenii pretentioase.
Nu va trece mult si il vor ataca pe Benea, se vor ataca intre ei si vor transforma o institutie importanta a Bacaului intr-o tribuna a demagogiei ineficiente. Asta pentru ca nu se vor multumi cu bucata pe care o vor fi inhatat fiecare, dorindu-si mereu mai mult si mai mult, asa cum au facut-o in ultimii ani. Bineinteles ca Nistor nu va spune un cuvintel despre spatiile comerciale de mii de metri patrati in mijlocul municipiului insusiti pe vremea cand amicul Draganuta (vai, ajuns viceprimar!) impartea averea statului dupa carnetul de partid si greutatea sacoselor cu bani. Cum nici Palar nu va spune despre afacerile superprofitabile cu Primaria sau imobilele comercialo-medicale ridicate sfidator in buricul Bacaului. Nu, ei vor vorbi despre interesele cetatenilor si despre lupta lor de fiecare clipa pentru binele judetului. Oricum, rechinul politic care a inceput sa devina Benea ii va inghesui intr-un colt si va continua sa conduca de capul lui. Nu spun ca asta e bine! Dimpotriva, era nevoie de oameni calificati si integri care sa-i stea in coasta junelui pesedist care, din cand in cand, considera judetul feuda proprie. Sa vedem cat de jenanti vor fi acesti patru ani, ca de eficienta nici nu poate fi vorba.

Scris de Nelu Brosteanu

Pietele bacauane au fost acopiii vitregi” ai administratiei locale timp de patru ani. Un raid prin cele mai importante dintre ele lasa un gust amar. Halele au peretii mucegaiti si pardoseala sparta. Aerul este de multe ori irespirabil. In toate sectoarele se impun lucrari de reparatii. Proiectele sunt amanate la nesfarsit. Primaria Bacau este surda la intrebarile care nu-i plac.

Rusinea Pietei Centrale este, fara indoiala, hala de lactate. Igienizata din an in Paste, isi intampina clientii cu flori de mucegai pe pereti si miros pestilential. Sectorul pentru flori este cu adevarat parasit. Comerciantii carpesc acoperisul, iar florile pier in aerul inabusitor. Acoperisul sectorului de legume si fructe are nevoie urgenta de reparatii. Hala de lactate ar fi trebuit sa intre in modernizare la inceputul acestui an. Proiectul a fost lasat balta, pe motiv ca nu este momentul ca societatile comerciale sa fie „deranjate” in an electoral. S-a vorbit de o amanare pana la 1 iunie. A trecut mai mult de o luna de la acest termen si in hala de lactate nu s-a miscat nimic.

Mutenie la Primaria Bacau

Pe ultima suta de metri a mandatului lor, fostii consilieri locali au aprobat proiectul de reabilitare a zonei legume-fructe. „Am inceput sa facem loc in parcarea din fata Vivariului, pentru a muta tarabele si a oferi front de lucru constructorilor, a declarat Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor. S-a incheiat si contractul cu firma care sa faca lucrarile, dar s-a renuntat. Nu stiu cand vor incepe. Depindem acum de proiectul halei de lactate. Asteptam unda verde de la primarie”. De la Primaria Bacau nu vine nici „unda verde”, nici vreo veste despre soarta proiectelor ce vizeaza Piata Centrala. Contactata telefonic, Mihaela Grosu, purtator de cuvant al Primariei Bacau, a promis ca ne va furniza informatii cu privire la lucrarile amanate. Ni s-a cerut sa revenim la o anumita ora. Asa cum ne-a obisnuit, nu a mai raspuns la telefon.

Bacauanii vor conditii civilizate in piete

Gheorghe Dragomir, din Bacau, strada Panselelor, isi face aprovizionarea in Piata Sud. Indignat de aspectul acesteia si de conditiile igienico-saniatre in care se desfasoara activitatea in aceasta piata, ne-a scris o scrisoare „amara”. „Cred ca in toata tara nu este asa. Aici, la Piata Sud, se adapostesc in pod fel de fel de pasari. Ar trebui sa se foloseasca banii stransi din taxe pentru costruirea unui plafon si sa se puna gresie pe jos, ca in alte piete din tara.” Pentru Piata Sud nu exista nici macar un proiect de reabilitare.

Scris de Doina Mincu

Au trecut aproape trei luni de cand medicii de familie din judet au primit de la Ministerul Sanatatii Publice echipamente de calcul gratuite (laptop, imprimanta matriciala si program antivirus). Autoritatea de Sanatate Publica (ASP) a demarat un control pentru a verifica daca medicii respecta contractul de utilizare a acestora. Chiar din prima zi a controlului, echipa coordonata de dr. Cecilia Lucaci, sef serviciu Programe judetene de sanatate, a avut parte de surprize. „Nu toti medicii respecta regula ca laptop-urile sa fie utilizate in cabinet, a declarat dr. Lucaci. Medicii care nu le aveau cu ei la program au motivat ca nu stiu sa lucreze pe calculator si au dat laptop-urile copiilor lor. Au spus ca nu se pricep sa introduca datele si ca ii ajuta copiii.” Medicii prinsi pe picior gresit au primit termen de trei zile pentru a se prezenta la ASP cu laptop-ul. Acolo se va verifica daca sunt la zi cu introducerea datelor pacientilor consultati in cadrul Programului national de evaluare a starii de sanatate a populatiei. „Medicilor care au pretins ca nu stiu sa lucreze pe calculator le-am recomandat sa-si angajeze pe cineva specializat in operare.” Aceste echipamente au fost acordate de MSP pentru a fi utilizate strict in cabinete sau in deplasarile pe teren ale medicilor de familie. Echipa de control de la ASP va verifica fiecare cabinet de medicina de familie din judet. Este vizat si modul de completare a chestionarelor pentru fiecare persoana evaluata in programul „Analize pentru toti”. „Acolo unde chestionarul mi se pare completat superficial il confrunt cu fisa pacientului”. Rezultatele controlului vor fi transmise la MSP. Asa cum era de asteptat, cadoul de la ministrul Eugen Nicolaescu pentru medicii de familie a luat alte cai. De altfel, in majoritatea cabinetelor de medicina de familie existau deja computere. Iar acolo unde medicii nu au achizitionat unul, motivul nu este lipsa banilor (veniturile cabinetelor au crescut considerabil in acest an), ci dezinteresul medicilor fata de informatizare.
Scris de (D. Mincu)

Nici 10 la suta nu se cheltuie din fondul pentru accidente de munca si boli profesionale colectat de la angajatori. In prezent, este un excedent de 3,8 milioane lei, bani care nu se stie pe ce se duc. Agentii economici platesc aceeasi contributie, indiferent daca se preocupa sau nu de imbunatatirea conditiilor de lucru. Numarul accidentelor de munca si al bolilor profesionale se mentine constant sau a crescut.

Din sumele obtinute prin colectarea contributiei de la angajatori la fondul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale nu se cheltuie cu prestatiile si alte activitati ce decurg din scopul infiintarii lui nici a zecea parte. Astfel, luna de luna acest fond se inregistreaza cu un excedent impresionant. Anul acesta, pana la 1 iunie, s-au adunat 4.096.017 lei. Din aceasta suma s-au consumat numai 295.960 lei, din care 66.540 lei au fost platiti salariatilor, care au fost victime ale unor accidente de munca, pentru reabilitarea lor medicala. Alti 83.660 lei s-au achitat pentru concedii medicale, 37.700 lei-despagubiri pentru deces iar 18.042 lei, compensatii pentru atingerea integritatii fizice. Si tot din acest fond de asigurare se suporta cheltuielile salariale pentru cei trei angajati ai Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau care sunt consilieri in prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Dar, chiar si cu aceste cheltuieli, din suma colectata raman foarte multi bani. Pe ce se cheltuie acesti bani, in cazul judetului Bacau este vorba de peste 3.800.000 lei, nu se stie. Nu cunoaste nici macar asiguratorul, respectiv Casa Judeteana de Pensii. aDe colectarea contributiei si urmarirea datornicilor se ocupa Agentia Nationala de Administrare Fiscala, ne-a declarat Liviu Cretu, directorul CJP Bacau. Pe noi ne instiinteaza cu privire la ce fond s-a strans. Cu suma care ramane, nu stim ce se face”.
Bolile profesionale au explodat

Din pacate, nici actiunile de consiliere si stabilire a planurilor de masuri de prevenire a accidentelor si bolilor profesionale la agentii economici nu au efectul scontat. aCeea ce incearca angajatii nostri este o picatura intr-un ocean, mai spune directorul CJP Bacau. Si aceasta deoarece legislatia nu-i impune angajatorului sa procedeze la imbunatatirea conditiilor de munca. Pe de alta parte, nici noi nu avem parghia constrangerii lor. Atata timp cat nu-i putem constrange, agentii economici nu sunt inclinati sa-i asculte pe consilierii nostri. Ba, chiar spun ca este pierdere de vreme”. In Romania, agentii economici contribuie cu 0,5 pana la 4 la suta din fondul de salarii, in functie de clasa de risc, indiferent de preocuparea lor pentru modernizarea tehnologiei si eliminarea pericolelor din activitate. In consecinta, nici nu este de mirare ca situatia privind accidentele de munca si bolile profesionale nu s-a imbunatatit. In 2007 s-au inregistrat 102 accidente de munca iar in primul semestru din acest an-48. aIn general, judetul Bacau, de foarte multi ani, are un numar constant de accidente de munca, declara Ioan Andrei, inspectorul sef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca. In fiecare an sunt peste 100 de accidente, din care 10-12 sunt mortale. Nu se reuseste sa se puna la punct disciplina la locul de munca si modul de lucru. Pe de alta parte, lunar depistam echipamente de lucru necorespunzatoare si le sistam actvitatea”. In ce priveste bolile profesionale, evolutia acestora este si mai ingrijoratoare. Daca anul trecut au fost 22 cazuri noi, anul acesta, numai in primele sase luni, au fost depistate cu o boala profesionala 28 persoane. Si aceasta deoarece legislatia noastra nu-i determina pe angajatori sa reduca riscurile la locul de munca. Legea romaneasca nu prevede ca, dupa un anumit timp, cei care nu au imbunatatit conditiile de munca sa contribuie cu o cota mult mai mare la fondul de accidente, asa cum se procedeaza in tarile avansate.

Scris de Elena Tintaru, Doina Mincu

Un TIR care transporta fier vechi s-a rasturnat luni, la ora pranzului, in cartierul Izvoare. Neadaptarea vitezei de deplasare la conditiile de carosabil in lucru si oboseala la volan au fost principalele cauze care au dus la accidentul rutier. Nu este exclusa insa si varianta vreunei defectiuni tehnice. Camionul era incarcat la capacitate maxima. Este si motivul pentru care atunci cand soferul a pierdut controlul volanului, manstodontul s-a dezechilibrat, a lovit un stalp de electricitate si apoi s-a rasturnat peste gardul unui localnic. La fata locului au fost chemati si pompierii militari, care au actionat pentru scoaterea soferului, blocat in cabina autocamionului. Din fericire, conducatorul auto a scapat cu rani usoare, dar si cu o sperietura zdravana. Traficul in zona a fost blocat, iar pentru ridicarea remorcii a fost nevoie de interventia unei macarale. Lucratorii Politiei Rutiere au deschis in acest caz o ancheta pentru elucidarea imprejurarilor in care s-a produs evenimentul rutier si cine se face vinovat de acesta.
Scris de Roxana Neagu

Ei au furat trei masini pe care le-au facut zob

Chiar daca sunt minori, doi pusti de 14 si 16 ani au fost trimisi in judecata de procurorii de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. Cel de-al treilea a scapat doar pentru ca are 13 ani. Intr-o singura saptamana cei trei copii au furat trei masini, numai din placerea de a se plimba.

Capul rautatilor a fost Marian M., de 16 ani, din Bacau. Anul trecut in octombrie, acesta impreuna cu fratiorul mai mic, Cezar, de 13 ani si un alt amic, Dumitru N., de 14 ani si-au propus sa fure o masina, sa se plimbe. Cei trei au mers pe strada Nordului, intr-o parcare si au pus ochii pe o Dacia. In timp ce piticii au stat de asase”, Marian s-a folosit de alte chei de Dacie si a descuiat autoturismul ochit. Apoi, pustanii s-au urcat in masina si au dat drumul distractiei. S-au oprit in Cartierul CFR, unde au lasat autovehiculul furat. Neavand carnet de conducere, Marian a avariat masina, prejudiciul fiind estimat la 300 lei. Placandu-le la nebunie aventura, cei trei au repetat figura in seara urmatoare. De data aceasta au pus ochii pe un autoturism autohton parcat pe strada Miorita. L-au descuiat tot cu alte chei de Dacia si au plecat la plimbare pe strada Milcov.
Si in cazul cele de-a doua masini furate, anchetatorii au stabilit un prejudiciu de 1200 lei. Ultima lovitura data de Marian si Dumitru a fost in ziua de 16 octombrie 2007, cand au plecat cu o masina parcata pe strada Bradului spre Piatra Neamt. Pentru ca nu stia sa conduca, Marian a dat gata motorul, care i-a lasat balta in Savinesti. Intre timp, mezinul gastii a spus politistilor tot ce stia despre furturile celorlalte doua masini precum si depre complicii lui. Pentru ca pe langa infractiunea de furt s-au mai adaugat cele de distrugere si conducerea unui autovehicul fara permis de conducere, Marian, Cezar si Dumitru au ajuns in fata procurorilor de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel. Recent, acestia au finalizat ancheta si i-au trimis pe Marian si Dumitru in judecata. Cezar a scapat de instanta doar pentru simplul motiv ca este prea mic.Scris de Lili Adochitei