Locatarii unui bloc de pe strada Calugareni vor fi primii consumatori ai CET care vor beneficia de un nou tip de distributie a agentului termic, iar asta fara sa scoata un leu din buzunare. Conductele de caldura si apa calda vor trece pe casa scarii. Fiecare apartament va avea gigacalorimetru si debitmetru.

&#8222Este vorba despre blocul 8, unde va demara proiectul-pilot de schimbare a modului de distributie a agentului termic, ne-a declarat Ionel Dogaru, presedintele Asociatiei de proprietari Calugareni Nord. Am incheiat o intelegere cu conducerea CET in acest sens, iar noi suntem incantati ca suntem primii care vor incerca distributia pe orizontala, care presupune montarea coloanelor pentru incalzire si apa calda pe casa scarii. Acestea nu vor mai trece prin fiecare apartament. De pe casa scarii, tevile de apa calda si tur-retur la incalzire vor intra in fiecare apartament. Este ceva nemaipomenit pentru locatari, pentru asociatia de proprietari, dar si pentru asociatie&#8221.

Avantaje peste avantaje

Directorul CET, Vasile Dragusanu, este de aceeasi parere. „Avantajele sunt multiple, ne-a declarat managerul de la CET. Fiind vorba despre o singura coloana pe scara, nu mai multe, pentru fiecare tronson, agentul termic va ajunge mai repede si la o temperatura mai mare in apartamente. Avand gigacalorimetru si debitmetru pentru apa calda la usa, locatarii isi vor putea regla usor consumul. Ei vor avea control total. Montarea repartitoarelor este benefica, dar tot depinzi de cineva, care trebuie sa-ti citeasca acest consum. Pentru noi, ca furnizor, un avantaj important este acela ca putem incheia astfel conventii individuale cu proprietarii de apartamente. Relatia cu consumatorul nu va mai fi intermediata de asociatia de proprietari&#8221. Nu este de neglijat, in conditiile in care debitele consumatorilor la furnizorul de agent termic sunt imense, posibilitatea ca rau-platnicilor sa li se „inchida robinetul&#8221, fara ca asta sa-i afecteze pe vecinii care isi platesc la zi intretinerea.

Cu 20 de milioane ai contorizare la usa

Directorul CET mai spune ca toate cheltuielile cu schimbarea instalatiilor in blocul 8 de pe Calugareni sunt suportate de o firma care a realizat ceva asemanator, dar la scara mare, in Braila. In doi ani au schimbat sistemul de distributie a agentului termic la cateva sute de scari de bloc din Braila. Costul estimat pentru un apartament este de 20 de milioane de lei. Locatarii care se implica in acest proiect nu vor simti un prea mare disconfort, intrucat nu se va intrerupe furnizarea caldurii si a apei calde pe perioade lungi. Directorul CET se asteapta ca, dupa introducerea distributiei pe orizontala a agentului termic, sa creasca numarul cererilor de rebransare la sistem, mai ales ca gazele naturale se vor scumpi mereu. „La pretul crescut al gazelor se adauga cheltuiala cu intretinerea centralei de apartament, declara Vasile Dragusanu. Prin urmare, cred ca vom avea tot mai multi consumatori care revin in sistem. Iar pentru apartamentele cu centrale termice bransarea la conductele comune, care vor fi pe casa scarii, este mult mai simpla. In aceste apartamente exista deja instalatia pe orizontala. Si costurile vor fi mai mici&#8221.Scris de Doina MINCU

Judecatorul Ion Popa, pana nu demult secretar general al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a devenit persona non-grata pentru multi dintre magistratii bucuresteni si nu numai. Asta pentru ca, de-a lungul vremii, judecatorul Popa a iesit in evidenta cu fel de fel de giumbuslucuri, care mai de care mai hilare sau in afara legii. Drept urmare, fostul secretar general al CSM a devenit subiectul mai multor articole de presa menite sa scoata in evidenta activitatea nu tocmai curata pe care a desfasurat-o de-a lungul vremii. Si pentru ca tacamul in ceea ce il priveste pe judecatorul Popa sa fie complet, ministrul justitiei s-a aratat in repetate randuri nemultumit de activitatea prestata de acesta, atat in cadrul ministerului unde a fost angajat ca director al Directiei de Resurse Umane, cat si ca secretar general al CSM.

In timpul mandatului sau in functia de director al Directiei Resurse Umane din cadrul Ministerului Justitiei, judecatorul Ion Popa s-a facut cunoscut printr-o serie de masuri nu tocmai agreate de unii din cei din forurile superioare, cat si de unii magistrati si functionari ai justitiei din teritoriu. De fapt, chiar ministrul Monica Macovei spunea despre Popa ca &#8222nu a luat masura concreta in privinta reformarii justitiei si eficientizarii magistratilor&#8221. De altfel, gurile rele ale targului sustin ca Popa a fost un apropiat al ministrului PSD al justitiei, Rodica Stanoiu, ea fiind cea care l-a numit director in minister. Asta dupa ce Popa se confruntase cu o serie de scandaluri care il vizau in mod direct, scandaluri care scoteau in relief faptul ca magistratul de Buftea lua decizii de unul singur in dosare in care erau implicate cunostinte de-ale sale. Ajuns la carma resurselor umane, Popa s-a pus pe treaba, organizand &#8222concursuri&#8221 numai de el stiute, in urma carora &#8222cei mai bine plasati&#8221 ajungeau in functiile dorite. De notorietate este concursul din 2003, cand unul dintre participanti era chiar judecatorul Popa, motiv pentru care concurentul a luat o nota foarte buna care l-a propulsat intr-o functie favorabila la Curtea de Apel Bucuresti.

Tot in categoria faptelor menite sa atraga atentia celor din organele de conducere ale ministerului, dar si a oamenilor simpli, se incadreaza si scandalul mapelor de evaluare profesionala. Ca un facut, pe vremea lui Popa la Directia de Resurse Umane din minister toata floarea cea vestita a magistraturii romanesti avea calificativul &#8222foarte bine&#8221, fara a se face o diferentiere in veun fel intre cei ajunsi prin forte proprii si cei care s-au folosit de &#8222sforile&#8221 trase de unul sau altul din cei cu interese, nu neaparat de cele morale. Asa se face ca timp de mai bine de 10 ani, nici un magistrat nu era trecut pe lista neagra a celor incapabili sa desfasoare o astfel de activitate, adicatelea sa ia decizii corecte si in spiritul legii.

De-a lungul vremii, judecatorul Popa si-a facut prieteni in mai toate domeniile de activitate. Si pentru ca orice serviciu facut are si un revers, Popa are acum pe constiinta un alt scandal mediatic. Concret, un anume Munteanu Ioan, chimist la baza, a obtinut pe sest legitimatia de expert criminalist autorizat. Culmea coincidentei sau nu, Munteanu a devenit expert exact in perioada cand director la Directia Resurse Umane din minister era judecatorul Popa Ion. De fapt, prin cercuri restranse, Munteanu se lauda cu prietenia lui Popa, ceea ce demonstreaza ca &#8222expertul&#8221 nu trecuse prin furcile caudine ale examenului de atestare.

De la MJ, in ograda CSM

Pentru &#8222o activitate demna de invidiat&#8221, judecatorul Ion Popa a fost &#8222recompensat&#8221 cu o functie si mai si. Fara a sta prea mult pe ganduri, membrii Consiliului Superior al Magistraturii l-au numit cu surle si trambite in functia de secretar general al CSM. Toate, prin ianuarie 2005, fapt ce a revoltat conducerea Ministerului Justitiei, in frunte cu Monica Macovei. Si pentru ca lupul isi schimba parul, dar naravul ba, Popa a trecut la munci asemanatoare cu cele prestate prin MJ. Prima actiune demarata de judecator a fost cea a mutarii arhivelor Directiei de Resurse Umane din MJ in curtea CSM. Planurile i-au fost date insa peste cap, lucrarea neputand fi dusa insa la sfarsit datorita unui ordin de sigilare a arhivelor dat chiar de ministrul Macovei. Barfitorii sustin ca Popa si-a luat acoliti de-ai sai din MJ si i-a mutat in CSM printr-un procedeu nu tocmai ortodox. Cu alte cuvinte, judecatorul Popa a cerut transferul celor vizati de el din partea CSM si tot el l-a aprobat din parte MJ. Asta in conditiile in care transferul bomba il reprezenta cel al lui Ion Popa din cadrul MJ in cel al CSM.

In cele cateva luni cat a ocupat functia de secretar general al CSM, judecatorul Popa s-a facut remarcat prin actiuni care au starnit mania celor care l-au propus in functia respectiva. Asa se face ca in urma controlului dispus de conducerea CSM, Popa a avut de a face cu acuzatii care nu il multumeau nicidecum. In urma controlului, lui Popa i-au fost imputate nereguli la toate directiile din CSM pe care le avea in subordine, drept pentru care judecatorul a contestat actiunea de verificare dispusa de CSM.

Legat de Bacau

Pe 4 august 2005, judecatorul Ion Popa intenteaza actiune in instanta, invocand motive de nelegalitate cu privire la Hotararea nr. 195/25.05.2005 a plenului CSM prin care era eliberat din functie. Si cum prietenul la nevoie se cunoaste, Popa a apelat la prieteni pentru a stramuta dosarul cu pricina intr-o zona in care influenta sa era inca prezenta. Asa se face ca, la data de 16 noiembrie 2005, prin incheierea de sedinta nr. 5500 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectia de Contencios Administrativ si Fiscal, in dosarul nr. 3118/2005, fostul secretar general al CSM obtine stramutarea dosarului la Curtea de Apel Bacau. Din completul care a judecat in prima faza cauza lui Popa facea parte la acea data si judecatorul Camelia Bratu, promovata de la Curtea de Apel Bacau la Inalta Curte cu ajutorul neconditionat al lui Ion Popa. Dosarul se afla acum pe rolul Curtii de Apel Bacau sub nr. 311/2006, in ograda unui prieten apropiat .

De rasul curcilor…

&#8222In conditiile in care inculpatii sunt toti la prima incalcare a legii penale si au o varsta extrem de tanara, credem ca in preajma sarbatorilor de Paste ar putea fi judecati in stare de libertate, perioada de arest preventiv fiindu-le suficienta pentru a-si da seama ca niciodat&atilde nu mai trebuie sa savarseasca o fapta similara&#8221. Aceasta este argumentarea adusa de Ion Popa intr-un dosar judecat de el la Buftea, fara nici o trimitere la vreun articol de lege sau altceva de genul acesta.Scris de Ovidiu DRUG

Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti si Grupul scolar &#8222Al. Vlahuta&#8221 Podu Turcului se afla an gratiile resurselor financiare. Inspectoratul scolar Judetean Bacau, dar si Ministerul Educatiei si Cercetarii au selectat aceste institutii pentru generosul program de realizare a unor campusuri scolare. antre altele, un campus scolar ar putea cuprinde: camin (elevi/garsoniere pentru profesori) cantina si biblioteca laboratoare si ateliere centre de documentare, informare si recreare pentru elevi, cadre didactice si membrii comunitatii locale baza sportiva (terenuri de sport si /sau sala de sport) microbuz pentru transport scolar.

Prof. Brandusa Popescu, inspectorul general adjunct, precizeaza: &#8222Obiectivul programului campusuri scolare al reprezinta realizarea unor unitati scolare complexe pentru educarea si pregatirea resursei umane solicitate pe piata fortei de munca si de dezvoltare regionala, precum si sporirea accesului la educatia-post obligatorie a tinerilor din mediul rural sau zonele defavorizate.&#8221 Una dintre conditii este reprezentata de necesitatea asigurarii unui numar minim de 200 de elevi an campus, pentru urmatorii patru ani. Deja, scolile amintite au depus la ISJ Bacau documentatia care vizeaza dorita structura a campusului. Si, tot&#8230deja, prinde contur una dintre ambitiile marturisite si realiste ale conf. univ. dr Radu Ababei, inspector scolar general: &#8222Colegiul Tehnic &laquoIon Borcea&raquo va avea sala de sport&#8221.

Alte proiecte, PHARE RO 2004-2006, Coeziune Economica si Sociala (componenta anvatamant profesional si tehnic), au depasit faza studiilor de fezabilitate, au trecut prin furcile caudine ale expertilor. Ieri, Colegiul Tehnic &#8222Ion Borcea&#8221 Buhusi, Colegiul Tehnic &#8222D. Ghica&#8221 Comanesti, Colegiul Tehnic &#8222Petru Poni&#8221 Onesti si scoala Rachitoasa au fost anuntate ca vor primi, antre altele, ca echipamente TI: server, statie de lucru (24), statie de lucru multimedia (10), imprimante laser si color cu jet (4), faxmodem, infrastructura IT etc. Valoarea acestora, pentru fiecare scoala, este de 37.415 euro. De asemenea, fiecare dintre institutiile amintite va primi, ca elemente de birotica: videorecorder, televizor color, copiatoare (4), proiectoare multimedia, camera video aparat foto digital, DVD recorder, ecran, flipchart, telefon cu fax etc. Valoarea echipamentelor de birotica este, pentru fiecare institutie, de 9353 de euro. Aceste echipamente, care vor &#8222sosi&#8221 an semestrul al II-lea al anului scolar an curs, sunt doar un preambul al unui complex de lucrari de investitii care, la unele scoli, ar putea avea chiar si valoarea de aproape 600.000 de euro. Reabilitarile de cladiri, construirea si dotarea unor ateliere si cabinete, reparatiile capitale la instalatiile electrice, sanitare etc, dar si perfectionarea pregatirii cadrelor didactice , reprezinta &#8222vedetele&#8221 acestui program.

Ministerul Educatiei si Cercetarii face precizarea: &#8222Echipamentele achizitionate an cadrul Programului PHARE TVET reprezinta o parte a efortului UE si Guvernului Romaniei de sprijinire a procesului de reforma si modernizare a anvatamantului profesional si tehnic din tara noastra&#8221.Scris de Ion FERCU

La Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) figureaza 42 de farmacii care mai au buget pentru medicamente compensate si gratuite, din care in Bacau: Crisil Farm, str. Mioritei Filix Farm, str. Miron Costin Glob Farm, str. Marasesti Iondor Farm, str. Stadionului Mior Farm, str. Nicolae Balcescu Opencom, str. Mioritei Asclepios, str. Marasesti Balsam, str. 9 Mai Beladona, str. Bicaz Bios Farm, str. Pacii Dana Farm, str. Pasajul Revolutiei Elite Far, str. Marasesti Farmafil, str. Carpati Geani Farm, str. L. Patrascanu Iris, str. N. Balcescu Magistra, str. Marasesti Majefarm, str. M. Costin Malvi, str. 9 Mai Medica, str. N. Balcescu Palnis Farm, Bulevardul Unirii, Panaceea, str. N. Voda Profarm, str. Oituz Ramos Farm, str. Luminii Salofarm, str. 9 Mai Sensiblu, str. M. Viteazu Sibpharmamed, str. Alexandru cel Bun M-Farm, str. M. Viteazu. In orasele din judet mai au buget farmaciile: Bryonia, str. V. Alecsandri &#8211 Moinesti Cena, str. Pionierului- Buhusi Iris farm- Comanesti, Tominvest- str. Aleea Parcului- Comanesti Vasiliada, str. Republicii- Comanesti si Ana farm- Darmanesti. In Onesti, nici o farmacie nu mai are plafon pentru retete compensate si gratuite. In mediul rural, pacientilor ar trebui sa li se onoreze retete in punctele farmaceutice din Rachitoasa, Livezi, Beresti-Tazlau, Saucesti, Cleja, Tg. Trotus, Manastirea Casin, Dofteana si Garleni. In a zecea zi din luna februarie, jumatate din farmaciile aflate in contract cu CJAS au anuntat ca nu mai onoreaza retete, iar situatia raportata de farmacisti la CJAS se schimba de la o ora la alta. Numarul farmaciilor care mai au buget scade de la o ora la alta, pastrandu-si doar rezerve pentru urgente si copiii cu varste sub un an.Situatia este explicabila, consumul estimat fiind depasit de nevoia reala de medicamente a populatiei. Luna trecuta, farmaciile au primit un buget de 29,5 miliarde de lei, dar au eliberat si depus la CJAS spre decontare retete in valoare de 31,726 miliarde lei. „S-a intamplat asta intrucat am dat libertate farmacistilor sa onoreze retetele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS. Am avut in vedere ca in acest sezon afectiunile cronice sunt agravate de conditiile atmosferice&#8221. Acelasi buget s-a alocat si pentru luna februarie. Luna trecuta, farmaciile au anuntat aproape toate ca au epuizat fondurile pana pe data de 22, asa ca este de asteptat ca peste 10 zile bacauanii sa nu-si mai poata lua medicamentele.Scris de Doina MINCU

De la inceputul acestui an, in spitale si in cabinetele medicale aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate se aplica o decizie a Ministerului Sanatatii pe care nu o inteleg nici medicii, nici pacientii. Este vorba despre eliberarea decontului de cheltuieli. Dupa o luna de aplicare, concluzia medicilor este ca muncesc degeaba si arunca banii pe formulare.

Pacientii care primesc decontul pentru prima data se uita nedumeriti, nestiind daca au de dat bani sau de primit. Rasufla usurati cand afla ca nu trebuie sa scoata sumele respective din buzunar, dar pleaca nelamuriti, caci nici medicii nu stiu sa le explice pentru ce le-au dat decontul. Unii medici de familie din mediul rural au observat ca, la cateva zile dupa introducerea decontului, pacientii s-au rarit. Prin sate circula si acum zvonul ca, la sfarsitul anului, pacientii vor plati valoarea consultatiei la medicul de familie.

Medicii harnici dau consultatii… de 7 lei

Medicii sunt indignati ca pierd timp si cheltuiesc bani din cauza acestui decont. Daca un medic de familie are 1.500 de consultatii intr-o luna, trebuie sa scrie 3.000 de exemplare de decont, caci pacientul primeste unul, iar al doilea ramane la cabinet. Pe o foaie incap patru formulare de decont, asa ca medicul da peste un milion de lei la copiator. &#8222Decontul acesta este chiar inutil la noi, medicii de familie, ne-a declarat dr. George Coneac. Fiecare medic de familie are stabilit un cost fix al consultatiei, care se revizuieste din trei in trei luni&#8221. Modul in care Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate a stabilit costul unei consultatii este contestat de medicii de familie. „S-a impartit suma pe care am primit-o anul trecut pentru numarul de asigurati de pe lista la numarul de consultatii, ne-a declarat un medic de familie. La unii dintre noi consultatiile valoreaza 70.000 de lei, la altii, 120.000 de lei. Cu cat ai muncit mai mult, cu atat iti valoreaza mai putin consultatia. Este o aberatie&#8221.

Decontul nu prevesteste nimic bun

Si spitalele s-au conformat si dau decont pacientilor la externare. Unitatea sanitara calculeaza tariful pe zi de spitalizare, contravaloarea consumabilelor – medicamente, materiale sanitare sau prestatii- a analizelor de laborator, dar si alocatia de hrana. Decontul de cheltuieli pentru servicii medicale se intocmeste in trei exemplare. Unul se inmaneaza pacientului, unul ramane la foaia de observatie iar un exemplar se transmite compartimentului financiar-contabil.

Ministrul Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a declarat ca se incearca, prin introducerea decontului de cheltuieli, imbunatatirea managementului financiar al unitatilor sanitare si cresterea transparentei sistemului sanitar.

Directorii de spitale nu sunt convinsi de explicatie. „Chiar nu stiu care este rostul decontului, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul Spitalului Buhusi. Imi inchipui ca se vrea constientizarea pacientilor in legatura cu cheltuielile care s-au facut pentru ei. Este o munca grea si migaloasa, iar noi avem lipsa de personal&#8221. Pentru spitalele informatizate, eliberarea decontului nu este o problema. Unde se face „lucru manual&#8221, cum ar fi Spitalul Onesti, conducerea si-ar fi dorit ca, odata cu ordinul de la minister sa vina si dotarea corespunzatoare pentru a-l duce la indeplinire. Majoritatea cadrelor sanitare cred ca introducerea decontului de cheltuieli este primul pas spre restrangerea pachetului de baza oferit de sistemul public de sanatate, considerat prea generos in Romania. Asta inseamna ca, intr-un viitor nu prea indepartat, o parte din suma specificata de decont va fi platita din buzunarul pacientului sau din asigurarile private de sanatate.Scris de Doina MINCU

Plenul Senatului a respins, joi, din lipsa de cvorum ordonanta privind modificarea competentelor Parchetului National Anticoruptie si transformarea acestuia an departament national de lupta ampotriva coruptiei. Cu 47 de voturi pentru si 33 ampotriva, transformarea PNA an departament national a fost respinsa de senatori. Principala modificare a ordonantei Guvernului viza reorganizarea PNA, astfel ancat deputatii si senatorii sa poata fi anchetati si trimisi an judecata. Prin respingerea acestei ordonante, faptele de coruptie savarsite de demnitari nu mai intra an competenta PNA, ci a Parchetului de pe langa analta Curte de Casatie si Justitie. Liderul Aliantei D.A. din Senat, Puiu Hasoti, a motivat absenta colegilor din Coalitie pe faptul ca foarte multi dintre acestia se afla la sedinta de Guvern sau an deplasari an strainatate. Dupa respingerea ordonantei privind modificarea si completarea atributiilor PNA, pe ordinea de zi a Senatului s-a aflat o alta lege cu aceleasi prevederi, dar cu raport de respingere din partea Comisiei juridice. Senatorii Coalitiei au cerut retrimiterea acesteia la comisie, pentru a nu fi respinsa si ea an sedinta de plen. De asemenea, legea organica, cel de-al doilea act normativ, a primit 47 de voturi pentru si 42 ampotriva. Premierul Calin Popescu Tariceanu a afirmat ca va analiza situatia creata an urma respingerii ordonantei privind DNA an Senat, aratand ca, an cazul an care nu vor exista alte cai de rezolvare, ai va cere sefului statului sa retrimita actul normativ la Parlament. &#8222Astazi (joi – n.r.) voi analiza care este situatia, dar cel putin un lucru vi-l pot spune de pe acum: an cazul an care alte cai de rezolvare nu sunt la andemana, ai voi cere presedintelui Traian Basescu sa retrasmita ordonanta spre dezbatere si aprobare la Senat”, a afirmat Tariceanu. Premierul Tariceanu a mai afirmat ca va discuta si cu grupurile parlamentare ale Coalitiei asupra deciziei Senatului de a respinge ordonanta privind modificarea competentelor PNA. &#8222Am aflat de aceasta decizie. Este o problema de cvorum, nu de atitudine politica”, a spus Tariceanu. antrebat daca ar fi motiv de alegeri anticipate situatia an care nu se va andrepta aceasta problema, avand an vedere importanta acestui act normativ pentru procesul de aderare, Tariceanu a spus ca nu poate aprecia ca este un motiv de alegeri anticipate.

DNA poate ancheta parlamentari cat timp decizia Senatului nu e definitiva

Procurorii anticoruptie continua anchetele an cazul parlamentarilor cat timp decizia de respingere a ordonantei privind anfiintarea DNA nu este definitiva, dar, daca decizia Senatului va fi confirmata, vor preda Parchetului instantei supreme toate dosarele de acest fel. an cazul an care presedintele cere reexaminarea legii de respingere a ordonantei, cele doua Camere reiau aceeasi procedura legislativa si, an situatia an care este din nou respinsa, presedintele tarii trebuie sa promulge legea an acest sens, decizia ramanand definitiva. Pana la o decizie definitiva, ordonanta de urgenta ramane an vigoare an forma publicata an Monitorul Oficial, astfel ca procurorii anticoruptie pot continua anchetele an care diversi parlamentari sunt acuzati de acte de coruptie. an cazul an care decizia Senatului va ramane definitiva, toate dosarele referitoare la parlamentari vor ajunge din nou la procurorii instantei supreme, adica la cei care au predat o parte din aceste cauze procurorilor anticoruptie, ca urmare a unei decizii din mai 2005 a Curtii Constitutionale. an mai anul trecut, Curtea Constitutionala a decis ca procurorii PNA nu mai au competenta de a ancheta senatori si deputati, astfel ca toate dosarele referitoare la parlamentari au fost transmise Parchetului analtei Curti de Casatie si Justitie. O ordonanta de urgenta adoptata de Guvern an 22 septembrie 2005 prevedea ca Parchetul National Anticoruptie (PNA) asi continua activitatea sub forma Departamentului National Anticoruptie, an cadrul Parchetului instantei supreme, noua structura urmand sa se concentreze exclusiv asupra cazurilor de mare coruptie. Tot atunci, Executivul a majorat, de la 5.000 euro la 10.000 euro, si valoarea sumei oferita ca mita si care face obiectul unui dosar de cercetare al departamentului.an momentul reorganizarii, din competenta de cercetare a PNA a fost eliminata o serie de categorii de persoane, precum agentii de politie, primarii sau viceprimarii comunelor si oraselor, notarii publici sau executorii judecatoresti, acestia urmand sa fie verificati de parchetele obisnuite. Noul departament avea sa se ocupe de toate infractiunile comise ampotriva intereselor financiare ale comunitatii europene, precum si de faptele de anselaciune, evaziune fiscala sau vamala al caror prejudiciu depaseste un milion de euro.

Senatori PSD: Nu avem nevoie de un DNA obedient si supus politic

Senatorii opozitiei au declarat, joi, ca anchetarea parlamentarilor supectati de coruptie se poate face, an continuare, prin intermediul Parchetului, fara a fi nevoie de un DNA &#8222obedient si supus politic”. Liderul grupului PSD din Senat, Ion Iliescu, a declarat, la finalul sedintei de joi, ca misiunea anchetarii demnitarilor si a parlamentarilor revine Parchetului, &#8222institutie autonoma si cu posibilitati de a actiona”. an plus, senatorul social-democrat Nicolae Serban a aratat ca &#8222solutia anfiintarii unui DNA obedient si supus politic” nu era cea mai buna pentru democratia romaneasca. &#8222Nu anchetarea exclusiv a liderilor opozitiei anseamna justitie si anticoruptie an Romania. Pentru a putea cerceta parlamentarii nu a fost o problema niciodata”, a mai spus senatorul PSD. an schimb, senatorul PSD Antonie Iorgovan s-a declarat convins ca presedintele Basescu va cere Parlamentului reexaminarea acestui act normativ.

Macovei vede respingerea ordonantei privind activitatea DNA ca pe &#8222o catrastrofa”

Ministrul Justitiei, Monica Macovei, a apreciat, joi, ca votul Senatului privind ordonanta DNA ar putea fi o reactie fata de faptul ca Departamentul National Anticoruptie (DNA) are an lucru dosare cu parlamentari, ansa a subliniat ca aceasta structura nu face &#8222politie politica”, ci aplica legea. Ministrul Macovei a declarat, antr-o conferinta de presa, ca este nevoie de sustinere politica pentru a se lupta cu coruptia, an conditiile an care Departamentul National Anticoruptie are toate instrumentele necesare – fonduri, logistica, procurori – pentru a duce aceasta lupta. Ministrul Justitiei a sustinut ca ceea ce se antampla an prezent cu anchetele deschise la DNA nu este &#8222politie politica”, ci un rezultat al independentei procurorilor si ca nici ea – an calitate de ministru – si nici o alta persoana politica nu a intervenit pentru a influenta instrumentarea acestor dosare. Raspunzand antrebarilor presei, Macovei a apreciat ca votul Senatului ar putea sa fie o reactie fata de faptul ca DNA are an lucru mai multe dosare cu parlamentari. Ea a aratat ca l-a informat despre aceasta decizie a Senatului pe presedintele Traian Basescu si ca nu stie ca acesta sa-si fi exprimat nici o parere. Situatia este cu atat mai angrijoratoare cu cat acest vot al Senatului a intervenit anaintea raportului Comisiei Europene referitor la domeniile monitorizate an procesul de integrare europeana, a adaugat ea.

Ambasada SUA, angrijorata de respingerea ordonantei privind DNA

Ambasada SUA asi exprima angrijorarea fata de respingerea OU de modificare a competentelor PNA si de transformare a acestuia an DNA si cere Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta anticoruptie continua, inclusiv la cel mai analt nivel. Conform unui comunicat al misiunii diplomatice americane, remis agentiei MEDIAFAX, &#8222Ambasada SUA asi exprima angrijorarea an legatura cu evenimentele petrecute astazi (joi – n.r.) an Senatul Romaniei si care ar putea compromite capacitatea Departamentului National Anticoruptie (DNA) de a-si desfasura importanta sarcina de investigare a cazurilor de coruptie la nivel analt”. &#8222Cerem Guvernului si Parlamentului Romaniei sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca lupta ampotriva coruptiei continua, inclusiv la cel mai analt nivel”, adauga sursa citata. Ambasada SUA mai precizeaza ca lupta anticoruptie ramane &#8222un factor esential” pentru viitorul Romaniei ca democratie an comunitatea euro-atlantica.Scris de MEDIAFAX

Desi are pregatire profesionala si experienta in management, directorul scolii din Valea Seaca a fost &#8222sfatuit” de inspectorul teritorial sa-si dea demisia. Florica Trandafirescu spune ca acest lucru i se trage de la faptul ca nu este membra a unui partid de guvernamant. In scoala,

se stie deja ca fotoliul

de director este ravnit de un profesor de sport,

membru al Partidului National Liberal.

Florica Trandafirescu este directorul Scolii Generale nr.1 din comuna Valea Seaca din anul 2003. &#8222Atunci o brigada de indrumare si control a constatat deficiente in activitatea directorului Mihai Burchi, care a si fost destituit, explica profesorul Trandafirescu. La inceput am activat ca interimar, insa am sustinut concurs pentru ocuparea acestei functii. Lucrez in invatamant de 35 de ani, am studii superioare, sunt pofesor gradul I, am atestat in managementul educatiei si un contract managerial cu Inspectoratul Scolar pana in anul 2008. In plus, de anul trecut, am reusit sa includ scoala intr-un program PHARE. De cand sunt director am incercat sa dau o alta infatisare scolii. Am schimbat mobilierul si am introdus apa in unitatea de invatamant”. Se pare ca aceste &#8222realizari” nu-i sunt de prea mare folos managerului Florica Trandafirescu. &#8222Sa fie vreo luna de cand am auzit prin scoala ca voi fi schimbata din functie. Tot atunci am aflat ca la Inspectoratul Scolar s-a primit o anonima, prin care se aduce la cunostinta sefilor ca nu-mi fac datoria. A venit o echipa de inspectori, au analizat activitatea mea si m-au anuntat ca au gasit mai multe deficiente. Mi-au dat termen sa indrept lucrurile, pe care l-am respectat”, declara directorul din Valea Seaca.

Desi a crezut ca lucrurile s-au lamurit, la inceputul acestei saptamani Florica Trandafirescu a avut parte de o supriza soc. Daca la controalele anterioare i s-au reprosat tot felul de nimicuri, acum inspectorul teritorial care a calcat pragul unitatii de invatamant a fost mai mult decat direct. &#8222Domnul Zaharia mi-a zis in fata ca ar fi bine sa aleg formula cea mai simpla: sa-mi dau de buna voie demisia, ca altfel va face un control care se va finaliza tot cu demiterea mea. Deja in scoala se vorbeste ca voi fi inlocuita de profesorul Burchi, cel care a fost schimbat pentru activitate necorespunzatoare in anul 2003″, spune directorul Trandafirescu. Acest zvon este alimentat si de faptul ca Mihai Burchi a devenit din vara anului trecut membru al PNL si, in plus, este profesor de Educatia Fizica, specialitatea inspectorului general al Inspectoratului Scolar Judetean, Radu Ababei. &#8222Am discutat cu inspectorul Zaharia despre cele intamplate la scoala din Valea Seaca pentru lamurirea acestei probleme. Din cate am inteles, nu i-a spus doamnei directoare sa-si dea demisia. Doar i-a sugerat sa faca acest lucru, pentru a nu fi pusa in postura de a fi demisa”, precizeaza seful ISJ Bacau, Radu Ababei. Inspectorul general sustine ca nu se intentioneaza o schimbare politica la Valea Seaca, dupa cum e o simpla coincidenta ca persoana &#8222vizata” sa devina director este profesor de sport. Cazul a intrat si in atentia prefectului Gabriel Berca, care promite sa-l analizeze fara &#8222party-pris”.”Nu sunt de acord cu schimbarile politice. Eu merg pe principiul &laquooamenii competenti pe locurile lor&raquo. Dar din moment ce exista o asemenea chestiune, logic ar fi fost ca doamna director sa vina cu o sesizare la mine la Prefectura, nu la presa”, este de parere prefectul de Bacau, Gabriel Berca.Scris de Lili ADOCHITEI

Consiliile de administratie din patru unitati sanitare cu paturi ale judetului Bacau au stabilit noile salarii ale sefilor. Daca la Spitalul Municipal Onesti si Sanatoriul Slanic Moldova s-a pornit de jos in sus, la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau si la Spitalul Municipal Moinesti s-a ales solutia &#8222dam sa avem de unde lua&#8221. &#8222La Spitalul Municipal Onesti nu am mers pe maxim, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de Sanatate Publica si membru in Consiliul de Administratie al unitatii spitalicesti. Am discutat chiar cu directorii respectivi si au fost de acord ca spitalul nu-si permite sa-i plateasca maxim. Peste trei luni, cand se vor reevalua salariile, vom vedea daca vor creste sau vor scadea. De altfel, s-ar fi creat si mari discrepante: directorul de ingrijiri medicale, fost asistent sef, ar fi avut salariu de 18 milioane de lei, iar un medic sef de sectie, 12 milioane de lei&#8221. Directorul general al Spitalului Onesti va avea salariul de 26 de milioane lei, nu 28 de milioane, maximum prevazut de lege. Contabilul sef va primi 15 milioane de lei, maximum fiind 24 de milioane, directorul administrativ- 12 milioane lei (cu 10 milioane sub maxim), iar directorul de ingrijiri- 11 milioane (18 milioane fiind salariul maxim). La Slanic Moldova, directorul va fi salarizat cu 20 milioane lei (28 milioane este maximum), iar contabilul sef cu 10,4 milioane (maximum este 24 milioane lei). Sefii Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) si ai Spitalului Moinesti au fost mai norocosi. &#8222Aici s-a mers pe maxim, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu, director al DSP. Probabil ca de la 1 aprilie, cand va aparea consiliul consultativ, se vor discuta din nou salariile&#8221. Prin urmare, incepand cu 1 ianuarie 2006, salariile sefilor din SJU sunt: directorul general- 30 de milioane de lei, contabilul sef- 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, directorul de ingrijiri- 20 milioane lei. La Spitalul Municipal Moinesti, limita maxima este sub cea a spitalelor judetene: directorul general- 28 de milioane lei, contabilul sef – 26 milioane lei, directorul administrativ- 24 milioane lei, iar directorul de ingrijiri medicale- 20 milioane lei. La aceste sume se adauga diferite sporuri. Astazi se vor stabili salariile sefilor din Spitalul Comanesti. Scris de Doina MINCU

In justitie ajung si cazuri limita. Partea vatamata are castig de cauza insa nu poate beneficia de drepturile castigate in instanta. Primaria din Rosiori se joaca la nesfarsit cu termenii juridici. Condamnatul nu are nimic in proprietate si nu poate fi executat. Executorul judecatoresc este ingradit de legi neclare.

Un caz mai putin obisnuit s-a aflat pe rolul Judecatoriei Bacau si apoi la Tribunalul Bacau, nerezolvat nici pana astazi, nu din vina instantelor ci din cauza unor cauze subiective si altele obiective. In fapt, prin dosarul 6883/2004, care are la baza rechizitoriul 2337/P2003, din 10.05. 2004 al Parchetului de pe langa Judecaria Bacau, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului Ionel Matei din comuna Rosiori, pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala, produsa, intr-un bar din sat, asupra lui Gheorghe Diaconu. Partea vatamata, dupa mai multe expertize medicale, a prezentat in instanta un ceriticat medico-legal din care a reiesit ca victima a avut nevoie de 25-28 de zile de ingrijiri medicale. Cazul este destul de stufos, instantele au avut nevoie de mai multe termene de judecata, pentru audierea partilor si a martorilor propusi de cele doua parti. Sentinta Judecatoriei este data 1 martie 2005, chiar daca incidentul a avut loc pe 11 aprilie 2003. Sentinta a fost o amenda penala de 15 milioane de lei si plata unor despagubiri morale si materiale de peste 12 milioane de lei, cu toate ca partea vatamata s-a constituit parte civila cu suma de 19, 6 milioane de lei.

Tribunalul schimba prima sentinta

Urmeaza apelul inaintat de partea vatamata la Tribunalul Bacau care a retinut cauza spre rejudecare si pe fond retine incadrarea juridica initiala, insa modifica cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, si il condamna la patru luni de inchisoare si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei, avand in vedere mai multe cauze obiective. Detaliile asupra infractiunii sunt consemnate in rechizitoriu, in principal inculpatul l-a agresat pe Diaconu, Diaconu a ripostat. Cazuri banale. Tocmai de aceea, primarul comunei, politia din comuna au dorit ca incidentul sa fie aplanat pe plan local. A fost si un angajament scris. Acelasi lucru a fost propus si in instanta, insa inculpatul nu a raspuns pozitiv, la suma ceruta. In aceste conditii, hotararea a fost investita cu titlu executoriu, nr. 673, deoarece inculpatul nu s-a conformat dispozitivului sentintei.

Sarabanda adreselor contradictorii

Suma finala stabilita ca despagubiri morale si materiale a ajuns la peste 17 milioane de lei, actualizata. In august 2005, debitorul Matei Ionel primeste somatia nr. 321 prin care i se aduce la cunostinta ca are de platit creditorului Gheorghe Diaconu suma de 16.534.000 lei vechi, in caz contrar se va proceda la executarea silita. Urmeaza Publicatia de vanzare nr. 321, din 14 septembrie 2005, prin care este scoasa la vanzare o casa de locuit compusa din 3 camere si dependinte, in suprafata de 40 de mp si terenul aferent, situata in comuna Rosiori, la pretul de 300 de milioane de lei. Matei Ionel face contestatie la executare. Executorul judecatoresc cere informatii de la Primarie cu privire la situatia materiala a lui Ionel Matei. Urmeaza o ancheta sociala, din care rezulta, atentie, ca Ionel Matei locuieste intr-o casa proprietate personala alcatuita din trei camere si are 15 pasari. La o noua cerere a executorului judecatoresc, prin adresa nr. 2914/15.11.2005, Primaria din Rosiori adevereste ca Ionel Matei figureaza la Registrul Rol Unic din 2005, la pozitia 191 cu una casa de locuit, numai ca in perioada 1956 – 1991 la acest rol figura Adela Soric, iar dupa acea data rolul a fost preluat de Ionel Matei, fara a se incheia acte legale. Primarul comunei Rosiori, Matei Petru, ne spune insa ca situatia din Rol este declarativa, acest lucru nu inseamna ca Matei Ionel este proprietar. Proprietarul de drept este mama lui, care a primit casa de la Adela Burlacu. Pe 6 decembrie 2005 se procedeaza la un sechestru asiguratoriu. Din toate aceste hartii, rezulta ca Ionel matei nu detine in proprietate nimic si nu poate fi executat.

Si batut si fara bani

Gheorghe Diaconu a reclamat la redactie aceasta situatie. El detine o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, are si sprijinul executorului judecatoresc, insa nu a primit nici un leu din ceea ce a stabilit instanta. Executorul Judecatoresc Florin Chiticeanu, ne spune ca este in imposibilitate de a recupera suma stabilita pentru clientul sau, insa, conform legii, din sase in sase luni el poate interveni asupra debitorului, in conditiile in care situatia lui materiala se schimba, deoarece sentinta si Publicatia nu se prescriu.

Domnul Gheorghe Diaconu este disperat si face tot felul de conexiuni (este normal) si nu intelege de ce nu poate recupera banii, in conditiile in care debitorul, spune el, are proprietati, atat el cat si mama lui. &#8222Daca nu mi se face dreptate, ne spune Gheorghe Diaconu, intr-o zi ma arunc in fata trenului. Nu mai pot astepta la nesfarsit aplicarea unei decizii judecatoresti. Cineva trebuie sa ma auda si sa ma puna in drepturi.&#8221 Numai ca mama debitorului nu are nici o legatura cu Publicatia de vanzare. Mai trebuie spus ca Matei Ionel, conform anchetei sociale, nu are venituri, insa s-a oferit sa plateasca in rate suma datorata, dar Diaconu a refuzat.

Epilog

La un asemenea gen de material sunt excluse cometariile, insa un lucru este cert: o hotarare judecatoreasca nu poate fi aplicata. Cine este garantul respectarii legilor si a hotararilor judecatoresti in Romania? Pe de o parte avem o parte vatamata, care-si reclama drepturile, de partea cealalta exista un debitor, aflat, dupa cum spun aceleasi institutii ale statului, in imposibilitate de se supune legilor. Specialistii in drept civil si penal spun ca ar mai fi si alte cai de atac, insa sansele de reusita sunt minime.Scris de Gheorghe BALTATESCU

O familie din satul Petresti, comuna Pancesti, sta cu mortul pe masa de aproape o saptamana. Sotii Vasile si Ana Florica refuza sa-si inmormanteze fiul, pe motiv ca organele de ancheta nu-si fac datoria. Rudele cred ca Gheorghe Florica a murit nu de inima, ci din cauza batailor primite de la trei tineri din Motoc.

Gheorghe Florica, in varsta de 58 de ani, a plecat de acasa joi dimineata (2 februarie). Intentiona sa ajunga in Bacau, sa cumpere niste medicamente pentru fiul lui, care are probleme psihice. Nu se stie cu certitudine daca barbatul a calcat sau nu pragul unei farmacii. Cert este ca, in aceeasi zi, pe la ora 16.00 a fost vazut in satul Pincesti, in stare avansata de ebrietate. Un localnic s-a oferit sa-l gazduiasca pana isi revine, insa Gheorghe a refuzat categoric. I-a spus sateanului ca merge acasa la el. In Petresti insa nu a mai ajuns. &#8222Mi-a spus unul zis Fulea Margean ca vineri ( 3 februarie n.a.), pe la ora 8.00, a trecut cu bicicleta prin padure si a auzit gemete, ne spune Stefan Florica. Omul s-a oprit sa vada ce se intampla. A dat peste fratele meu. Era plin de sange si mai respira inca. Dar nu a mai trait mult dupa ce a fost gasit”. Imediat s-a dat alarma in satul Petresti, ca si in comuna. In scurt timp au venit la fata locului un procuror de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau, medicul legist, ca si politistii de la Serviciul Politiei Judiciare. &#8222Am fost acolo cand au cautat urmele, declara Gheorghe Florea, unul din satenii din Petresti. Chiar am dat o mana de ajutor la transportul cadavrului. L-am vazut si pe Gheorghe. Avea capul sprijinit de un copac. Langa el se aflau dare de sange. Era lovit la fata, dar avea cateva vanatai si pe spate.

Le-am observat cand politistii l-au dezbracat”. Dupa finalizarea anchetei la fata locului si audierea catorva localnici, cadavrul a fost urcat in masina si transportat la morga. Medicul legist urma sa stabileasca din ce cauza Gheorghe Florica a trecut in lumea umbrelor.

Rudele acuza ca anchetatorii vor sa musamalizeze cazul

Rezultatele necropsiei au avut menirea sa declanseze o adevarata isterie in randul rudelor lui Gheorghe Florica. Legistul a stabilit ca barbatul din Petresti a murit ca urmare a unui infarct miocardic, dar si a frigului (refrigerare). &#8222Cum se poate ca fiul meu sa moara de inima, cand in viata lui nu a avut niciodata probleme de sanatate, se plange Vasile Florica, tatal decedatului. Gheorghe muncea de dimineata pana seara si nu a stat internat nici macar o zi. Daca ar fi avut probleme cu inima nu avea sa oboseasca? Si nici cu inghetul nu sunt de acord. Chiar daca era beat, de la ora 16.00, de cand a fost vazut, ar fi avut timp sa se trezeasca pana spre noapte. Si de unde sangele si vanataile de pe trupul lui?! Va spun eu! A fost batut de niste nenorociti si lasat acolo in padure. Iar acum politia nu vrea sa faca nimic, sa prinda vinovatii. Am de gand sa stau cu mortul pe masa pana cand va iesi la iveala adevarul”. Fratii decedatului sustin ca stiu din surse sigure ca Gheorghe a fost mai intai victima unui accident de circulatie. &#8222A fost lovit de o motocicleta, pe care se aflau trei tineri din satul Motoc, declara Stefan Florica. S-au gasit pe sosea bucati din sticla unui far, sange si urme de cauciuc. Probabil, dupa ce

l-au vazut pe fratele meu la pamant, cei trei s-au apucat sa loveasca in el ca in sacul de fasole. Unul dintre agresori recunoaste ca l-a batut pe Gheorghe. Sunt convins ca fratele meu nu a putut ajunge acasa pe picioarele lui din cauza loviturilor primite. Cei trei sa fie trasi la raspundere, nu vrem nimic altceva”.

Mortul ramane pe masa pana cand se va redeschide dosarul

Desi rudele decedatului contesta rezultatele necropsiei, medicul legist spune ca si-a facut meseria cu profesionalism. &#8222N-au decat sa cheme pe altcineva si sa mai vada o data cadavrul, declara dr. Marcel Badara, seful Laboratorului de Medicina Legala (LML) Bacau. Gheorghe Florica a murit ca urmare a unui infarct si a frigului. Escoriatiile de pe fata sunt datorate cazaturii pe gheata. Nu are nici un traumatism, nici un os fracturat. Nu stiu deocamdata daca, in momentul decesului, era sau nu in stare de ebrietate. S-au recoltat probe, dar rezultatele le vom avea ceva mai tarziu”. Si pentru politistii judiciaristi cazul &#8222Florica” este inchis. &#8222A cazut in padure, ca urmare a starii de ebrietate in care se afla si a inghetat de frig. Nu exista nici o suspiciune privind moartea barbatului din Petresti”, ne-a spus unul din politistii care s-au ocupat de dosar. Numai ca aceste explicatii nu sunt pe masura sa convinga familia ca Gheorghe si-a dat obstescul sfarsit din cauze cat se poate de naturale. &#8222Astazi (ieri n.a.) am facut iarasi plangere la politie, prin care am solicitat o noua ancheta. Pana atunci Gheorghe ramane neingropat”, spune hotarat Mircea Florica, un alt frate de-al victimei.Scris de Lili ADOCHITEI

Dezastrul din sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi lasa reci autoritatile locale si sanitare. Primarul orasului Buhusi se plange ca nu are bani, iar Casa de Asigurari de Sanatate si Directia de Sanatate Publica nu au obligatia sa se implice financiar. Singurii care platesc pentru conditiile inumane in care traiesc bolnavii sunt angajatii sectiei.

Bolnavii internati in sectia de psihiatrie a Spitalului Buhusi nu au nici o sansa sa o duca mai bine. In numarul de ieri, semnalam ca acestia traiesc in conditii inumane. Instalatia de incalzire nu face fata camerelor inalte si cu tamplaria stricata. Sunt frecvente problemele la instalatia sanitara, apa calda este furnizata cu program, iar cladirea ramane adesea si fara apa rece. Ca urmare, in saloanele inghetate si pe holuri miroase a urina si a fecale. Medicul sef de sectie, dr. Andreea Camer, ne-a declarat ca a sesizat de nenumarate ori problemele cu care se confrunta, dar nimeni nu misca un deget pentru bolnavii de aici. &#8222De cate ori apare in presa un material despre sectia aceasta, nu se intampla nimic altceva decat ca ne mai vine pe cap un control de la Directia de Sanatate Publica. Mai primim o amenda, ni se pune in vedere sa facem una si alta, dar atat. Nu vin fonduri de nicaieri. Faianta cade, conductele se sparg mereu, iar noi suntem vinovati de tot. Tot ce primim este cate un ajutor simbolic: cativa metri de faianta de la niste straini, pentru un perete si jumatate, o galetusa cu margarina, niste haine vechi. Aici e nevoie de fonduri, de miliarde. In loc sa fim ajutati, suntem amenintati cu inchiderea sectiei&#8221.

Primarul Turcea e lefter

De intretinerea cladirii in care functioneaza sectia de psihiatrie ar trebui sa se ocupe Consiliul Local (CL) Buhusi. Primarul Ionel Turcea spune ca nu are bani pentru asa ceva. &#8222Am venituri de 20 de miliarde pe an, cum sa fac fata tuturor cerintelor? Din aceasta suma, 6 miliarde imi trebuie pentru intretinerea scolilor. Cunosc situatia din sectia de psihiatrie. Am fost acolo. Nu aveau apa la grupul social. Am vazut ca sunt infiltratii in pereti. Trebuie sa facem ceva, caci se distruge cladirea, dar nu am bani. Intentionam sa refacem fatada spitalului, dar acum voi dirija acesti bani spre sectia de psihiatrie. Trebuie sa schimbam tevile si am trimis azi (ieri, n.r.) o echipa de muncitori sa vada de ce materiale e nevoie”. Oricum ar incerca sa intinda plapuma primarul, tot va ramane descoperit intr-o parte sau alta. Daca banii vor fi dirijati spre cladirea care gazduieste sectia de psihiatrie, fatada Spitalului Buhusi va arata in continuare ca dupa razboi. Lipsa sustinerii financiare din partea Consiliului Local supara conducerea spitalului buhusean. &#8222Spre deosebire de alte spitale din judet, noi am primit sprijin doar cu mana de lucru si niste var, ne-a declarat dr. Elena Mazilu, directorul spitalului. Ne-ar fi prins bine daca ne-ar fi platit macar din cand in cand o factura la utilitati in perioada de iarna”. Primarul Turcea este categoric in aceasta privinta. &#8222Nu le voi plati niciodata facturi, ne-a declarat el, vizibil nervos. Sa ceara de la Casa de Asigurari bani mai multi!&#8221.

Casa de Asigurari si DSP arata spre primarie

&#8222Spitalul Buhusi a primit in luna ianuarie 3,3 miliarde de lei, ne-a declarat Dan Stoica, purtator de cuvant al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate. 25 la suta din acesti bani erau destinati sectiei de psihiatrie”. Acest lucru nu se simte insa. Bolnavii nu sunt doar inghetati, ci si infometati. Desi, prin lege, alocatia lor de hrana este mai mare decat a bolnavilor din alte sectii, nu se cunoaste si in farfurii. Banii, ca si mancarea de spital, sunt &#8222la cazan”. &#8222Casa nu poate aloca bani pentru investitii in spitale. Singura solutie, in acest moment, ar fi ca bugetul sa fie repartizat pe sectii, iar medicul-sef sa dispuna modul de folosire a banilor, pe baza unui contract de management”, a mai spus Dan Stoica.

Directia de Sanatate Publica (DSP), reprezentanta Ministerului Sanatatii in teritoriu, nu face decat sa inspecteze sectia de psihiatrie, sa semnaleze neregulile si sa le sanctioneze. &#8222Daca se incalca normele sanitare, dam amenzi, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al DSP. Nu facem investitii in spatii. Cladirile spitalelor apartin consiliilor locale, iar acestea sunt obligate sa le intretina”. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, spune ca, in mod normal, ar trebui sa inchida acea sectie si sa distribuie bolnavii in alte unitati sanitare. Acestea sunt insa supraaglomerate, la fel ca si sectia din Buhusi. Aici, pe 70 de paturi sunt internati 80 de bolnavi. Multi ar fi trebuit sa fie externati, dar sunt fie necunoscuti, fie uitati de familii. Pentru ei, spitalul inseamna &#8222acasa”, oricat de rau ar fi.Scris de Doina MINCU

Unul dintre mostenitorii lui Dimitrie Ghika, dr. Paltin Sturdza, vrea sa puna stapanire pe Valea Muntelui, chiar daca nu are nici un act la mana. Membrii Fundatiei Ghika sustin ca adevaratii proprietari ai domeniului Comanesti sunt stabiliti in Anglia si ca Sturdza doreste ceva ce nu-i apartine.

Dimitrie Ghika Comanesti se pare ca a apelat la toate metodele pentru a pune stapanire pe pamanturile razesilor. &#8222Eu ma trag din neamul lui Cozma Sarpe, razes de pe vremea lui Stefan cel Mare, povesteste Emilia Caloianu, din Comanesti. De la bunicul meu am auzit povestea deposedarii de pamant de catre boierul Dimitrie Ghika. Razesii nu stiau carte si de acest lucru a profitat mosierul. El a trimis preotul din sat sa pacaleasca oamenii sa-si cedeze terenurile de buna voie. Fiind platit bine, parintele a apelat la un siretlic. Le-a adus razesilor un document si le-a spus ca este un act de adeziune ca el sa le fie duhovnic in continuare. Avand trebuinta de fata bisericeasca, oamenii au pus degetul, fara sa stie ca in felul acesta si-au dat pamanturile lui Ghika. Tot bunicul meu mi-a spus ca preotul tradator nu s-a bucurat de punga cu galbeni primita de la boier. Dupa ce a facut nelegiuirea, la intoarcere spre casa, calul i s-a poticnit si a cazut peste el. A murit pe loc”.

Mostenitor al lui Ghika, dar fara acte

Domeniul fostului mosier Dimitrie Ghika este acum ravnit de unul dintre stranepotii lui, dr. Paltin Sturdza. Acesta a avut nenumarate intalniri cu autoritatile locale, in care si-a exprimat dorinta de a intra in posesia terenurilor inaintasului sau, adica 11 hectare de teren si 11.000 hectare de padure. Printul Sturdza sustine ca este interesat in mod special de palatul Ghika, actualmente muzeu de etnologie, precum si de parcul orasului Comanesti. &#8222Mostenirea aceasta este foarte importanta pentru mine, ne-a declarat dr. Paltin Sturdza. Vreau sa pastrez valoarea istorica a palatului Ghika. Vreau sa ramana ceea ce a fost intotdeauna: o emblema a orasului Comanesti. O urma a familiei Ghika, care a contribuit la propasirea zonei. Sa nu mai vorbim de aspectul economic. Intentionez sa gasesc un partener strain, care sa exploateze castelul ca un hotel tematic. Vizitatorii vor vedea o sala etnografica, cu exponate din secolul al XVIII-lea, o sala a familiei princiare Ghika.Vreau ca totul sa fie ceva foarte intim si personalizat. Modelul place foarte mult in Occident”. Numai ca, localnicii din Comanesti, ca si cei de pe Valea Muntelui, nu sunt prea incantati de intoarcerea &#8222mosierului” ratacitor. In plus, se pare ca acesta nu este in posesia unor acte din care sa rezulte ca este mostenitorul lui Dimitrie Ghika. &#8222El a prezentat doar arborele geanealogic care l-a interesat, precizeaza Stefan Chelaru, membru fondator al Fundatiei Ghika. Paltin Ghika este urmasul Mariei Ghika, care se pare ca a primit o suma de bani, ca sa nu mai aiba nici un drept asupra domeniului din Comanesti. Mostenitorii de drept ai lui Dimitrie Ghika se afla in momentul actual in Anglia. Noi am luat legatura cu ei si ne-au asigurat ca nu au nici o pretentie asupra terenurilor din zona”.

Taranii nici nu se gandesc sa renunte la paduri

Membrii Fundatiei Ghika sunt in posesia unui document datat in 1927, care de fapt reprezinta o conventie de ramanere in indiviziune a mostenirii Ghika. Iar Maria Ghika, inaintasa lui Paltin Sturdza, nu este mentionata ca mostenitor.

&#8222Noi nu avem nimic impotriva printului. El se recomanda ca mostenitor al lui Dimitrie Ghika, dar trebuie sa demonstreze acest lucru. Daca prezinta testamentul si de acolo rezulta ca averea ii revine, respectam legea. Dar din moment ce noi avem un document si ii si pe mostenitorii de drept, cu care tinem legatura de cativa ani buni, suntem in avantaj”, a mai spus Stefan Chelaru. Printul Sturdza sustine ca localnicii din Comanesti nu vor avea decat de profitat daca intra in posesia domeniului Ghika. &#8222Daca afacerea cu hotelul merge, va profita si comunitatea. Vor veni straini aici. Vor fi cazati la hotelul-muzeu si se vor plimba in zona. Economic, nu depind de averile din Comanesti. Dar vreau sa le folosesc si in binele meu si in binele obstesc. Am un fiu care va mosteni totul, care va duce mai departe traditia si contextul istoric care exista in zona”, a precizat dr. Paltin Sturdza. Comanestenii insa nu sunt foarte convinsi ca daca afacerile lui Sturdza vor inflori, le va fi si lor bine. &#8222Cert este ca orasul ramane fara singurul parc si fara muzeu, ne-a declarat primarul Viorel Miron. Desi legea spune ca, timp de trei ani, mostenitorii nu au voie sa schimbe destinatia obiectivelor, timpul trece rapid. In alta ordine de idei, Sturdza nu revendica doar o cladire, ci si cateva mii de hectare de teren”. Oamenii de pe Valea Muntelui abia si-au luat in stapanire padurile, iar multi sunt nemultumiti ca n-au primit toate terenurile pentru care au prezentat acte. Situatia deja este tensionata in zona, insa va fi prapad, daca se va pune problema retrocedarii suprafetelor impadurile mostenitorului lui Ghika.Scris de Lili ADOCHITEI

Odata cu venirea primaverii, natura reinvie la viata, inimile se incalzesc si este vremea indragostitilor 14 februarie este ziua tuturor celor ce se iubesc, insa de unde vine aceasta traditie?

Sfantul Valentin este patronul logodnicilor si al apicultorilor. In timpul vietii, Sfantul Valentin a fost medic, devenit mai apoi preot, in Roma secolului al III-lea. In aceasta perioada, imparat al Romei era Claudiu al II-lea. In anul 268, constatand ca barbatii insurati au mai putina eficienta in armata, imparatul a abolit institutia casatoriei. In ciuda interdictiei, tinerii indragostiti continuau sa-si lege destinele in secret, sub binecuvantarea Sf. Valentin. Descoperit fiind, preotul a fost arestat si trimis la inchisoare. Pe timpul incarcerarii, acesta s-a imprietenit cu Julia, o tanara oarba, care in mod miraculos si-a recapatat vederea. Chiar inainte de a fi executat, Sf. Valentin i-a trimis acesteia o foaie in forma de inima cu mesajul: &#8222..de la al tau Valentin&#8221, de aici si vestitul &#8222Be my Valentine!”. Decapitat in 270, Sf. Valentin a devenit un martir ce apoi a fost sanctificat.

Timpul a trecut, iata ca mai sunt doar putine zile pana pe 14 si tot indragostitul isi face planuri despre cum, unde si cu ce sa-si surprinda jumatatea.

Pe piata gasiti numeroase oferte: trandafiri, traditionalele bomboane de ciocolata, baloane cu diferite mesaje, gen: &#8222Iubire eterna”, &#8222I love you, fii a mea”, animalute din plus si, pentru cei foarte practici, masti exfoliante, sampon, gel de dus si poate chiar gel abraziv pentru picioruse.

Ei, dar nu putem uita de minunata cina romantica, bineinteles nu pregatita de tine, indiferent daca esti o &#8222ea&#8221 sau &#8222el&#8221. Ziua indragostitilor cere ceva special. Iubesti mereu, dar nu ai timp in fiecrare zi sa celebrezi iubirea. In aceasta zi poti fi tot ce-ti trece prin cap: nebunatica, pisicoasa, femme fatale, dar nici intr-un caz gospodina.

Ziua cea &#8222mare&#8221 se apropie si indragostitii deja au intrat in panica, dar sunt si unii care nu se agita prea tare.

&#8222Inca nu m-am hotarat, marturiseste Elena, 17 ani. Oricum, intr-o zi in care se sarbatoreste iubirea, dulcegariile si chestiile simbolice ar trebui sa predomine”. &#8222I-am pregatit iubitei mele o surpriza foarte faina, sustine Ionut, care are 23 de ani. Nu pot sa va spun dar ma pregatesc de mult si sper sa iasa bine.&#8221 Fie ca sarbatoriti sambata sau marti important este ca totul sa iasa bine si, ca sa-l citam putin pe Mircea Radu, &#8222IUBITI-VA MULT!&#8221

Scris de Elena A. Moisa