Avocatul Anghel Taranu. Un nume devenit celebru urmare a numeroaselor scandaluri in care a fost implicat. Zeci de plangeri fac obiectul unor dosare in care Taranu apare ca o persoana nu tocmai de incredere. Este de notorietate scandalul Arav Con SRL, Milea Impex SRL sau cel in care este implicat un cetatean german, „stors&#8221 de acelasi avocat Anghel Taranu. Tocmai de aceea nu mai mira pe nimeni ca in fiecare zi poate aparea un nou caz in care este implicat cel care sustine ca l-a aparat pe Basescu.

Si pentru ca am folosit termenul „un nou caz&#8221, in cele ce urmeaza povestim o noua intamplare care il are ca personaj principal pe inepuizabilul Taranu. Prin toamna anului 2003, mai exact pe 22 octombrie, Ferent Piticaru, un cetatean din comuna Lespezi, a provocat un accident soldat cu moartea a doi oameni si ranirea altor patru. Fapta, una penala de altfel, facea obiectul unui proces in care Piticaru putea infunda puscaria pentru ucidere din culpa. Tocmai de aceea, la recomandarea cumatrului sau, Piticaru apeleaza la serviciile de avocatura ale lui Anghel Taranu. La prima infatisare, potrivit declaratiei lui Ferent Piticaru, avocatul Taranu ii solicita acestuia suma de 600 de euro, dupa care o majoreaza cu inca 200. „Mi-a spus sa ii dau 600 de euro pentru ca el poate sa imi obtina o pedeapsa cu suspendare, in asa fel incat sa nu stau la inchisoare. Pentru ca eram si baut cand am avut accidentul, avocatul Taranu mi-a spus ca este mai greu de obtinut suspendarea si, ca sa fiu sigur ca am castig de cauza, trebuie sa ii mai dau inca 200 de euro&#8221. Piticaru a platit din banii imprumutati de la parinti cu mana cumatrului sau, Constantin Bejan (plecat acum in Italia, la munca), el fiind cu mana ghipsata din cauza accidentului. „Cumatrul meu a numarat 800 de euro din hartii de cate 50, iar pentru asta avocatul Anghel Taranu nu mi-a taiat nici o chitanta&#8221, a adaugat Piticaru. De remarcat este faptul ca intre avocat si client nu exista nici un contract de asistenta juridica. Cel putin asa sustine Ferent Piticaru. „Nu am incheiat cu avocatul Taranu nici un contract, singurul lucru pe care mi l-a dat fiind o imputernicire avocatiala. Eu nu am semnat nici o hartie la avocatul Taranu&#8221, a precizat Piticaru. Cu toate acestea, Anghel Taranu a participat la 7 sau 8 termene, pentru restul fiind ori plecat ori la alte instante.

Cate 200 de euro pentru procuror

Pentru a fi sigur ca va obtine rezultatul scontat, Ferent Piticaru a facut intocmai dupa spusele avocatului pe care il platise sa ii reprezinte interesele. Tocmai de aceea, la una din intalnirile cu avocatul sau, Ferent a mai scos din buzunar alte 200 de euro, chipurile pentru mituirea procurorului in asa fel incat solutia sa fie favorabila. „Mi-a spus ca trebuie sa ii dau 200 de euro pe care sa ii dea procurorului care se ocupa de caz in asa fel incat sa fie de partea mea. Bineinteles ca i-am dat, fara sa primesc nici o chitanta in schimb&#8221, a spus Piticaru. Dupa un timp, Ferent Piticaru a mai imprumutat 200 de euro pentru a-i da lui Taranu, bani care ar fi trebuit sa ajunga in cele din urma tot la procurorul prieten cu avocatul. Mai mult decat atat, la una dintre intalnirile dintre avocat sI client, la biroul de avocatura si-a facut aparitia si procurorul care ar fi trebuit sa fie beneficiarul celor 400 de euro. „Eram la avocat intr-o seara sI la un moment dat a intrat un domn de vreo 50-55 de ani. Eu am fost poftit pe hol, iar domnul respectiv a intrat in birou. Dupa cateva minute, respectivul a plecat si mie mi-a spus avocatul ca &laquoVezi? Asta este procurorul care te va ajuta la proces. Am vorbit si problema este ca si rezolvata&raquo. L-am crezut si nu am mai comentat despre acest subiect. De altfel, pe procurorul respectiv l-am vazut la o sedinta de judecata care nu avea nici o legatura cu cazul meu. Oricum, daca l-as vedea, l-as putea recunoaste fara nici o problema&#8221, a completat Piticaru.

Condamnat si cu banii luati

Pe 9 septembrie 2004, Ferent Piticaru, prezent la un nou termen in procesul sau, a aflat din gura avocatei Maria Popovici ca avocatul Anghel Taranu ar fi declarat ca clientul sau ar fi renuntat la serviciile sale. Pus in fata faptului implinit, Piticaru a negat ca acest lucru ar fi fost adevarat si i-a cerut socoteala avocatului sau, caruia iI dadu-se pana la acea data suma de 1.200 de euro. &#8222M-am dus impreuna cu avocata Popovici si l-am intrebat cand am renuntat eu la serviciile lui. El a spus fara sa se uite la mine &laquolasati-ma in pace ca acum nu am timp nici de nevasta-mea&raquo. Atunci doamna avocat a venit cu mine si a cerut un nou termen in locul lui Taranu&#8221, a spus Piticaru. In urma acestei intamplari, Ferent Piticaru a pierdut cauza, fiind condamnat la un an si jumatate de inchisoare, fara suspendare. Dupa recurs, Ferent Piticaru l-a reclamat pe Anghel Taranu la fostul Parchet National Anticoruptie (PNA) pentru luare de mita si trafic de influenta. Numai ca rezolutia venita la PNA i-a fost favorabila lui Taranu, impotriva lui nefiind inceputa urmarirea penala.

Buna ziua si… buna ziua

Si pentru ca acuzatiile aduse de Ferent Piticaru erau atat de grave, ne-am grabit sa il cautam pe avocatul Taranu pentru a-si expune punctul de vedere. Contactat telefonic, avocatul Anghel Taranu a reusit performanta sa dea doar buna ziua. De altfel, pentru ca discutia nu este foarte lunga, o vom reda in totalitate.

&#8222Rep: Buna ziua. Domnul avocat Anghel Taranu?

Avocat Anghel Taranu: Buna ziua.

Rep: Marian Istrate de la Desteptarea va deranjeaza.

A. T.: Nu cred ca avem ce discuta.

Rep.: Avem in posesie o sesizare venita de la un anume domn Piticaru Ferent…

A.T. Buna ziua.&#8221

Dupa acest ultim „buna ziua&#8221, singurul lucru care l-a deranjat si pe avocatul Taranu si pe noi a fost doar tonul de la telefon. In rest&#8230 nimic.Scris de Marian ISTRATE

Populatia de la sate este cea mai oropsita in privinta asistentei medicale. Un doctor are in „parohie&#8221 intre o mie si cinci mii de oameni. Medicii de familie sunt, majoritatea, navetisti, asa ca au program doar cateva ore pe zi, de luni pana vineri. Noaptea si in week-end, bolnavii sunt ai nimanui. In cel mai bun caz, asistenta locuieste in comuna si da consultatii la domiciliu.

Autoritatile sanitare considera o mare reusita acoperirea cu medici a tuturor localitatile din judet. Dar ce inseamna aceasta? Ca in aproape toate comunele judetului este incadrat un medic, iar in restul se asigura asistenta medicala doua sau trei zile pe saptamana prin deplasarea unui doctor de la oras sau dintr-o comuna invecinata. In ultimul caz, consultatiile se dau in mare graba, caci toti bolnavii dau buluc la cabinet in ziua in care vine medicul. Nici in localitatile cu medic &#8222propriu&#8221 bolnavii nu sunt mai favorizati. Cand localitatea are peste 5.000 de locuitori, un medic este prea putin, caci populatia din mediul rural este imbatranita si macinata de boala.

Un medic la mii de bolnavi

La Balcani, doi medici au in grija 8.059 de locuitori. La Blagesti (comuna-problema sub aspect medical si social), sunt doi medici pentru 7.256 de oameni. Unul singur acorda asistenta celor 5.322 de locuitori din Livezi. Comuna Magiresti are 4534 de locuitori si un singur doctor. La Orbeni, este un medic la 4.139 de oameni. La Poduri, sunt doi medici, dar peste 8.000 de locuitori. Si exemplele ar putea continua. Un medic de familie trebuie sa acorde servicii medicale profilactice (supravegherea gravidei, controlul medical anual, imunizari), servicii medicale curative, servicii de urgenta si de suport (eliberare de adeverinte si certificate). In mediul rural isi desfasoara activitatea 139 medici de familie, la un numar de 290.488 de asigurati. La cifra asiguratilor trebuie insa adaugata cea a locuitorilor de la sate care nu au aceasta calitate, dar care au dreptul la pachetul minimal de servicii medicale.

Un coleg inseamna bani mai putini

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, Colegiul Medicilor si Directia de Sanatate Publica au stabilit prin protocol ca numarul maxim de asigurati pentru un medic de familie din rural trebuie sa fie 2.000. Zeci de medici au peste 3.000 de asigurati pe lista. Exista chiar si liste de 4 sau 5 mii de oameni. La Motoseni, comuna cu peste 4.000 de locuitori, este medic de familie de peste 5 ani dr. Anne Marie David. „Comuna are vreo 18 catune, ne-a declarat dr. David. In zilele linistite am cam 25 de pacienti. Joia, cand vine farmacia pe la noi, dau cate 50 de consultatii. Norocul meu ca am inceput sa-i cunosc pe oameni. Ca si munca, as avea nevoie de un coleg. Daca este sa impart venitul, nu. Eu sunt platita la numar de asigurati, adica pentru 2.000 de oameni. Ar fi o solutie sa fim stimulati financiar si sa mai pot angaja cel putin o asistenta&#8221. DSP a scos la concurs doua posturi de medic, la Gaiceana si Rachitoasa. Pentru Gaiceana exista un candidat, din Iasi. Pentru Rachitoasa, nu.

Medicii de familie fug de cabinetele de la sate. Venitul mediu brut pe cabinet este de 38 de milioane de lei. Daca se scad impozitul, cheltuielile cu intretinerea cabinetului, salariile angajatilor si costul navetei, medicul nu ramane cu mare lucru. Asa ca tinerii medici prefera sa devina agenti de vanzari pentru firmele de medicamente.Scris de Doina MINCU

Invazia oamenilor politici si a rudelor de politicieni ai puterii in institutiile statului continua cu o inversunare tot mai mare. Cea mai importanta amploare o are politizarea cu reprezentanti ai Partidului Democrat. Dupa ce apropiati ai lui Vasile Nistor, presedintele PD Bacau, au ajuns directori de directii descentralizate, a venit randul esalonului al doilea sa fie infiltrat politic. Si, cand democratii au chiar in propriile camine sotii competente, concursurile devin floare la ureche.

Legislatia nu mai da liber la ocuparea posturilor decat prin concurs, dar si acest filtru s-a dovedit de nenumarate ori o simpla formalitate. Institutia vizata acum de PD este Agentia Regionala de Mediu. Aceasta institutie va gazdui o entitate care se va ocupa de proiecte de mediu finantate de Uniunea Europeana (UE), dupa integrare. Este vorba despre Directia de Management a Instrumentelor Structurale (DMIS), din cadrul Agentiei, dar subordonate direct Ministerului Mediului. Aici au fost scoase la concurs 18 posturi.

Surorile competente

Procedura s-a facut in procedura de urgenta, concursul fiind anuntat doar cu zece zile in avans, fata de 30, cat prevede legislatia pentru cazurile &#8222normale”. Toate bune si frumoase, pana cand doua dintre posturile libere i-au suras deputatului democrat Liviu Miroseanu. Presedintele executiv al PD Bacau nu si-a dorit pentru el sa lucreze la DMIS, ci a gasit persoane suficient de competente chiar in familia sa. Este vorba despre sotia si cumnata deputatului democrat Liviu Miroseanu, adica Evelina Gabriela Miroseanu, respectiv Laurentia Cristina Gabriela. Cele doua sunt surori, Miroseanu avand 33 de ani, cu trei mai multi decat Suru.

Concursul a fost organizat de o comisie venita chiar de la Bucuresti si condusa de Silviu Stoica, director general in Ministerul Mediului. El a negat, pentru DESTEPTAREA, orice interventie politica in favoarea vreunui candidat. &#8222Nu mi s-a dat o tema de casa. Pe mine nu m-a sunat nimeni”, ne-a declarat Stoica.

&#8222Se stia de foarte mult timp ce va urma”

Pe data de 6 martie, s-a desfasurat proba scrisa, iar cei care au obtinut minimum 50 de puncte (din 100 posibile) s-au calificat la interviul programat pentru azi. Evelina Gabriela Miroseanu a candidat pentru postul de sef de birou, fiind admisa cu 66,5 puncte. Pentru un post similar, dar la alt serviciu, a fost admisa si Laurentia Cristina Suru, care a reusit 54,0 puncte. Seful comisiei de examen, Silviu Stoica, ne-a spus ca frauda ar fi imposibila, testele fiind de tip grila. Stoica a mai declarat ca intelege suspiciunea creata in jurul reusitelor rudelor deputatului PD, dar a sustinut ca nu a cunoscut dinainte niciun candidat.

Contactat telefonic, sotul si cumnatul candidatelor, deputatul Liviu Miroseanu, nu s-a declarat surprins de interpretarea politica a concursului. &#8222Eu personal n-am fost de acord. Era de la sine inteles ca vor aparea discutii. Insa, nu am avut ce face. Au si ele cariera lor. Cumnata lucreaza in Agentia de Protectia Mediului de peste zece ani, iar sotia mea de aproximativ sapte ani la Protectia calitatii apelor. Nu am avut ce sa le spun. Probabil le-a venit usor. E o legislatie pe care lucreaza de ani de zile”, ne-a explicat deputatul democrat Liviu Miroseanu. Sotia acestuia a precizat ca in favoarea ei nu s-ar fi facut interventii. &#8222Indiferent de rezultat, vreau sa-mi demonstrez mie ca pot”, a mai spus Evelina Gabriela Miroseanu.

Ea a recunoscut ca, intr-un fel, a fost avantajata fata de alti candidati. &#8222De concurs, am aflat acum doua saptamani. Dar, lucrand in sistem, se stia de foarte mult timp ce va urma”, ne-a mai spus sotia deputatului.

Miza pentru posturile din DMIS este enorma, intrucat, in perioada 2007-2013, UE va aloca Romaniei fonduri structurale de peste patru miliarde de euro. Sumele vor fi acordate pe proiecte, de a caror desfasurare va raspunde chiar Directia asaltata de candidatele PD.

Femeile de la PD au facut o pasiune pentru scaune inalte

Sotiile politicienilor de la PD Bacau sau oricine a avut o legatura mai mult sau mai putin de rudenie cu acestia si-au facut o obisnuinta sa acceada in functii cheie si bine platite de la buget. Numai cine n-a vrut nu s-a cocotat pe un fotoliul de sef de institutie publica. Debutul a fost unul in forta. Dupa castigarea alegerilor, Tudorita Lungu, una dintre apropiatele lui Vasile Nistor a fost numita director la Directia Apelor Siret. A urmat sotia altui lider PD, consilierului municipal Adrian Popescu. Mihaela Popescu a ajuns director general la Directia Judeteana de Sanatate Publica. Nici sotia lui Constantin Draganuta, Viorica, nu s-a putut abtine. Pentru ca nu a putut trece peste Maria Tioc, s-a multumit si cu o functie mai mica, dar pe unde trec foarte multi bani publici, cea de director executiv adjunct (Contractari) la Casa de asigurari de Sanatate Bacau.Scris de Catalin BEJAN / Florin POPESCU

Politistii judiciaristi nu au fost lipsiti de activitate nici pe timpul lui Ceausescu. Atunci cand nu aveau un caz de rezolvat, judiciaristii pazeau recoltele. Comunistii nu mediatizau crimele, ca nu cumva &#8222tovarasii” sa-si schimbe impresia despre regimul dictatorial.

Si inainte de 1989 existau violuri, talharii ori crime ingrozitoare. Numai ca in acea perioada nu trebuia sa stie multa lume despre ele. Comunistii nu doreau popularizarea acestor infractiuni cu violenta, pentru ca oamenii sa nu-si piarda increderea in regimul dictatorial. Bacauanii rareori auzeau de omoruri, ori de alte grozavii si numai prin filiere neoficiale. Insa nici in &#8222epoca de aur”, politistii judiciaristi nu erau lipsiti de activitate. Rareori se intampla sa &#8222someze”. &#8222Pe vremea lui Ceausescu, judiciaristii aveau doua preocupari, isi aminteste comisarul sef Emil Morosanu, seful Politiei Municipale Onesti. Muncile agricole si cazurile cu violenta. Cand nu aveam vreun dosar de rezolvat, trebuia sa supraveghem ogoarele, ca nu cumva vreun satean sa indrazneasca sa fure stiuleti sau mai stiu ce alte produse agricole”. Atunci cand aparea un caz, politistii erau pe baricade 24 de ore din 24. Daca nu se stia cine-i autorul crimei si exista un cerc de suspecti in localitatea de domiliciu a victimei, atunci judiciaristii nu paraseau zona saptamani intregi. &#8222Nu aveam voie nici macar sa mergem acasa sa ne luam schimburi, povesteste inspector pr. Constantin Vlad, judiciarist la Politia Onesti. Cu mancarea trebuia sa ne descurcam. Imi amintesc ca la un caz de omor in localitatea Gura Vaii ne-am hranit cateva zile doar cu visine”. Mijloacele de &#8222lucru” utilizate de politisti in regimul comunist nu difera foarte mult de cele din ziua de astazi. &#8222Toti criminalii fac cate o greseala. Nu exista crima perfecta. Politistii trebuie sa afle unde a gresit suspectul. Intotdeauna trebuie sa te pui in pielea individului respectiv, pentru a afla cum a gandit si unde ar putea fi „, mai spune comisarul sef Emil Morosanu. Politia bacauana nu duce lipsa de judiciaristi buni, chiar daca in momentul de fata mai sunt cazuri de omor sau talharie ramase cu autori necunoscuti. Se stie ca unele dosare si-au gasit rezolvarea, chiar si dupa cativa ani de la comiterea infractiunii respective.

Un copil si-a hacuit tatal si l-a aruncat in Trotus

Anul 1987. Intr-o dimineata de martie, la Politia Onesti s-a prezentat Maria L. insotita de fiul ei. Un copil firav ca un lujer. Pustiul, in varsta de 15 ani, a facut o declaratie socanta. Fara nici un pic de emotie, el a spus politistilor ca si-a omorat tatal, l-a transat, l-a pus in saci si l-a aruncat in Trotus. Politistii au crezut ca este vorba de o farsa a baiatului, insa acesta a insistat ca spune adevarul. In locuinta Mariei L. nimic nu arata ca s-a petrecut o crima atat de sadica. Numai ca, atunci cand au ridicat patul dintr-o incapere, politistii au dat peste o balta imensa de sange. Mai mult, copilul le-a pus la dispozitie si satarul, cu care spunea ca a ciopartit trupul tatalui sau. In acel moment, pentru judiciaristi a fost limpede ca minorul nu minte. Dupa ce i s-a acordat atentia cuvenita, copilul a povestit politistilor ca barbatul obisnuia sa o bata pe mama sa, pana cand aceasta lesina de durere. In ziua respectiva nu a mai suportat sa o vada pe femeie calcata in picioare si a sarit asupra tatalui sau. L-a omorat cu satarul, dupa care pur si simplu l-a hacuit. Bucatile din trup le-a pus in doi saci, pe care i-a aruncat in Trotus. Capul barbatului a ajuns la ghena de gunoi. Judiciaristii au apelat la pompieri, pentru a descoperi in rau ce mai ramasese din cadavru. Toate eforturile insa s-au dovedit zadarnice. Peste cateva zile s-au recuperat doar un picior si o bucata dintr-un brat. Membrele respective se oprisera intr-un stavilar de pe Trotus. Mai dificil a fost insa sa recupereze capul victimei. Pustiul sustinea ca l-a pus intr-un tomberon de gunoi, insa politistii nu au gasit nimic acolo. Atunci s-a dat mobilizarea generala si s-a luat la verificat rampa de gunoi a Onestiului. Judiciaristii au avut noroc. In timp ce &#8222filtrau” gunoiul a aparut un caine, care ducea un cap in gura. Era al barbatului omorat de fiu. Fiind minor, baiatul a fost internat, pentru o perioada de cinci ani, intr-un centru de reeducare. Justitia s-a dovedit destul de blanda cu el, dar nu si destinul. Dupa ce s-a eliberat, criminalul a fost, din joaca, intepat cu un cutit de unghiera chiar in zona coloanei vertebrale. A ramas paralizat pe viata. Si astazi este dependent de carucior si de mama sa.

Ucigas de batrane

Jenita A., in varsta de 87 de ani, din localitatea Dumbrava, comuna Gura Vaii, este descoperita moarta in propria casa. Suntem in vara lui 1987. Batrana fusese legata de un scaun, iar pe corpul sau se vedeau urme de lovituri. Din casa lipseau 700 de lei, (pe care octogenara ii tinea intr-un borcan), niste cuverturi, branza si cateva bucati de sunca. Politistii nu aveau prea multe variante. Abia dupa ce la capataiul patului victimei au descoperit cateva mucuri de tigari au constituit un cerc de suspecti. Inca de la bun inceput, in el a intrat Vasile B., pe atunci in varsta de 22 de ani. Tanarul nu avea o reputatie foarte buna in sat si, pe deasupra, era si fumator de tigari cu filtru. La scurt timp dupa ce a fost luat la ochi, judiciaristii i-au facut o vizita la domiciliu. Aici au descoperit cateva mucuri de tigari si imediat s-au comparat amprentele cu cele de pe resturile descoperite in casa femeii ucise. Erau identice. Vasile nu s-a opus arestarii. El a recunoscut ca i-a facut o &#8222vizita” batranei, insa se astepta sa fie cercetat pentru furt. Nu stia ca babuta murise. Cand s-a facut reconstituirea si a vazut doliul de la usa, a avut un soc. &#8222M-ati tras pe sfoara, ca baba-i moarta”, doar atat le-a spus politistilor. A primit 22 de ani de inchisoare. Dar criminalul a avut noroc. In anul 1988 a prins un decret de gratiere dat de Ceausescu, iar in 1993 era liber. Ca in 1997 sa omoare iarasi o batrana. Vasile B. stia foarte bine ce inseamna sa fii privat de libertate pe o perioada indelungata si a incercat sa scape de cadavru. L-a ascuns in albia unul parau, sub o gramada de pietre. A fost insa arestat pentru o talharie si atunci a povestit ca nu este strain de disparitia Mariei T., de 74 de ani. I-a condus pe politisti la locul unde a ingropat victima. In momentul de fata, Vasile B. este inca dupa gratii.Scris de Lili ADOCHITEI

Invierea Domnului. Postul Mare. Mama ne lua la biserica. Parintele Vasilica, parintele Dorneanu sau parintele Saracutu ne chemau la biserica. Intra si in scoala. Erau prietenii nostri. Ne puneau intrebari la care noi ne uitam pe pereti. Cel mai greu era la Spovedanie. &#8222Sa spui ce pacate ai facut!”, tuna preotul Dorneanu. Pufneam in ras. Mama ne lua apoi la Denie, iar vinerea la Trecerea pe sub Aer. Bunicul meu Silimon stia pasaje din Biblie pe de rost. Ne aseza pe prispa si incepea sa cante. Ne adunam toti nepotii lui. La slujba de Inviere, copiii stateau la balcon. Era frumos. Veneam acasa si abia asteptam sa ne dea mama cozonoc si friptura de miel. Dimineata ne spalam pe ochi cu apa in care gaseam un ou rosu si un banut. Banutul il pastram la piept pana il pierdeam. Preotul Vasilica ne spunea ca Invierea trece prin noi. Ne minunam si asteptam minunea!

Intreaga crestinatate a intrat in Postul Pastelui, perioada de infranare, pocainta si curatenie a sufletului. Postul nu este o pedeapsa, este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, un mijloc de mantuire. Mai ales in ultimul timp, o parte din crestini au inteles ca postul inseamna doar infranarea de a consuma anumite produse alimentare. Sfintii Parinti ne-au invatat si ne-au spus ca aceasta este doar o parte a Postului, insa, spun ei, Dumnezeu pune mai mare accent pe trairile launtrice si pe faptele noastre exterioare. Teologi, sfinti ai Bisericii, preoti cucernici, calugari ne-au lasat de-a lungul secolelor invataturi si pilde ce trebuiesc urmate in Marele Post dinaintea Invierii Domnului. Sunt crestini, dar si critici ai dogmei care afirma ca Postul este un indemn la infometare. Altii, din anumite secte, se dau de ceasul mortii pentru a demonstra ca Postul este inutil si este o inventie pur crestina pentru a explica saracia. Credinciosul are de ales. Pentru catolicii de pretutindeni, Postul incepe in Miercurea Cenusii, o zi cu semnificatii deosebite, rezervata rugaciunii si smereniei. O parte dintre catolici o celebreaza prin post negru. Ortodocsii preced Postul Mare de o Saptamana Alba, in care se consuma doar lapte si produse din lapte. De-a lungul timpului, semnificatia Postului a fost interpretata si, mai ales, teoretizata. In perioada Postului nu este o zi mai importanta decat alta. Postul nu este o pedeapsa, este o asumare a credintei in martiriul si Biruinta lui Iisus Hristos. Este momentul de inaltare al fiecarui crestin, in clipa in care lasa la o parte necazurile, certurile si neintelegerile. Dupa lasatul secului, sunt interzise consumarea produselor din carne, lapte si produsele din lapte, se recomanda infranarea de la poftele trupesti, un comportament care sa-L multumeasca pe Domnul Iisus. Este perioada in care renuntarea ta poate aduce bucurie altora.

Viata moderna te pune in fata inevitabilului

Postul se tine doar de cei sanatosi. Nu este recomandat si nici Biserica nu te afuriseste daca esti pus in imposibilitatea de a tine postul. Toate cu masura. Copiii sunt scutiti de Post, bolnavii, dar si tinerii pana la 20 de ani, deoarece in aceasta perioada se definitiveaza masa musculara si cea osoasa. Preotul duhovnic si medicul de familie isi pot da acordul asupra tinerii sau nu a postului. Sunt insa anumite zile in care fiecare putem face un gest, un efort, ne putem supune unui canon, cum sunt zilele de miercuri si vineri, dar si alte zile cu semnificatii aparte in calendar. Pentru copii si batrani, dar si pentru cei suferinzi, in aceasta perioada este necesara suplimentarea alimentatiei cu vitamine, spun medicii specialisti pediatri si nutritionisti. Se recomanda vitamina C, in doze moderate, dar si vitamine din complexul B. Deficitul de vitamine mai poate fi compensat cu fructe, nuci, migdale, alune, legume proaspete. Nu exista o reteta universala pentru a tine Postul, cum nu este nici un remediu in cazul in care nu-l iei in seama. Invatul are si dezvat, credinta este in suflet, ea vine de la Tatal Ceresc.

Magazinele sunt pregatite cu produse pentru post

Ce consumam in aceste sapte saptamani? Doar cartofi, fasole, orez, legume, fructe apa si paine? La tara este mai simplu: credinta si traditia ii invata pe oameni cum se trece postul. La oras, lucrurile sunt mai complicate, dar si tentatiile care vin din magazine. Toate magazinele s-au aprovizionat cu prodese si preparate specifice postului. Magazinele SELENA au pe rafturi pateuri vegetale, branza vegetala, soia granule, din care se pot prepara snitele, tocanite, sarmale etc. Puteti sa va aprovizionati cu paste fainoase fara ou, zacusca de legume si ciuperci, ghiveciuri, parjoale, carnati, salam si parizer vegetal. Aceeasi gama o gasiti si in magazinele Agricola International, la care se adauga ciocolata de post, cascaval, lapte, hamburgeri, chiftele, friptura. Asupra acestor produse Biserica are retineri: prin consumarea lor noi am pacatui, trufia si abaterea de la cuvantul Domnului indreptandu-ne pofta spre surogate, insa in constiinta noastra s-a cuibarit gandul de a insela. Nu ne pronuntam, important ca organismul este alimentat cu o gama de produse, altele decat carnea sau laptele.

Dezlegari

In cele peste 45 de zile de post, in caledar sunt si exceptii, numite dezlegari. Pe 25 martie si 16 aprilie este dezlegare la peste. Sunt apoi mai multe zile cu dezlegare la vin si untdelemn.

Interdictii

In Postul Pastelui si in saptamana Luminata nu se fac nunti si nu se serbeaza ziua de nastere si onomastica. Deoarece data Sfantului Gheorghe este fixa pe cand cea a Pastelor este schimbatoare, prima care se sarbatoreste este Invierea, iar Sfantul Gheorghe se va praznui a doua zi, din evlavie fata de Hristos. Asadar, Sfantul Gheorghe se va sarbatori pe 24 aprilie.Scris de M. PAVEL

Spitalul Moinesti a mai inscris saambata o premiera in cartea sa de vizita: primul gastrobanding. Termenul nu spune nimic multora dintre noi fara traducere – montarea laparoscopic a unui inel la unul din polii stomacului. Cu alte cuvinte, o reala speranta in lupta cu obezitatea. aaPrin aceasta manevra chirurgicala se micsoreaza volumul stomacului, ceea ce creeaza senzatia de satietate pacientului, iar acesta nu mai manaanca, ne-a explicat dr. Adrian Cotaarlet, directorul spitalului. Aceasta operatie se face in sase centre din tara, dar la 5 dintre ele doar cu ocazia prezentei unor specialisti din afara. Fiind o premiera pentru noi, am beneficiat de prezenta prof.dr. Nicolae Iordache, presedintele Societatii Romaane de Chirurgie a Obezitatiiaaa. Pe laanga specialistul din Bucuresti, in jurul mesei de operatie s-au aflat dr. Cotaarlet, dr. Ion Ivan, dr. Eugen Tincu, anestezist, si o echipa de asistenti medicali. Pacienta a fost selectionata cu mare atentie, dupa un examen medical amanuntit si dupa niste criterii medicale stricte. Este vorba de o bacauanca ce caantarestre 130 de kilograme, la 1,68 inaltime. Din echipa care s-a ocupat de bolnava a facut parte si un psiholog, starea psihica avaand un rol determinant in reusita interventiei. Nu este de neglijat aspectul financiar. aaDoar costul dispozitivului este de 2.500 de euro, iar pretul nu este compensat de Casa de Asigurari, a mai spus dr. Cotaarlet. La noi, spre deosebire de alte tari europene sau de SUA, obezitatea nu este considerata o boala. Ar trebui sa se ia in calcul ca obezitatea induce niste afectiuni al caror tratament este foarte costisitor pentru bugetul asigurarilor de sanatate. Bolnava pe care am operat-o a suportat costul dispozitivului, iar profesorul Iordache a reusit sa obtina de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate decontarea cheltuielilor cu operatia. Cum 10 la suta din populatia tarii sufera de obezitate severa, ar trebui sa urmam exemplul SUA care aloca o mare parte din bugetul Sanatatii pentru aceasta boalaaaa. Conducerea spitalului moinestean isi propune sa continue acest program, dar cu pasi marunti, pe masura rigorilor medicale. Nu sunt de neglijat riscurile interventiei. Dr. Cotaarlet ne-a dezvaluit ca bolnavul obez ridica probleme anestezistului, necesita o pregatire speciala pentru interventie, iar in timpul actului operator pot sa apara diverse accidente. aaDe aceea am ales cu grija bolnavul si am facut operatia sub indrumarea cuiva cu experienta. Un insucces la debut poate compromite o metodaaaa. Premiera a putut fi urmarita in direct, in una din salile spitalului, de personal, ziaristi si chiar familia bolnavei.

Scris de Doina MINCU