marți, 23 decembrie 2025
Acasă Blog Pagina 5705

Caldararii se pregatesc de Paste

    De cand cu supermarketurile, caldararii isi gasesc tot mai greu clienti pentru cazane si tigai. Tiganii se plang ca odraslele lor nu mai sunt interesate de meserie. De Paste, tigancile promit sa-si rasfete familiile cu varza cu ciolan. Cele patru familii s-au aciuat intr-o viroaga sub mal, la intrarea in Corbasca. Corturile din panza de iuta, inegrita de timp si mizerie, sunt asezate unul langa altul, asfel incat Stanestii si Muntenii sa stie de ei. Toti tiganii din tabara fac cate ceva. Piranda intinde cateva fuste colorate pe niste tufisuri din apropiere, sa le zvante soarele si vantul. Pe un capat de cort a pus si bucata mare de sapun de casa, cu care a zolit bulendrele. Doi tigani se chinuie sa faca un cazan. Puradeii cu ochii smoliti si cu ciuful blond sunt mai mult cu gandul la joaca, decat la invataturile bunicilor. &#8222Am plecat din Valea Seaca sa ne mai cautam ceva de lucru, spune Ion Stanescu, liderul caldararilor. Trebuie sa traim si noi! Am primit comanda de un cazanel, dar nu stiu daca, cu banii luati pe el, vom trai macar o saptamana. E greu de trait in ziua de azi”. Batranul tigan incepe sa izbeasca in tabla groasa cu ciocanul, incercand sa-i dea forma dorita. Langa el, nepotul Florinel tropaie de nerabdare. Piciul se linisteste abia cand bunicul ii da un ciocan si il puna se izbeasca pe nicovala improvizata. &#8222Se pierde si obiceul asta, se plange varstnicul caldarar. Nu stiu ce va mai ramane din natia noastra. Meseria nu mai are loc in mintea tineretului”. Tiganca se apropie si ea de grupul barbatilor. Trage aproape o oala mare, sparta. O intoarce cu dosul in sus si se aseaza cu greutate. Nici vorba sa scoata ghiocul sau pachetul cu cartile tarod. Doar isi prinde fata intre palme si priveste in gol. &#8222Altadata nu ghicea nimeni ca mine. Acum am si uitat de cand n-am mai prevestit bafta si norocul. De cand cu horoscoapele astea, nu mai avem cautare”. Ceata caldararilor spune ca respecta traditiile crestine. Corturarii tin Floriile si Pastele ca toti ortodocsii. Doar ca mesele lor vor fi mai saracacioase. &#8222Daca avem noroc si facem un ban, voi gati varza de Florii. Nu stiu daca vom manca vreo coada de peste. La fel si de Paste. Poate cumparam un ciolan”, mai spune caldararita.

    Scris de Lili Adochitei

    Nunta in penitenciar

    Dupa cinci condamnari, un hot s-a gandit ca e timpul sa se insoare

    Ieri, la Penitenciarul Bacau, un detinut si-a pus pirostriile. Desi a ispasit doar sapte luni dintr-o condamnare de 6 ani, Stefan Gheorghe nu a ezitat sa spuna &#171da!&#187 in fata ofiterului starii civile. Nici mireasa nu a avut retineri sa se lege pe viata de un recidivist. Proaspetii insuratei nu vor avea parte de o noapte fulminanta, pentru ca Stefan Gheorghe va ramane dupa gratii inca un cincinal.

    Incaperea este prea mica pentru multimea martorilor si rudelor. Mireasa tropaie marunt, in asteptarea alesului. Emotiile i s-au cuibarit in ochii negri si in sufletul fragil. Fara sa-si dea seama, femeia mototoleste marginea fustei infoiate. Din cand in cand isi arunca privirea catre ofiterul starii civile, spre actele pregatite pentru semnat si buchetele imense de trandafiri. Vrea sa fie totul impecabil. Chiar daca acest important pas din viata ei se consuma intr-o camera din penitenciar. Gabriela nu-l pierde din ochi nici pe baietelul firav cu fata alba si delicata. In sfarsit, el va avea o familie adevarata. Nu doar mama si tata. Usa de la intrare se deschide si intra mirele. Stefan Putanu a imbracat pentru marele eveniment un costum de blugi. Este relaxat si fericit. Isi saluta amicii din priviri. Ochii ii rad, cand isi vede iubita, copilul si rudele apropiate. A visat la momentul asta de cand a intrat dupa gratii. In urma cu sapte luni. Ofiterul starii civile pune capat emotiilor. &#8222De buna voie si nesilit de nimeni iei in casatorie pe …”. Cuvintele oficiale suna sec in incaperea austera. Barbatul isi soarbe din ochi aleasa si este hotarat cand raspunde. &#8222DA!” Si Gabriela Gheorghe raspunde la fel de ferm. Dupa ce au semnat actele, cei doi s-au imbratisat tandru. Baietelul s-a lipit de parinti, fericit si linistit. Si-a vazut visul implinit.

    Mire condamnat de cinci ori pentru furt

    Stefan Putanu, in varsta de 26 de ani, (acum Gheorghe, dupa numele sotiei) a fost inchis in urma cu sapte luni, pentru un furt. &#8222Am spart o societate, spune aproape razand proaspatul familist. Nu a fost deloc o intamplare. Nu aveam bani si trebuia sa fac ceva. Speram sa nu fiu prins de politisti”. Tanarul este un recidivist sadea si recunoaste acest lucru, fara nici o retinere. Stefan s-a specializat pe furturi si desi a fost condamnat dupa fiecare infractiune, nu s-a lecuit. &#8222Am cinci intrari in penitenciar. Nu este bine, dar asa a fost sa fie. Acum am primit sase ani. Sunt hotarat, cand ma eliberez, sa urmez un alt drum. Din momentul de fata nu mai sunt singur. Am familie si am responsabilitati”. Cu Gabriela este impreuna de 15 ani. S-au iubit din copilarie si au ramas impreuna, chiar daca nu au apucat sa oficializeze legatura lor. Au facut un copil impreuna, care a implint 11 ani. &#8222Nu stiu sa va spun de ce ne-am casatorit tocmai acum, marturiseste Gabriela Gheorghe. Am luat hotararea si gata. Imi doresc sa avem noroc si intelegere”. In calitate de sotie cu acte in regula, femeia promite sa puna piciorul in prag si sa-si impiedice barbatul sa mai calce stramb. Spasit, si Stefan promite sa se faca baiat bun si sa reziste ispitelor. &#8222Cine stie, poate ca Saptamana Mare o sa ne poarte noroc. In ce ma priveste, sunt decis ca, dupa eliberare, sa plec in strainatate, sa castig un ban cinstit”, spune hotarat detinutul.

    Noaptea nuntii, dupa sase ani

    Nuntasii au ramas in camera minuscula si rece sa sarbatoreasca evenimentul. Soacra mare s-a pregatit cu tot ce trebuia: gustari, sucuri si un tort. &#8222Sunt fericita ca, in sfarsit, copiii astia s-au luat cu acte, spune emotionata Ana Putanu. Acum sa iasa el din inchisoare, ca se vor cununa si la popa. De nunta nu vorbim inca, dar cine stie ce mai aduce ziua de maine”. Chiar daca fericirea pe moment a sotilor Gheorghe s-a dovedit maxima, in scurt timp, ei au fost nevoiti sa accepte cruda realitate. Desi proaspat casatoriti, ei vor trebui sa-si tina in frau sentimentele cativa ani buni. Si asta pentru ca, detinutul nu are dreptul sa guste din placerile matrimoniale pe durata condamnarii.

    Scris de Lili Adochitei

    Crestinii catolici au sarbatorit Pastele/”Dumnezeu ne aduce Speranta si Libertatea”

      &#8222Cristos a Inviat!&#8221 au spus sambata noapte intr-un glas mii de credinciosi catolici din parohia Catedralei „Sf. Petru si Paul&#8221, dar si alte zeci de biserici din judetul Bacau si din intreaga lume. Peste un miliard de crestini catolici au sarbatorit Sfintele Pasti. Punctul culminant l-a constituit marea slujba de la Catedrala San Piedro din Roma. La ora 21.00, preotul decan Isidor Dasca a binecuvantat focul, in traditia catolica, si a dat solemna veste a Invierii Domnului. Acest ritual are menirea de a aminti oamenilor de inceputurile vietii, focul fiind unul din elementele ei esentiale. Infratiti prin aceeasi bucurie, credinciosii si-au aprins lumanarile de la focul binecuvantat, si-au dat lumina unii altora si s-au indreptat catre catedrala pentru a asculta, pentru a primi, ca un suflet urias, devenit una din mii de mici suflete singulare, Liturgia cuvantului. Lumina, multa lumina, in alba catedrala, corul de copii invesmantati in alb, glasuri de inger vestind Invierea. Pentru toti credinciosii catolici, noaptea de Inviere a fost, asa cum a rostit decanul Isidor Dasca, „Sarbatoarea sperantei noastre, sarbatoarea credintei noastre. Este noaptea in care crestinii nu pot sa doarma, este noaptea in care crestinii stau de veghe, noaptea in care crestinii se aduna in jurul altarului, noaptea in care crestinii se roaga. Aceasta noapte este mai luminoasa ca ziua. Este noaptea in care a fost alungat intunericul, ziua in care a fost indepartata osanda pacatului, este ziua in care Dumnezeu ne aduce speranta si libertatea. Este ziua de nastere a unei lumi noi&#8221. Liturgia cuvantului a fost urmata de Liturgia boteziala, moment al slujbei in care credinciosii catolici isi reinnoiesc fagaduintele facute la botez. In somptuoasa catedrala catolica, mii de credinciosi au devenit o singura rugaciune. Dupa Liturgia euharistica, credinciosii catolicii au pornit in procesiunea pascala. Drum de lumina, la ceas de noapte, drum de rugaciune si bucurie. Orasul vazut de sus trebuie sa fi prins o aureola, in acest punct central, mai ales, in care bucuria pascala lumina chipuri, in care mii de lumanari s-au adunat ca un far in noapte, pe care Dumnezeu nu avea cum sa nu-l vada si sa-l inteleaga ca o chemare a oamenilor pentru o noua salvare sufleteasca. La finalul slujbei fiecare a primit binecuvantarea parintilor catolici, a decanului Isidor Dasca. Binecuvantate au fost si bucatele traditionale: oua, pasca, miel, cozonac, paine si vin. Apoi, credinciosii catolici au dus spre casele lor lumina Invierii lui Dumnezeu, a reinvierii sufletesti si fiecare familie s-a intrunit pentru masa de sarbatoare si slavire a Domnului Isus Cristos.

      In prima zi de Pasti, Sfintele liturgii de la Catedrala „Sf. Petru si Paul&#8221

      s-au tinut de la orele 8.00, 9.00, 10.30, 12.00 si 18.00. La fel cum vor fi si in urmatoarele doua zile de Pasti.Scris de Laura Huiban

      Expozitie omagiala „Gheorghe Velea”

      Sambata, 15 aprilie, s-au implinit 10 ani de la moartea artistului plastic Gheorghe Velea. Galeriile care-i poarta numele au deschis chiar in aceasta zi o expozitie omagiala cu lucrarile pictorului, imprumutate pentru doua saptamani de la Muzeul de Arta din Bacau. La galeriile lui Frantz, elev al artistului, s-au adunat prieteni ai lui Velea, fosti elevi, familia, din cuvintele carora s-a reconstruit fiinta pictorului, pe care toti au declarat-o prezenta acolo, printre ei, la expozitia omagiala. Ziaristul Eugen Verman a vorbit despre colegul de scoala Velea, criticul de arta Valentin Ciuca, despre artistul Velea iar pictorul bacauan Ioan Burlacu i-a dedicat o poezie. „Gheorghe Velea a avut capacitatea intelectuala de a vedea in lumea satului o farama de eternitate. Un peisaj vast la Berzunti, Tazlau, Luncani sau de pe Magura poate dobandi ritmuri de rapsodie. In peisaj, in rural adica el era desigur un sfant. Expresia de nobil dostoevskian transfigura atitudinea unui sihastru. Gheorghe Velea poate fi privit ca unul dintre ultimii rurali autentici, ca un creator care a tinut sa ne reaminteasca ca a vedea simplu inseamna a vedea profund. Artistul ar fi putut deveni statuie, nume de strada sau de asezamant cultural. A devenit doar nume de galerie de arta si poate ca acesta e darul cel mai de pret oferit de o posteritate zgarcita in gestionarea cuvintelor onoruri. Galeria Velea din Bacau onoreaza memoria locurilor si creatia unui artist de exceptie&#8221, a scris pentru acest prilej criticul de arta iesean Valentin Ciuca, care a incheiat spunand ca elevii Liceului de Arta – absenti de la eveniment – ar trebui sa mai &#8222urce” la Velea, facand acest joc de cuvinte, facilitat de faptul ca expozitia se afla la etaj. La vernisaj a fost prezent si impatimitul colectionar de arta bucurestean, Dorin Mihalache.Scris de Laura Huiban

      Duhurile rele sunt alungate estetic

      Constantin Chitigoi, sculptorul buhusean care se mandreste cu faptul ca George Apostu a vorbit frumos despre lucrarile sale, zice ca i s-au risipit/furat vreo doua sute de lucrari dupa marea invalmaseala revolutionara din decembrie 1989. &#8222Nu trebuia sa mi se intample tocmai mie una ca asta, mie care am fost prieten cu Marin Sorescu, pe care l-am intalnit intr-o tabara de creatie in Muntii Parangului si cu care am baut cot la cot&#8230&#8221 Ramas fara multe lucrari, el nu dezarmeaza. Renumit si prin aleea voievozilor pe care a realizat-o cu sculpturi chiar in curtea casei sale, Constantin Chitigoi n-are astampar. Recent, in curtea Politiei buhusene a zarit o rachita care &#8222dadea semne de viata artistica&#8221. N-a stat mult pe ganduri. Cu acordul comandantului, sculptorul a curatat copacul pana cand l-a adus la forma si dimensiunile potrivite pentru a sculpta un grup statuar care va avea ca personaje pe Stefan cel Mare, Al. Ioan Cuza si pe Mos Ion Roata. Deja, sculptorul lucreaza la grupul statuar pe care vrea sa-l finalizeze dupa sarbatori. Inaltimea lucrarii va fi de aproape patru metri. Constantin Chitigoi doreste sa inaugureze totul cu fast. Nu vor lipsi criticii de arta, dar nici preotii care vor incerca sa alunge duhurile rele de prin preajma sediului politistilor. Daca acestea exista. In plus, sculptorul crede ca infractorii care-i vor vizita pe politisti isi vor mai lecui spiritul cugetand la virtutile creatiei estetice. Criticii de arta vor fi invitati pe cheltuiala sa. Spera ca politistii sa rezolve problema cu soborul alungator de duhuri rele. Scris de Ion Fercu

      Criterii aspre de evaluare a universitatilor

        Din toamna se vor schimba criteriile de evaluare a universitatilor. Decizia a fost luata de ministrul Invatamantului, ca urmare a scaderii nivelului invatamantului universitar din Romania. Astfel, universitatile mici nu vor mai avea drept sa organizeze decat licenta, masteranzii si doctoranzii putand fi scoliti doar de cele mai mari, cu renume. Evaluarea va fi facuta de Agentia Romana pentru Asigurarea Calitatii Invatamantului Superior (ARACIS), care, din toamna, va lua la puricat atat universitatile de stat cat si pe cele particulare. Criteriul care va sta la baza evaluarii va fi calitatea invatamantului, si nu cantitatea. Daca pana acum, in cazul universitatilor de stat, banii se acordau, in proportie de 80 la suta pentru numarul de studenti, iar restul pe baza unor indici calitativi, de acum inainte lucrurile vor sta invers. Banii vor fi acordati in functie de gradul de corelare a programelor de studiu cu cerintele pietei fortei de munca, de sansa de reusita in domeniu a absolventilor si in functie de numarul de cadre didactice tinere in raport cu numarul profesorilor universitari etc. Atat reprezentantii Universitatii din Bacau cat si concurentii de la Universitatea &#8222George Bacovia” sunt convinsi ca institutiile lor nu vor fi afectate de noile criterii. &#8222Ma asteptam ca rigoarea sa fie din ce in ce mai mare. Va trebui sa ne obisnuim cu criteriile europene, care sunt mai obiective. Noi nu ne simtim amenintati in nici un fel, deoarece, la specializarile noastre, suntem dotati la nivel european, iar atat elevii nostri, cat si profesorii, sunt foarte buni. Doar daca exista rea intentie am putea avea probleme&#8221, a declarat Toader Gherasim, rectorul Universitatii &#8222George Bacovia” din Bacau. Aceeasi siguranta o afiseaza si reprezentantii Universitatii Bacau. &#8222Sunt convins ca vom indeplini conditiile prevazute. Normele nu s-au dat inca, dar nu cred ca vom avea probleme”, a declarat Gheorghe Pintilie, prorectorul Universitatii Bacau.Scris de Gabriel Mihai

        Solutie disperata la Casa de Sanatate

          Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS) este nevoita sa recurga la rezerva de 10 la suta din bugetul pentru medicamente compensate. Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS, ne-a declarat ca s-a trimis o adresa in acest sens la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS). Suma care ar trebui sa fie deblocata reprezinta rezerva retinuta la CJAS si se ridica la 14 miliarde de lei. O suma similara este oprita la CNAS. CJAS a recurs la aceasta solutie silita de criza din farmacii. La jumatatea lunii, farmaciile pot onora retete doar sporadic, iar asiguratii sunt nevoiti sa faca eforturi deosebite pentru a gasi una care nu a epuizat bugetul alocat pentru luna aprilie. Acesta a fost de 22 miliarde lei pentru retetele compensate obisnuite si de 9 miliarde lei pentru bolile speciale (psihice, hepatita cronica, poliartrita reumatoida si stari post-transplant).

          Scris de Doina Mincu

          Avalansa de pneumonii la Spitalul Judetean

            Primavara este un anotimp care da dureri de cap celor care sunt mai sensibili, aducand astenii, alergii cauzate de polen sau chiar afectiuni respiratori. Aparitia celor din urma este cauzata de schimbarile bruste de temperatura sau de conditiile atmosferice, corpul unora organismul neputandu-se adapta modificarilor. In plus, imunitatea corpului este mult scazuta pentru ca an anotimpul rece dieta a avut carente de fructe si legume proaspete. La ora asta, Sectia medicala I a Spitalului Judetean de Urgenta Bacau (SJU) este plina de bolnavi. „Majoritatea pacientilor care sunt internati au afectiuni respiratorii, an special bronhopneumonii, bolile pulmonare fiind antalnite in special primavara si toamna, la diferentele mari de temperatura de afara, starea unora fiind agravata de schimbarile bruste ale vremii inregistrate in ultima saptamana&#8221, a declarat Natalia Jicmon, directorul de ingrijiri al SJU Bacau.Scris de Cristi Aioanei

            Urgenta stomatologica e la pamant

              @ Dentistii nu lucreaza noaptea

              Cabinetele stomatologice apar ca ciupercile dupa ploaie, iar meseria de dentist este dintre cele mai banoase. Bacauanii din orase nu se pot plange ca lipsesc stomatologii sau cabinetele. Dimpotriva. Numai ca, odata cu lasarea serii sau in week-end, nu gasesti nici de leac un cabinet deschis.

              Din cele 146 de cabinete stomatologice din judet aflate in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate (CJAS), nici unul nu asigura garda pe timpul noptii sau in zilele nelucratoare. Sambata seara am batut orasul la pas in cautarea unui dentist de garda, fara a gasi vreunul. Norocul nostru ca durerea de masele era simulata. Dan Stoica, purtator de cuvant al CJAS, ne-a declarat ca medicii refuza sa asigure permanenta. „Nu-i putem obliga, mai ales ca in multe locuri nu sunt conditii pentru garda. De exemplu, in cabinetele de la fosta Policlinica Veche. Este nevoie de un loc in care medicul sa doarma daca nu are pacienti. Nu exista. In urma cu doi ani l-am fortat pe stomatologul de la Spitalul Onesti sa faca garda si, ca urmare, si-a dat demisia&#8221. Dan Stoica spune ca ar trebui ca macar in cabinetul de la Unitatea Primire Urgente a Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) sa se asigure asistenta sambata si duminica, precum si pe timpul noptii. Daca la Urgente ajunge un bolnav ce necesita interventie stomatologica in urma unei agresiuni sau a unui accident, nu are cine sa i-o acorde. Dr. Leonard Rosu, directorul SJU, declara insa ca acest cabinet nu e rentabil. „Unul din medici si-a luat concediu fara plata, iar celalalt este in concediu medical. Nu se poate organiza garda fara personal. Am incercat sa incadram stomatologi, dar nu se prezinta nimeni la concurs. Salariul este nemotivant&#8221, mai spune dr. Rosu. Un medic stomatolog bugetar castiga chiar de 10 ori mai putin decat unul din circuitul privat.

              Teoretic, asiguratii beneficiaza de gratuitate in cazurile urgente. Una din conditii este ca durerea de masele sa ii apuce in timpul zilei, iar a doua ca stomatologii aflati in relatie contractuala cu CJAS sa nu fi epuizat bugetul lunar, ceea ce se intampla dupa doua-trei zile de la inceputul fiecarei luni. Un cabinet stomatologic primeste, in medie, 11 milioane pe luna de la CJAS. Aceasta suma ar acoperi doar costul a doua proteze totale si a uneia partiale.

              Daca locuitorii de la oras nu au stomatologi pentru urgentele de noapte, cei de la tara ii vad rar si in timpul zilei. „Doamna doctor vine cand vrea, pleaca tot cand vrea. Programul de pe usa e pentru prosti&#8221, se plangeau in urma cu o saptamana mai multe femei in fata cabinetului stomatologic din Horgesti. Intr-adevar, desi conform orarului dentistul ar fi trebuit sa fie la program intre orele 8 si 15, pe usa era un mare lacat, desi era abia ora pranzului. Sefii din Sanatate vorbesc de un parteneriat CJAS- Directia de Sanatate Publica- Colegiul Medicilor pentru reabilitarea asistentei stomatologice. Se pare insa ca nu o considera o urgenta.Scris de Doina Mincu

              Simpozion international medical la Bacau

                Timp de doua zile, Muzeul Judetean de Istorie „Iulian Antonescu&#8221 din Bacau a gazduit simpozionul medical cu tema „Hipoacuzia – abordari si tehnici moderne, diagnosctic si tratament&#8221. La manifestare au participat peste 200 de medici de familie si specialisti ORL din patru judete: Iasi, Neamt, Vrancea si Bacau. Au sustinut prelegeri nume de marca din aceasta ramura a medicinei din tara si strainatate, cum ar fi prof.univ.dr. Dan Martu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi, prof.univ.dr. Marcel Cosgarea de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, prof.univ.dr. Nikolaos Marangos de la Universitatea de Medicina din Atena, Ing Gerald Schwartzeker – Med El Austria, conf. dr. Silviu Albu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Cluj, sef lucrari dr. Luminita Radulescu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Iasi si asistent univ. Mihaela Tatu de la Universitatea de Medicina si Farmacie din Bucuresti. Promotorul acestei actiuni, dr. Mihaela Finaru, medic ORL la Spitalul de Pediatrie Bacau, a declarat: „Am organizat acest simpozion cu scopul de a prezenta ultimele noutati aparute in domeniul hipoacuziei si, bineinteles, posibilitatile moderne de tratament. Aceasta manifestare se adreseaza atat specialistilor ORL-sti, cat si medicilor de familie, care reprezinta prima veriga cu care bolnavul intra in contact. Ma bucur ca acest colocviu a avut parte de o numeroasa prezenta, semn ca tema aleasa de mine a fost una de larg interes. Actiunea a fost realizata cu sprijinul logistic al Colegiului Medicilor Bacau si al sponsorilor”.

                Organizarea la Bacau a unei astfel de manifestari reprezinta foarte mult pentru viata medicala bacauana, deoarece acest tip de simpozion, cotat de Colegiul Medicilor din Romania cu un punctaj foarte bun, respectiv 16 credite de educatie medicala continua, se organizeaza de regula doar in marile centre universitare din tara si presupune costuri pe masura.Scris de Cristi Aioanei

                Volei masculin, Divizia A1, et. XXVIII (XX)/Un „la revedere!” ingrijorat

                VCM Rm. Sarat &#8211 Stiinta Dedeman Bacau 3:0 (18, 19, 20) a fost meciul care a incheiat oficial campionatul de volei masculin. Oaspetii au evoluat la un nivel mediocru, dar nu s-au facut de ras. A fost doar o infrangere mai aspra decat au suferit in mod obisnuit in timpul campionatului. In fiecare set, buzoienii si bacauanii au mers umar la umar pana la jumatate, dupa care gazdele s-au desprins, beneficiind si de lipsa de rautate a jucatorilor Stiintei. Oaspetii stiau de trei saptamani ca sunt retrogradati, asa ca tristetea lor nu putea sa creasca mult. De proprii suporteri se despartisera cu o victorie (3:0 impotriva lui Danubiu Tulcea), iar in deplasare nu aveau foarte multe de demonstrat.

                Retrogradare = sponsori putini

                „In jurul datei de 15 mai, vom tine o sedinta pentru a centraliza pe ce jucatori contam in viitorul sezon. Pe cei care vor ramane sau isi vor manifesta intentia de a continua sau veni la noi, ii vom informa despre conditiile pe care le putem oferi, in functie si de sponsorii pe care ii vom avea&#8221, ne-a declarat antrenorul Cornel Paduraru, referitor la planurile de viitor ale echipei sale. „Am fost asigurat ca firma Dedeman va ramane langa noi, dar probabil preocuparea sa principala va fi echipa de handbal masculin, despre care se aude ca va fi promovata puternic in urmatorii ani. Vasion a reziliat intelegerea cu noi, orientandu-se spre echipa de volei fete, care ii poate asigura o imagine foarte buna, in calitate de vicecampioana. Sa vedem ce intentii are, vizavi de noi, Consizo, o societate care a fost, prin traditie, alaturi de noi&#8221, ne-a detaliat, cu ingrijorare in glas, Cornel Paduraru.

                A lipsit „ceva&#8221

                O analiza in detaliu a evolutiei Stiintei Dedeman Bacau in editia 2005-2006 ar ocupa spatiu tipografic mult. Ne vom ocupa de asta in mai multe editii. Ca o concluzie, putem doar spune ca au fost 12 meciuri pierdute cu 3:2, pe care, daca le-ar fi castigat, bacauanii ar fi putut juca in turneul 1-4. Dar, totusi, au fost partide pierdute, ceea ce inseamna ca formatia n-a avut suficient suflu, incredere si vointa. Este, deopotriva, vina jucatorilor si a antrenorilor. Cu lotul de anul acesta, Stiinta ar defila in Divizia B si ar promova in „A&#8221 in 2007. Probabil ca la toamna nu va fi acelasi lot. Asa ca problema promovarii devine una de buget.

                Scris de Peter Kelmann

                Posesorii de autoturisme fara RCA vor primi avertisment

                Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) a terminat de corectat peste 95 la suta din baza unica de date numita CEDAM. Aceasta contine lista tuturor proprietarilor de autoturisme din Romania care si-au incheiat polita de Raspundere Civila Auto (RCA). Potrivit site-ului oficial al CSA, specialistii acestei institutii vor trece la a doua comparare a listelor existente in baza de date a CSA cu baza de date a Politiei Rutiere, pentru a-i depista pe cei care nu si-au asigurat masinile. Dupa acesta etapa, politia va trece la trimiterea de scrisori catre posesorii de autoturisme care inca nu si-au incheiat polita de asigurare. Cei care vor refuza incheierea politei si vor fi prinsi in trafic, vor risca amenzi cuprinse intre 3000 si 5000 de lei noi. „Daca nici dupa trei luni nu ai incheiat RCA-ul atunci se va trece la radierea masinii. Este o masura foarte buna, avand in vedere ca sunt multi cetateni care nu si-au asigurat masinile. Ce vina au cei care sunt corecti si se trezesc ca sunt loviti in trafic de o masina fara asigurare? Trebuie sa avem aceleasi reguli ca in Uniunea Europeana (UE), mai ales daca luam in calcul ca din 2007 vom face si noi parte din UE. Cred ca in maxim o luna se va putea trece la trimiterea de scrisori de avertizare catre cei neasigurati&#8221, a precizat Neculai Oprea, director societate de asigurari. Din datele existente la societatile de asigurari bacauane, reiese ca la nivel de Bacau este asigurat doar aproximativ 75 la suta din totalul parcului auto care numara aproape 90.000 de autoturisme. Odata cu intrarea in vigoare a noului cod rutier in luna septembrie, regulile se vor mai schimba. Acesta prevede ca masinilor depistate in trafic fara asiguarea RCA platita li se vor confisca placutele de inmatriculare, urmand ca in termen de 30 de zile de la data respectiva sa se treaca la radierea masinii daca proprietarul nu si-a incheiat asigurarea. Scris de Claudiu Banea

                Subventii mai mari pentru zootehnie

                Zootehnia pare sa castige tot mai multi adepti in ultimul timp. Fenomenul poate fi pus in special pe seama faptului ca in acest an statul va aloca subventii mai mari crescatorilor de animale. Prin urmare, cei care detin vaci de lapte pot obtine subventii pentru laptele livrat de pana la patru milioane lei (400 RON) pe an, pentru fiecare vaca. Statul a stabilit noi criterii de acordare a subventiilor pentru vacile de lapte, subventiile fiind acordate an functie de cantitatea de lapte pe care o livreaza catre procesatorii autorizati. Astfel, conditia primirii acestor alocatii este ca detinatorul de vaci sa livreze catre un procesator autorizat mai mult de 4.500 litri de lapte pe an, de la fiecare animal. Alocatiile bugetare vor fi mai mari in cazul proprietarilor de vaci, care vor preda mai mult de 4.500 litri de lapte pe an, si anume 4 milioane lei (400 RON). Crescatorii de animale care vor preda mai mult de 3.000 litri pe an vor primi cate 2,5 milioane lei (250 RON), cei care vor preda mai mult de 1.500 de litri pe an vor primi cate 1,5 milioane lei (150 RON). Bani cei mai putini vor veni la proprietarii de vaci, care vor preda spre procesatori antre 500 si 1.500 de litri anual, si anume cate 750 de mii lei (75 RON). Tot prin actul normativ emis an urma cu cateva zile a fost stabilit ca si persoanele fizice, proprietare de animale, pot beneficia de subventii pentru achizitionarea tancurilor de racire a laptelui an proportie de 60 la suta din valoarea utilajului.Scris de Florentin Radu

                Fiscul pune bir fermierilor care detin sere

                Finantele s-au gandit ca nu ar fi rau sa salte putin impozite aplicate activitatilor din agricultura. Prin urmare, birurile stabilite de stat nu ii vor ocoli in acest an nici pe cei care cultiva zarzavaturi si legume, pe florari, precum si pe cei care au pepiniere viticole sau pomicole. In judetul Bacau sunt inregistrate peste 5.500 de hectare cu legume de camp. Statul vrea sa castige prin impozitarea acestor activitati mai bine de 800 de milioane de lei.

                Normele de venit pentru anul 2006, corelate cu productiile realizate conform planului de anul trecut, stabilesc un impozit pe venit diferit pentru cei care au sere sau solarii. Astfel, cultivatorii de zarzavaturi in sere vor plati cate 1,75 RON (17.500 lei vechi) pentru fiecare metru patrat de sera. Pentru solarii, impozitul pe venit este de 1,60 RON (16.000 lei vechi) pe mp. Legumele cultivate in sere vor aduce la bugetul statului cate 3,50 RON pentru fiecare metru patrat, in cazul solariilor impozitul pe venit fiind de 3,25 RON/mp. Statul nu i-a uitat nici pe cultivatorii de flori in sere, care vor fi nevoiti sa majoreze pretul acestora cu valoarea impozitul pe venitul realizat din vanzare, in cazul lor fiind de 21,10 RON/mp de sera, respectiv 16,25 RON/mp de solarii. Cresterea si valorificarea arbustilor va fi taxata de stat cu 7,80 RON/mp de teren cultivat, in timp ce cultivatorii de plante decorative vor achita un impozit pe venit de 11,05 RON pe fiecare metru patrat de teren cultivat. Statul va impozita si activitatea cultivatorilor de ciuperci. Pentru productia obtinuta pe fiecare metru patrat de ciupercarie, proprietarul va trebuie sa achite impozitul pe venitul realizat din vanzarea ciupercilor, impozit calculat in functie de unele norme. Astfel, impozitul pe venitul realizat pe fiecare metru patrat de ciupercarie este de 12,00 RON. Din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, statul va incasa un impozit pe venit de 8,45 RON/mp. Pana pe 30 iunie, toti agricultorii vor trebuie sa depuna fisele de impunere la administratiile fiscale de care apartin. In judetul Bacau, anual sunt inregistrate aproximativ 5.500 de hectare de legume de camp si solarii si in jur de 10 hectare de culturi de sera (legume si flori). Un calcul simplu arata ca de pe urma producatorilor de legume si flori statul ar avea de castigat nu mai putin de 825 de milioane de lei, socoteala facuta la o medie a impozitului de 15.000 lei pentru fiecare metru patrat de productie.Scris de Florentin Radu

                Sute de candidati spera la un post in cadrul APIA

                Conducerea Agentiei de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Bacau a anuntat incheierea primei faze a concursului organizat pentru ocuparea posturilor de functionari in cadrul institutiei. Nu mai putin de 600 de candidati au concurat pentru ocuparea unuia dintre cele 225 de locuri puse la bataie de APIA. aRezultatele pe care le avem la dispozitie indica faptul ca pe judetul Bacau, unde au fost scoase la concurs 30 de posturi, 27 au fost ocupate in urma acestui concurs. Stam bine fata de celelalte judete din euroregiunea Moldovei unde au fost situatii in care au ramas vacante mult mai multe locuria, a declarat Ioan Melinte (foto), directorul APIA Bacau. APIA este un serviciu care s-a infiintat la 1 martie pentru pregatirea efectuarii tuturor platilor directe catre agricultori, avand ca obiect de activitate distributia fondurilor si a subventiilor Uniunii Europene pentru Agricultura. Acreditata de Guvern, agentia asteapta certificarea europeana, masura care va fi luata numai daca agentia isi dezvolta o structura de personal de 5.000 de angajati pana la 1 ianuarie 2007. Pana la aceasta data, APIA dispune de mai putin de jumatate din personal. De aceea, in perioada urmatoare, APIA pregateste o a doua etapa de angajare, iar in septembrie 2006 fiind programata ultima etapa. Scris de Florentin Radu

                Razboiul datornicilor/Avocatii de la CET ameninta cu plangere penala

                Conducerea CET someaza asociatiile de proprietari sa se prezinte la intalnirea cu avocatii de la firma Jercan, Gheorghe, Vlad&ampAsociatii. „Sunt cativa presedinti si administratori care refuza acest lucru, ne-a declarat Vasile Dragusanu, directorul CET. Daca vor refuza in continuare si nu au actiuni deschise impotriva datornicilor, firma de avocatura va face plangere penala impotriva lor&#8221. El spune ca nu vor sa se prezinte la discutii asociatiile Milcovul (cu un debit la CET de 993 milioane lei), 80 (2,424 miliarde debit), 69 Bazar (1,252 miliarde lei). Intr-o situatie speciala se afla Asociatia 66, care nu are nici administrator, nici comitet executiv. Trei asociatii, 78, 36 si 63 refuza sa colaboreze cu firma de avocatura angajata de CET pe motiv ca au deja contracte incheiate cu alte firme. Administratorul Asociatiei 69 Bazar, Ionel Anita, ne-a declarat ca are motive intemeiate sa nu dea curs adresei furnizorului. &#8222Prin adresa de la CET mi se cere sa ma prezint in fata avocatilor peste cinci zile. Sa fiu prompt, adica. Dar CET-ul de ce nu e la fel? Le-am trimis si eu o adresa in care sesizam problemele cu apa calda care vine rece si niste nereguli de la PT 15. Mi-au dat raspuns ieri, dupa doua luni de asteptare, nu in termenul legal de 30 de zile. Ei sa-si faca treaba lor, sa ofere un serviciu de calitate, iar eu imi fac treaba mea&#8221. Anita mai spune ca a facut exact ceea ce au de gand sa faca avocatii CET: a trimis somatii si a inaintat dosare in instanta. &#8222Sistemul de judecata e prost. Le trimiti datornicilor somatie si ii astepti apoi 10 zile. Ii dai in judecata, vine hotararea peste 3-4 luni. Intre timp, ei au datorie mai mare decat cea pentru care te-ai judecat. Concret: am dat la executare silita un proprietar cu 17 milioane datorie in octombrie. In martie, mi-a achitat, dar acum are 39 de milioane. Am trimis 240 de somatii si am 120 de dosare in instanta. Avocatii CET nu fac nimic in plus, doar ca iau bani mai multi”. Din cele 192 de asociatii care au debite la CET, mai trebuie sa se prezinte la sediul firmei de avocatura 30. Contracte de reprezentare au incheiat insa numai 17 asociatii. Au fost trimise catre datornici 517 notificari, urmand ca dupa 15 zile, daca nu-si platesc sumele restante, sa fie contactati telefonic, iar daca nici dupa alte 7 zile nu-si achit debitele, se trece la actionarea lor in instanta. Dupa obtinerea hotararilor judecatoresti se vor cesiona sumele respective de la asociatii catre SC CET SA, care va recurge la executare judecatoreasca.Scris de Doina Mincu

                Bacauanii ortodocsi au sarbatorit Floriile

                  Mii de credinciosi ortodocsi s-au indreptat ieri spre bisericile din Bacau, sarbatoarea Floriilor adunand in lacasele de cult oameni de toate varstele, de la copii la batrani. Pret de cateva ore, bacauanii au lasat la o parte grijile marunte, fiind cuprinsi de bucurie si de speranta. Cu ramuri de salcie in mana, ortodocsii au ascultat cu piosenie slujba de Florii. &#8222E mare sarbatoare astazi. Daca esti credincios nu trebuie sa lipsesti de la slujba&#8221, a declarat o batrana. Sarbatoarea se numeste dupa unii Florii sau Duminica Vlastarilor, deoarece poporul a antampinat pe Domnul Nostru Isus Hristos, cand a intrat ultima oara an Ierusalim, cu ramuri de finic precum si cu alte flori. Dupa altii se numeste Duminica Floriilor deoarece an aceasta zi se scot la biserici salcii si se sfintesc, fiind momentul in care toti pomii si toate florile ancep a anflori si a anmuguri. Traditia spune ca la miezul noptii spre Florii se fierbe apa cu busuioc si cu fire de la canafurile ce se afla la prapuri. Dupa aceea, an ziua de Florii, fetele se spala cu aceasta apa pe cap, dupa care se toarna apa ce a ramas la radacina unui par si se rostesc urmatoarele cuvinte: &#8222Cum ai parul cand ai anflorit de frumos, asa sa fiu si eu de frumoasa cum se uita oamenii la un par anflorit, asa sa se uite si la mine&#8221. an ziua de Florii e bine sa se culeaga tot felul de flori de primavara si sa se duca la biserica, pentru ca aceasta e ziua florilor. Cum va fi ziua de Florii, asa va fi si an ziua de Pasti.Scris de Gabriel Mihai

                  Reducerea TVA duce „dreapta” spre „stanga”

                  Senatorii au adoptat, cu voturile parlamentarilor PSD, PRM, PD si PC, propunerea conservatorilor privind reducerea la 9% a TVA pentru produsele alimentare

                  de baza.

                  Legea a fost adoptata cu 65 de voturi „pentru&#8221, exprimate de senatorii PD, PRM, PSD si PC si cu 34 de voturi „ampotriva&#8221, apartinand senatorilor PNL si UDMR. Parerile politicienilor bacauani sunt impartite. Exista voci care sunt de acord cu masura, dar si voci care considera ca masura este una cu caracter eminamente populist. „Stiu ca este vorba de un proiect al Partidului Conservator care a trecut de Senatul Romaniei. In ceea ce priveste votul din Senat, cred ca a fost un vot personal al senatorilor democrati. Proiectul are un usor aer populist. Trebuie vazut daca, din punct de vedere financiar, are acoperire la buget. In mod clar, aplicarea acestei masuri va insemna o vaduvire a bugetului consolidat, dar in acelasi timp trebuie vazut daca in proiect este prevazuta vreo sursa care sa suporte aceasta reducere&#8221, a declarat Liviu Miroseanu, deputat PD de Bacau.

                  &#8222O masura populista,

                  care da gaura in buget”

                  Mult mai categoric este deputatul liberal Ionel Palar. „Din pacate, proiectul aprobat de Senat este o masura de un populism ieftin care nu poate fi aplicata decat pe hartie. Cetateanul de rand nu are nimic de castigat in urma aplicarii acestei masuri. De fiecare data cand s-a incercat asa ceva, preturile nu au scazut proportional cu reducerile vehiculate. In mod cert va fi un regres. Va fi o gaura la buget pe care va trebui sa o acoperim intr-un fel. Bugetul consolidat a fost adoptat fara a fi luate in calcul astfel de masuri. Sa nu uitam ca bugetul are nevoie de resurse pentru ca sunt scoli, spitale, armata sau inundatii care au nevoie de resurse financiare suplimentare. Sa nu luam masuri populiste ieftine atunci cand nu se impune acest lucru&#8221, a precizat Palar. Pe jumatate de acord cu parea deputatului Palar, Ioan Chiriac, coleg de partid, declara: „Reducerea TVA este o masura foarte buna si una europeana. In schimb, in forma in care a fost adoptata de Senat este folositoare doar pentru procesatori, nu si pentru consumatori. Cei care au fost si sunt bine organizati, si ma refer aici la procesatori, au reusit sa obtina o reducere a TVA, dar aceasta reducere trebuia aplicata si la legume si fructe”. Prin aceasta masura castiga doar procesatorii, si nu producatorii.”Cred ca ar mai trebui umblat la acest proiect&#8221, a mai spus Chiriac.

                  &#8222Nu traim in America”

                  Cei doi liberali sunt contrazisi de social-democrati. „Partidul Social Democrat a votat un proiect de lege care vizeaza reducerea TVA la produsele alimentare de baza. Este o masura menita sa sprijine oamenii care intampina dificultati financiare. Nu este o masura populista, asa cum sustin liberalii. Oare nu este masura populista acordarea celor 500 mii pentru fiecare pensionar in parte? Nu cred ca este momentul masurilor populiste, dar este momentul masurilor in avantajul oamenilor necajiti. Nu traim in America si nu avem salarii foarte mari care sa acopere toate cheltuielile&#8221, a declarat Gabriel Vlase, deputat PSD. Indiferent de parerile politicienilor bacauani, proiectul scos la bataie de conservatori va trebui sa treaca si de Camera Deputatilor pentru a putea fi pus in practica.Scris de Ovidiu Drug

                  Chinuiti in zadar/ Cinci copii au stat singuri o jumatate de an

                    Impinsi la disperare de saracia in care s-au nascut si in care au adus pe lume cinci copii, doi soti din Sohodor-Horgesti au luat calea Italiei. S-au intors in sat mai saraci decat au plecat. Carabinerii i-au ridicat in pijama si i-au trimis acasa. Acum fac foame impreuna cu cei mici si sunt si datori vecinilor. Neamurile se pregatesc sa-i arunce in drum.

                    Cinci copii din Sohodor-Horgesti au stat sase luni singuri acasa, in timp ce parintii erau in Italia. Mama si tata a fost Andreea, de 12 ani. Mezina are doar doi ani. Andreea gatea, cand avea ce, Andreea spala, cand avea cu ce. Mergea si la scoala, iar atunci ii tinea locul Brandusa, cu doi ani mai mica. Copiii nu s-au plans la vecini, la neamuri sau la primarie. Au indurat foame, frig, singuratate. Din cand in cand, pe la ei trecea bunica din partea mamei. Aceasta are insa familia ei in Parincea si venea doar in vizita. Dupa ce cazul copiilor care se cresteau singuri a ajuns in atentia Protectiei Copilului, bunica a fost atentionata sa se implice mai mult. Asta insemna sa vina in cate o zi cu ceva de-ale gurii. Crinu, la cei 8 ani ai lui, privea cu incredere viitorul si accepta situatia cu o maturitate pe care copiii o capata doar atunci cand cunosc de mici suferinta: „Stiu ca mama si cu tata au plecat in strainatate pentru ca suntem saraci. Ei s-au dus ca sa castige bani&#8221. Dupa 3 luni de la plecare, parintii au reusit sa trimita copiilor doar 8 milioane de lei. Micutii au trait, luna de luna, din alocatie. Acum, parintii celor cinci sunt acasa. Din pacate, s-au intors din Italia mai saraci decat au plecat. Am gasit-o pe mama, Marina Nanca, plangand. &#8222Imi vine sa ma omor si sa scap de toate. Ma uit la copii si nu stiu cum sa o scot la capat. Am muncit degeaba in Italia. Am chinuit copiii si nu am castigat nimic. M-a dus o vecina si ii datoram 800 de euro pentru asta. Am reusit sa trimit acasa 600 de euro inainte de a ne prinde carabinierii. Am venit in tara cu bluza de pijama pe mine. Nici un bagaj nu am adus. Nici macar o ciocolata la copii”. Femeia se uita la Diana, care are astm, si e speriata ca ar putea sa aiba Crinu leucemie. Pe o lavita sunt cativa saci cu porumb, pomana de la oamenii din sat. Si atat. Nici cartofi, nici carne. Doar cele sase gaini mai dau cate un ou pentru copii. Femeia a incalzit apa sa spele rufe. Nu a gasit prin casa nici macar o pojghita de sapun. Barbatul i-a plecat la munca, la o ferma. I-a trimis insa vorba ca se intoarce. &#8222A avut un accident in Italia si abia a scapat cu viata. Nu mai poate lucra. Ce-o sa facem? Azi-maine ramanem pe drumuri. Asta e casa tatalui meu, care a murit si nu m-a recunoscut ca fiica. L-am ingrjit, iar acum vin copiii lui legitimi si ne alunga. Si-au adus deja lemn de casa”. Femeia spune ca saracia era grea si inainte de Italia, dar acum parca doare mai tare. &#8222Am vazut cum e sa traiesti in curatenie. Parca m-am intors in iad. De mila copiilor ma mai agat de viata”. Marina e tanara si vrea sa munceasca. Nu are unde. Satul e sarac, fara bogatasi care sa o angajeze cu ziua. Singura ei speranta este ajutorul social de la primarie.Scris de Doina Mincu

                    Taranu a mai pierdut o bataile

                      Avocatul Anghel Taranu a pierdut un nou process. De aceasta data in fata omului de afaceri Gheorghe Milea, proprietarul societatii Milea Impex SRL Darmanesti. Pe rolul Judecatoriei Bacau a existat pana zilele trecute dosarul, 2577/2005, prin care societatea reclama plata sumei de 680 de milioane de lei de catre Cabinetul de Avocatura „Taranu Anghel&#8221. Societatea a executat la vila avocatului Taranu gardul din fier forjat, tamplaria interioara si exterioara, cat si balustradele si scarile interioare. Sentinta data de Judecatoria Bacau obliga familia Taranu la plata celor 680 milioane lei aferente lucrarilor executate, cheltuielile de judecata si dobanzile aferente sumei initiale din 1993 pana in prezent. „Dupa 17 termene in care a trebuit sa ne prezentam in fata instantei, judecatorii, dupa ce au fost schimbati de nenumarate ori, au dat un verdict de care sunt foarte multumit. Sunt intr-adevar multumit de justitia bacauana. In cele din urma a fost solutionat si acest dosar care a fost tergiversate din 2003&#8221, a declarat Gheorghe Milea. Omul de afaceri este decis sa continue actiunea de executare silita a avocatului Taranu, astfel incat sa fie sigur ca isi va recupera toate restantele financiare. „Voi declansa procedurile de executare, chiar daca avocatul Taranu va face recurs. Este dreptul lui, dar este dreptul meu sa fac aceste demersuri. Legea imi permite sa incep procedurile de executare, chiar daca decizia nu este una definitiva si irevocabila&#8221, a precizat Milea.

                      Orice incercare de a afla si pozitia avocatului Anghel Taranu a fost sortita esecului. De fiecare data, avocatul care sustine ca este protejat de Basescu a inchis tacticos telefonul, fara a da vreun raspuns cu privire la acuzele ce i se aduc.Scris de Marian Istrate