Procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu au trimis in judecatã patru hackeri. Acestia sunt acuzati de fraudã informaticã si detinerea de aparaturã destinatã falsificãrii cardurilor bancare. Hackerii au modificat o paginã WEB de licitatii, fortand astfel mana utilizatorilor sã le punã la dispozitie datele de identitate, numerele cãrtilor de credit, inclusiv codurile PIN. Anchetatorii cred cã afacerea a adus in buzunarul celor patru bãcãuani sute de milioane de lei.

Dupã ce s-a „specializat“ o perioadã de timp in Anglia, Vasile F., in varstã de 32 de ani, din Bacãu, s-a gandit sã punã pe picioare o afacere la modã: fraudã informaticã si falsificarea de carduri bancare. Individul s-a asociat cu Marian M. (27 de ani) care, desi nu are studii superioare de specialitate, este foarte priceput la utilizarea calculatorului. Sarcina lui Marian era ca, prin Internet, sã obtinã datele de identificare a unor cãrti de credit apartinand unor cetãteni strãini si valorificarea lor, folosind aparaturã specialã de citire si inscriptionare a benzilor magnetice ale cardurilor. Ca sã aibã toate conditiile de lucru, Vasile F. si-a finantat partenerul de afaceri cu 2000 de euro, bani necesari achizitionãrii unui calculator performant. De asemenea, tot „seful“ l-a pus pe calculatorist in legãturã cu douã persoane din Constanta, care i-au explicat informaticianului bãcãuan cum sã procedeze pentru a-si atinge scopul. Pentru cã Marian M. nu avea cunostinte de informaticã necesare realizãrii si modificãrii de pagini WEB, „seful“ se aratã disponibil sã mãreascã numãrul membrilor din afacere. Ionut A.(34 de ani), un tanãr bine pregãtit profesional, de profesie electronist, se aratã mai mult decat incantat de propunere. El primeste sarcina sã obtinã datele de identificare a cardurilor si sã transmitã informatiile lui Vasile F. Putin mai tarziu, in grup isi gãseste loc si Ciprian Marian O., care o fãcea mai mult pe soferul celorlalti.

Sute de strãini fraieriti de cei patru bãcãuani

Dupã ce au terminat cu organizarea, cei patru s-au pus pe treabã. Metoda folositã de Marian M. si Ionut A. este cunoscutã in domeniul informatic sub denumirea de „phishing“. Prin intermediul unor programe specifice, cei doi au falsificat pagina de inregistrare a site-urilor de licitatii e-bay. Apoi, aceastã paginã falsã a fost trimisã cãtre adresele valide de E-mail din baza de date creatã anterior (metoda fiind cunoscutã sub denumirea de „spam“). Rationamentul era simplu. Utilizatorii care primesc mesajul isi introduc datele de inregistrare pe site-ul e-Bay, adicã le oferã totul pe tavã hakerilor. „Valorificarea datelor de identificare a cardurilor cu ajutorul aparatelor destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã a constituit cea de a doua preocupare a grupului infractional organizat, precizeazã procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorism Bacãu, care s-a ocupat de caz. Initial, atributia de valorificare a datelor de identificare a cardurilor i-a revenit in exclusivitate lui Vasile F“. Se pare cã individul a avut serios de lucru, pentru cã erau zile cand primea informatii despre 70 – 80 de cãrti de credit. Dorind sã nu rãmanã mai prejos decat partenerul de afaceri, Marian M. si-a comandat si el aparaturã pentru falsificarea instrumentelor de platã electronicã. Tot prin aceeasi filierã si-a ajutat si prietenii (Ionut A. si Lilian C.), sã obtinã instrumentele necesare falsificãrii cardurilor bancare.

Sute de milioane obtinute prin fraudã informaticã

Politistii de la Brigada de Combatere a Crimei Organizate si Atidrog si procurorul de la DIICOT nu stiu cu exactitate cati bani s-au scos din aceastã afacere. In orice caz e vorba de sute de milioane de lei. Din sumele obtinute prin valorificarea informatiilor de pe Internet, Vasile F. ii dãdea o parte lui Marian M., iar acesta din urmã le scãpa ceva printre degete lui Ionut A. si Ciprian Marian O. Dupã ce au probat activitatea infractionalã a grupului, procurorul de la DIICOT a dispus trimiterea in judecatã a lui Marian M., Vasile F., Ionut A. si Ciprian Marian O. pentru constituirea in grup infractional, fraudã informaticã si detinerea si folosirea de echipamente destinate falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Va ajunge in fata instantei si Lilian C. (29 de ani) pentru constituirea in grup infractional si detinere de aparaturã destinatã falsificãrii instrumentelor de platã electronicã. Marian M. a si fost arestat preventiv, in timp ce partenerii lui de afaceri s-au bucurat de libertate pe durata cercetãrilor.
Scris de Lili Adochitei

Afacerea Dracula Park este pe cale s&#227 se dezumfle, dup&#227 ce, ani la rand, fosta guvernare a tot b&#227tut toba, anuntand o investitie extrem de profitabil&#227 pentru romani. Inc&#227 de pe la inceput, povestea a cam scartait, celebrul personaj de legend&#227 fiind nevoit s&#227-si mute culcusul de la Bran, la Sighisoara, pentru ca, in final, s&#227 poposeasc&#227 tocmai pe la Snagov, lang&#227 Capital&#227. Lucrurile par a fi destul de neclare, pan&#227 la urm&#227 doar justitia fiind mai in putere s&#227 fac&#227 lumin&#227. Mai ales de cand Regia Autonom&#227 – Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) a reziliat unilateral contractul, aceasta fiind proprietara terenului pe care urma s&#227 se ridice faimosul parc.

Atacat din toate p&#227rtile ba de UNESCO, de printul Charles, biserica Evanghelic&#227 din Timisoara si, cel mai vehement, de opozitia de pan&#227 in 2004, afacerea contelui transilvan risc&#227 s&#227 se transforme intr-un real scandal. Ins&#227, problema care-i roade cel mai tare pe romanii care au crezut in povestile guvernantilor din legislatura trecut&#227 este cum s&#227 isi recupereze investitiile. Printre acestia se num&#227r&#227 si cateva sute de b&#227c&#227uani care au plasat economiile in actiunile Dracula Park. Dup&#227 cum se prezint&#227 lucrurile, acest fapt nu va fi deloc facil si, in plus, s-ar putea prelungi pe o perioad&#227 extrem de lung&#227 de timp. Asta, intrucat, desi contractul este inc&#227 in vigoare, unul dintre asociati, respectiv RA APPS, s-a retras din afacere. Banii subscrisi de investitori prin ofert&#227 public&#227 de actiuni cic&#227 ar mai exista, cu toate c&#227, in prezent, oamenii cabinetului T&#227riceanu inc&#227 mai fac cercet&#227ri asupra persoanelor care au incheiat afacerea.

300 de b&#227c&#227uani sper&#227 la cele 1,4 miliarde subscrise

S&#227 reamintim c&#227 proiectul a fost lansat in noiembrie 2001, investitia total&#227 ridicandu-se la 31,5 milioane de dolari. Societatea Fondul de Dezvoltare Turistic&#227 Sighisoara SA a derulat, in decembrie 2001-aprilie 2002, o ofert&#227 public&#227 de actiuni in urma c&#227reia a reusit s&#227 atrag&#227 fonduri de peste trei milioane de dolari, desi valoarea total&#227 a emisiunii de actiuni a fost de cinci milioane de dolari. Prin urmare, inc&#227 din prima, actiunea s-a lovit de obstacole. E drept c&#227 actiunea de subscriere s-a derulat cam in aceeasi perioad&#227 in care izbucniser&#227 marile scandaluri financiare gen FNI, Familia, Argus, Minerva etc, ceea ce i-a cam indep&#227rtat pe potentialii investitori b&#227c&#227uani. Interesant totusi c&#227 suma de trei milioane de dolari a fost subscris&#227 de 15.000 de actionari, 15 dintre acestia, care au fost de fapt primii investitori, detinand aproape 70 la sut&#227 din titluri (in valoare de dou&#227 milioane de dolari). La nivel de judet, emisiunea s-a bucurat de un succes relativ, dac&#227 lu&#227m in calcul faptul c&#227 doar 300 de persoane au ales s&#227 investeasc&#227 in afacerea initiat&#227 de Ministerul Turismului. Mai exact, b&#227c&#227uanii au cump&#227rat 139.000 de actiuni (mai putin de unu la sut&#227 din totalul de 15,5 milioane de actiuni emise) valoarea total&#227 a investitiei ridicandu-se la peste 1,4 miliarde de lei. Valoarea nominal&#227 a unei actiuni era de 10.000 de lei, iar pretul de vanzare,10.200 de lei, diferenta de 200 de lei reprezentand comisioane, taxe si speze aferente. Suma de 1,4 miliarde nu pare deloc insignifiant&#227, dac&#227 lu&#227m in calcul ce se putea face pe atunci cu acesti bani.

Doar Justitia poate infige t&#227rusul

Cert este c&#227, deocamdat&#227, pentru ca romanii s&#227-si recupereze investitia este nevoie de anularea legal&#227 a contractului dintre Dracula Park SA si RA-APPS, m&#227sur&#227 pe care o poate lua, eventual, numai justitia. Din p&#227cate, nici varianta cot&#227rii la Burs&#227 nu s-a materializat, intrucat solutia nu a fost aprobat&#227 de Comisia National&#227 a Valorilor Mobiliare (CNVM). Pan&#227 la urm&#227, nu a mai fost infiintat parcul industrial, conditie obligatorie ca proiectul s&#227 demareze, existand mai multe cotestatii privind fezabilitatea proiectului. S-a infiintat totusi &#8222Parcul turistic si de agrement Snagov”, dar care nu a putut fi listat pe Burs&#227, tocmai din cauza litigiilor aflate in desf&#227surare. Interesant de urm&#227rit care va fi soarta vampirului (sau a vampirilor) implicat in acest proiect care, la inceput, pornea la drum destul de voios, imb&#227rb&#227tat de lozinca mobilizatoare &#8222S&#227-l punem pe vampir s&#227 munceasc&#227″.

Scris de Florentin Radu

Casa Judetean&#227 de Asigur&#227ri de S&#227n&#227tate (CJAS) a primit solicit&#227ri de contractare din partea unor noi furnizori de servicii medicale din judet. Dan Stoica, purt&#227tor de cuvant al CJAS, ne-a declarat c&#227 este vorba de un laborator de analize medicale si mai multe cabinete stomatologice. Asta inseamn&#227, c&#227, de la 1 mai, asiguratii vor putea apela si la noii furnizori dac&#227 acestia vor indeplini conditiile pentru a primi finantare de la CJAS. Din p&#227cate, fondurile alocate pentru servicii medicale nu cresc proportional cu num&#227rul furnizorilor, ceea ce inseamn&#227 c&#227 acelasi buget va fi imp&#227rtit intre mai multe cabinete si laboratoare. Banii sunt insuficienti, asa c&#227, in fiecare lun&#227, fondurile pentru servicii stomatologice se epuizeaz&#227 dup&#227 primele zile, iar la laboratoarele de analize s-au ocupat deja listele de asteptare si pentru luna august.

Scris de Doina Mincu

Locatarii unui bloc din Bac&#227u asteapt&#227 de aproape 2 luni ca angajatii RAGC s&#227 fac&#227 o lucrare simpl&#227. Au s&#227pat si astupat santuri la comand&#227, ca intr-un banc prost. Li s-a cerut spag&#227, dar nici asa nu au rezolvat problema. Conducerea RAGC nu crede c&#227 salariatii s&#227i se preteaz&#227 la astfel de practici. In blocul 1 de pe strada 1 mai, din Bac&#227u, locatarii pl&#227tesc de ani de zile pierderi imense la apa rece.

Au verificat toate apartamentele locuite, tevile de la subsol, dar nu au descoperit cauza consumului exagerat indicat de apometrul de bransament. La inceputul lunii martie s-au hot&#227rat s&#227 cear&#227 avizul Regiei Autonome de Gospod&#227rie Comunal&#227 (RAGC) pentru bransament separat. Pe 10 martie au obtinut aprobarea. &#8222De atunci suntem dusi cu vorba, intr-o b&#227taie de joc pe care nu o intelegem, ne-a declarat Marius Goian, locatarul care s-a ocupat de realizarea lucr&#227rii. Intr-o zi a venit maistrul de zon&#227 cu un inginer si mi-au indicat s&#227 fac santul spre unul dintre c&#227minele in care vor realiza bransamentul. Am s&#227pat santul, dar a doua zi mi-au spus c&#227 trebuie s&#227 ne branseze la alt c&#227min. Acesta era in strad&#227 si trebuia spart asfaltul. Am solicitat avizul prim&#227riei. L-am primit, dar a expirat de cand m&#227 duc cu vorba cei de la RAGC. Acelasi maistru a zis c&#227 nu ne mai branseaz&#227 in strad&#227, ci la primul c&#227min. Am s&#227pat alt sant. I-am tinut pe vecini cu gr&#227mezi de p&#227mant sub geam mai bine de o lun&#227. Intr-o zi a venit cel care se prezenta drept inginer si mi-a spus c&#227 m&#227 cost&#227 100 de euro. Pentru c&#227 am acceptat cu prea mare usurint&#227, in ziua urm&#227toare a cerut 200 euro&#8221. Locatarul spune c&#227 a f&#227cut cerere la RAGC s&#227 opreasc&#227 apa pentru a se face sudura. A primit aprbarea, dar acum santul s&#227pat e prea mic. &#8222Dac&#227 tot au venit zi de zi oamenii de la RAGC si m-au pus la s&#227pat santuri aiurea si mi-au cerut euro, de ce nu au spus cum s&#227 fac santul? Isi bat de noi. Mi-au spus niste vecini c&#227 trebuie s&#227 te porti cu ei ca si cu oul, c&#227 dac&#227 ii superi nu mai vezi bransare&#8221.

Petrus R&#227dulescu, director executiv la RAGC, ne-a declarat c&#227 nu este str&#227in de acest caz, dar nu a putut identifica persoana care i-a cerut spag&#227 lui Marius Goian, intrucat abonatul nu i-a dezv&#227luit numele. Acesta nu a dorit s&#227-i lase f&#227r&#227 loc de munc&#227 pe salariatii RAGC, ci s&#227 rezolve problema mai repede.

&#8222Ii astept&#227m pe abonatii c&#227rora li se solicit&#227 bani sau &#171atentii&#187 de c&#227tre salariatii nostri s&#227 ni se adreseze cu date exacte, ne-a declarat directorul R&#227dulescu. Vom verifica sesiz&#227rile si vom lua m&#227suri. Nu este normal dac&#227 omul pl&#227teste tax&#227 de bransare, care este de 115 RON, s&#227 mai dea bani in plus. Numai dac&#227 bransarea se face in exteriorul c&#227minului clientul pl&#227teste lucrarea sau o face, cu avizul nostru, dar pe cont propriu. Am mai avut reclamatii contra unor salariati care ar fi cerut bani, dar f&#227r&#227 dovezi&#8221. Cel mai recent a fost cazul mai multor abonati din cartierul CFR la care s-au prezentat falsi angajati ai RAGC si le-au solicitat bani pentru anumite lucr&#227ri. Directorul R&#227dulescu ii sf&#227tuieste pe b&#227c&#227uani s&#227 solicite legitimatiile celor care le bat la us&#227 sau in poart&#227 in numele RAGC.

Scris de Doina Mincu

Vama Bacau si-a dublat in primul trimestru al acestui an tonajul marfurilor vamuite. Daca in primul trimestru al anului 2005 lucratorii vamali bacauani au vamuit cu putin peste 100.000 tone de marfa, primul trimestrul al acestui an i-a pus in situatia de a vamui peste 295.000 tone de marfuri. Din acest total peste 180.000 tone au fost importuri si peste 115.000 au fost exporturi. &#8222E cea mai mare crestere in ultimii sase ani. A mai fost o crestere spectaculoasa in primul trimestru al anului 2004. Atunci s-au vamuit aproximativ 193.000 tone de marfuri, insa nu se compara cu volumul inregistrat in acest an&#8221, a precizat Vasile Soiman directorul Vamii Bacau. In ciuda acestui lucru, automarfarele care s-au prezentat la vamuire in trimestrul I din 2006 au fost mai putine cu aproape 830 de camioane fata de aceeasi perioada din 2005. Numarul acestora nu a depasit 5.375 de automarfare fata de 6.200 in primul trimestru din 2005 cand, conform raportului de activitate al Biroului Vamal Bacau pe trimestrul I 2006, a fost si perioada cu cele mai multe camioane vamuite incepand din 2001 pana in prezent. Ceea ce a dus insa la dublarea volumului de marfuri vamuite a fost cresterea numarului de vagoane care au fost nevoite sa treaca la control prin Vama Bacau. Astfel, in trimestrul I 2006 s-au vamuit un numar de aproape 1730 de vagoane, fata de un numar de aproximativ 1180 in perioada similara din 2005, depasirea fiind de circa 545 de vagoane. Cele mai multe au fost destinate exportului, aproximativ 1565, in timp ce pentru import au fost vamuite doar 160 de vagoane. Cu toate ca volumul s-a dublat, nu acelasi lucru se poate spune si despre procesele verbale de contraventie. Raportarea facuta pentru primul trimestru arata ca s-au intocmit un numar de 12 procese verbale fata de trimestrul I 2005 cand s-au incheiat 17 procese verbale de constatare a unor contraventii. De asemenea s-au mai intocmit 14 adeverinte de retinere a bunurilor si un numar de 7 procese verbale de valorificare a bunurilor devenite proprietatea statului care au fost trimise deja la Directia Generala a Finantelor Publice Bacau.Scris de Claudiu Banea

Productia industriala totala a judetului Bacau a fost in scadere in luna februarie 2006. Comparativ cu aceeasi luna din 2005, aceasta a fost mai mica cu aproximativ 0,5 la suta, atat in serie bruta cat si in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Comparativ insa cu luna ianuarie 2006, luna februarie s-a dovedit a fi totusi mai productiva tinand cont de indicatorii raportati de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau. Astfel, productia industriala totala a crescut cu peste 19,5 la suta in serie bruta si cu aproape 27 la suta in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Cu toate ca luna februarie 2006 a mers mai slab in privinta productiei industriale, cumulat pe primele doua luni ale acestui an, aceasta a reusit sa inregistreze o crestere cu aproximativ 0,7 la suta fata de perioada similara din 2005. Specialistii de la DJS Bacau pun aceasta crestere pe seama plusurilor inregistrate in industria prelucratoare cu aproape 1,1 la suta, in industria energetica cu aproximativ 8 la suta, in timp ce industria bunurilor de uz curent a inregistrat cea mai mare crestere, depasind cu 35 la suta productia realizata in primele doua luni din 2005. Nu la fel de productive s-au aratat industria bunurilor de folosinta indelungata, care a inregistrat o scadere cu aproape 20 la suta in perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2006 fata de perioada similara din 2005, si industria bunurilor de capital care a resimtit o scadere cu aproximativ 10 la suta raportat la aceleasi perioade. Din punct de vedere al productiei fizice, luna februarie a fost una cu un impact negativ in comparatie cu aceeasi luna a anului precedent. Din 140 de produse analizate, doar 43 au inregistrat cresteri, doua s-au mentinut la acelasi nivel, in timp ce 95 de produse s-au aflat in scadere. Cumulat pe primele doua luni din 2006, situatia judetului Bacau se prezinta la fel de sumbra. Astfel, s-a reusit &#8222performanta&#8221 scaderii nivelului de productie pentru 100 grupe de produse in timp ce cresteri nu au inregistrat decat 40 de produse, comparativ cu perioada ianuarie – februarie 2005. Printre produsele care au inregistrat cresteri semnificative se numara tricotajele, hartia, carnea de porc taiata in abatoare, amoniacul de sinteza, in timp ce cauciucul sintetic, acidul sulfuric sau semiconservele de peste au inregistrat cele mai mari scaderi ale productiei fizice.Scris de Claudiu Banea

Banii promisi ca ajutoare sociale din partea Executivului pentru angajatii Carom nu au ajuns inca la destinatie. Cei 1,75 miliarde lei de la rezerva Ministerului Muncii au ramas in vistierie, in conditiile in care banii erau preconizati a fi impartiti cu ocazia sarbatorilor pascale. &#8222Nimeni nu a primit nici un leu inainte de sarbatori. Nu stiu nimic de acei bani, nu stiu de ce nu au ajuns sau cand vor ajunge. Pana acum nu avem o confirmare ca acesti bani vor fi dati intr-o anumita zi. Oamenii si-au petrecut sarbatorile asa cum au putut&#8221, a declarat Vasilica Udrea, liderul de sindicat de la Carom. Prefectul de Bacau, Gabriel Berca, sustine ca &#8222din punct de vedere al implicarii Prefecturii in situatia Carom s-a facut tot ce se putea face. Legea a fost aprobata de Guvern si urma sa fie publicata in Monitorul Oficial. Intreg procesul se deruleaza prin Consilul Judetean si nu se putea face acest lucru intr-un timp relativ scurt”. Mai mult decat atat, alaturi de cei 600 de angajati care au primit deja notificarile in vederea disponibilizarii vor mai intra in randul somerilor si ceilalti 900 inclusi in programul de concediere colectiva. &#8222Inainte de Paste am primit notificarile pentru ceilalti 900 de salariati care trebuie disponibilizati. Urmeaza sa stabilim ziua in care ne vom deplasa la Bucuresti pentru a discuta cu reprezentantii lichidatorului judiciar, cei ai Executivului si toti factorii implicati in problema de la Carom. Oricum vom urmari fiecare pas al lichidatorului pentru ca nu vrem ca societatea Carom sa fie vanduta unui grup de interese care sa o taie si sa o vanda la fier vechi. Am solicitat si prefectului sa fie foarte atent la ceea ce face domnul Marghescu pentru ca nu vrem sa avem parte de surprize neplacute. Am inteles ca deja se poarta discutii pentru cumpararea Carom, dar nu stim cine sunt cei interesati&#8221, a adaugat Vasilica Udrea.Scris de Ovidiu Drug

O delegatie de italieni a sosit ieri la Prefectura Bacau pentru a analiza posibilitatea de a investi in comuna Asau. Ei reprezinta Asociatia Sorisso, care, anul trecut, a adus module pentru sinistrati. Ei au reusit sa adune fonduri pentru construirea a 11 case pentru sinsitrati, dar doresc sa faca mai mult decat atat: o fabricuta de pelete (brichete) din rumegus, care sunt utilizate drept combustibil in loc de lemne de foc. Cei sase italieni s-au intalnit cu subprefectii judetului, Nicolae Olaru si Gheorghe Hura, cu Angela Bogea, vicepresedinte al Consiliului Judetean (CJ), si cu Stefan Potoroaca, primarul comunei Asau. &#8222Noi vom oferi terenul si vom asigura racordarea la energia electrica, iar ei vor aduce toate utilajele. Au pus si conditii: in primul rand vor fi angajati sinistratii care nu au loc de munca. Sorisso fiind o asociatie nonprofit, toate castigurile vor fi folosite pentru ajutoare umanitare&#8221. Dupa selectionarea si angajarea acestora, personalul va fi completat cu someri din Asau si comunele invecinate. &#8222Nu stiu

de ce fonduri dispun, a declarat Stefan Potoroaca. Vor intocmi un plan de afaceri si abia atunci vom putea discuta si aceste aspecte&#8221. Ieri, dupa discutia cu autoritatile judetului, italienii au plecat spre Asau, pentru a vedea care este calitatea rumegusului produs de gaterele din zona si locatiile posibile pentru fabrica de brichete.Scris de Silvia Patrascanu

Saptamana trecut, Guvernul a aprobat o rectificare de buget, dar se pare ca fondurile se vor duce mai ales spre judetele sinistrate. Pana va afla daca Bacaul va primi vreun leu, Consiliul Judetean (CJ) si-a rectificat propriul buget. La ultima sedinta, consilierii judeteni au primt trei solicitari de finantare a unor activitati si servicii. Astfel, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau a cerut 170.000.000 lei vechi pentru a acoperi salariile asistentilor maternali profesionisti. E vorba de extinderea retelei de asistenti maternali si de formarea unui nucleu de noi asistenti, specializati in ingrijirea copiilor cu varsta de 0-2 ani si a celor abuzati. Filarmonica &#8222Mihail Jora&#8221 a primit 100.000.000 lei vechi pentru spectacolul &#8222Noapte de lumina&#8221 si tot pentru aceasta actiune, CJ Bacau, care a fost partener, si-a alocat un miliard de lei. A treia solicitare a venit din partea Spitalului Judetean de Urgenta (SJU) care trebuie sa modernizeze sistemul de incalzire, vechi din 1975, si bucataria, care nu mai corespunde legislatiei actuale privind conditiile de igiena. Pentru montarea a doua cazane, SJU a cerut 4,11 miliarde lei, iar pentru bucatarie, 2,4 miliarde. Cele 6,5 miliarde vor fi luate din suma destinata obiectivului &#8222Modernizare bloc operator si dotari&#8221, prevazut in programul de investitii pentru 2006.Scris de Silvia Patrascanu

Cinci persoane au fost retinute pentru comert si consum de marihuana

Ca s&#227 ajung&#227 la trei traficanti de droguri, procurorii de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizat&#227 si Terorism si politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog au organizat dou&#227 &#8222capcane”. In prima actiune au fost retinuti doi consumatori si un intermediar, iar in a doua au c&#227zut si comerciantii de marihuana. Judec&#227torii au decis ca doar Gheorghe J. s&#227 fie arestat preventiv, fratele acestuia, Ionel J, precum si Stefan Marian C. urmand s&#227 fie cercetati in stare de libertate. Chiar dac&#227 nu au fost incarcerati, Stefan Ionut V. si Alexandru A. vor trebui s&#227 dea socoteal&#227 in fata legii pentru consum de droguri.

Ca s&#227 ajung&#227 la &#8222rechini”, procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizat&#227 si Terorism, impreun&#227 cu politistii de la Brigada de Combaterea Crimei Organizate si Antidrog Bac&#227u au pus ochii mai intai pe niste &#8222pestisori”. Stefan Ionut V., de 23 de ani si Alexandru A., de 22 de ani, toti din Onesti, se aflau de mai mult timp in colimator, oamenii legii avand informatii despre ei c&#227 sunt consumatori de droguri. Ins&#227 intentia procurorului era s&#227 ajung&#227, in primul rand, la persoanele care distribuie droguri si de aceea a avut r&#227bdare ca tinerii onesteni s&#227 fac&#227 un pas concret spre procurarea marihuanei. Acest lucru s-a intamplat s&#227pt&#227mana trecut&#227, cand Alexandru a avut o convorbire telefonic&#227 cu un individ poreclit &#8222P&#227r”, din Bac&#227u. Cei doi au stabilit o intalnire. Apoi, Alexandu si Stefan s-au urcat intr-o masin&#227 si au luat drumul Bac&#227ului. Intrevederea cu personajul misterios a avut loc in zona Partizanu. Dar P&#227r s-a dovedit a fi doar un intermediar, pentru c&#227, la randu-i, a f&#227cut un apel telefonic c&#227tre un anume &#8222Nicu”. Acesta a venit cu pliculetul cu &#8222iarb&#227″, pentru care a incasat 1.300.000 lei. Mai tarziu, politistii au aflat c&#227 in urma intemedierilor, P&#227r nu avea nici un beneficiu financiar. Pentru &#8222efortul” lui se alegea periodic cu cate o portie de marihuana. Dup&#227 ce onestenii au luat marfa s-au urcat in autovehicul si au f&#227cut cale intoars&#227. La Livezi au fost ins&#227 trasi pe dreapta de procurorul de la DIICOT si politistii de la BCCOA. La perchezitia corporal&#227, in buzunarul lui Alexandru A. s-au g&#227sit dou&#227 pungute cu fragmente vegetale. Marfa a fost cant&#227rit&#227 la o farmacie (1,9 grame), dup&#227 care a fost trimis&#227 spre analiz&#227 la laborator. Specialistii au stabilit c&#227 este vorba de marihuana, care intr&#227 in categoria drogurilor de risc.

Intermediarul a fost dispus s&#227 colaboreze cu politia

Dup&#227 rezolvarea problemei consumatorilor, oamenii legii si-au concentrat eforturile pentru depistarea celor dou&#227 personaje: P&#227r si Nicu. &#8222A fost nevoie de un efort extraordinar, de r&#227bdare si mult&#227 energie, pentru a afla identitatea unor persoane cunoscute doar dup&#227 porecle. S-a muncit ore in sir, noapte si zi, s&#227 afl&#227m cine este intermediarul si adev&#227ratul comerciant de droguri”, a precizat unul dintre politistii care s-a ocupat de caz. P&#227r a fost identificat in persoana lui Stefan Marian C., in varst&#227 de 24 de ani, din Bac&#227u. Speriat de ceea ce i se poate intampla, intermediarul s-a ar&#227tat dispus s&#227 colaboreze cu procurorul si politistii. Numai c&#227 nici P&#227r nu-l cunostea pe Nicu. Avea doar un num&#227r de telefon, la care suna ori de cate ori obtinea vreo comand&#227 de marihuana. De asemenea, mai stia c&#227 Nicu este sofer pe TIR la o societate comercial&#227 din Bac&#227u.

Trei traficanti si doi consumatori in fata instantei

S-a organizat un al doilea flagrant, de data aceasta oamenii legii intinzand plasa pentru prinderea adev&#227ratilor traficanti de droguri. P&#227r l-a sunat pe Nicu si a stabilit o intalnire. Pe lang&#227 instructiunile de rigoare privind comportamentul, intermediarul a mai primit de la procuror si bancnote marcate. Tranzactia urma s&#227 aib&#227 loc, dup&#227 miezul noptii, aproape de Vama Bac&#227u. La ora stabilit&#227, Stefan Marian C. era la locul de intalnire. Nicu si-a f&#227cut aparitia intr-un BMW, cu num&#227rul de inmatriculare BC-68-FUL. P&#227r a observat c&#227 partenerul lui de afaceri mai e cu cineva in masin&#227. Intermediarul a dat banii si a luat marihuana. Imediat ce s-a f&#227cut schimbul, si-au f&#227cut aparitia politistii si procurorul. Cand cei doi au v&#227zut oamenii legii au incercat s&#227 scape cu fuga. Numai c&#227, nu a fost noaptea lor cea mai norocoas&#227. Traficantii au fost imobilizati si condusi la politie. Aici s-a f&#227cut si identificarea lor. Nicu nu era altcineva decat Ionel J., in varst&#227 de 37 de ani, cunoscut cu antecedente penale mai ales pentru infractiuni cu violent&#227, iar insotitorul lui era fratele mai mic, Gheorghe J., de 28 de ani, condamnat recent cu suspendare pentru infractiunea de ultraj. In urma perchezitiei celor doi frati si a autoturismului lor s-au g&#227sit mai multe tiple cu marihuana (7 pungute), 1250 de euro, 1933 RON, cinci telefoane mobile (4 ale lui Nicu) cu sapte cartele si o baionet&#227. Lang&#227 frana de man&#227 a masinii, oamenii legii au descoperit si banii marcati, folositi in flagrant. Gheorghe si Ionel J. au fost retinuti 24 de ore, dup&#227 care au ajuns in fata instantei. A fost arestat pentru 29 de zile doar Gheorghe J., fratele lui si P&#227r fiind cercetati in stare de libertate pentru trafic de droguri de risc. Procurorii de la DIICOT au f&#227cut recurs la Curtea de Apel, care s-a judecat in prima zi de Paste. Dar si aceast&#227 instant&#227 a decis ca doar Ghorghe s&#227 r&#227man&#227 in arest. Pedeapsa prev&#227zut&#227 pentru trafic de droguri de risc este cuprins&#227 intre 3 si 15 ani.Pentru consum de droguri de risc sunt cercetati in stare de libertate si Alexandru A. si Stefan Ionut V., pedeapsa pentru aceast&#227 infractiune fiind cuprins&#227 intre 2 si 5 ani.

Scris de Lili Adochitei