Locuitorii comunei Blagesti au fost ravasiti de-o noua crima. Puscalau Cezar, an varsta de 54 de ani, pensionar, fost croitor, a fost gasit mort, ieri dimineata, antr-o margine de drum, de catre cetatenii care-si duceau vitele catre islaz. Acesta era divortat, are un copil, si locuia, de mai mult timp, an satul Ciubota, la mama sa. Gura- satului zicea, si ieri dupa-pranz, ca n-ar fi exclus ca Puscalau Cezar sa fi fost ucis de catre niste rivali amorosi. Mai multe voci ne-au soptit ca an noaptea de sambata si duminica, an locuinta aproape nonagenarei V.V. au avut loc dispute bahice pigmentate si cu lovituri de topor. Zburdand, fanteziile rurale brodeau pe ideea ca Puscalau, lovit, a fost chiar si spalat de sange, dupa care, cu putine puteri, a apucat sa plece din curtea acelei gospodarii. Sesizati la prima ora, politistii au ampanzit satul, an cautare de informatii. N-au fost ocolite barurile, cunoscut fiind faptul ca ucisul era un consumator patimas de alcool. Cand au sosit politistii, aproape nonagenara nu mai era de gasit acasa. A fost depistata an jurul amiezii. Dupa pranz, intrarea la poarta casei acesteia era strajuita de niste peroane despre care am banuit ca erau politisti. Una dintre acestea ( despre care nu credem ca a auzit despre separarea puterilor an stat), desi noi am dorit sa -i prezentam o legitimatie dar nu ne-a fost oferit un gest reciproc, ne-a tinut o lectie putin strigata despre tainele cercetarii an acest caz, cu toate ca n-aveam de gand si nici n-am tulburat linistea anchetei. La ora 15,05, de la Politia Blagesti ni s-a raspuns sec, dar civilizat: „Nu va putem oferi date despre eveniment”. Cercetarile, firesc, sunt an derulare. O echipa complexa de cercetare, sosita de la Bacau, asi facea, si ieri seara, treaba. Reamintim ca, acum o luna, an Tardeni-Blagesti a mai fost descoperita o crima. an urma cu vreo sase ani, chiar an Blagesti, a fost ucis Pletosu Aurel, casier CAR. Nici pana azi nu a fost gasit criminalul, desi anchetatorii, foarte zelosi si atunci, dadeau a antelege ca ancheta este pe drumul cel bun. Acum v-am prezentat, an cazul acestei noi crime, varianta „gura-satului”. Speram ca anchetatorii sa depaseasca „complexul Pletosu” si sa-l gaseasca pe criminal. Daca acesta (acestia?) exista. Scris de Ion Fercu
Scandal si sange la Asociatia 112
@ Presedintele si vicele ii dau in judecata pe proprietari
Adunare generala extraordinara la Asociatia de proprietari 112. La doua luni de la adunarea generala, locatarii au fost convocati din nou de un comitet de initiativa hotarat sa scoata la iveala neregulile conducerii. Acelasi comitet a solicitat un control din partea Primariei Bacau, sesizand: sume mari luate in calcul si impartite inegal cheltuieli de judecata in urma unui proces intentat nejustificat si repartizate proprietarilor contorizare fara acordul CET, pe banii locatarilor modificari in procesul-verbal de adunare generala, astfel incat salariile brute au devenit nete pentru un gigacalorimetru furat platesc locatarii asociatia este o afacere de familie: administratorul si presedintele sunt frati nu s-au recuperat sumele delapidate de doi fosti administratori vicepresedintele este brutal cu locatarii. Desi controlul s-a incheiat, reprezentantul primariei a raspuns laconic intrebarilor. Vicepresedintele Costica Pascu si-a facut aparitia cu nasul pansat si cu o camasa murdara de sange in sacosa, acuzand ca a fost agresat de doi membri ai grupului de initiativa. Unul dintre acestia l-a acuzat pe vicepresedinte ca i-a murdarit masina cu excremente si a adus-o ca proba. Vicele a mai fost acuzat ca i-a alergat pe strada pe doi dintre contestatarii sai pe cand acestia convocau oamenii la sedinta.
Cel mai fierbinte subiect din asociatie este contorizarea scarilor de bloc. Proprietarii i-au reprosat presedintelui Ionel Apetrei ca a montat gigacalorimetrele fara acordul CET si, mai ales, prin firma sa. „Cum a fost posibil sa se incheie un contract intre asociatie si firma dumneavoastra. La prestator a semnat presedintele nostru, iar la beneficiar au semnat vicepresedintele si administratorul, sora presedintelui. Ati dat cu dreapta si ati luat cu stanga. Pe cine ati reprezentat?” Proprietarii au reprosat conducerii greseli la calculul intretinerii, cheltuieli angajate fara acordul proprietarilor, contorizare realizata fara acceptul lor. Ei i-au acuzat pe Apetrei si Pascu de incalcarea legii intrucat au achitat gigacalorimetrele si lucrarea efectuata de firma presedintelui din sumele incasate de la proprietari pentru utilitati. „Acum avem datorii de peste 3 miliarde la CET, din care 1,8 miliarde a costat contorizarea. Aflam ca nici nu mai platiti la CET, ci puneti banii in banca si va judecati cu furnizorul. Daca pierdeti, tot noi suportam cheltuielile de judecata. Trebuia sa dati banii la furnizor”, au strigat aproape in cor proprietarii. In toiul sedintei, presedintele si vicepresedintele au parasit sala amenintandu-i pe proprietari cu tribunalul. Proprietarii au ales un nou comitet executiv, un nou presedinte si o comisie de cenzori. Ionel Apetrei si Costica Pascu au asteptat afara finalul sedintei si, dupa ce au declarat ilegala adunarea extraordinara, au anuntat ca vor da in judecata comitetul de initiativa.Scris de Doina Mincu
Caravana DESTEPTAREA in Cartierul NORD/”Avem nevoie de o piata”
Este unul din cartierele tinere ale Bacãului. Se intinde din Mioritei panã la Digul Barnat. Blocuri si case, spatii verzi, scoli si parcuri. In ultimii ani, Cartierul Nord „s-a mai asezat”, dupã cum ne mãrturisea un locuitor de pe strada Lunei. Dincolo de aparente, in „inima” cartierului nu toate merg cum si-ar dori locuitorii. Acestea sunt si motivele pentru care redactorii Trustului Media DESTEPAREA si-au mutat pentru o zi redactia pe strãzile din NORD, stabilindu-si „cartierul general” la Scoala „Mihail Sadoveanu”. Sambãtã, redactori, foto-reporteri, cameramani au luat la pas aproape fiecare stradã, au discutat cu oamenii, au retinut pe peliculã cele mai importante probleme ridicate.
Si nu sunt putine. A fost o experientã interesantã, de aceea vom continua intalnirile cu cititorii si in alte zone ale municipiului Bacãu, in alte orase si comune ale judetului.
Ora 10. Vin primii locuitori din cartier. Fiecare este luat in primire de cate un redactor. Sunt probleme de interes general, dar si de ordin particular. O parte din subiecte necesitã o documentare amplã, de aceea astãzi sunt doar enuntate, urmand ca in editiile urmãtoare sã publicãm rãspunsurile la intrebãrile si necazurile lor.
Ora 11. Se formeazã echipe mixte si mergem in cartier sã stãm de vorbã cu oamenii. Surprize si destule reclamatii.
Ora 12. Urmeazã o scurtã sedintã de redactie. Conducerea scolii „Mihail Sadoveanu” ne invitã la o cafea. Aici se desfãsura o Sesiune Nationalã, la care participau sute de cadre didactice. Tema principalã a fost „Al treilea mileniu crestin”.
Ora 13. Ne deplasãm la Cimitirul Lazaret. De foarte multi ani nu s-a reusit imprejmuirea acestui loc sacru. Este si acum un loc unde parcheazã masini, pasc animale si este tranzitat de locuitori cu diferite treburi prin zonã. Doar biserica si monumentul ne spun cã ar trebui sã avem grijã de mostenirile culturale si istorice ale unei localitãti.
„Un milion de probleme”. Reprezentantii mai multor grupuri de locatari, in special persoane varstnice, ne-au expus, ore in sir, o importantã listã de nemultumiri. Bãnci si mãsute pentru pensionari, piatã in cartier, iluminatul public, inmultirea hotilor si furturilor din buzunare in statii si in mijloacele de transport in comun, calitatea precarã a unor strãzi, precum si starea deplorabilã a trotuarelor.
Cartierul are nevoie de o micã piatã
In urmã cu cativa ani, locuitorii din zona Nord isi puteau achizitiona linistiti zarzavaturile si ce mai aveau nevoie de la o micã piatã, amplasatã chiar in mijlocul cartierului. Cu timpul, insã, locul pietei a fost luat de un pasaj si de o parcare, iar cel mai apropiat loc de unde locatarii pot cumpãra verdeatã, lapte si alte produse necesare a rãmas Piata „Bucium”, din cartierul Miorita. Costicã Breahnã, un cetãtean aflat la varsta pensiei, spune cã „ne este foarte greu sã mergem panã pe „Mioritei” pentru cateva fire de pãtrunjel. Inainte aveam piatã aici si era tare bine. Nu am inteles nici in ziua de astãzi de ce a fost desfiintatã. Acum vorbesc in numele mai multor cetãteni din acest cartier si vã spun cã ne dorim sã avem dn nou o piatã aici. Ea se impune. Nu cred cã ar fi foarte dificilã amenajarea unor tarabe, mai ales in conditiile in care comerciantii tot isi vand produsele. Ii puteti vedea si dumneavoastrã, cum vand marfa pe trotuare”, a mai spus Breahnã, care a adãugat cã infiintarea unei astfel de piete se impune, „atat pentru comercianti, cat si pentru noi, locatarii”. De altfel, tot ei ne-au spus cã amenajarea pietei a fost aprobatã in Consiliul Local, insã investitia a fost amanatã din motive pe care doar administratia localã le stie.
Pensionarii se tem sã mai meargã cu autobuzul
O altã problemã, de aceastã datã, cu caracter general, este cea a hotilor de buzunare din mijloacele de transport in comun. „Suntem foarte nemultumiti de faptul cã organele de ordine nu isi fac datoria asa cum ar trebui. Mai ales in mijloacele de transport in comun. Am ajuns sã ne fie fricã sã mai mergem cu autobuzul. Hotii de buzunare s-au inmultit. Ei actioneazã in grupuri de cate 5-6 indivizi si oamenii se tem sã ii reclame. Dacã Politia Primãriei nu inteteste paza, o sã ajungem sã ne deplasãm pe jos de frica hotilor”, a declarat un cetãtean prezent la intalnirea cu redactorii Trustului.
Gunoaiele si cainii vagabonzi incã starnesc nemultumiri
Desi numãrul cainilor vagabonzi
s-a redus simtitor si gunoaiele nu mai constituie decat sporadic probleme majore, cetãtenii din zona de nord a Bacãului spun cã ar fi loc si de mai bine. „Personal, nu am nimic cu primarul Romeo Stavarache. Insã el, ca succesor al lui Dumitru Sechelariu, ar trebui sã continue politica de oras european instituitã in timpul fostei administratii. Insã nu cred cã vom mai avea vreodatã un oras curat. Este nenorocire cu gunoaiele. Inainte veneau si la miezul noptii si ridicau gunoiul. Este foarte multã mizerie intre blocuri. Si cand bate vantul, imprãstie hartiile peste tot”, a mai precizat Costicã Breahnã, care a subliniat si faptul cã iluminatul stradal lasã de dorit. Becurile ori sunt prea slabe, ori nu sunt deloc. Ar trebui sã ilumineze cartierul Nord asa cum au fãcut pe Mioritei”.
De altfel, imaginile noastre sunt sugestive. In spatele magazinelor de la capãtul liniei 22 este o mizerie cruntã. Am semnalat de mai multe ori acest aspect. In acel spatiu ar putea fi amenajatã Piata de care
ne-au vorbit locuitorii cartierului. Tot in acea zonã s-ar putea construi pentru pensionari un loc al lor, unde sã joace o tablã sau o partidã de sah, asa cum sunt amenajate in Parcul Central. „Si noi plãtim impozite,
si noi suntem cetãteni ai municipiului. Am impresia cã administratia ne
trateazã ca oameni de o categorie inferioarã, din moment ce nimic din ce noi am propus nu s-a fãcut”, sunt cuvintele unui domn in varstã.
Viata de la capãtul lui 󈯎″
Aici este inima cartierului. O scoalã modernã, o grãdinitã, un loc de joacã pentru copii. Trecem de mai multe ori prin zonã. In statia de autobuz trotuarele sunt distruse sau nici nu existã. Bãlti imense, obstacole la tot pasul. De altfel, in cartier, problema trotuarelor este una generalã. S-a asfaltat o stradã, insã trotuarele nu au mai incãput in sumã. Se poate vedea cel mai bine pe strãzile Lunei si Traian Vuia. Din octombrie anul trecut s-au asfaltat strãzile, insã trotuarele au rãmas fãrã stratul de protectie. „Ne-au spus constructorii cã lucrarea a fost finalizatã, fisele contabile inchise si…gata. Asa vor rãmane. Poate le spuneti dumneavoastrã cã au uitat de executat o lucrare”, ne spune un locatar de pe str. Lunei.
In Pãrculetul amenajat de fosta administratie gardurile de imprejmuire au fost distruse, insã cel mai grav aspect, pe care ni l-au prezentat pãrintii copiilor aflati in pãrculet se referã la faptul cã nisipul din jurul mobilierului a dispãrut, existand pericolul accidentãrii copiilor.
Spatiile verzi sunt masacrate de automobile
Cetãtenii care au dorit sã vorbeascã cu noi ne-au spus de la inceput cã nu toate problemele sunt „bombe” de presã. „Eu sunt foarte nemultumit de faptul cã masinile au inceput sã ne ocupe aproape toate spatiile verzi. Peste tot, acolo unde alti oameni au plantat un pom, au pus gazon, vin tot felul de nesimtiti si isi fac parcãri. Intrã cu Mercedesul panã sub geam. Am spus la Asociatia de locatari, am reclamat la toate politiile. Nimic. Poate dacã scrieti dumneavoastrã, gãseste Primãria o modalitate de ne lãsa sã ne bucurãm de putinul spatiu verde pe care tot noi l-am amenajat”, ne declarã Ioan Chivu, de pe Prelungirea Bradului.
Scris de Gheorghe Bãltãtescu – coordonator Florentin Radu, Claudiu Banea, Rãzvan Sendrea, Ramona Ionescu Foto
Caravana DESTEPTAREA in Cartierul NORD/Cetatenii reclama incalcarea dreptului la proprietate
O altã problemã cu care se confruntã cetãtenii din Cartierul Nord este cea referitoare la obligativitatea plãtii agentului termic de cãtre proprietarii ce detin centrale de apartamanet. Ei reclamã furiosi faptul cã prin aceastã hotãrare, datã de CET Bacãu, li se incalcã dreptul la proprietate. „Dacã noi ne-am izolat tevile de cãdurã care trec prin casã pentru ce ne pun acum sã mai plãtim? Eu tin acea teavã prin casã pentru a putea vecinii mei sã beneficieze de cãldurã. Sunt proprietar pe apartament si nu mi se pare corect
sã-mi intre cineva in casã fãrã acordul meu. Eu cred cã se incalcã constitutia prin aceastã hotãrare. Nu existã nicio lege care sã ne oblige sã ne izolãm tevile si, cu atat mai mult, nu existã o lege care sã mã oblige sã plãtesc cãldura in conditiile in care mi-am si izolat tevile”, a declarat supãrat Teodor Rãdut, unul din locatarii Cartierului Nord veniti sambãtã dimineatã la caravana „Un milion de probleme”, organizatã de Trustul Media DESTEPTAREA. Calculele fãcute de cetãteni cu privire la costurile debransãrii depãsesc 1,5 milioane de lei vechi. In urma introducerii obligativitãtii de a plãti cãldura, chiar dacã acestia si-au izolat tevile respective, au constatat cã vor fi pusi in situatia de a mai scoate aproape 600.000 lei vechi din buzunare. „Este inadmisibil acest lucru. Dacã vin cu hotãrari din acestea aberante noi o sã tãiem tevile respective si sã ne lase in pace”, a rãbufnit supãrat Teodor Rãdut.
Abonamentul la energie electricã, motiv de nemultumire
Nemultumirile bãcãuanilor din Cartierul Nord sunt indreptate si inspre abonamentul privind plata energiei electrice. Acestia sustin cã sunt foarte multi cetãteni din cartier care sunt plecati la muncã in strãinãtate, si-au incuiat apartamentele si nu mai vin pe acasã decat cel mult o datã pe an. „Inainte plãteam factura la energie electricã in functie de cat consumam. Acum consumãm, nu consumãm, suntem nevoiti sã plãtim un abonament. Sunt multe apartamente in cartierul nostru, chiar vecini pe scarã la noi, in care nu locuieste nimeni. Sunt plecati la muncã in strãinãtate si totusi sunt pusi sã plãteascã. Am dori sã stim si noi ce criterii au stat la baza adoptãrii unui astfel de abonament?”, se intreabã Costicã Breahnã unul din cetãtenii nemultumiti de decizia celor de la E-ON.
Cele douã cazuri vor fi redate mai pe larg in ziarul nostru in cursul acestei sãptãmani.
Scris de Gheorghe Bãltãtescu – coordonator Florentin Radu, Claudiu Banea, Rãzvan Sendrea, Ramona Ionescu Foto
Politia a intrat pe fir in cazul veterinarului din Magiresti
Cazul comerciantilor de pui de la Mãgiresti (intre care se aflã si fiul medicului veterinar din comunã) a intrat in atentia politiei. „S-a fãcut un dosar in acest sens si vom urmãri modul in care s-au cumpãrat si s-au vandut puii. Vom vedea si dacã medicul veterinar are vreo legãturã cu acest caz”, a precizat comisarul sef Stefan Alexa, inspectorul sef al Inspectoratului de Politie al Judetului Bacãu. Si prefectul spune cã va avea o discutie cu sefii de la Directia Sanitar Veterinarã si Siguranta Alimentelor pentru a afla ce s-a intamplat la Mãgiresti. „Voi discuta situatia asta in Comitetul pentru Situatii de Urgentã care se va tine maine (luni, n.a.), a precizat Gabriel Berca. Dacã lucrurile se confirmã se vor lua mãsurile de rigoare cu toti cei vinovati”. Reamintim cã Gheorghe Gabor (fiul medicului veterinar Lucia Agafitei) impreunã cu Gheorghe Cernat, Ionut Silisteanu si Costel Muntenasu, toti din Mãgiresti, au cumpãrat pui bolnavi de la Drakon – Codlea si i-a vandut in toatã comuna si in localitãtile limitrofe acesteia. Desi stia cã fiul ei nu are certificat sanitar veterinar si autorizatie sanitar veterinarã de comercializare a orãtãniilor, medicul veterinar Lucia Agafitei nu a luat nici o mãsurã. „Puii aveau un certificat si un bilet de proprietate de la o firmã din Brasov. Bãiatul nu a stiut cã mai trebuie sã continã acest certificat si bilet de proprietate. ….Puii erau veniti, actele erau….Nu puteam sã mã duc cu puii inapoi!”, este celebra replicã datã de veterinarul din Mãgiresti. Scris de Lili Adochitei
Patru ore, ziaristii bacauani s-au chinuit sa dea lovitura/Monstrul de la Bibiresti nu a fost prins
Ziaristii au avut noroc de vreme bunã, la cea de a doua editie a cupei presei la pescuit. Desi nu s-au prins decat pesti de o jumãtate de palmã, trei echipe au reusit sã se detaseze de ceilalti 16 contracandidati. Castigãtorii au primit premii consistente, in timp ce restul participantilor s-a multumit cu mititei si carnãciori la grãtar. Soare, apã linistitã, verdeatã din belsug si peste. Ce poate sã isi doreascã mai mult gazetarii pescari?! Startul concursului s-a dat la ora 8.30, iar jurnalistii s-au grãbit sã-si ocupe locurile in standurile amenajate. Apoi a urmat partea cea mai interesantã: etalarea unditelor si lansetelor. Toti pescarii profesionsti sau de ocazie au inceput sã scoatã tehnica de luptã impotriva „monstrilor” din lacul de la Bibiresti. Viermisori, rame, mãmãligã cu canepã, momealã profesionistã, doar- doar pestii se vor lãcomi si se vor agãta in carligul ascutit. Numai cã, cei mai flãmanzi „monstri” s-au dovedit a fi niste cãrãsei nu mai mari de o jumãtate de palmã. Pescarii profesionisti insã nici nu s-au uitat la acest pesti umilitor de mici. Cu lansetele, ei tot au incercat sã momeascã exemplarele mari, demne de persoanele cu experientã in ale pescuitului. „Nu pot sã cred cã se agatã in carlig doar pesti din ãstia mici, se plange colegului de echipã Victor Munteanu (Viata Bãcãuanã). Trebuie sã tragã si pestele mare. Nu mã las, panã nu prind ceva mai de soi”. Ziaristul s-a chinuit timp de douã ore sã tragã la mal un exemplar mãcar de un kilogram, dacã nu si mai mult. Insã, nimic nu a putut convinge crapul sã inghitã momeala. Dezamãgit de capturi s-a arãtat si viceprimarul Constantin Scripãt (Mesagerul). „Domnule, parcã sunt trasi la tiplã pestii ãstia, spune plin de ofticã Scripãt. Nici unul mai mare”. Ceilalti pescari insã nu s-au plans foarte tare. Ei s-au multumit si cu carasii minusculi. Ba chiar s-au strãduit sã scoatã din apã cat mai multi, pentru proba cantarului. Insã si pestisorii „vanati” au avut preferinte. Ei nu s-au lãsat ademeniti de momeala multor undite, spre disperarea concurentilor. Dupã primele douã ore de pescuit, clasamentul deja s-a schitat: Ziarul de Bacãu (5, 450 kilograme), Monitorul de Bacãu (5,400 kilograme) si Desteptarea (5,000 kilograme).
Premii pentru castigãtori, mititei pentru participanti
In runda a doua, standurile de pescuit s-au tras din nou la sorti. Au existat unele comentarii, insã regulamentul a fost stabilit de la inceput si s-a respectat. Jurnalistii care au avut mai putin noroc au sperat cã vor prinde unul din locurile populate de cãrãsei. Ceilalti au incercat sã mentinã ritmul, pentru a-si ajunge si chiar depãsi contracandidatii. Chiar si pescarii profesionisti au renuntat la capturile mari si s-au pus pe prins pestii de o palmã. Insã clasamentul final nu a mai putut fi influentat. Prima pozitie a fost ocupatã de Ziarul de Bacãu, echipa formatã din Florin Crãciun si Daniel Moldovanu reusind sã prindã 14 kilograme de peste. Pe locul secund s-a clasat echipa Monitorului de Bacãu (Florin Cretu si Dan Muraru) cu 11 kilograme de peste. Locul III a revenit echipei de la Desteptarea (Nelu Biscã si Lili Adochitei) cu 10 kilograme de peste. Toate echipele castigãtoare au primit cupe, diplome si premii consistente (undite si articole de imbrãcãminte). Nici ceilalti participanti nu au rãmas cu un gust amar. Majoritatea au primit diplome. Ziua s-a incheiat la fel de relaxant, cu un pahar de vin, mititei si carnãciori la grãtar. „Organizarea celei de a doua editii a cupei presei la pescuit de la Bibiresti nu ar fi fost posibilã fãrã sprijinul unor persoane de nãdejde: Vasile Pãun, patronul firmei Willy Impex, Gelu Cociorvã, administratorul firmei Moldo Top Fishing si Florin Lozincã administratorul firmei Pescarul roman”, a precizat ziaristul Nelu Biscã, unul dintre organizatorii concursului.Scris de Lili Adochitei
Leonard Rosu si-a dat demisia
Directorul Spitalului Judetean de Urgenta Bacau, doctorul Leonard Rosu, si-a dat demisia. El a declarat ca a renuntat la postul de director, in primul rand datorita proastei finantari a sistemului sanitar si a neimplicarii Primariei Bacau. Interimatul va fi asigurat de economistul Teofil Rosu, care a detinut pana in prezent functia de director administrativ. Si Consiliul de Administratie va fi dizolvat, acesta urmand a fi inlocuit cu un comitet director, care va functiona tot cu statut de interimat.
Medicul Leonard Rosu si-a anuntat ieri demisia din functia de director al Spitalului Judetean de Urgenta Bacau. Anuntata in urma cu ceva vreme demisia a devenit de ieri realitate. Acest lucru a fost oficializat in cadrul raportului de garda pe spital, tinut cu sefii de sectii, atat medici cat si asistente. Anuntul privind demisia directorului Rosu a fost facut de presedintele consiliului de administratie al spitalului, consilierul judetean Gheorghe Huluta. Acesta, vizibil emotionat a spus scurt: „Consiliul de administratie a primit cererea de demisie din partea directorului Rosu. Vom analiza acest lucru, astazi, dar va pot spune ca ea va fi aprobata. Regret ca s-a ajuns aici, dar asta este.” A urmat la cuvant, medicul Leonard Rosu, care a multumit celor prezenti pentru colaborarea pe care a avut-o de-a lungul celor cinci ani cat s-a aflat in fotoliul de director. „Vreau sa mentionez aici excelenta colaborarea avuta cu medicul Cornelia Cojocaru, pentru momentele in care a fost alaturi de spitalul nostru. Pot spune cu mana pe inima ca un ochi imi rade, iar altul plange. Am renuntat la postul de director, in primul rand datorita proastei finantari a sistemului sanitar si a neimplicarii Primariei Bacau in sprijinirea ridicarii calitatii actului medical din spital. In alte orase resedinta de judet s-a putut, nu si la Bacau. A fost o dovada clara de rea-vointa. Poate cu noul director, primarul isi va gasi timp sa stea de vorba si va gasi caile de colaborare”, a tinut sa precizeze medicul Leonard Rosu. „Totdeauna cand cineva pleaca, unii se bucura, altii se intristeaza. Eu pot sa va spun ca ma bucur pentru medicul Rosu. In conditiile actuale de finantare, pentru el ca om este o mare usurare. Numai un vrajitor poate face ca un spital cum este cel bacauan sa existe si sa se dezvolte. Sper din tot sufletul sa apara unul”, a incheiat Cornelia Cojocaru. La randul lor, medicii Dan Chelariu si Vasile Palade au apreciat demnitatea directorului lor de a-si inainta demisia. „Sistemul sanitar romanesc trece in aceste momente prin mari furtuni. Corabia condusa de doctorul Rosu a reusit sa stabata aceste ape involburate fara a se scufunda. Este un mare merit. Apreciez verticalitatea colegului nostru si sunt de parere ca este un bun exemplu pentru toti ceilalti. Am spus-o ori de cate ori am avut ocazia, medicina nu ar trebui sa aiba culoare politica”, a declarat medicul chirurg Vasile Palade. In finalul sedintei, doctorul Rosu a oferit cate o garoafa… rosie, tuturor doamnelor prezente, ca semn al respectului fata de echipa cu care a lucrat. Intrunit in jurul orei 12, consiliul de administratie al Spitalului Judetean de Urgenta a aprobat in unanimitate cererea de demisie a directorului Leonard Rosu si a numit ca director interimar pe economistul Teofil Rosu, care a detinut pana in prezent functia de director administrativ. Urmeaza ca in perioada urmatoare sa apara normele metodologice de organizare a concursului pentru ocuparea functiei de director general. Dupa toate probalilitatile acest interimat poate dura intre trei si sase luni. Urmeaza ca in cel mai scurt timp si actualul consiliu de administratie sa se dizolve, acesta urmand a fi inlocuit cu un comitet director, care va functiona tot cu statut de interimat.
Scris de Cristi Aioanei
Judo \ Tatami la Sala Orizont
Deoarece la Sala de Atletism este un targ expozitional, iar la Sala Sporturilor se desfasoara CN Universitare de Volei Feminin, judo-ul a fost „impins” la Sala Orizont, o locatie pe care o are in premiera. „Nu are importanta. Cine e valoros, e valoros oriunde. Hic Rhodos, hic salta!”, ne-a reamintit o straveche fabula a lui Esop prof. Constantin Manole, unul dintre antrenorii de la Palatul Copiilor si SCM Bacau. Dintre cei 14 sportivi ai sai si ai prof. Aurel Chelariu care si-au castigat la Onesti dreptul de a participa la Faza Zonala a CN Under 15, au mai ramas 11. Din diverse motive, trei nu vor mai pasi pe tatami la Sala Orizont. Este vorba despre Georgiana Popa (cat. 63 kg), Sorina Marcus (cat. 48 kg) si Catalin Lajos (cat. 46 kg). Printre cei 200 de sportivi care vor incerca promovarea la TF vor fi Laura Moisa (cat. 40 kg), Livia Brasoveanu (cat. 44 kg), Larisa Contiu (cat. 57 kg), Ancuta Radu (cat. 63 kg), Marius Savin (cat. 55 kg), Andrei Burchi (cat. 60 kg), Rares Rotaru (cat. +66 kg), Sergiu Nastase (cat. 38 kg), Dragos Gheorghe (cat. 42 kg), Iulian Parcau (cat. 50 kg) si Claudiu Stanciu (cat. 66 kg).Scris de Peter Kelmann
Tenis, Romania 3 Futures \ Favoritii sunt in carti
Ziua a 3-a a turneului profesionst de tenis de la Bacau a fost una lipsita de suprize majore. Doar Adrian Cruciat (fav. nr. 3) si Alexandre Sidorenko (nr. 8) au parasit intrecerea. In rest au fost rezultate asteptate. Putin a lipsit insa ca favoritul numarul unu, Gabriel Moraru sa piarda in turul II la juniorul Petru Luncanu, cel care-l eliminase in mansa intai pe bacauanul Lucian Ciuntea. In finala de la dublu se vor intalni favoritii 2 (Ionita / Barbu cu perechea romano-ceheasca, Craciun / Karol).
Rezultate simplu, turul II: Gabriel Moraru – Petru Luncanu 4/6, 6/4, 7/5 Timo Nieminen (Finlanda) – Yassine Ismbarek (Maroc) 6/1, 6/1 Victor Stanica – Adrian Cruciat 7/5, 6/3 Victor Ionita – Teodor Bolanu 6/1, 6/4 Jeroen Masson (Belgia) – Alexandru Lazar 6/1, 6/2 Teodor Craciun – Marius Zay 7/5, 4/6, 6/2 Florin Mergea – Vlad Marinescu 6/2, 6/3.
Rezultate dublu sferturi: Barbu / Mergea – Dani / Saber 6/4, 7/5 Craciun / Karol – Masson / Sidorenko 6/4, 6/1 Cruciat / Gavrila – Bolanu / Nicau 6/4, 6/4 IOnita / Moraru – Stanica / Zay 6/4, 6/2.
Rezultate dublu semifinale: Craciun / Karol – Mergea / Barbu 6/4, 4/6, 6/2 Ionita / Moraru – Cruciat / Gavrila 6/4, 6/0.
Scris de Cristi Sava
Atletism, GP Aruncari Lungi \ Melinte, Grasu si Perie – marile vedete
Grand Prix-ul Romaniei de Aruncari Lungi reuneste astazi la Onesti, pe Stadionul CSM, nu mai putin de 64 sportivi din tara, cei mai buni in probele de sulita, disc, greutate si ciocan. Medaliatii vor fi premiati, inclusiv cu bani, de organizatori: Federatia Romjjna de Atletism, Directia Judeteana de Sport Bacau si Consiliul Local Onesti. Foarte important este si sprijinul acordat competitiei de CSM si CSS Onesti. Alaturi de probele traditionalei competitii se va mai desfasura un cros, actiune care s-a desfasurat, de fapt, la toate editiile GP-ului, pe acelasi traseu, din centrul municipiului la Stadionul CSM. Startul se va da la ora 14.00.
Punctul de interes maxim al GP-ului va fi participarea Mihaelei Melinte, fosta detinatoare a recordului mondial la aruncarea ciocanului, care a cjjstigat toate editiile la care a avut dreptul sa participe. Asadar, exceptie au facut anii 2000 si 2001, cjjnd bacauanca a fost pe nedrept suspendata pentru dopaj de Federatia Internationala de Atletism. Mihaela va avea o puternica adversara in Bianca Perie, colega sa de la SCM Bacau, campioana mondiala de junioare in 2005. Pe lista aruncatoarelor de ciocan se mai afla Georgiana Artenie, Oana Baran si Cristina Gosman.
O alta mare vedeta a galei va fi discobola Nicoleta Grasu. Ea a revenit in forta pe stadioane, dupa ce a nascut in 2003, reusind sa se califice pentru JO de la Atena. Vjjrsta isi spune cuvjjntul si in privinta sa, astfel ca Nicoleta va face destul de greu fata noului val, mai ales craiovencelor si nemtencelor (Ileana Brjjndusoiu, Alina Roman, Ionela Vartolomei, Hudema Bercea), dar si bacauancei Laura Diaconu.
Program GP Aruncari Lungi:10.30 – sulita (f) 11.30 – ciocan (m) si greutate 14.00 – cros (f) 15.00 – sulita (m) 16.00 – disc (f) 16.45 – ciocan (f) 17.30 – disc (m) 18.15 – greutate (m).
Scris de Peter Kelmann
Amputare de paturi in spitale/Femeile din Comanesti si BuhusI vor naste prin vecini
In judetul Bacãu, numãrul de paturi la mia de locuitori este de 4,21, sub media pe tarã. Cu toate acestea, din spitalele publice vor dispãrea 70 de paturi. Cele mai afectate sunt sectiile de obstetricã-ginecologie. Douã orase rãman fãrã maternitãti: Comãnesti si Buhusi.
De la ultima intalnire cu ministrul Sãnãtãtii, directorul Directiei de Sãnãtate Publicã s-a intors cu vesti: 70 de paturi din spitalele bãcãuane dispar. „S-a discutat situatia fiecãrei unitãti, ne-a declarat dr. Mihaela Popescu. Desi in judetul nostru sunt mai putine paturi decat media pe tarã, iar in 2003 s-au pierdut 589, indicele de ocupare a paturilor este mic in unele sectii si ni
s-a cerut reducerea lor. Decizia nu este definitivã. Se va lua in jur de 15 iunie”.
La SJU se taie in carne vie
In Spitalul Judetean de Urgentã sunt 1.297 de paturi. Nu va scãpa de restructurare maternitatea, unde din 3 sectii vor rãmane 2. „Se considerã cã se interneazã nejustificat cazuri care ar putea fi tratate in ambulator sau in sistemul de spitalizare de zi”, a justificat dr. Popescu hotãrarea ministrului. In sectia Diabet, unicã in judet, din 30 de paturi se intentioneazã pãstrarea a doar 20. Mai dispar locuri din sectia de boli dermato-venerice si HIV-SIDA. La Spitalul Onesti, pierd paturi sectiile de obstetricã-ginecologie (OG) si boli infectioase. Acestea nu se „taie”, ci se redistribuie in sectiile Oncologie, Cardiologie, Neurologie si in viitoarea sectie de urologie.
„Nu se mai justificã existenta unor sectii de OG in spitalele din Comãnesti si Buhusi. La Buhusi au fost 134 de nasteri anul trecut. Pentru o nastere la 3 zile nu este nevoie de sectie. La Comãnesti, indicele de ocupare a paturilor la OG si neonatologie este redus, de 213 zile, respectiv 173 pe an. Se poate dezvolta spitalizarea de zi pentru pacientele cu afectiuni ginecologice”, a mai spus dr. Popescu. Femeile din zona Buhusi vor fi nevoite sã nascã la Bacãu, iar cele de la Comãnesti vor fi preluate de spitalul din Moinesti, unde numãrul de paturi din maternitate rãmane neschimbat. Pierde insã 15 paturi sectia de boli dermato-venerice, in favoarea celei de cardiologie. Conducerea DSP dã asigurãri cã, in ciuda reducerii numãrului de paturi din spitalele bãcãuane, nu se vor face concedieri. Medicii din spitale cred cã restructurarea nu este oportunã la Bacãu. „Se taie paturi, dar nu se pun in loc unitãti medico-sociale. Bolnavii vor sta in continuare cate doi in pat”, ne-a declarat dr. Leonard Rosu.
Scris de Doina Mincu
Fotbal, Divizia A/Cu gandul la barem/Jiul Petrosani-FCM Bacau (duminica, ora 18.00)
Retrogradatã inclusiv matematic in Divizia B, FCM Bacãu cautã sã dea totusi un sens finalului de campionat. In aceste ultime etape, principala preocupare a „galben-albastrilor” rãmane indeplinirea baremului. „In momentul de fatã, noi nu mai suntem la -29 in Divizia A. Suntem la -9 in B si dorinta noastrã in ultimele trei runde este de a diminua cat mai mult acest pasiv”, a declarat antrenorul Bacãului, Cristi Popovici. Tehnicianul bãcãuan este destul de increzãtor inaintea meciului cu Jiul ce se va disputa duminicã, la Petrosani. „Mergem sã facem un joc bun contra Jiului. Evolutia echipei din ultimele douã etape, cand am intalnit formatii cu pretentii ca Sportul si Steaua, ne dã sperante cã putem avea o prestatie bunã si la Petrosani”, a spus Popovici. Din pãcate, nici in partida de duminicã, FCM Bacãu nu va putea alinia cea mai bunã garniturã. Pe langã mai vechii accidentati David si Potorac, lipsesc: Mardare (fisurã nazalã), Spiridon (lovit la gleznã) si Balauru (dureri de spate). „In acest retur ne-am confruntat in permanentã cu aceastã problemã a absentelor”, a subliniat tehnicianul FCM-ului.
Probleme de efectiv si in tabãra Jiului. Ceva mai putine, e adevãrat. Bãdoiu si Soltuz sunt accidentati, insã vor reintra Paleacu, C. Petre si Dinitã. Spre deosebire de bãcãuani, Jiul are cu adevãrat pentru ce lupta in acest final de sezon. Desi au trei puncte avans fatã de Pandurii, „minerii” nu au asiguratã salvarea de la retrogradare. „Dacã invingem pe Bacãu, facem un pas mare spre rãmanerea in divizie”, a afirmat antrenorul petrosãnean Aurel Sunda.
Jiul: Miron-Ilin, Mihart, Kalay, Pereny-Paleacu, Paclesan, M. Gheorghe, C. Petre-Dinitã, Cl. Drãgan.
FCM Bacãu: Manea-Codreanu, Geamãn, Bojescu, Ganea-Mavriche, Trofin, Dobos, Gheorghiu-Verdes, M. Tãnasã.
Arbitri: S. Corpodean-Gh. Negoitã, C. Savu.Scris de Dan SION
Consilierii parlamentarilor taie frunza la caini pe bani publici \ Ilustrii necunoscuti
Consilierii parlamentarilor bacauani sunt niste ilustri necunoscuti pentru majoritatea alegatorilor. Cel putin teoretic, ei sunt cei care ar trebui sa tina legatura dintre parlamentari si electorat, sa tina audiente, sa le organizeze activitatea in teritoriu sau campaniile de presa. In realitate activitatea in cadrul cabinetelor parlamentare a majoritatii consilierilor se rezuma la convocarea ziaristilor la conferintele de presa si cel mult la invartitul unor hartii prin sediul partidului.
Fiecare parlamentar primeste o indemnizatie lunar intre 20 si 40 de milioane de lei in functie de rang, in medie salariul unui senator sau deputat fiind de 34 de milioane de lei. Alesii beneficiaza de cate un autoturism cu cota lunara de benzina aferenta intre 250-1.000 litri, de transport gratuit cu avionul si trenul. Senatorii si deputatii care nu vor sa stea la Hotel Bucuresti primesc lunar 70 la suta din tariful unei camere practicat de acest hotel. O camera dubla costa 1.975.000 lei pe noapte, iar una single 1.785.000 lei. Ei nu sunt obligati sa deconteze banii primiti, ci doar sa dea o declaratie pe proprie raspundere privind destinatia sumei. Parlamentarilor li se ramburseaza contravaloarea taxelor de posta sau de telecomunicatii interne. Ei mai beneficiaza de o diurna de sedinta ce reprezinta 2 la suta din indemnizatia lunara, adica 2 milioane de lei pe luna. Cei care nu au domiciliul in municipiul Bucuresti primesc o diurna de deplasare, pe zi, de 2 la suta din indemnizatia fiecaruia, adica inca doua milioane de lei lunar.
Pe langa acesti bani, fiecare parlamentar mai primeste o suma forfetara, destinata functionarii birourilor din teritoriu, care variaza intre 30 si 50 de milioane de lei pe luna. Banii se duc in principal pe salariilor secretarelor, consilierilor si soferilor. Cine sunt ei, ce pregatire au si mai ales ce fac ei sunt doar cateva intrebari la care am incercat sa aflam raspunsuri.
Liberalii au arici la buzunare
Senatorul liberal Ioan Aron Popa o are sefa de cabinet pe Lidia Buna, care ii asigura si un control strans al organizatiei de femei din Onesti. „Lucreaza pe acest post deoarece are experienta si pregatirea necesara. Este specialista in comunicare. De asemenea este presedinta organizatiei de femei din Onesti”, ne-a declarat senatorul. O plateste cu 9-10 milioane de lei. Daca despre mana sa dreapta din Onesti stie totul, cand vine vorba de consilierul numarul doi si secretarul cabinetului senatorial liberalul are lapsusuri. „Daniel … Nu imi amintesc acum cum il cheama. Am un lapsus. Este membru al tineretului liberal, si a fost cu mine in timpul campaniei electorale”. Stie insa cati bani ii da: 7-8 milioane de lei. Ioan Aron Popa are si un sofer, cu salariu de 6-7 milioane de lei. „Salariile sunt stabilite de senat. Eu doar am semnat hartiile. Ei si-au depus singuri documentatia si au incheiat contractele. Senatorii nu pun mana pe banii care vin la angajati. Cat despre grade de rudenie, nici nu se pune problema,” ne-a explicat Ioan Aron Popa. Colegul sau de partid, deputatul Valeriu Gheorghe e mai zgarcit (si cu salariile consilierilor dar si cu datele despre ei). „Am trei persoane care lucreaza pentru mine, iar acum o angajez pe a patra. Date despre ei puteti lua de pe internet. Nu am nici un grad de rudenie cu ei. Sunt parlamentar de 10 ani, si unii dintre ei lucreaza de mai mult timp cu mine. Salariile sunt intre 4 si 6 milioane pe luna, in mana”, a declarat Gheorghe. Mai tanarul sau coleg, deputatul liberal Ionel Palar pare foarte preocupat de „problemele juridice pe care i le ridica functia. El are in spate o adevarata echipa: Diana Oprea – consiliera, Sorin Nastase – consilier pe probleme juridice, Ambrozie Elena – secretara si Petru Enasoaie – colaborator pe probleme juridice. Palar n-a vrut sa ne dezvaluie insa cati bani cheltuie Camera Deputatilor cu aceasta echipa. „Sumele sunt confidentiale. De fapt nu sunt confidentiale, dar nu as vrea sa le fac publice, ca sa nu creez o situatie neplacuta intre ei. Salariile lor le platesc din suma forfetara ca orice alt deputat.”
Sefii de cabinet se lasa mostenire
Deputatul democrat Liviu Miroseanu este cunoscut drept mana dreapta si succesorul sefului sau de partid Vasile Nistor. Cand a intrat in Parlament, Miroseanu nu i-a succedat doar in functie lui Nistor ci i-a mostenit si sefa de cabinet, Nadia Stan. Pe Ioan Azamfirei l-a angajat „consilier pentru teritoriu”. Deputatul democrat mai are alti doi consilieri. La Moinesti este pus in tema de Ioana Ivascu. Miroseanu are un consilier si pentru Buhusi dar, probabil din cauza deselor dialoguri a uitat cum cheama. „Cred ca … Zamfir…nu imi amintesc bine. Eu consider ca ar trebui pastrata confidentialitatea. Salariile le stabileste Camera Deputatilor si exista doua trepte de salarizare. Cei cu carte de munca, si cei care colaboreaza cu cabinetul parlamentar,” a mai explicat deputatul. La cabinetul colegului sau de partid senatorul Cristian Cucuian lucreaza mai putini consilieri, doar trei, insa bine platiti. Teo Farmatu este sef de cabinet si ia peste 10 milioane de lei in mana. Ion Elefteriu si Cristi Gavrila sunt consilieri simpli si sunt platiti cu „in jur de 6 milioane de lei in mana”. „Teo e in permanenta la cabinetul meu senatorial din Bacau, ea organizeaza audientele, etc. Ceilalti doi consilieri sunt de teren. Ei mentin legatura intre cabinet si teritoriu,” ne-a explicat cum merge treaba Cucuian.
Pesedistii au cabinete de austeritate
La PSD se merge in echipa restransa. Probabil fiind partid in opozitie finantele sunt pe sponci. Deputatul Gabriel Vlase il are in teritoriu pe fostul sau sef de cabinet de pe vremea cand era subprefect al judetului. „Am un sef de cabinet, pe Constantin Chiriac. E un om foarte bine pregatit. Se ocupa de tot ce trebuie, de programari, audiente, pregateste interpelarile, culege informatiile de care am nevoie etc. Salariul e unul obisnuit, nu as vrea sa apara in ziar. Nu e ruda cu mine, dar a fost seful corpului de control la Prefectura, cand am lucrat acolo, l-au dat afara, nu stiu din ce motive, si l-am luat cu mine. Are doua licente, doua mastere, e foarte bun”. Deputatul Minodora Cliveti are echipa ceva mai mare, trei consilieri, plus un sofer. dar si aici functioneaza secretomania. „As prefera sa nu le dau numele, nu sunt persoane publice. Doua fete si un baiat, atat pot sa va spun. Iar in ceea ce priveste salariul, se schimba de la luna la luna, in functie de cate ore muncesc”, ne-a declarat Cliveti. Senatorul Catalin Mardare are toata baza in fostul consilier judetean Nicolae Ciocan. Seful de cabinet senatorial este platit cu 10 milioane de lei brut. Catalin Mardare mai are un consilier, Anton Eduard, pe care-l plateste cu un salariu brut de doar 6 milioane de lei. „Cei doi discuta cu cetatenii, se ocupa de organizare, de plata chiriei, strang date din circumscriptie, etc. Nici nu se discuta de grade de rudenie”, ne-a declarat Catalin Mardare. Chiar daca nu este din Bacau, deputatul Nicolae Banicioiu ar trebui sa fie bine informat despre cum merg treburile prin judet. Toti cei trei consilieri ai sai au buletine de Bacau: Fanica Hanganu, Gheorghe Gheorghiof si seful sau de cabinet Cosmin Necula. „Nu se pune problema gradului de rudenie. Hanganu si Gheorghiof au venit de la Comanesti. M-au ajutat in campania electorala. Iar Cosmin e presedinte la tineret si s-a afirmat prin actiunile care le-a intreprins. Nu stiu cat ia fiecare in parte, dar in total se ajunge la 30 de milioane de lei, minus impozite”, a calculat rapid Banicioiu.
La PRM sunt de ajuns doi
Deputatul PRM Mircea Ifrim are doi consilieri. „Unul pe probleme juridice, se ocupa cu sinteze, studii politice, deplasari in teritoriu, propuneri de amendamente la proiecte de legi si unul pe probleme medicale, analize exclusiv pe problemele comisiei de sanatate. Cei doi nu sunt rude cu mine. Venitul este in functie de numarul de ore prestate, iar in ultimul an, au inregistrat un venit lunar net de 830 RON”, a explicat Ifrim.
Concluzii pe banii nostri
Cat de stransa este legatura dintre parlamentarii bacauani si cei care ar trebui sa fie ochii si urechile lor in teritoriu o dovedeste si faptul ca unii dintre ei nici nu isi mai aduc aminte cum ii cheama pe acestia. La fel de evident este ca acesti consilieri parlamentari au descoperit si beneficiaza din plin de aceasta veritabila sinecura din banii nostri pentru care se multumesc sa taie frunza la caini cat e ziua de lunga.Concluzia de final e una singura :la asa parlamentari, halal consilieri!
Scris de Gabriel Mihai Catalin Bejan
Pierderi pentru Rafo in 2005
Rafo a ancheiat exercitiul financiar 2005 cu o pierdere de aproape 1.540 miliarde lei, cu 60% mai mica fata de rezultatul din 2004, la o cifra de afaceri de 18.460 miliarde lei. Rafinaria onesteana a obtinut pe parcursul anului 2005 venituri totale de peste 18.000 miliarde de lei, an timp ce nivelul cheltuielilor s-a ridicat la 19.500 miliarde de lei. Prin comparatie, veniturile din 2004 au fost cu aproape 50% mai mari, respectiv de 27.300 miliarde de lei, iar cheltuielile au atins 31.000 miliarde de lei.
„Toata pierderea se datoreaza penalitatilor si majorarilor de intarziere percepute de stat pentru cele 6400 miliarde lei de pana in octombrie 2003. Suma platita de Rafo an 2005 drept penalizari si majorari reprezentand impozite, taxe, contributii si alte obligatii fiscale a fost de aproape 1.590 miliarde lei”, a declarat Marin Anton, reprezentantul V&V Trading, firma care asigura managementul Rafo. Anul trecut conducerea Rafo a prezentat Ministerului Finantelor o oferta de plata datoriei istorice, cu un avans de 15% si diferenta an 72 transe lunare. Rafo estimeaza pentru 2006 o cifra de afaceri de un miliard de dolari, reprezentand o crestere an dolari de circa 57%. „Speram ca anul 2006 sa se incheie cu un profit operational considerabil pentru Rafo. Daca vom fi nevoiti sa platim in continuare penalitati si majorari catre stat atunci vom avea pierderi, dar oricum mai mici decat cele din 2005. In conditiile in care statul respecta hotararea Tribunalului Bacau, Rafo va iesi cu profit pe toate planurile”, a spus Marin Anton. Din 2005, societatea onesteana a anceput sa prelucreze titei an regim de procesator, si nu an regim propriu, ca an 2004. Cantitatea de titei prelucrata an 2005 a fost de 1,89 milioane tone, cu 40.000 de tone mai mult decat an 2004, iar an primul trimestru din acest an au fost rafinate 513.000 tone de petrol. an mai 2005, Rafo a ancheiat un contract de procesare cu firma Expanet, care va livra rafinariei o cantitate de 12,5 milioane de tone de petrol, pe parcursul a cinci ani.
Expanet Trading face parte din acelasi grup cu firma Calder-A International, care an luna iunie a anului trecut a ancheiat un cotract cu Balkan Petroleum pentru preluarea a 98% din actiunile Rafo, accord ce nu a fost finalizat deoarece Parchetul de pe langa analta Curte de Casatie si Justitie a instituit, an luna august a anului trecut, sechestru asigurator asupra actiunilor detinute de BKP la Rafo Onesti, iar AVAS a aratat ca actiunile nu pot fi anstrainate de Balkan Petroleum fara acordul sau, conform contractului de privatizare.Scris de Ovidiu Drug
Industria bacauana produce tot mai putin
Productia industriala totala a judetului Bacau continua sa scada. Daca in luna februarie 2006 aceasta a inregistrat un declin de aproximativ 0,5 la suta fata de aceeasi luna din 2005, luna martie 2006 a cunoscut o scadere de aproape 12 la suta fata de martie 2005, atat in serie bruta cat si in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare. Datele furnizate de Directia Judeteana de Statistica (DJS) Bacau sunt la fel de sumbre si in privinta volumului productiei industriale inregistrat de judetul Bacau in primele trei luni ale acestui an. Comparativ cu perioada similara din 2005, cele trei luni din 2006 au inregistrat valori cu aproape 5 la suta mai mici. Singura luna care a reusit sa scoata indici ai volumului productie industriale peste cei realizati in anii anteriori raportati la aceeasi luna, conform calculelor facute de statisticieni, a fost februarie, care a inregistrat o crestere medie de aproximativ 10 la suta fata de lunile februarie din 2005 si 2004. Cea mai slaba luna s-a dovedit a fi luna martie care a inregistrat valori medii mai mici cu aproape 8 la suta fata de lunile martie din anii 2005 si 2004. Din cele 20 de tipuri de industrii analizate de statisticieni, zece au inregistrat cresteri in primele trei luni ale acestui an in timp ce urmatoarele zece au mers pe o reducere a volumului productiei. Cu toate ca specialistilor le-au iesit egalitate in privinta numarului, nu acelasi lucru se poate spune si despre indicele volumului care a fost inferior celui din primele trei luni ale anului 2005 cu circa 4 la suta. Printre industriile cu cele mai mari cresteri ale indicelui volumului de productie se numara fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie, cu aproape 114 la suta in primele trei luni din 2006 fata de aceeasi perioada din 2005, captarea, tratarea si distributia apei cu o crestere de aproximativ 140 la suta si industria constructiilor metalice cu o crestere de peste 20 la suta. La polul opus se situeaza fabricarea produselor textile care a inregistrat scaderi privind indicii de volum ai productiei de aproape 40 la suta si industria de masini si echipamente cu o scadere de aproximativ 30 la suta.Scris de Claudiu Banea
Doctorita virus
@ Pui bolnavi din Magiresti s-au vandut cu acordul tacit al veterinarului
Una din persoanele care a vandut puii bolnavi in comuna Magiresti si localitatile limitrofe este chiar fiul medicului veterinar, Lucia Agafitei. Desi spune ca nu are nici o tangenta cu afacerile baiatului ei, veterinarul recunoaste ca nu si-a facut datoria. Directia Sanitar Veterinara a aplicat celor patru vanzatori de oratanii o amenda de 20 milioane pentru introducerea de pui fara aviz sanitar veterinar si comercializarea fara documente sanitar-veterinare.
Pui de provenienta Drakon – Codlea au ajuns in satele din comuna Magiresti imediat dupa Paste. Iar una din persoanele care i-a comercializat nu a fost altcineva decat Gheorghe Gabor, fiul Luciei Agafitei, doctorul veterinar al comunei Magiresti. „A venit masina cu pui prin sat, la poarta, spune Elena E., din satul Prajesti. Cerea pentru fiecare bucata cate 85 – 90.000 de lei. Eu nu am fost interesata, ca nu prea aveam bani. Si in plus, pusesem cateva clocitoare. Dar au fost femei care au cumparat. Puii erau maricei. Lumea s-a bucurat la pret si mai ales ca nu trebuia sa bata drum pentru orataniile respective”. Vestea despre puii ieftini de la Magiresti a facut imediat inconjurul comunei. Satenii care nu aveau rabdare sa ajunga masina la ei la poarta, mergeau direct la Gabor, acasa. Iar acolo alegeau, ca aveau de unde. Oamenii au aflat ca, de la Codlea, pretul de achizitie era de 30.000 bucata. Dar nu-i deranja ca ei trebuiau sa scoata din buzunar de doua ori mai mult. Pretul cel mai scazut de pe piata practicat de fiul doctoritei veterinare nu a dat de gandit la nimeni. Satenii nu aveau de unde sa stie ca orataniile sunt bolnave si ca din cauza lor se va ajunge la carantina.
Primarul stie, dar tace!
Acum, toata lumea din localitatea Magiresti stie de unde i se trage bucuria cu carantina. Inclusiv primarul Vasile Ulea. Cand a auzit ca informatia legata de provenienta puilor si mai ales de persoanele implicate in acest comert a ajuns la presa, primul gospodar al urbei a luat foc. „Medicul veterinar nu a vandut nici un pui, a sarit ca ars Vasile Ulea. Copiii, o data ce sunt casatoriti, nu au tangenta cu parintii. Si toate relatiile astea le luati de la Directia Sanitar Veterinara. Asa a fost intelegearea”. Se pare ca specialistii de la DSV au aflat ceva despre comertul cu puii de la Drakon, pentru ca s-au amendat cateva persoane din Magiresti. Intre ele si fiul veterinarului. Numai ca aceasta informatie nu s-a dat publicitatii. Cineva a tinut tare mult ca afacerea puilor contaminati sa ramana in umbra. „Informatiile pe care le aveti dumneavoastra sunt reale, a precizat dr. Sorin Ivanciu, directorul adjunct al Directiei Sanitar Veterinare. Sunt mai multi amendati: Valeriu Gheorghe Cernat, Ionut Silisteanu, Costel Muntenasu si Gabor Gheorghe, toti din Magiresti. Au fost sanctionati cu 20 de milioane fiecare pentru introducerea de pui fara aviz sanitar veterinar si comercializarea fara documente sanitar-veterinare”.
„Nu puteam sa ma duc cu puii inapoi!”
Desi spune ca nu are nici o legatura cu afacerile fiului ei, medicul veterinar din Magiresti, Lucia Agafitei, recunoaste ca nu si-a facut datoria. „Sunt mai multe persoane care au vandut pui. E adevarat ca si fiul meu s-a ocupat cu asa ceva. Nu aveam de unde sa stiu ca puii de la Codlea sunt bolnavi. Eu nu raspund pentru ceea ce face fiul meu”, a declarat vizibil iritat veterinarul Agafitei. Numai ca, prinsa pe picior gresit, femeia isi uita lectia si gafeaza. „Puii aveau un certificat si un bilet de proprietate de la o firma de Brasov. Baiatul nu a stiut ce mai trebuie sa contina acest certificat si bilet de proprietate. …Puii erau veniti, actele erau… Nu puteam sa ma duc cu puii inapoi!”, spune plin de nervi medicul veterinar din comuna. Si asa, orataniile bolnave au ajuns in curtile oamenilor din localitatea Magiresti si cale de vreo cativa kilometri in jurul acesteia. Lumea vorbeste ca veterinarul incearca sa scape de unele urme. Din surse neoficiale am aflat ca, joi dimineata, doctorita Agafitei a mers in satul Stanesti la cateva gospodarii unde au ajuns pui de la fiul ei. Veterinarul a restituit banii oamenilor si i-a invatat sa omoare zburatoarele si sa le ingroape in gradina. Tot gura targului spune ca puii de la Magiresti au ajuns si pe Micleasca, in Moinesti, si ca exista suspiciuni de gripa aviara. Doctorul Ivanciu a confirmat ca a trimis cateva probe la Bucuresti, dar deocamdata nu a primit rezultatul.Scris de Lili Adochitei
Bacauani in 10 quadrati/ CONSTANTIN Asmarandei – sarbatori la capul pacientilor
Foarte multi romani poartã numele Sfintilor Impãrati Constantin si Elena. Pe langã urãrile de „La multi ani!” pe care le adresãm tuturor bãcãuanilor care poartã aceste frumoase nume, redactorii Trustului Media Desteptarea vã prezintã momente din viata unor ELENE si CONSTANTINI „cu buletine de Bacãu”, ajunsi doar prin muncã si competentã profesionalã in varful piramidei sociale.
Pentru cunoscutul medic Constantin Asmarandei, ziua in care se prãznuiesc Sfintii Impãrati „Constantin si Elena”, are o insemnãtate aparte. Decanul medicilor anestezisti din Bacãu scoate un zambet de prescolar atunci cand il intreb de amintirile legate de ziua numelui. „La varsta mea amintirile reprezintã poate cel mai important lucru. Sunt multe. De-a lungul vietii mai toate zilele onomastice le-am petrecut la capul pacientilor care
mi-au trecut prin manã. Cele mai mari bucurii
le-am trãit atunci cand am reusit sã readuc la viatã bolnavi care nu mai aveau vreo sansã. Imi aduc aminte cu multã plãcere de inaugurarea primul salon de reanimare conceput dupã un proiect propriu. Era cu multi ani in urmã, inainte de Revolutie. M-am dus la primul secretar din acea vreme si i-am spus ce am in cap. S-a uitat lung la mine si nu mi-a dat prea multe sanse de izbandã. Cand l-am invitat la inaugurare, care a coincis cu sãrbãtoarea de Constantin si Elena a spus doar atat, «Doctore esti mare». La vremea respectivã ceea ce am realizat eu era unicat in tarã. Dacã ar fi sã mã intorc in timp, am o groazã de lucruri care imi revin in memorie. Poate cea mai trãsnitã pãtanie am trãit-o pe cand aveam vreo zece ani.
Cum aceastã sfantã sãrbãtoare cade la vremea cireselor de mai, impreunã cu mai multi tovarãsi de joacã am dat iama intr-un cires aflat in curtea unei vecine. La un moment dat ne-a dibuit in copac. Am primit atunci o altoialã pe care si acum o tin minte. Cand a aflat femeia cã mã cheamã Costel,
mi-a umplut cãmasa pe care o aveam cu cirese. S-a nimerit ca dupã multi ani, bãtrana sã ajungã la mine in sectie. Ne-am adus aminte amandoi cu multã plãcere de acea intamplare”. ne-a mãrturisit cu vãditã emotie in glas medicul Constantin Asmarandei.Scris de Cristi Aioanei
Bacauani in 10 quadrati/ Ileana Tudoran nu este o „Elena”
Foarte multi romani poartã numele Sfintilor Impãrati Constantin si Elena. Pe langã urãrile de „La multi ani!” pe care le adresãm tuturor bãcãuanilor care poartã aceste frumoase nume, redactorii Trustului Media Desteptarea vã prezintã momente din viata unor ELENE si CONSTANTINI „cu buletine de Bacãu”, ajunsi doar prin muncã si competentã profesionalã in varful piramidei sociale.
Ziua Sfintilor Constantin si Elena nu se deosebeste cu nimic de o zi obisnuitã a medicului Ileana Tudoran, cãci nu-si sãrbãtoreste ziua numelui pe 21 mai. Putine femei ar evita o ocazie ca aceasta de a primi cadouri si felicitãri din partea familiei si a prietenilor, dar dr. Tudoran este printre ele. Desi asemãnarea dintre numele Ileana si Elena ar justifica o petrecere in fiecare an. „Numele meu, Ileana, este unul de sorginte biblicã. Am aflat, studiind o carte despre originea numelor, a unui profesor universitar din Cluj, cã existã un personaj in Biblie numit Ilana, dar nu stiu nimic despre el. Ce stiu cu sigurantã este cã Ileana nu are la origine numele grecesc Elena. Nu mi se pare corect sã sãrbãtoresc ziua unui sfant al cãrui nume nu il port”. Cu toate acestea, dacã i se fac urãri in aceastã zi, le primeste cu bucurie, dar prietenii, cei mai multi dintre ei, stiu povestea. Dupã petrecerea traditionalã de ziua numelui nu tanjeste cãci a fost crescutã de un tatã din Ardeal, unde „nu e in fiecare zi «oleacã» de sãrbãtoare ca in Moldova”. Totusi, dr. Tudoran imparte una din zilele de peste an cu un sfant. „Sunt nãscutã de Sfantul Ioan, dar alegerea pãrintilor a fost sã mã boteze Ileana, care are corespondent si in alte limbi: Ilona in maghiarã, Eileen in tãrile anglo-saxone, Ylana in Israel. Si fratele meu poartã un nume biblic, Dan”. Cand era micã de tot, Ileana Tudoran credea cã numele ei intreg este Ileana Cosanzeana. Cu pãrul blond si o infãtisare „mai angelicã decat acum”, viitoarea doctoritã a aflat la grãdinitã de personajul din poveste, dar nu a fost dezamãgitã, mai ales cã frumoasa cu acelasi nume trecea prin tot felul de experiente inspãimantãtoare. „E adevãrat cã era salvatã mereu de Fãt-Frumos, dar pe atunci incã nu visam la el”. Scris de Doina Mincu
Ziaristul Dan Sion este tata
Sssst…! In casa jurnalistului Dan Sion se va vorbi, de acum inainte, doar pe cel mai scazut ton. Si se va pasi numai pe varfuri. Cei doi soti vor sta permanent cu urechile ciulite si inima frematand de emotii si drag. Au si de ce! Olguta e de vina! O minune vie si fragila. A vazut lumina zilei ieri si a smuls lacrimi de fericire din ochii proaspatului tata. „Te iubesc, Anca! Va iubesc mult pe amandoua!”. Primele cuvinte ale unui tata si sot fericit. Sa-ti traiasca fetele, draga Dane! Fericitul nas al micutei Olguta-Florenta va fi Cristi Sava, colegul lui Dan din sectia Sport.Scris de L.A.
Cupa presei la pescuit sportiv
Sambata dimineata, incepand cu ora 07.00, pe malul lacului de la Bibiresti, se va da startul luptei adevarate. Posibilitati nelimitate de afirmare, in functie de conditia fizica, dotare, fler, antrenament si norocul incepatorului. Conditii de participare: cate un echipaj format din doua persoane legitimate in mass-media, care reprezinta institutia la care sunt angajati. Maximum de echipament acceptat in concurs: o undita si o lanseta, fiecare cu cate un carlig, momeala si nada dupa gust, eventual si un mincioc pentru capturile mai mari. Competitia va incepe de la ora 08.00, constand din doua manse, a cate doua ore, locurile pentru fiecare concurent fiind decise prin tragere la sorti. Organizatorii: Trustul Media Desteptarea si Gazeta Viata Bacauana, impreuna cu sponsorii Willy impex SRL, Moldo Top Fishing ,Romtexim si invitatii de onoare ( personalitati ale vietii culturale si sportive bacauane), vor oferi cupe, diplome si premii celor mai baftosi.Va urma saramura traditionala si un program de divertisment surpriza. Le urez tuturor colegilor inscrisi in competitie: „cat mai mult…in traista’. Scris de Ioan Bisca
