Liberalii bacauani sunt divizati in doua tabere. De aceasta data gruparile s-au polarizat in functie de liderii de la Bucuresti. O parte continua sa-l sustina pe Tariceanu, iar ceilalti strang randurile in jurul lui Stolojan. Acesta din urma, revenit in prim-planul vietii politice, a reusit sa adune deja in preajma sa o mare parte din penelisti. „Stolojan este omul care a adus Partidul National Liberal de la sapte la suta la 20 de procente, insa din anumite motive a trebuit sa se retraga o perioada de pe scena politica. Consider ca revenirea lui este mai mult decat benefica. E omul cu cea mai mare credibilitate. Vine anul 2008, iar Stolojan este un plus indiscutabil adus imaginii partidului. Il sustin fara echivoc. Spre deosebire de altii care mai mult vorbesc decat fac, el este total opusul&#8221, a declarat Ioan Chiriac, vicepresedintele organizatiei judetene a PNL. Acesta nu a negat faptul ca revenirea lui Stolojan a creat un nou curent de opinie in tabara liberala, care ar putea concura cu adeptii lui Tariceanu, insa e de parere ca acest conflict va intari partidul. „PNL a supravietuit din aceste curente diferite&#8221, a adaugat acesta. De cealalta parte, Romeo Stavarache, presedintele organizatiei judetene PNL Bacau, este mai mult decat sceptic privind revenirea lui Theodor Stolojan in partid. Acesta e de parere ca trebuie studiata in amanunt aceasta problema. „Partidul trebuie sa-si clarifice foarte bine strategia pentru viitor, si cred ca trebuie sa-si exprime corect opinia fata de o revenire a domnului Stolojan. Iar daca revenirea poate fi benefica, ea trebuie studiata&#8221, a spus Stavarache. Senatorul liberal Ioan Aron Popa a fost mai reticent in declaratii, atragand atentia ca o separare a membrilor nu ar aduce castig partidului. „Orice lupta in interiorul PNL, e o lupta a partidului. Nu este benefic pentru lideri atunci cand se fac atacuri in public. Orice idee, orice implicare e benefica atunci cand ideile converg&#8221, a declarat senatorul. Liberalul nu neaga meritele lui Stolojan, insa nu il vede pe acesta, in contextul actual, mai mult decat un membru. „Ca oricare membru, isi exercita acest drept si are anumite pozitii fata de evenimentele care au loc. Este adevarat ca a fost unul dintre cei care au salvat partidul cand acesta era la sapte la suta, iar la vremea aceea, a fost un avantaj pentru PNL si pentru alianta. Eu nu pot sa ma pozitionez de o parte sau alta , si sper nici sa nu existe astfel de parti. Eu sunt pentru PNL&#8221, a conchis Aron Popa. Scris de Gabriel Mihai

Cartierul de vile ANL din Gheraiesti a devenit un veritabil „oras interzis&#8221. Numai pasarile in zbor si cainii vagabonzi mai pot intra in zona. Oamenii sunt intorsi din drum de un bodyguard „fioros&#8221, iar masinile nu trec de o bariera proaspat instalata, cu acordul Primariei Bacau. Exceptie fac locatarii cartierului, nume rasunatoare.

Ca sa intri in cartierul de vile ANL din Gheraiesti trebuie sa indeplinesti doua conditii: sa fii locatar sau angajat al locatarilor. De cateva zile, accesul este strict interzis in zona. La intrare a fost montata o bariera si postat un bodyguard care sa o ridice si sa o coboare atunci cand este cazul. Ii intampina pe cei care se apropie de punctul de control si le verifica numele. Daca apar pe un tabel de care nu se dezlipeste, ii lasa sa treaca. Daca nu, le arata drumul inapoi. Interdictia nu este provizorie, ci a fost gandita pe termen lung. Daca acum gardianul sta pe un scaun de plastic, in aer liber, peste scurt timp va avea o ghereta, iar atunci va face de paza si pe timpul noptii. S-ar putea spune ca nu este nimic rau in a asigura paza proprietatii tale. Nu este interzisa de lege montarea sistemelor de siguranta. Numai ca aici se ingradeste accesul pe domeniul public. „Nu am facut noi aleile, ne-a declarat o locatara. S-a facut o sedinta, la care nu am participat, in care s-a hotarat sa nu se mai permita accesul celor din exterior. Treceau oamenii spre terenurile de dincolo de cartier, la gratar, sau faceau curse de masini&#8221. Un raspuns asemanator am primit si de la Mihaela Popescu, director al Directiei de Sanatate Publica, locatar al cartierului. „Eu doar am primit o legitimatie, sa ma pot intoarce acasa. Stiu ca s-a vrut interzicerea accesului masinilor pe strazile acelea&#8221. Locatarii acuza ca au loc pe strazile din micul cartier „curse de masini&#8221. Acest lucru se intampla in tot orasul. Cea care trebuie sa faca ordine este Politia. Locatarii au preferat sa-si faca singuri legea si ordinea. Printre ei, chiar Adrian Popescu, consilier local si aspirant cu ceva timp in urma la fotoliul de viceprimar, dar si alte nume rasunatoare din mediul politic si de afaceri. „Eu le-am spus ca nu putem pune, ne-a declarat Adrian Popescu. Eu sunt presedinte al asociatiei de proprietari si nu am incheiat nici un contract cu firma de paza. E un vecin, Puzderie, care s-a ocupat. Treceau pe aici masini care duceau moloz pe malul Bistritei. Se poate spune ca instalarea barierei este un abuz, dar un abuz in folosul oamenilor.&#8221 Pretextul masinilor care cara gunoaie pe malul Bistritei cade, intrucat mai exista un drum de acces care ar putea fi folosit in acest scop. Constantin Strugariu, directorul ANL Bacau, sustin ca bariera a fost pusa de locatari pentru a nu mai permite accesul basculantelor si al altor vehicule mari, care faceau mizerie in zona. „Ei au pus bariera acolo de comun acord cu Primaria. Terenul nu apartine ANL-ului, a fost liber de sarcini doar pe durata executiei lucrarilor de catre noi. E domeniul public, asa ca nu am eu nici un amestec in povestea asta. Autorizatia trebuie sa si-o ia de la Primarie&#8221, a spus Strugariu. Purtatorul de cuvant al Primariei, Ionut Tomescu, ne-a confirmat la randul sau ca nu a fost depusa nici o solicitare din partea proprietarilor. Scris de Doina Mincu,Gabriel Mihai

Actuala conducere a Primariei Bacau continua sa-si faca reclama pe proiectele initiate de fosta administratie. La sfarsitul saptamanii trecute, Romeo Stavarache a impartit mandru cheile unui nou rand de apartamente ANL. &#8222Bacaul a primit finantare 200 de miliarde de lei pentru finalizarea lucrarilor. Bani obtinuti de mine in 2005. Am facut 335 de apartamente, si mai sunt in lucru 104…plus inca 52&#8221, a declarat actualul primar al Bacaului. Ceea ce nu stiu insa multi dintre bacauani este faptul ca toate proiectele au fost facute in 2003 si 2004, cand primar era Dumitru Sechelariu. Agentia Nationala a Locuintelor (ANL), anfiintata prin Legea nr. 152/1998, a fost conceputa ca o gigantica agentie imobiliara care sa rezolve la nivel national problema locuintelor. Aceasta a pornit ca un proiect menit sa vina an sprijinul tinerilor care vor sa-si cumpere o locuinta cu credit, sau sa beneficieze de o chirie modica pentru o locuinta. In Bacau, primele blocuri „galben-albastre&#8221 au fost receptionate in anul 2002. Pana in momentul de fata, au fost date in folosinta nu mai putin de 1088 de apartamente. Toate aceste locuinte ANL isi au certificatul de nastere semnat de vechea administratie a Bacaului. In municipiu s-au dat 535 de locuinte, in Onesti 200, in Comanesti doar 40, in Moinesti 106, in Targu Ocna 127, iar in Darmanesti 36 de apartamente. „Toate amplasamentele au fost date in perioada 2003-2004, de catre fosta conducere a Primariei, in afara de cele din Bucegi, etapa a III-a. In acea zona actuala administratie ne-a dat 4300 de metri patrati, in care vom construi apartamente cu credite ipotecare, precum si locuinte pentru tineri. Vor fi ridicate patru blocuri, fiecare cu circa 70 de apartamente, ce vor fi date pe credit, iar din semestrul al doilea al anului 2006 vom incepe proiectarea a 100 de apartamente pentru tineri. De asemenea, vom mai primi sase hectare de teren pe strada General Gusa&#8221, a declarat Constantin Strugariu, inginer sef ANL. Acesta ne-a dezvaluit ca in urmatoarea perioada mai sunt programate in total 1280 de locuinte. In faza de pregatire, cu documentatia facuta, se afla 400 de apartamente in Lunca Bistritei, din care pentru 180 s-au facut si licitatiile, precum si 36 de apartamente in Narcisa 4. In acelasi stadiu se mai afla 156 de locuinte in Onesti.Scris de Gabriel Mihai

Caravana „Un milion de probleme&#8221 a dat ocazia mai multor locatari din cartierul Nord sa isi exprime nemultumirea fata de schimbarile legislative privind plata agentului termic. Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Serviciilor de Gospodarire Comunala (ANRSC) de a nu mai recunoaste &#8222izolarea tevilor&#8221 ii scandalizeaza pe proprietarii apartamentelor debransate de la CET. Printre cei care ne-au solicitat sprijinul se numara mai multi locatari ai Asociatiei de proprietari „Calugareni Nord&#8221, care acuza conducerea CET Bacau de incalcarea dreptului la proprietate si nerespectarea drepturilor garantate prin constitutie. „Nu exista nicio lege care sa ne oblige pe noi, cei care ne-am montat din banii nostri centralele de apartament, ne-am izolat tevile tot cu banii nostri si am platit la CET contravaloarea debransarii, sa platim caldura care trece prin tevile izolate. Ce caldura mai simtim noi daca ele sunt izolate? Se incalca clar dreptul la proprietate garantat prin constitutie. Sa vina domnul Vasile Dragusanu si sa ne spuna pe baza carei legi a hotarat dumnealui acest lucru&#8221, ne-a declarat suparat Teodor Radut, locatar al blocului 6 de pe strada Calugareni. Cetatenii mai sunt revoltati si de faptul ca au investit peste 1,5 milioane de lei in izolarea tevilor, iar acum nu se mai tine cont de acest aspect. „Noua cine ne da banii inapoi? Am bagat atatia bani de pomana? Noi am facut aceste investitii ca sa nu mai depindem de CET. In plina iarna, cand erau geruri puternice ei aveau defectiuni si noi inghetam de frig in casa. Ne-am pus centrale ca sa scapam de aceste probleme. Pentru ce ne iau bani? Noi le luam chirie pentru faptul ca tevile trec prin apartamentele noastre?&#8221, a intrebat nervos Costica Breahna, un alt detinator de centrala individuala.

Ordinul ANRSC 255/2006 anuleaza prevederea conform careia proprietarii apartamentelor debransate de la sistemul centralizat de incalzire sunt scutite de la plata agentului termic daca au izolat tevile comune de incalzire. Nu lamureste insa cum se va face repartizarea consumului. Vasile Dragusanu, directorul CET, ne-a declarat ca societatea pe care o conduce nu are nici un amestec in aceasta situatie. „Implicarea noastra se opreste la vana de bransament. Tevile din apartamente nu sunt proprietatea noastra, ci a locatarilor. Asociatia de proprietari hotaraste cum se repartizeaza consumul. Pentru a veni in sprijinul asociatiilor, le-am trimis tabele cu dimensiunile tevilor si modalitatile de calcul al agentului termic. Mai mult nu ne implicam. Nici nu comentez hotararile unei autoritati nationale in domeniu&#8221. Cei care vor resimti furia locatarilor declansata de deciziile contradictorii ale ANRSC vor fi presedintii si administratorii asociatiilor. Presedintele Asociatiei „Calugareni Nord&#8221, Ionel Dogaru,

ne-a declarat ca se incalca Constitutia Romaniei prin aceasta decizie a ANRSC si ca noile prevederi nu se pot aplica retroactiv. Scris de Doina Mincu, Claudiu Banea

Mizerie, caldura mare, mirosuri pestilentiale si peste toate astea lipsa apei potabile. Asa arata ieri, la pranz, Gara Bacau. Oamenii, toropititi de caldura, se aciuau in mica sala de asteptare din dreptul caselor de bilete sau pe cate o banca de pe unul din peroanele peste care soarele inca nu izbutise sa puna stapanire. Muncitorii, care ar fi trebuit sa lucreze la modernizarea Garii, lipseau cu desavarsire. Nici ghiseul de informatii, care este unul si acelasi cu cel de bagaje de mana, nu s-a lasat mai prejos. Aici, un grilaj de fier, incuiat cu lacat, indica faptul ca persoana care ar fi trebuit sa dea relatii lipsea. „Nu stiu unde este persoana de la informatii. Stam aici de cateva minute bune dar, se pare ca stam degeaba&#8221, au spus suparati doi cetateni care doreau sa afle lamuriri cu privire la mersul trenurilor. Pe peronul garii acelasi peisaj dezolant. Oameni toropiti de caldura, mizerie si sete. „Nu stiu ce s-a intamplat cu cismeaua. Aici era tot timpul apa si chiar era renumita pentru calitatea ei. Acum nu mai curge la nici una din cele doua surse. Mi-a zis un CFR-ist ca cica s-a spart conducat. Si este multa mizerie domnule. Uitati cum stau bidoanele de bere, de suc, cojile de banana, cotoarele de mere si hartiile aruncate aici in cismea. E un focar de infectie aici&#8221, a spus suparata Maricela Dumitrache, o persoana „abonata&#8221 la cismeaua din gara. Langa cismea un caine vagabond privea fara speranta la robinetul acesteia. Era linistit. Hingherii inca nu se luasera de viata lui.

&#8222Oamenii sunt de vina,

nu noi”

Ne-am indreptat catre pasajul subteran in speranta ca vom scapa de razele ucigatoare ale soarelui. Aici insa, mirosul a fost primul lucru care ne-a marcat. „Miroase oribil in pasajul asta. Stiam ca este asa ca vin des la gara, insa, am trecut totusi pentru ca ajung mai repede pe peron. Cine ar trebui sa se ocupe de curatenie si de pastrarea acesteia cu siguranta nu isi face treaba pana la capat&#8221, a spus Gheorghita Solomon, unul din navetistii nevoiti sa treaca zi de zi prin Gara Bacau. Contactat telefonic, Ofiterul de Relatii cu Presa a Garii Bacau, Oana Branzan, este convisa ca de vina sunt tot cetatenii. „Sunt sigura ca lucratorii din Gara Bacau isi fac datoria cat se poate de bine. E vorba pana la urma de educatia oamenilor. Nu putem sa pazim pe fiecare cetatean din gara sa nu arunce gunoaiele pe jos&#8221 a fost explicatia data de Branzan. Pana cand gara isi va schima fata, odata cu modernizarea preconizata a lua sfarsit in toamna, vom ramane in suflet cu vorbele unui calator ce probabil vazuse si alte gari de-a lungul vietii. „Daca lucrurile se misca asa, probabil ca vom avea o gara de nivel european cand voi fi eu bunic. Si eu am doar 37 de ani&#8221.Scris de Claudiu Banea

Virusul gripei aviare incepe s&#227 loveasc&#227 dur si in afacerile micilor cresc&#227tori de p&#227s&#227ri din judet. Micile afaceri incep s&#227 se clatine serios, pagubele putandu-se ridica la zeci de

miliarde de lei. Fermierii asteapt&#227 de la autorit&#227ti luarea unei serii de m&#227suri care s&#227-i ajute s&#227 valorifice stocurile de p&#227s&#227ri. Isteria gripei aviare a atins si locuitorii de la sate care au inceput s&#227 taie p&#227s&#227rile, inainte de a a junge virusul ucigas si prin ogr&#227zile lor.

Abia reusiser&#227 s&#227 se pun&#227 cat de cat pe picioare c&#227 micii fermieri au si primit o lovitur&#227 in plin in toamna trecut&#227. Criza din octombrie, cand a fost identificat primul focar din tar&#227 de infectie cu virusul gripei aviare, s-a perpetuat pan&#227 in prezent. Cand credeau c&#227 au sc&#227pat de probleme, cresc&#227torii de p&#227s&#227ri din judet au fost loviti din nou, cu si mai mare virulent&#227 de ucigasul invizibil. &#8222Pur si simplu nu ne-a l&#227sat s&#227 respir&#227m. Au venit problemele legate una de alta. Am avut in plan ca, in aceast&#227 prim&#227var&#227, s&#227 cresc 40.000 de pui de carne, din care am vandut 23.000 de buc&#227ti. Mai am 17.000 de pui zburati care, odat&#227 cu declansarea gripei aviare, au crescut si au ajuns in stadiul de a fi abatorizati. La ora asta nu stim unde ii vom abatoriza. Probabil c&#227, la nivel de comandament, se va stabili o strategie, astfel incat s&#227 g&#227sim niste locuri unde s&#227 putem sacrifica puiii in conditii de sigurant&#227 total&#227&#8221, spune Ioan Zamfir, adminstratorul unei ferme de pui de carne din Grigoreni, comuna Scorteni. Fermierii se mai plang de faptul c&#227 exist&#227 cantit&#227ti de carne care s-au abatorizat dinainte de aceast&#227 perioad&#227 de criz&#227, pe care nu pot s&#227 le valorifice. &#8222Pierderile se pot ridica la peste 2,5 miliarde de lei, dac&#227 nu voi putea valorifica puii pe care ii mai am. In plus, sunt si alte implicatii in lant: stocurile de furaje se termin&#227, costurile sunt foarte mari, nu mai avem cu ce pl&#227ti angajatii, facturile c&#227tre furnizori, ratele la creditele luate de la banc&#227. Dac&#227 nu se iau m&#227suri sustinute in plan real, nu numai pe hartie, exist&#227 pericolul s&#227 ajungem in faliment&#8221, mai spune Ion Zamfir.

Agricola le-a inchis micilor cresc&#227tori accesul la abator

Problema este c&#227 accesul in afara judetului cu p&#227s&#227ri vii sau sacrificate este total interzis. In plus, in judet exist&#227 doar un singur loc autorizat unde pot fi sacrificate p&#227s&#227rile in conditii depline sigurant&#227 sanitar-veterinar&#227: Agricola International. &#8222Deocamdat&#227, nu avem probleme. Noi stim c&#227 avem unde s&#227 abatoriz&#227m. Ne ingrijoreaz&#227 faptul c&#227 exist&#227 focare de grip&#227 aviar&#227 si in Bac&#227u. Dar ce s&#227 facem, mergem cu Dumnezeu inainte. Cale de intoarcere nu exist&#227. Noi avem 100.000 de pui in care am investit miliarde de lei&#8221, a declarat Radu Mustim, reprezentantul firmei For You, care detine o ferm&#227 de crestere a puilor broiler la Traian. Realitatea din teren este ins&#227 cu mult mai grav&#227, Agricola International anuntand c&#227, de ieri, nu mai are acces in unitatea de abatorizare nici un fel de pas&#227re din exteriorul societ&#227tii. &#8222Nici intr-un caz nu pot s&#227 aduc la mine in abator. Mi-e greu s&#227 m&#227 gandesc acum la ei, cand nu stiu in cate directii imi zboar&#227 mintea la problemele mele. Firma For You, pan&#227 acum, a f&#227cut abatorizarea la noi. Am un contract de prest&#227ri servicii cu administratorul acestei societ&#227ti, care lua pui de la noi, furaje etc. Acum si la el m&#227 gandesc dac&#227 mai aduc sau nu p&#227s&#227rile la sacrificare. Ast&#227zi, am decis c&#227 nici o pas&#227re din exteriorul fermelor noastre nu se poate abatoriza in unitatea noastr&#227&#8221, a declarat Gheorghe Antochi, presedintele Agricola International.

&#8222Nu ne scoatem banii cu ce d&#227 statul&#8221

Potrivit HG 1415/2004, in cazul m&#227surilor ce se antreprind pentru lichidarea rapid&#227 a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, ce implic&#227 t&#227ierea sau uciderea acestora, se acord&#227 desp&#227gubiri proprietarilor pentru animalele t&#227iate, ucise sau altfel afectate, an afara celor cuvenite prin asigur&#227ri si a sumelor recuperate prin valorificarea produselor si subproduselor de la animalele t&#227iate, moarte sau ucise. Beneficiaz&#227 de desp&#227gubiri persoanele juridice si persoanele fizice proprietare de animale, an cazul an care animalele sunt detinute cu respectarea normelor legale an vigoare cu referire la declararea si anregistrarea obligatorie an registrul agricol, care au suferit pagube an cazul aplic&#227rii actiunilor de sacrificare fortat&#227. &#8222Cat iti d&#227 tie statul desp&#227gubire nu este nimic fat&#227 de cat de mult se cheltuie cu cresterea p&#227s&#227rilor. S&#227 nu ajungem la asa ceva c&#227 nu ne scoatem banii cu ce d&#227 statul&#8221, mai spune Radu Mustim. Desp&#227gubirile se acord&#227 an baza documentatiei antocmite de directia sanitar-veterinar&#227 si pentru siguranta alimentelor judetean&#227, avizat&#227 de directia agricol&#227. an cazul lichid&#227rii rapide a focarelor de boli transmisibile, desp&#227gubirile se acord&#227 indiferent dac&#227 animalele sunt asigurate sau nu. &#8222Suma pierderii suferite de proprietar se stabileste de o comisie de evaluare, constituit&#227 la nivel local din specialistul din cadrul directiei agricole, medicul veterinar oficial al circumscriptiei sanitar-veterinare zonale, specialistul de la centrul local de consultant&#227 agricol&#227, agentul agricol, primarul localit&#227tii sau reprezentantul acestuia. In prezent, am f&#227cut o deplasare in zona Ag&#227s-Palanca pentru a face o prim&#227 evaluare a pagubelor&#8221, a declarat Ghit&#227 Burlui, directorul adjunct al Directiei Agricole Bac&#227u. Valoarea de anlocuire a animalului se stabileste an functie de valoarea genetic&#227, zootehnic&#227, sex, varst&#227, greutate, starea fiziologic&#227, categoria de productie, la pretul pietei la data cand a avut loc actiunea de lichidare a focarului de boal&#227. Teama de a-si pierde p&#227s&#227rile din b&#227t&#227tur&#227 i-a cuprins deja pe locuitorii de la sate. Unii proprietari din zona Hemeiusi au inceput s&#227 sacrifice g&#227inile de teama de a nu le-o lua inainte virusul ucigas. &#8222Am t&#227iat patru g&#227ini deja. Am auzit c&#227 virusul a ajuns la M&#227rgineni. Or, pan&#227 la noi nu mai e decat putin. Decat s&#227 ne moar&#227 in b&#227t&#227tur&#227, mai bine le t&#227iem noi”, spun localnicii din Hemeiusi.

Scris de Florentin Radu

Furios c&#227 a intretinut relatii sexuale cu mama sa, care are 83 de ani, Dumitru G., in varst&#227 de 50 de ani, din Bl&#227gesti, s-a r&#227zbunat crunt pe amorez. El l-a snopit in b&#227taie cu o bat&#227 pe Cezar P., de 53 de ani, dup&#227 care l-a scos in strad&#227. Iub&#227retul a mai f&#227cut cativa pasi si s-a pr&#227busit pe drum. El a murit nu departe de casa iubitei lui octogenare, Ileana G. In ce-l priveste pe fiul r&#227zbun&#227tor acesta este cercetat pentru infractiunea de omor.

Relatia amoroas&#227 dintre Cezar P. si Ileana G. dura de mai mult timp. Dumitru G., fiul octogenarei auzise ceva, ins&#227 niciodat&#227 nu i-a prins pe cei doi in fapt. Acest lucru s-a intamplat la sfarsitul acestei s&#227pt&#227mani, cand amorezii au fost g&#227siti iubindu-se cu foc. Furios la culme, Dumitru a luat un par si l-a snopit in b&#227taie pe amorez. B&#227trana lui mam&#227 sutine c&#227 doar l-a speriat si nu i-a omorat amorezul. &#8222L-a lovit cu o nuia, nu i-a dat cu parul, spune Ileana G. S-a sup&#227rat c&#227 l-a g&#227sit la mine. Dar noi eram rude si din cand in cand m&#227 mai vizita”. Dup&#227 ce a primit lectia de corectie, Cezar P. a mai g&#227sit puterea s&#227 se tarasc&#227 pan&#227 in drum. Acolo ins&#227 a murit, nu departe de iubita lui octogenar&#227. Cadavrul a fost descoperit de niste localnici care s-au gr&#227bit s&#227 anunte politia. Imediat a fost declansat&#227 o anchet&#227, iar in cercul suspectilor a intrat si Dumitru G., fiul b&#227tranei. Acesta a recunoscut c&#227 el i-a venit de hac iub&#227retului mai mare cu doar trei ani. &#8222Autorul a fost

arestat preventiv pentru 29 de zile si urmeaz&#227 s&#227 fie cercetat pentru infractiunea de omor”, precizeaz&#227 procurorul Monica Boghiu, purt&#227torul de cuvant al Parchetului de pe lang&#227 Tribunalul Bac&#227u. Dac&#227 va fi g&#227sit vinovat, Dumitru G. risc&#227 s&#227-si petreac&#227 dup&#227 gratii 15 ani din viat&#227.Scris de Lili Adochitei

Dorm in masini sau sub cerul liber, m&#227nanc&#227 hran&#227 rece si mor de dorul familiei

Jandarmii sunt iar&#227si la datorie. De data aceasta in localit&#227tile aflate in carantin&#227 din cauza suspiciunii de grip&#227 aviar&#227. Cat dureaz&#227 starea de alert&#227, nu au voie s&#227-si p&#227r&#227seasc&#227 posturile. Mancare si ap&#227 primesc. Ins&#227, in unele zone oamenii in uniform&#227 nu au cazare. Totodat&#227 ei tanjesc dup&#227 o baie bun&#227 si o pereche de schimburi curate.

Cei doi jandarmi aflati la una din barierele din satul Valea Arinilor sunt obositi. Se vede in ochii lor inrositi c&#227 tanjesc dup&#227 cateva ore de somn intr-un asternut. Unul dintre ei s-a asezat pe un mal si isi scoate bocancii. Picioarele i s-au infierbantat atat de tare incat nu mai suport&#227 strangerea ghetei sold&#227testi. Tan&#227rul ar vrea s&#227-si scoat&#227 si sosetele, dar nu-si permite. Intr-o gr&#227din&#227 din apropiere, o femeie loveste p&#227mantul pietros cu sapa. Dar nu-i scap&#227 din ochi pe cei doi b&#227rbati. Jandarmul ofteaz&#227 din tot sufletul si se multumeste s&#227-si miste degetele picioarelor. Apoi, prinde un bocanc si isi indeas&#227 piciorul. Umflat din cauza oboselii, acesta refuz&#227 se fie iar incorsetat. Tan&#227rul icneste. Cu putin efort reuseste s&#227 se incalte. Apoi se apropie cu pasi chinuiti de colegul lui. Se vede c&#227 cei doi jandarmi au cateva zile pe &#8222baricade”. Barba le-a crescut binisor, iar orele de veghe le-au pecetluit obrajii. &#8222Suntem aici de joi, spune resemnat unul dintre ei. Mancare primim destul&#227. Iar de ap&#227 nu ne plangem. Mai vin localnicii de aici si ne dau cate o sticl&#227 cu ap&#227 mineral&#227 sau cu suc. Cazarea ne d&#227 b&#227t&#227i de cap. Ne odihnim cu randul. Un s&#227tean de aici si-a f&#227cut mil&#227 de noi si ne-a adus masina lui. In ea ne-am incropit &#171dormitorul&#187. Scaunele autoturismului nu sunt confortabile ca patul de acas&#227, dar avem unde s&#227 atipim cat de cat. Si bine c&#227 nu dormim pe iarb&#227″. Cei doi soldati sunt din Onesti. Nu cunosc pe nimeni in satul in care au fost detasati, iar distanta de la Valea Arinilor pan&#227 in localitatea lor natal&#227 este mare. Nici o rud&#227 nu-si permite s&#227-i viziteze. &#8222Mai r&#227u e c&#227 nu avem unde s&#227 ne sp&#227l&#227m, spune cel&#227lalt tan&#227r in uniform&#227. Si suntem nevoiti ca in aceast&#227 perioad&#227 s&#227 st&#227m cu aceleasi haine si lenjerie intim&#227. E foarte greu s&#227 nu te primenesti din cand in cand. Dar trebuie s&#227 ne facem datoria. Si… s&#227 suport&#227m”.

Si la inundatii si la carantin&#227

Cand nu e meci, e miting! Cand nu sunt inundatii, e carantin&#227! Iar jandarmii sunt mereu la datorie. De cand cu alerta gripei aviare, ei au fost r&#227spanditi in toate zonele potential periculoase. &#8222Sunt 21 de jandarmi repartizati in Cotumba, Ag&#227s si Belechet, precizeaz&#227 c&#227pitanul Ioan Ouatu, ofiterul de pres&#227 al Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bac&#227u. Iar 24 sunt in zona comunei M&#227giresti. De la Gruparea Mobil&#227, mai sunt 16 jandarmi in Palanca”. Jandarmii care au ajuns in zona Ag&#227s au avut noroc. Autorit&#227tile locale au avut grij&#227 s&#227 le asigure toate conditiile pentru a-si desf&#227sura misiunea. &#8222Cazarea s-a f&#227cut la Cotumba, intr-un apartament de protocol al prim&#227riei, precizeaz&#227 Toma Spoial&#227, primarul din Ag&#227s. Si mancarea le-a fost asigurat&#227. Dimineata, jandarmii primesc pachete cu hran&#227 rece, iar la pranz si seara m&#227nanc&#227 la un restaurant din localitate. Sunt cheltuieli mari, dar am avut in buget bani pentru situatii de urgent&#227, cum este si aceasta”. Dac&#227 au un acoperis deasupra capului, oamenii in uniform&#227 au si posibilitatea s&#227 se ingrijeasc&#227. Pot s&#227 fac&#227 o baie, s&#227-si spele sosetele si s&#227 se b&#227rbiereasc&#227.

Oamenii in uniform&#227 dorm in masini si m&#227nanc&#227 doar conserve

In afara dorului de familie si de cas&#227, jandarmii detasati in Ag&#227s pot suporta destul de bine s&#227pt&#227manile de carantin&#227. Pentru colegii lor din zona M&#227girestiului este o adev&#227rat&#227 prob&#227 de rezistent&#227. Autorit&#227tile locale de aici s-au multumit s&#227 pun&#227 la dispozitia jandarmilor, ca si cazare, c&#227minul cultural. &#8222E o cocin&#227, a spus revoltat unui dintre oamenii in uniform&#227. Nu se poate dormi acolo”. Dar in M&#227giresti nici nu sunt prea multe alternative. Catorva localnici le-a fost mil&#227 de tinerii care str&#227juiesc bariera. Nu le-au oferit un pat, dar unii le-au dat voie s&#227 doarm&#227 in curti sau chiar pe prispe. Altii, in schimb, si-au pus la dispozitie masinile, care au ajuns dormitoare de campanie. &#8222Mancarea pentru jandarmii din M&#227giresti a fost asigurat&#227 prin grija prim&#227riei din Moinesti, ne-a declarat c&#227pitanul Ioan Ouatu, de la IJJ Bac&#227u. Colegii mei primesc hran&#227 de trei ori pe zi”. Mancarea g&#227tit&#227 lipseste ins&#227 din meniul oamenilor in uniform&#227. &#8222Ne hr&#227nim cu conserve, ne spune unul din jandarmii de la Valea Arinilor. Localnicii ne dau ap&#227 si sucuri, dar nu si o farfurie cu mancare. Sincer s&#227 fiu, in situatia de fat&#227, nici nu as manca. Si nu din r&#227utate, ci pentru c&#227 m&#227 tem pentru s&#227n&#227tatea mea. Dac&#227 exist&#227 aici intr-adev&#227r grip&#227 aviar&#227, de ce s&#227 risc?! Dup&#227 toate probabilit&#227tile si s&#227pt&#227mana viitoare in comuna M&#227giresti va fi carantin&#227. Iar jandarmii nu-si vor vedea prea curand familia. Sunt obositi, nefericiti si la limita rezistentei. Dar stiu, totodat&#227 c&#227 trebuie s&#227-si fac&#227 datoria. Si mai stiu c&#227 oamenii au incredere in ei.

Scris de Lili Adochitei

Inspectoratul pentru Situatii de Urgent&#227 &#8222Mr. C-tin Ene” al judetului Bac&#227u si Inspectoratul Scolar Judetean Bac&#227u au deschis seria concursurilor. In perioada 22-24 mai, la Scoala nr. 1 Onesti, Colegiul Tehnic &#8222G. Cob&#227lcescu” Moinesti si Colegiul &#8222Henri Coand&#227″ Bac&#227u se desf&#227soar&#227 etapa judetean&#227 a concursului &#8222Prietenii pompierilor”. &#8222Prin el incerc&#227m s&#227 dezvolt&#227m capacit&#227tile de intelegere si apreciere a pericolelor generate de incendii pentru viat&#227 si mediu, a precizat lt.col. Volodia Tisescu, seful Serviciului Prevenirea Incendiilor. De asemenea, concursul are si scopul form&#227rii si dezvolt&#227rii unor tr&#227s&#227turi cum sunt initiativa, spiritul de echip&#227, curajul, darzenia, hot&#227rarea, perseverenta si cinstea”. Fiecare cerc de elevi particip&#227 la concurs cu un echipaj format din 10 persoane, b&#227ieti si fete. Varsta minim&#227 a candidatilor este de 11 ani, iar cea maxim&#227 de 15 ani. Participantii au de trecut dou&#227 probe. Cea teoretic&#227 se desf&#227soar&#227 pe baza unui chestionar, iar la cea practic&#227 elevii trebuie s&#227-si arate indemanarea si viteza, la cursa cu obstacole si la stafeta de 400 metri, tot cu obstacole. Echipele clasate pe primele trei locuri vor primi diplome, cupe, fanioane si premii.

Scris de Lili Adochitei

Hotii prefer&#227 autoturismele cu vechime pentru c&#227 le pot descuia mai usor

In ultima perioad&#227, hotii de masini nu sunt interesati decat de autoturismele Dacia. Masinile str&#227ine nu se fur&#227 decat la comand&#227. Patru minori au dat de furc&#227 politistilor b&#227c&#227uani cat infractorii cu experient&#227. Anul acesta, peste o sut&#227 de b&#227c&#227uani au r&#227mas f&#227r&#227 automobile.

Autoturismele autohtone, cu vechime pe soselele b&#227c&#227uane, au devenit tinta preferat&#227 a hotilor. Cu chei potrivite si apoi prin fortarea contactului sau prin legarea direct&#227 a firului de contact, Daciile sunt pornite f&#227r&#227 probleme. &#8222De regul&#227 aceste furturi se comit mai ales pe timp de noapte, precizeaz&#227 subcomisarul Irinel Dogaru, seful Biroului Furturi de Auto. Sunt vizate in mod special masinile parcate in zone putin luminate sau pe str&#227zi laterale. Se caut&#227 Daciile de fabricatie mai veche, pentru c&#227 acestea se pot porni mai usor”. Politistii spun c&#227 masinile sunt furate pentru distractie sau in scopul comiterii altor infractiuni. In foarte putine cazuri, autoturismele au fost folosite pentru piese de schimb. La inceputul acestui an, in evidentele Inspectoratului de Politie Judetean Bac&#227u figurau peste o sut&#227 de furturi de auto. Din aceste infractiuni, peste 70 la sut&#227 au fost comise numai in municipiul Bac&#227u. Iar majoritatea masinilor furate sunt Dacii. De renume este cazul celor patru minori din Bac&#227u, niciunul mai mare de 14 ani, care si-au f&#227cut o ocupatie din furtul masinilor. Prin fortarea incuietorilor si apoi prin firul de la contact sau cu ajutorul cheilor potrivite, pustanii puneau in miscare automobilele si plecau la plimbare. Delincventii juvenili au furat cinci masini, din care trei intr-o singur&#227 noapte. &#8222Masinile le-am g&#227sit abandonate in diverse localit&#227ti ale judetului, ne spune subcomisarul Dogaru. Lipsa experientei la volan si-a spus cuvantul. Dou&#227 Dacii le-am descoperit avariate pe drumul spre Sarata, una la intrarea in comuna Scorteni, iar celelalte in Bac&#227u”. Impotriva hotilor f&#227r&#227 buletin nu s-a putut lua nici o m&#227sur&#227. Nici p&#227rintii lor nu au fost trasi la r&#227spundere, pentru c&#227 au o situatie material&#227 precar&#227 si nu in ultimul rand, putin le pas&#227 ce fac odraslele lor.

Doi hoti de masini au fost urm&#227riti ca in filme

Politistii au avut de lucru si cu Ion B., in varst&#227 de 19 ani si D&#227nut R., de 18 ani, unul din Bac&#227u, iar cel&#227lalt din St&#227nisesti. Cei doi au adoptat o tactic&#227 unic&#227 de furt. Puneau ochii pe o Dacie, in Bac&#227u, o descuiau si plecau in alt&#227 localitate. Acolo, abandonau autoturismul, furau altul si plecau in alt oras. &#8222In total, Ion si D&#227nut au furat cinci Dacii. Pe cea din Bac&#227u am g&#227sit-o in Brasov. De acolo ei au furat alt&#227 masin&#227, care a fost descoperit&#227 in Focsani. Si tot asa”, declar&#227 subcomisarul Irinel Dogaru. Cand au revenit in judetul natal, Ion si D&#227nut conduceau dou&#227 Dacii, una cu num&#227r de Brasov si una cu num&#227r de Vrancea. Tinerii au nimerit intr-un filtru rutier, dar nu au vrut s&#227 opreasc&#227. Asa s-a ajuns la o urm&#227rire ca in filme. V&#227zand c&#227 se strange latul in jurul lor si c&#227 politistii onesteni nu se dau b&#227tuti, cei doi au abandonat masinile, sc&#227pandu-si pielea prin fug&#227. Nu pentru mult timp, deoarece tot au intrat pe mana politistilor b&#227c&#227uani. Ion B. si amicul lui de f&#227r&#227delegi, D&#227nut R., au fost arestati.

Autoturismele str&#227ine se fur&#227 numai la comand&#227

Masinile str&#227ine au inceput s&#227 devin&#227 neinteresante pentru hotii de autoturisme. Politistii deja stiu c&#227 atunci cand apare un reclamant care sustine c&#227 nu si-a mai g&#227sit automobilul in fata casei, si dac&#227 e vorba si de o masin&#227 de lux, a fost un furt la comand&#227. &#8222Masinile str&#227ine sunt furate tot pe timp de noapte prin ruperea butucului de la contact, ne spune seful Biroului Furturi de Auto, subcomisarul Irinel Dogaru. Anul acesta am reusit recuperarea a dou&#227 BMW-uri, unul furat anul trecut si unul disp&#227rut in urm&#227 cu numai cateva luni”. Un caz inedit a fost cel din targul de masini, unde politistii b&#227c&#227uani au g&#227sit expus&#227 la vanzare o Skoda cu acte falsificate. Masina avea inc&#227 num&#227r de leasing si fusese cump&#227rat&#227 de la o societate din Bucuresti. Noul proprietar ins&#227 isi dorea tare mult un Jeep si intentiona s&#227 dea Skoda la schimb. Nu a apucat s&#227-si vad&#227 visul implinit, pentru c&#227 oamenii legii l-au luat la intreb&#227ri. Desi d&#227duse o sacos&#227 de bani, proprietarul habar nu avea c&#227 luase teap&#227. El nu stia c&#227 actele sunt false. &#8222Este indicat ca persoanele ce vor s&#227-si cumpere o masin&#227 la mana a doua din targ s&#227 fie foarte atente la persoanele cu care fac tranzactia si mai ales la actele autovehiculelor. Pentru siguranta lor e bine s&#227 apeleze la Registrul Auto Roman s&#227 verifice autoturismul vizat”, mai spune Irinel Dogaru.

Politistii recomand&#227 b&#227c&#227uanilor s&#227 stea cu ochii pe masini

Pentru prevenirea furturilor, oamenii legii recomand&#227 ca b&#227c&#227uanii s&#227-si parcheze masinile in locuri luminate si eventual s&#227 monteze alarme pe ele. Dac&#227 nu, pe timpul noptii s&#227 ia o pies&#227 de la motor, in asa fel incat automobilul s&#227 nu porneasc&#227, chiar dac&#227 hotii reusesc s&#227 il descuie. Persoanele care obisnuiesc s&#227 lase in masini actele si chiar cheile de rezerv&#227, e bine s&#227 renunte la acest obicei. Dup&#227 cum e indicat s&#227 nu lase la vedere genti sau alte bunuri de valoare. Chiar si atunci cand se merge la cump&#227r&#227turi la supermarketuri e bine ca soferul s&#227 mai aib&#227 un insotitor. Oricand se poate trezi c&#227 masina l&#227sat&#227 in parcare a disp&#227rut cu tot cu marf&#227. Si nu in ultimul rand, politistii apeleaz&#227 la spiritul cet&#227tenesc. Atunci cand o persoan&#227 observ&#227 misc&#227ri suspecte in locurile de parcare sau dac&#227 aude zgomote, s&#227 sune imediat la politie.

Scris de Lili Adochitei

Ea a fugit de politistii b&#227c&#227uani, dar a dat peste cei spanioli

Fosta secretar&#227 a Liceului Pedagogic, Sonia Luca, a fost arestat&#227 de autorit&#227tile spaniole. In cateva zile ea va fi trimis&#227 in Romania. Politistii b&#227c&#227uani o asteapt&#227 ca painea cald&#227, deoarece femeia are un mandat de executarea pedepsei cu inchisoarea pe o perioad&#227 de cinci ani. Sonia Luca a fost implicat&#227 in celebrul caz al diplomelor falsificate.

Sonia Luca isi pune mica &#8222afacere” pe picioare in septembrie 2000. Prima &#8222client&#227″ a fost Liliana S., pe care a cunoscut-o prin intermediul unei cunostinte. Liliana absolvise 11 clase la liceul din Roznov, judetul Neamt si avea nevoie de documentul care s&#227-i certifice studiile medii. Sonia s-a oferit s&#227 o ajute conditionat. Secretara a intocmit in fals diploma cu seria S nr. 00013101, din care rezulta c&#227 Liliana S.

fusese eleva Liceului Pedagogic &#8222Stefan cel Mare” si c&#227 aceasta obtinuse diploma de bacalaureat in urma examenului sustinut in iunie-iulie 2000. In evidentele liceului, Sonia Luca a inregistrat diploma de bacalaureat cu num&#227rul 242 in registrul special. Toate aceste eforturi ale secretarei au fost r&#227spl&#227tite de Liliana S. cu suma de 6 milioane de lei. Banii obtinuti cu atata usurint&#227 au determinat-o pe Sonia s&#227 continue seria ilegalit&#227tilor. Tot in 2000, in intelegere cu Stelian B., secretara a &#8222confectionat” alt&#227 diplom&#227 de bacalaureat pentru Claudia-Mihaela B. Aceasta fusese eleva Liceului Pedagogic, dar in clasa a XI-a fusese exmatriculat&#227 pentru absente nemotivate. Pe originalul diplomei cu seria S nr. 0013089, Luca a aplicat fotografia Claudiei. Numai c&#227, pe cotorul aceleiasi diplome a trecut-o pe eleva Aurica V. si a lipit fotografia acesteia. Dup&#227 isprav&#227, secretara a mai primit o sum&#227 important&#227 de bani: 10 milioane de lei.

Pentru sume modice, secretara a f&#227cut tot felul de ilegalit&#227ti

Pe lang&#227 emiterea unor diplome de bacalaureat in fals, Sonia Luca a mai f&#227cut si alte ilegalit&#227ti. La intelegere cu Camelia M., secretara a falsificat o adeverint&#227 pentru Ana Maria M. Aceasta absolvise cursurile Scolii Alexandru Ioan Cuza cu media general&#227 7,48 (examenul de capacitate 6.90 si de admitere 7.13). Cum media de admitere era prea mic&#227 pentru inscrierea la Liceul Pedagogic, Camelia M. a apelat la Sonia Luca, pentru a implini visul fiicei sale. In ziua de 8 iulie, Camelia s-a prezentat la unitatea de inv&#227t&#227mant cu cealalt&#227 fiic&#227, Oana Cristina. Ea a completat in numele surorii ei o cerere de inscriere in care a trecut mediile de pe adeverint&#227. Totodat&#227 a adus si dosarul cu celelalte acte necesare inscrierii, inclusiv adeverinta emis&#227 de Scoala Al.Ioan Cuza. Dup&#227 primirea dosarului, Sonia Luca a completat in numele elevei Ana Maria M. o alt&#227 cerere de inscriere in care a trecut medii mai mari decat cele reale. Numai c&#227, in loc de Ana a scris Anca, pentru c&#227 asa fusese trecut&#227 in tabelul de admitere. Apoi, secretara a intocmit in fals, folosind o xerocopie, o alt&#227 adeverint&#227 cu aceste note, ca fiind emis&#227 de Scoala Alexandru Ioan Cuza si ulterior eleva a fost transferat&#227 de la profilul filologie la stiinte sociale. Si toate aceste matrapazlacuri Sonia Luca le-a f&#227cut doar pentru

nesemnificativa sum&#227 de 2 milioane de lei.

Cand a dat de gustul banilor, Sonia Luca a fost greu de oprit

Georgeta F. a urmat cursurile de inv&#227t&#227mant-educator la Filiala Buhusi a Fundatiei &#8222Stefan Birs&#227nescu”, in perioada anilor 1998-2000 si urma s&#227 sustin&#227 examenul de filtru si apoi pe cel de absolvire. Cum nu d&#227duse bacalaureatul nu putea sustine nici celelalte dou&#227 examene. La sfarsitul lunii iunie 2000, Georgeta a obtinut de la Grupul Scolar &#8222Stefan Birs&#227nescu” adeverinta nr. 19, din 30 iunie 2000, din care rezulta c&#227 a absolvit scoala postliceal&#227, dar f&#227r&#227 examen de absolvire. Aceast&#227 adeverint&#227 si dosarul personal a fost inmanat Soniei Luca, care a intocmit adeverinta in fals nr. 1137, din 3 iulie 2000. Potrivit acesteia, Georgeta absolvise scoala si a obtinut la examenul de absolvire media 8.46. Pentru a da autenticitate actului fals, secretara a inregistrat un registru de intrare-iesire de la liceu si a falsificat un catalog de examen, unde a mentionat-o si pe Georgeta F. Pentru bun&#227vointa ei, Sonia a fost r&#227spl&#227tit&#227 cu 7 milioane de lei. La fel a procedat si cu Dorina B., care a urmat cursurile scolii postliceale &#8222Dimitrie Cantemir”, dar nu a promovat examenul de filtru. Secretara a intocmit adeverinta nr. 1137 din 23 iunie 2000, din care rezulta c&#227 Dorina a sustinut examenul de absolvire in sesiunea iunie 2000. Initial pe adeverint&#227 era trecut&#227 nota 8.56, ins&#227 la solicitarea &#8222absolventei”, care nu avusese niciodat&#227 note mari, secretara a modificat nota in 7.56. Pentru autenticitate, Sonia Luca a intocmit un catalog de examen in care a inscris-o si pe Dorina B. Pentru obtinerea acestei adeverinte, Luca a primit 500.000 lei.

Condamnat&#227 la cinci ani inchisoare

In anul 2001, politia intr&#227 pe fir in cazul actelor falsificate. In timpul cercet&#227rilor, Sonia Luca emigreaz&#227, dar ancheta isi continu&#227 mersul firesc. In februarie 2002, ea este condamnat&#227 in lips&#227 la cinci ani inchisoare si doi ani interzicerea drepturilor, fiind g&#227sit&#227 vinovat&#227 pentru comiterea infractiunilor de luare de mit&#227, fals intelectual si fals material in inscrisuri oficiale. Nu scap&#227 de pedeaps&#227 nici Liliana S., Stelian B., Camelia M. si Dorina B., care sunt condamnati la doi ani inchisoare. Georgeta F. este privat&#227 de libertate doar un an, fiind g&#227sit&#227 vinovat&#227 pentru instigarea la fals material si intelectual. Sonia Luca a fost dat&#227 in urm&#227rire general&#227 la data de 6 martie 2002 si pe lista urm&#227ritilor international a ajuns in 5 noiembrie 2002. In data de 27 ianuarie 2006 a fost arestat&#227 de autorit&#227tile spaniole, iar politistii b&#227c&#227uani o asteapt&#227 s&#227 apar&#227 din clip&#227 in clip&#227 in tar&#227.Scris de Lili Adochitei

Bac&atildeul are doar confirm&atilderi de existent&atilde a virusului gripei aviare, f&atilder&atilde a ap&atilderea noi cazuri de suspiciune. De altfel cele dou&atilde presupuse suspiciuni ap&atilderute la sfarsitul s&atildept&atildemanii, in spet&atilde Poduri si Ardeoani, au fost infirmate de testele efectuate de laboratoarele de la Bucuresti.

Testele efectuate de Institutul de Referint&atilde din Londra au confirmat existenta virusului H5 in satele Cotumba, Beleghet, Palanca si M&atildegiresti. Astfel, judetul Bac&atildeu figureaz&atilde pe harta aviar&atilde ca judet in care isi face de cap virusul gripei aviare. „Samb&atildet&atilde seara am primit confirm&atilderile oficiale si rezultatele testelor au iesit pozitive. De aceea am luat decizia de a urma intocmai procedurile, fiind demarat&atilde actiunea de sacrificare a p&atildes&atilderilor din cele patru localit&atildeti. Sper&atildem ca pan&atilde disear&atilde (n.r. – duminic&atilde seara) s&atilde termin&atildem actiunea de eutanasiere in satul Cotumba. S-a inceput aceast&atilde activitate mai tarziu din cauza ploii, dar totul decurge conform planului. Autorit&atildetile locale si-au f&atildecut foarte bine treaba&#8221, a declarat Gabriel Berca, prefectul judetului Bac&atildeu.

Primarii, sefi ai comitetelor locale de lupt&atilde impotriva gripei aviare, au decis, in urma confirm&atilderilor, s&atilde treac&atilde la eutanasierea or&atildet&atildeniilor. „De vineri la ora 10.00 am intrat in carantin&atilde de gradul zero. Am inceput eutanasierea p&atildes&atilderilor de samb&atildet&atilde dimineat&atilde, iar acest proces este inc&atilde in desf&atildesurare. Avem de cur&atildetat si dezinfectat 1151 de gospod&atilderii , dar merge destul de greu pentru c&atilde satele sunt r&atildesfirate. Mi se rupe inima cand stiu c&atilde se distruge munca oamenilor, dar situatia de fat&atilde nu ne permite s&atilde proced&atildem atfel&#8221, a precizat Toma Spoial&atilde, primarul comunei Ag&atildes. „Noi am inceput eutanasierea p&atildes&atilderilor din curtile in care aveam date certe c&atilde au fost cump&atilderati pui vii de la fermele din Brasov inc&atilde inainte de confirmarea existentei virusului. In total am sacrificat 353 de capete de p&atildes&atilderi, iar acum trecem la urm&atildetoarea etap&atilde si anume sacrificarea tuturor p&atildes&atilderilor aflate in sat&#8221, a spus Vasile Ulea, primarul comunei M&atildegiresti. „Am primit confirmarea de existent&atilde a virusului si urm&atildem intocmai procedurile. De maine dimineat&atilde (n.r. – ast&atildezi) ne vom apuca de sacrificarea p&atildes&atilderilor din sat. Primul pas pe care l-am f&atildecut a fost s&atilde inform&atildem lumea c&atilde trebuie s&atilde facem acest lucru. Lumea este resemnat&atilde si intelege care este situatia&#8221, a declarat Adrian Palistan, primarul comunei Palanca.

Fiecare dintre cei care au pierdut p&atildes&atilderile in urma procesului de eutanasiere vor primi desp&atildegubiri financiare de la Ministerul Agriculturii, P&atildedurilor si Dezvolt&atilderii Rurale (MAPDR). „Directia Agricol&atilde preg&atildeteste o situatie a p&atildes&atilderilor sacrificate pentru c&atilde ei vor face pl&atildetile. Deocamdat&atilde trebuie f&atildecut&atilde o evaluare a situatiei pentru a vedea cat valoreaz&atilde o pas&atildere in zona Bac&atildeului. Abia apoi se va trece la desp&atildegubiri in adev&atilderatul sens al cuvantului. Oricum vreau ca decont&atilderile s&atilde se termine foarte repede pentru ca oamenii s&atilde isi poat&atilde reveni mai repede din soc, pentru c&atilde, pentru ei este un soc&#8221, a precizat prefectul Gabriel Berca.Scris de Ovidiu Drug