Basmul englezesc „Frumoasa si Bestia”, devenit celebru gratie mai ales filmului facut de Walt Dysney, va fi pus in scena si de actorii papusari bacauani. Spectacolul este regizat de Valentin Dobrescu (Teatrul „Vasilache” Botosani), aflat la a treia colaborare cu Teatrul de Animatie din Bacau, primele doua concretizandu-se in spectacolele „Fata babei si fata mosneagului” si „Ront, ront…Shakespeare”. „Frumoasa si Bestia” in varianta Valentin Dobrescu va fi un spectacol cu actori si papusi. „Este o combinatie. Vor fi doar patru papusi animate. S-a dorit ca intreg spectacolul sa fie cu actori dar ne-am gandit ca specificul unui astfel de teatru este papusa. Un element de animatie coloreaza mai bine un spectacol”. „Frumoasa si Bestia” creat de Animatia bacauana va fi un spectacol modern, construit pe o linie melodica de influenta miedevala. „Este o dramatizare dupa o poveste de la care au pornit toti cei care au creat variante ulterior”. Regizorul botosanean spune ca spectacolele sale se adreseaza intotdeauna atat copiilor, cat si adultilor care-i insotesc. „Fac in asa fel incat copilul sa aiba partea lui iar cei mari sa nu se plictiseasca nici ei. Sunt unele personaje in care cei mari se pot regasi. In mai pregnanta este insa partea fantastica. Omul mai are nevoie sa evadeze. De multe ori, parintii insotesc copiii pentru a avea un pretext, sa revina in lumea copilariei”. Spectacolul se va insaila cu ajutorul unui povestitor – actorul Stefan Alexiu – care va istorisi publicului cunoscutele intamplari. Frumoasa va fi actrita Miki Murafa, sub masca de Bestie se va ascunde pana spre sfarsit actorul Laurentiu Budau iar batranul negustor, actorul fara varsta Eugen Ionescu. Ceilalti actori vor fi sufletul obiectelor care, la fel ca in ecranizarile acestui basm, sunt vii, participa la actiune. „Daca in lumea normala, elementele de decor sunt statice, in lumea palatului, toate obiectele sunt oameni, e o lume fantastica.”. Regizorul Valentin Dobrescu spune ca si publicul Teatrului de Animatie si-a schimbat in ultima vreme orizontul de asteptare: „Influenta televiziunii este teribila. Teatrul de animatie trebuie sa tina pasul cu vremea, ca regizor trebuie sa dai dovada de imaginatie, sa creezi lucruri noi. Avantajul teatrului de animatie este ca poate realiza aceasta lume a miracolelor”, a declarat Dobrescu. Premiera spectacolului „Frumoasa si Bestia” va avea loc duminica, 28 mai, de la ora 11.00, la sala Bacovia.Scris de Laura Huiban
Calistrat Costin, martian cu acte in regula
La Buhusi, proiectul „Week-end cu un Om”, initiat in urmã cu doi ani de liceenii buhuseni, a cunoscut un nou episod: intalnirea cu scriitorul Calistrat Costin, presedintele filialei Uniunii Scriitorilor Bacãu. Liceenii i-au pregãtit invitatului cateva surprize. Cele vreo 22 de cãrti pe care le-a semnat – dacã n-or fi mai multe… – au fost prezentate prin inedite proiectii video, dar si printr-un recital fericit pus in scenã de opt liceene grozave coordonate de prof. Ionela Bilei. Scriitorii Ion Fercu, Ion Tudor Iovian si Ion Dinvale au formulat aprecieri cu privire la opera scriitorului. „Calistrat Costin este un autor tulburãtor de trist. La el, umorul si tragicul merg manã in manã si se tempereazã reciproc. Scriitorul ne oferã un tablou subtil al existentei”, a spus Ion Dinvale. Cei aproape o sutã de participanti la intalnire, hrãniti cu jarul iscodirii de cãtre moderatorul Ion Tudor Iovian, i-au formulat invitatului intrebãri foarte interesante. Rãspunsurile, calistratcostinesti sutã la sutã, au creionat conditia scriitorului (si) in regimul comunist, rolul grupãrii Ateneu in cultura romaneascã, au dezvãluit aspecte inedite din laboratorul creatiei. Finalul a fost regizat tot sub auspiciile unei surprize. Liceenii i-au reamintit oaspetelui cã in urmã cu un an au devenit proprietari ai planetei Marte pe care au scos-o la licitatie, in dorinta lor de a-si construi, cu banii astfel castigati, o salã de sport. Intrucat acum au promisiunea fermã a inspectorului scolar general, conf. univ.dr Radu Ababei, cu privire la faptul cã li se va construi o salã de sport prin investitii ale statului, ei au inceput sã doneze terenul de pe Marte. Calistrat Costin s-a trezit astfel improprietãrit cu o suprafatã 5000 de martzopasi, unde va avea vecini pe mãsurã: Andrei Muit, Radu Ababei, Gabriel Berca, prefectul judetului etc. Vecini pe care, nu este exclus, mi-a soptit un martzian licean, sã-i coopteze in Filiala Uniunii Scriitorilor Martzieni, cãci, oriunde merge, Calistrat Costin intemeiazã inedit si fermecãtor.
Scris de Ion Ion
„Teatrul elitarist e o prostie”
@ interviu cu regizorul Radu Dinulescu, producãtorul general
al Festivalului de Teatru de Camerã si Underground de la Arad, 15 – 21 mai 2006
– Ce inseamnã de fapt teatru underground?
– In fiecare tarã el inseamnã altceva. Noi am incercat aici sã discutãm cam la fiecare editie a festivalului despre ce ar fi teatrul underground. In primul rand – si asta este si pãrerea mea, de aceea incep cu ea – teatrul underground este o formã de teatru care incearcã sã se depãrteze un pic de moda actualã din teatrul clasic. Ce ar fi moda actualã din teatrul clasic? Un teatru care a devenit usor elitarist, care s-a depãrtat un pic de public prin forme destul de greoaie de manifestare esteticã. Teatrul elitarist e o prostie. Atunci, o multitudine de tineri care nu se regãsesc ca si actori in astfel de spectacole in care amprenta se pune mai mult pe grup, pe imensitatea decorului sau a mise-en-scene-ei, a regiei spectacolului, din ce in ce mai multi actori doresc sã se manifeste intai ei, ca talent, ca oportunitate de a fi pe scenã si de a exista intr-un anume personaj. De aceea eu numesc teatrul underground azi in Romania un teatru care se apleacã mai mult cãtre cãutarea personajului, cãtre cãutarea relatiei, cãtre o intimitate extraordinar de mare intre public si actori. Alte pãreri – ale unor actori care vin si joacã la noi, ale anumitor critici de teatru, a lui Nicu Mihoc, la un moment dat, directorul artistic al festivalului, ar fi cã miscarea underground este mai degrabã spre un teatru de un limbaj mai cotidian, uneori chiar vulgar. Este un teatru fãrã cenzurã, in care putem arãta totul si spune totul fãrã nevoie de a tãia, de a pune oprelisti de limbaj atat estetic cat si chiar verbal. Un alt gand este – si cu asta ar putea fi de acord multi dintre cei care fac teatru underground in strãinãtate – aceastã linie esteticã a artei underground in general, care promoveazã o anumitã „esteticã a uratului”, a culorilor ciudate, a luminilor inexpresive dar cu o anumitã expresivitate panã la urmã, a problematicii acesteia legate de tineretul debusolat in umbra creatiilor sub influenta drogului si a prostiilor de tot felul care le abureste creierul s.a.m.d Deci este o artã abulicã, o artã in secvente rapide, urmate de secvente foarte lente asa cum se manifestã imediat sevrajul dupã perioada de plãcere a drogului. Asta este o altã directie a artei underground. Se pare cã ea iese din astfel de fenomene, dar nu putem sã o neglijãm nici pe ea. E adevãrat cã acest teatru a apãrut in subsolurile, in beciurile, in pub-urile care sunt la subsol in Londra, in Statele Unite. Dupã pãrerea mea, aici se confundã fenomenul underground din Romania cu fenomenul underground de peste tot. E un teatru care merge spre public si nu cheamã publicul spre el. Este in carciumã, mergem si jucãm acolo. Este in bar, mergem si jucãm acolo. Pe de altã parte, acest festival al nostru se cheamã de camerã si underground. Noi avem si spectacole care sunt de camerã, diferenta fiind cã putem aborda si un repertoriu absolut clasic sau spectacole care nu au nimic cu fenomenul underground, care sunt jucate absolut coerent si normal ca o lectie de actorie la universitate, unde profesorii invatã cã trebuie jucat teatrul cu o anumitã motivatie, stanislavskian aproape.
– Aveti in festival si prezente strãine. Este dificil sã convingi un actor strãin sã vinã sã joace in Romania?
– Intamplãtor de asta mã ocup eu, deci este spatiul meu de manevrã in festival. Una dintre principalele metode de a agãta actori care sã vinã la festivalul nostru este prezenta la Avignon – cel mai mare festival de teatru din lume si cel mai mare targ de teatru independent din lume. Casa de Culturã de la Arad este prezentã deja de patru ani – cu actori de la Arad, cu actori de la Bucuresti, anul acesta este si un actor de la Galati care merge. Acolo se fac relatiile, acolo ne imprietenim cu regizori, cu actori. E greu sã aduci actori pentru cã noi nu avem bugete mari. Ei sunt totusi obisnuiti sã fie plãtiti, din asta trãiesc, independenti de acolo sunt numai independenti. Dar reusim sã convingem cate unul care vrea mai mult sau mai putin sã vadã si Romania, care e interesat de fenomenul romanesc, reusim sã agãtãm cate unul cel putin in fiecare an. E a doua prezentã a Frantei. Anul trecut am avut si o trupã din Italia care a vrut sã vinã. Anul acesta am depãsit pentru prima datã granitele Europei si am adus un regizor din Statele Unite, care a montat un spectacol Visniec acolo si probabil cã vom face si un schimb de spectacole. Sã trimitem spectacolul nostru – „Caii la fereastrã″ a lui Visniec – si ei vor veni anul viitor in festival cu productia lor. Apoi este o directoare de teatru independent din Statele Unite de origine polonezã. Ne alegem in asa fel partenerii incat schimbul sã poatã duce dupã aceea ori la o productie impreunã, ori la ceva mai departe. Incercãm sã aducem viitori parteneri pentru producerea unor spectacole sau turnee.
E greu. Din pãcate nu putem plãti transporturi internationale. Noi trebuie sã gãsim oameni care sã fie tãcãniti dupã a merge in altã parte, de a veni in Romania, sã descopere si alt spatiu.
– Care este dupã dumneavoastrã rolul teatrului?
– Din Antichitate panã acum nu s-a vrut decat ca teatrul sã creeze emotie. Important este zona in care creezi emotie, cum o creezi. Numai cã, la fel ca si in modã, creand emotie in acelasi fel, panã la urmã corpul devine imun si vrea altã emotie. De aceea foarte multi bãrbati isi schimbã femeile si foarte multe femei isi schimbã bãrbatii. Devin imune si imuni la un anumit soi de emotie. Vãzand prea multe spectacole de o anumitã formã, simti nevoia unei forme noi. Ea se impune si devine la randul ei plictisitoare si revine o alta din trecut. Rolul teatrului este de a cheltui niste bani pentru a crea plãcere unui public. Dar dacã incepi sã-l pierzi, dar dacã il pierzi incet incet se pune problema dacã mai e rost sã se cheltuiascã acei bani. Teatrul elitarist e o prostie.
Scris de Laura Huiban
Campus scolar la Rachitoasa
Desi situatã la marginea judetului si intr-o zonã fãrã prea mari perspective economice, unitatea de invãtãmant din Rãchitoasa, cu clasele I – X, are viitorul trasat cu precizie. Conducerea scolii vrea cu orice pret un campus, iar dupã cum s-au fãcut primii pasi, visul este realizabil. Si asta nu intr-o perioadã de timp foarte indelungatã. „Am reusit sã obtinem o finantare Phare, atat pentru dotarea scolii, cat si pentru reabilitarea ei, ne spune directorul unitãtii de invãtãmant, Ileana Barbu. Deja, in cadrul primei componente, am primit bani pentru achitionarea de biroticã si aparaturã pentru laboratoare. Avem chiar si o camerã video. Acum asteptãm 37 de computere de ultimã generatie, toate evaluate la 75.000 de euro”. In total, vor fi canalizati cãtre scoala din Rãchitoasa 600.000 de euro, jumãtate din ei pentru dotãri, iar cealaltã jumãtate pentru reabilitarea imobilului. „In ultimul timp, in scoalã nu s-a mai fãcut nimic pe linia reabilitãrii, precizeazã Ileana Barbu. Clãdirea este afectatã de cutremure si are nevoie de lucrãri serioase de consolidare. Asteptãm un proiectant care sã ne spunã exact ce este de fãcut, dupã care demarãm lucrãrile”. Cum visele legate de viitorul scolii din Rãchitoasa sunt mari si cadrele didactice de aici vor sã fie in pas cu cerintele europene. Aproape toti profesorii au urmat cursuri de informaticã, pentru a putea sti cum sã utilizeze calculatoarele performante care vor ajunge in perioada urmãtoare in unitatea de invãtãmant. Cadrele didactice din Rãchitoasa nu sunt chiar strãine de domeniu, pentru cã au trecut cativa ani buni de cand s-a infiintat sala de informaticã din scoalã. Insã cele 11 computere din dotare sunt mai vechi si au programe mai putine. De aceea, profesorii se „scolesc” ca atunci cand vor veni calculatoarele noi sã aibã ce sã-i invete pe elevi. „Ne pregãtim putin cate putin pentru realizarea campusului scolar, spune directorul Barbu. Am vorbit pentru acest proiect si am primit undã verde. Sunt constientã cã e mult de muncã, dar se meritã. In privinta populatiei scolare nu ne facem probleme. Ea este in crestere. Deci nu existã pericolul ca noi sã transpunem in realitate niste vise mãrete si sã nu aibã cine sã profite de aceste investitii”. Cum o parte din fondurile destinate dotãrii au fost cheltuite cu folos, se asteaptã cu nerãbdare si momentul cand scoala din Rãchitoarea va intra in reparatii capitale.
Scris de Lili Adochitei
Automobilism, Formula 1 / Alonso, in cautarea premierei
MP al Principatului Monaco, de duminica, 28 mai, a saptea etapa a Campionatului Mondial, este unul dintre cele mai ravnite trofee din lumea Marelui Circ. Asta din doua motive: mai intai, pentru ca a ramas singurul circuit stradal din lumea Formulei 1 al doilea – datorita traditiei sale, in Monte Carlo, exact pe aceleasi strazi, desfasurandu-se curse de viteza din 1929. Altminteri, „pista” nu este foarte agreata de piloti, din cauza dificultatii sale, cu numeroase ace de par si sicane, denivelari si o trecere printr-un tunel lung, dar si pentru ca strazile inguste nu permit depasirile. In aceste conditii, strategia intrarilor la boxe este de cea mai mare importanta. Campionul mondial en-titre si lider al clasamentului general, Fernando Alonso, nu a castigat niciodata la Monte Carlo, in scurta sa cariera. Nu acelasi lucru se poate spune despre Michael Schumacher, cel mai valoros driver din toate timpurile, care a triumfat in Principat de 4 ori (1995, 1997, 199 si 2001), germanul detinand din 2004 si cel mai but tur de circuit all-time in timpul cursei (1:14,349, pe distanta de 3,340 km). Totusi, sunt cinci ani de cand Schumi n-a mai castigat la Monte Carlo, astfel ca traditia sa acolo pare sa se fi risipit. In acest GP, pilotii vor strabate 77 de tururi (aproximativ 257 km). In 2005, s-a impus Kimi Raikkonen (McLaren), urmat de Nick Heidfeld si Mark Webber, ambii de la Williams.
Clasament general piloti:1. Fernando Alonso (Spania, Renault) 54 2. Michael Schumacher (Germania, Ferrari) 39 3. Kimi Raikkonen (Finlanda, McLaren) 28 4. Giancarlo Fisichella (Italia, Renault) 25 5. Felipe Massa (Brazilia, Ferrari) 21 6. Jenson Button (Marea Britanie, Honda) 17 7. Juan Pablo Montoya (Columbia, McLaren) 15 8. Rubens Barrichello (Brazilia, Honda) 9.
Clasament constructori:1. Renault 79 2. Ferrari 60 3. McLaren Mercedes 43 4. Honda 26 5. Sauber BMW 13.Scris de Peter Kelmann
Karting, Campionatul Europei de Sud-Est / Gata de start!
Campionatul Europei de Sud-Est se pregateste de start. Prima etapa se va disputa chiar in acest week-end, pe circuitul de la Seres (Grecia). In aceasta dupa-amiaza sunt programate calificarile, iar mainile vor avea loc cele doua manse de concurs, clasamentele finale facandu-se pe baza cumularii punctelor. La clasa ICA/J, ale carei manse se vor desfasura duminica,ss de la 11.30 si 13.30, vor participa si doi piloti romani: bacauanul Doru Sechelariu si bucuresteanul Tomi Dragan. Sechelariu, care este campionul en-titre, si-a propus castigarea etapei din Grecia. „Vreau sa incep cu dreptul competitia pentru a-mi apara titlul cucerit in 2005. In plus, vreau sa ma revansez pentru ghinionul pe care l-am avut anul trecut pe circuitul de aici, de la Seres”, a declarat pilotul Selenei Motor Sport. Intr-adevar, anul trecut, Doru Sechelariu a fost nevoit sa abandoneze cursa in momentul in care era lider detasat. Motivul? Un pinion rupt. „Muncesti pe branci, faci totul bine si, la un moment dat, vezi cum se duce totul de rapa din cauza unei simple piese. Nici nu vreau sa ma gandesc ca s-ar mai putea repeta un asemenea ghinion”, a spus directorul sportiv al Selenei Motor Sport, Vladimir Bortov. In afara titlului de campion european cucerit in 2005, Sechelariu are de partea sa si un excelent debut de sezon. Desi concureaza la clasa ICC in campionatul Romaniei si Ucrainei, bacauanul si-a facut timp pentru a alerga la ICA/J si in campionatele Bulgariei si Serbiei si Muntenegru. Rezultatele? Doua victorii in Bulgaria si tot atatea in Serbia si Muntenegru. „Ne dorim foarte mult sa luam locul intai si la Seres pentru ca eu zic ca ne-am pregatit foarte bine pana acum”, a concluzionat Vladimir Bortov. In afara etapei de la Seres, Campionatul Europei de Sud-Est mai programeaza inca trei runde: la Bucuresti (23-25 iunie), Hascova (Bulgaria, 8-10 septembrie) si Istanbul (Turcia, 6-8 octombrie).Scris de Dan Sion
„Fermierul” incepe sa se urneasca
Programul „Fermierul” pare sa se fi deblocat, dupa ce timp de mai bine de patru luni orice incercare a vreunui beneficiar de a primi sprijin de la banca se soldase cu esec. Intr-unul dintre articolele publicate in cotidianul nostru saptamana trecuta, aratam numeroasele cazuri in care fermierii bacauani s-au lovit de refuzul bancilor de a da unda verde dosarelor.
„Daca de la 1 ianuarie pana la 1 martie aveam eliberate de la banci doar doua scrisori de confort, intr-o saptamana, solicitantii de finantari pe programul «Fermierul» au primit nu mai putin de sase astfel de scrisori de confort. Cred ca, pana la sfarsitul lunii mai, reusim sa obtinem inca patru raspunsuri favorabile. Din luna iunie, cand intra si BCR in acest sistem de cofinantare, credem ca vom avea un si mai mare succes, daca luam in calcul faptul ca la aceasta banca sunt in asteptare proiecte cu valoare totala de 20 de milioane de euro. Suma absorbita pe cofinantare pe Bacau va ajunge la 12 milioane de euro”, crede Mihai Banu, directorul Directiei Agricole Bacau. La nivelul judetului, nu mai putin de 45 de proiecte au fost depuse la programul Fermierul, valoarea totala a acestora depasind 40 milioane de euro. Cele mai multe proiecte sunt depuse pentru initiere de afaceri in zootehnie. Valoarea unui proiect este intre 5.000 de euro si 4 milioane de euro. Desi valoarea creditului solicitat nu depasea in multe cazuri 10.000 de euro, bancile au refuzat sa emita scrisori de confort, blocand astfel derularea proiectului. „Sunt oarecum suparat pentru ca nu reusim sa promovam fermele de familie. Avem in asteptare cam zece ferme de porci si alte zece pe vaci care speram sa treaca de banci cu bine in luna iunie. Cred ca problema principala a fost puterea bancilor de a acoperi un asemenea proiect de anvergura care este «Fermierul». De exemplu, la nivel de tara, Banca Carpatica a primit 200 de miliarde de lei. Daca am imparti matematic la cele 42 de judete, inclusiv Bucurestiul, ar fi mai putin de cinci miliarde pe fiecare, suma care ar fi putut sa fie data fara probleme. Ceea ce, din pacate, nu s-a intamplat”, a mai spus directorul Banu. Scopul programului Fermierul este initierea de noi activitati in spatiul rural prin atragerea de fonduri pentru investitii, din credite pentru investitii si cofinantare SAPARD. Pot beneficia de credite pentru investitii in agricultura producatori agricoli individuali inregistrati in Registrul exploatatiilor agricole, asociatii agricole, societati agricole private, societati comerciale cu capital privat. Scris de Florentin Radu
Faliment in zona defavorizata Comanesti
@ Inundatiile si scaderea euro trimit la sapa de lemn zeci de afaceristi
Inspectorii Consiliului Concurentei au efectuat, in ultimele doua luni, ample controale la agentii economici din zonele defavorizate ale judetului. Actiunea a facut parte din seria de verificari demarate la nivel national. In zona defavorizata Comanesti-Darmanesti au fost verificate 58 de firme care beneficiaza de avantajele conferite de certificatul de investitor. Jumatate dintre aceste firme fie au falimentat, fie au inregistrat pierderi. In aceste cazuri, statul urmeaza sa recupereze facilitatile acordate.
Potrivit legislatiei, ajutorul de stat este orice masura de sprijin acordata de stat concretizata printr-un transfer de fonduri publice catre o intreprindere, sau sub forma de subventii, anularea de datorii sau preluarea pierderilor, exceptari, reduceri sau amanari de la plata taxelor si impozitelor, acordarea unor imprumuturi cu dobanzi preferentiale. Noua legislatie privind regimul zonelor defavorizate, armonizata cu normele aplicate in tarile Uniunii Europene (UE), prevede ca facilitatile in aceste zone sunt mentinute astfel incat acestea sa fie alocate in limita intensitatii maxim admise. Intensitatea bruta a ajutorului de stat reprezinta cuantumul ajutorului de stat exprimat ca procent din costurile eligibile ale proiectului, sume calculate inainte de aplicarea impozitelor directe. Intensitatea maxima a ajutorului de stat regional este de 50 la suta din investitie in cazul intreprinderilor mari si 65 la suta in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.
Iarna nu-i ca vara
Din totalul agentilor economici verificati, marea majoritate sunt din orasul Comanesti (42 de firme), iar restul din Darmanesti (12 firme) si comuna Agas (patru firme). Interesant de remarcat este faptul ca o mare parte din firmele verificate fie erau in faliment, fie au inregistrat pierderi in anul 2005. „Respectiv, firmele Petro Ches si Cimedrin, ambele din Comanesti, au intrat deja in procedura de faliment numai in ultimele doua luni, altele anul trecut, in vreme ce inca 22 de firme au depus bilantul cu pierderi. Situatiile au fost determinate de calamitatile naturale care au avut loc anul trecut. Curios este ca, desi, in prima jumatate a anului, societatile respective inregistrasera rezultate pozitive, la final de an, acestea s-au transformat in pierderi”, a declarat Gheorghe Pascanu, inspector de concurenta coordonator pe judetul Bacau. Efectele calamitatilor naturale s-au regasit in restrangeri de activitate, pierderea unor comenzi din cauza neonorarii acestora la termen, distrugerea unor parti din infrastructura, fapt care a impiedicat accesul la unii agenti economici etc. Recuperarea banilor acordati ca ajutor de stat, in valoare de miliarde de lei, se va face de catre furnizor, respectiv Ministerul Finantelor Publice. „Aceasta actiune este destul de greoaie, pentru ca se intampla ca sumele rezultate din vanzarea activelor firmei care a primit facilitati de la stat sa nu ajunga si pentru acoperirea acestor ajutoare”, explica inspectorul Pascanu.
Leul s-a zburlit la exportatori
Un alt factor care a falimentat afacerile in zona defavorizata sau le-au deteriorat este influenta rezultata din evolutia cursului valutar, prin aprecierea leului fata de euro. Acest lucru a determinat ca societatile care activeaza in domeniul prelucrarii lemnului si la care exportul reprezinta 80-90 la suta din productiesa inregistreze mari pierderi. Printre aceste firme s-au numarat si societati cunoscute din zona, cum este Finnforest Baco, care, in anii trecuti, au facut investitii de milioane de euro. „Ironia este ca au avut de pierdut din cauza devalorizarii valutei cei care aveau afacerile in euro, nu si cei care incheiasera contracte in dolari”, a mai spus inspectorul Pascanu. Desi pare ciudat, exista si agenti economici in zona defavorizata Comanesti – Darmanesti care nu au solicitat ajutoare de la stat, cu toate ca au obtinut profit, iar legea le-ar fi permis acest lucru. In aceasta situatie sunt 11 firme, in special din domeniul prelucrarii lemnului.Scris de Florentin Radu
1 leu kilogramul de cauciuc
Deseurile din cauciuc rezultate din gestionarea anvelopelor reprezinta o categorie importanta de deseuri, dar si o sursa de materie prima secundara si de combustibil alternativ. Resaparea reprezinta una din principalele metode de valorificare a anvelopelor uzate, metoda de reconditionare care permite obtinerea de anvelope comparabile calitativ cu cele noi. O alta metoda de valorificare este recuperarea cauciucului din anvelopele uzate neresapabile si utilizarea ca materie secundara folosita in fabricarea de produse tehnice, covoare, incaltaminte. De asemenea, cauciucul mai poate fi valorificat prin utilizarea ca si combustibil datorita puterii calorice ridicate, precum si piroliza cu formare de fractii gazoase, hidrocarburi lichide si reziduuri cocsifiabile. In prezent, in Regiunea 1 NE exista o societate autorizata pentru valorificarea termoenergetica a deseurilor de anvelope. „Aparitia Hotararii de Guvern nr. 170/2004 si preocuparea producatorilor si importatorilor in sensul dezvoltarii durabile, in plus extinderea in corespondenta cu notiunile de responsabilitate largita a producatorilor privind implicarea acestora in protectia mediului inconjurator au condus la infiintarea in Bucuresti care sa raspunda obligatiilor de mediu ce decurg din aceasta Hotarare intr-o maniera organizata si eficienta”, a tinut sa precizeze Iulian Movila, directorul executiv al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau. Conform sefului ARPM Bacau, aceasta societate preia din obligatiile de colectare si valorificare a anvelopelor uzate la nivelul tuturor judetelor din Regiunea 1 NE. „Conform Ordonantei de Urgenta nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu, producatorii si importatorii care introduc pe piata anvelope noi si/sau uzate destinate valorificarii au obligatia de a plati o taxa de 1 leu RON pentru fiecare kilogram de anvelopa”, a mai subliniat Iulian Movila. Scris de Razvan Sendrea
CEC este bun de plata \ Dacia, un vis frumos distrus de o institutie a statului
Drama celor care au depus bani pentru achizitionarea unei Dacii continuã. Dupã mai bine de 16 ani, niciunul dintre ei nu a primit masina visatã, dar nici banii pe care i-au vãrsat in conturile CEC. Guvernele care s-au perindat din 󈨞 si panã astãzi nu au gãsit incã solutia de despãgubire a celor peste 30.000 de oameni care au avut incredere in sistemul garantat de CEC.
Peste 200 de bãcãuani se numãrã printre cei care au depus bani la CEC pentru a primi o Dacie inainte de 1 ianuarie 1990. Sãtui de atata asteptare, deponentii cer despãgubirea prin 20 la sutã din suma obtinutã din privatizarea Casei de Economii si Consemnatiuni (CEC) si aprobarea acestui proiect anainte de finalizarea acestui proces. „Suntem in situatia in care statul roman de drept ne-a confiscat banii folosindu-i in sistemul economico-financiar al tãrii, fãrã a ne livra autoturismul achitat anticipat cu multi ani in urmã, din 1980 si panã in 1992. Ceea ce cerem este despãgubirea cu suma depusã initial, actualizatã cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statisticã”, a declarat Mihai Dogaru, presedintele Asocitiei Pãgubitilor de Autoturisme din Romania (APAR).
O grãmadã de bani
Dupã calculele celor din APAR, este vorba de persoane care au depus antreaga sumã de 70.000 de lei, atat cat costa la vremea respectivã o Dacie, precum si persoane care au depus doar avansul. „La ora actualã existã in Parlament patru proiecte de lege in ceea ce priveste despãgubirea noastrã, a celor care am vrut o masinã inainte de 1990. Primul proiect a fost depus in urmã cu aproape patru ani de senatorul Frunda de la UDMR, dar zace si acum acolo. Acum doi ani, am incercat un schimb cu PSD. Noi le-am promis voturile noastre, iar ei au introdus un alt proiect de lege. Anul acesta au fost introduse alte douã proiecte de lege, unul de PC si altul de cei de la PRM. Prin ultimul proiect ajuns in fata parlamentarilor se fãcuse o propunere in ceea ce priveste suma cu care ar trebui sã fim despãgubiti, adicã 5.000 de dolari”, a precizat Ion Berea, liderul judetean al APAR Bacãu. Reprezentantii APAR vor ca solicitarea legatã de primirea procentului de 20% sã fie adoptat anainte de privatizarea CEC, astfel ancat pãgubitii sã poatã primi banii anapoi.
an rãzboi, de 16 ani
Conform datelor statistice, la 31 decembrie 1990 erau anregistrate la nivel national 714.596 conturi la CEC pentru achizitionarea de autoturisme Dacia, mare parte dintre aceste conturi fiind lichidate, pe parcurs panã an 1995, prin retragerea sumelor. an iulie 2001, Curtea Europeanã a Drepturilor Omului (CEDO) a primit o sesizare introdusã de Asociatia si Liga pentru Protectia Cumpãrãtorilor de Autoturisme si de alti 647 de cetãteni, privind ancãlcarea, de cãtre statul roman, a dreptului de proprietate. Reclamatiile s-au anregistrat la CEDO dupã ce justitia romanã le-a respins, an 1996, reprezentantilor pãgubitilor solicitarea de a cumpãra masinile la pretul dinainte de 1989. „Noi am depus pretul autoturismului, conform legilor din acea vreme. CEC a invartit acesti bani in toatã industria din Romania, dar nu au ajuns niciodatã la Uzinele Dacia. Tot ce miscã in tara asta are o pãrticicã din banii nostri. Unii si-au retras banii pentru cã au vãzut cã statul este nesimtit si nu mai dã acele masini. Cei 33 de mii de ultimi mohicani nu isi vor mai retrage banii doar pentru a atarna o piatrã de moarã de gatul Romaniei care vrea sã adere la UE. Singura solutie este crearea unei linii de credit garantatã cu motocicletele lui Tãriceanu sau mai stiu eu ce de la Bãsescu”, a spus Virgil Radu, vicepresedinte APAR.
Scris de Ovidiu Drug
Cartierul CFR nu-i la inima lui Stavarache/Orasul european, un vis ce nu mai devine realitate
Locuitorii din cartierul CFR au parte de drumuri pline de gropi, noroaie si mizerie. Asa arata carteirul CFR si asta, in ciuda promisiunilor facute de edili ca, in cel mai scurt timp, vor fi aduse la un nivel european. O simpla incursiune pe strada „Gheorghe Sincai” te intoarce cu cel putin 30 de ani in trecut. „Niciodata Stavarache, primarul pe care noi l-am votat cu atata incredere, nu a facut nimic. Se matura o singura data pe saptamana timp in care se aduna mormane de gunoaie. Asfaltul nici nu cred ca mai spera cineva sa il vada pus. Ce a facut Sechelariu cat a fost primar nu o sa faca Stavarache nici in 50 de ani”, spune suparat Ioan Petrea, un locuitor de pe ghinionista strada, uitata de edili. Tot in cartierul CFR este si strada „Poet Carlova”. Aici, locuitorii se roaga sa nu mai vina ploaia pentru a putea iesi din casa. „Nu avem nici macar canalizare. Cand ploua ne inunda toata curtea. Ne intra apa si in beci. Ma trec fiorii cand ma gandesc ca o sa ploua”, spune plina de pesimism Valentina Mironeasa. Nici strada Alba Iulia din acelasi cartier punctat de edili ca facand parte dintr-un oras european nu se lasa mai prejos. „Cand ploua zici ca a venit Dunarea. Canalele sunt infundate si ne gandim ca mai bine ar fi sa renuntam la a mai plati canalizarea ca si asa platim degeaba. Politicienii vin numai la alegeri, promit ca ne aduc marea cu sarea si apoi nu ii mai vede nimeni la fata. Strada asta a fost asfaltata candva. Am introdus gaze din banii nostri acum vreo 10 ani, au gaurit-o si de atunci asa a ramas”, spune Elena Popescu, o locuitoare de pe strada amintita. Primaria Bacau se lauda insa ca au demarat o serie de lucrari in cunoscutul cartier ceferist si ca pana la sfarsitul anului si vor fi modernizate in totalitate. „Am demarat lucrari pe strazile Militari, Dr. Istrate, Procopie Strat, Ozanei si Iasilor. Prin aceasta modernizare nu se doreste doar turnarea unui covor asfaltic, ci si schimbarea retelei de apa invechite, introducerea canalizarii si infiintarea trotuarelor si cailor de rulare. Nu e profitabil sa turnam azi asfalt, iar maine sa-l spargem ca sa facem canalizarea”, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. In ceea ce priveste intarzierile lucrarilor, acesta a mai declarat ca firmele nu pot fi sanctionate decat daca nu se achita de caietul de sarcini. „Pe noi ne intereseaza sa se respecte termenele”, a adaugat Tomescu.Scris de Claudiu Banea/Gabriel Mihai
Administratia Stavarache expropriaza prin acte administrative
Razboiul dintre Primaria Bacau si Letea SA cu privire la Gradinita „Letea” este departe de a se apropia de final. Asta in conditiile in care primaria lui Stavarache se lauda ca a castigat procesul intentat de Letea pentru anularea unei hotarari a Cosiliului Local Bacau prin care cladirea ar fi fost trecuta chipurile in domeniul public cu toate ca nu era proprietarul de drept. Oricum Letea SA asteapta motivarea hotararii pentru a promova o eventuala cale extraordinara de atac.
In 2005, Consiliul Local Bacau aproba o hotarare prin care «se aproba actualizarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Bacau», inventar in care era trecuta si Gradinita „Letea”. Ceea ce nu au luat in calcul consilierii locali atunci cand au aprobat respectiva hotarare a fost faptul ca Gradinita «Letea» a devenit proprietatea SC Letea SA in urma privatizarii finalizate cu contractul de privatizare nr. 14 din 9 mai 2003. In consecinta, Letea SA a cerut instantei anularea hotararii. De fapt, Stavarache & Co. au castigat un proces din care nu s-au ales cu nimic. Primaria Bacau este beneficiara unei expropieri fortate printr-un simplu act adminsitrativ, fapt acceptat de instantele de judecata. Si asta pentru ca intre timp Letea a deschis actiune de revendicare a gradinitei. Mai mult decat atat, Letea a devenit proprietar cu acte in regula asupra imobilului respectiv in urma privatizarii societatii. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a vandut Letea cu toate bunurile mobile si imobile care apartineau de drept societatii, printre care, conform anexei la contractul de privatizare, se afla la pozitia 1.111 si Gradinita «Letea». In consecinta, Stavarache a incercat sa treaca, impreuna cu consilierii locali, in domeniul public un bun ce nu-i apartinea. Dovada sta faptul ca in urma unei cereri reconventionale, CL Bacau solicita obligarea Letea sa incheie protocolul de predare-primire cu privire la baza materiala a Gradinitei «Letea», bazandu-se pe prevederile Legii 354/2004 care modifica Legea invatamantului nr. 84/1995.
Ce nu vrea sa stie Stavarache
In primul rand, cererea reconventionala formulata de CL Bacau foloseste doar o parte din textul legii invocate. Cu alte cuvinte, s-a omis voit sa se specifice faptul ca Legea 354/2004 spune ca «baza materiala aferenta procesului de instruire si de educatie, realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata in patrimoniul… domeniul public al municipiilor». Or, Letea a fost dintotdeauna societate privata, construita din fonduri private, singurul amestec al statului fiind doar faptul ca a fost proprietar prin nationalizare. Aceeasi lege invocata de Primaria Bacau spune negru pe alb ca ies de sub incidenta actului normativ bunurile care au intrat in proprietatea agentilor economici privati. Exact acest lucru s-a intamplat si cu Gradinita «Letea», bun care a intrat in proprietatea Letea SA odata cu privatizarea din 9 mai 2003. De fapt, Grupul Scolar Industrial «Letea», ordonatorul de credite al gradinitei, a fost in relatii contractuale de inchiriere cu proprietarul SC Letea SA.
Un alt aspect interesant, de care nu se tine cont, este faptul ca dintotdeauna Gradinita «Letea» a fost in proprietatea Letea, chiar si atunci cand statul era actionar majoritar. Asa se face ca in 1994 este eliberat de catre Ministerul Industriilor «Certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru Letea SA», iar in 2000 este facuta intabularea la Biroul de Carte Funciara pentru imobilul situat in strada Letea nr. 17. De remarcat este faptul ca aceste acte au fost incheiate cu mult inainte ca Letea SA sa devina proprietatea fostului primar al municipiului, in speta Dumitru Sechelariu. Mai mult decat atat, un extras de carte funciara din data de 14 martie 2006 demonstreaza ca Letea SA este proprietarul de drept al gradinitei. Dovada incontestabila a dreptului de proprietate a Letea asupra Gradinitei «Letea» este un raspuns al Ministerului Educatiei si Cercetarii care atesta faptul ca pana in 2005, CL Bacau nu a facut demersuri in vederea preluarii gradinitei pe baza unui protocol de predare-primire. In replica, administratia Stavarache se foloseste de o hotarare care nu are sustinere si o lege din care foloseste doar ce ii convine.Scris de Ovidiu Drug
Petrica Botezatu s-a fript cu asfaltul
Primãria a hotãrat ieri sã rezilieze contractul cu firma COMNEF. Societatea de constructii, care apartine fostului consilier local Petricã Botezatu, s-a prezentat la licitatia pentru reparatia strãzilor din Bacãu cu un document fals. Mai precis, buba era certificatul de atestare fiscalã depus de societate. Numãrul de iesire al documentului depus la dosar nu corespundea firmei lui Botezatu, ci firmei Global Invest, societatea concurentã. Dupã ce a castigat licitatia, si un contract cu Primãria de 10 miliarde de lei, matrapazlacul facut de firma COMNEF a fost dat in vileag. Desi intr-o conferintã de presã sustinutã sãptãmana trecutã Romeo Stavarache a declarat cã „primãria nu este organ de control”, in cele din urmã edilul a fãcut investigatii, solicitand o adresã oficialã Directiei Generale a Finantelor Publice Bacãu, in care sã afle dacã numãrul de iesire de pe adresa prezentatã de COMNEF la licitatie este sau nu dat acestei societati. Finantele au confirmat falsul. Prin urmare, ieri, executivul Primãriei s-a intrunit in sedintã pentru a analiza situatia si a lua o hotãrare in ceea ce priveste soarta contractului cu firma lui Botezatu. Decizia luatã – rezilierea contractului. „Ca urmare a rãspunsului sosit de la Directia de Finante, in urma solicitãrii pe care am fãcut-o, am hotãrat sã incetãm orice relatie contractualã cu societatea COMNEF”, a declarat secretarul Primãriei, Ovidiu Popovici. Prin urmare, Petricã Botezatu va bãga in buzunare doar banii care ii revin pe lucrãrile efectuate panã in momentul de fatã. „Restul lucrãrii va fi scos la licitatie de cãtre Primãrie”, a adãugat Popovici. Mai rãmane insã o problemã care ii nemultumeste pe edili. „Mã supãrã faptul cã se pierde foarte mult timp. Va mai dura cel putin o lunã cu licitatia, iar asta se traduce in intarzierea lucrãrilor”, a declarat Constantin Scripãt, viceprimarul Bacãului.
Sub semnul intrebãrii stau si membrii comisiei de licitatie care si-au pus semnãtura pe acte, desi falsul sãrea in ochi panã si unui orb. Diferentele dintre un fals si un document original nu puteau fi trecute cu vederea de un functionar care se ocupã zi de zi cu astfel de probleme. De ce s-a intampat acest lucru tocmai in cazul firmei fostului consilier local este lesne de inteles chiar dacã sefii din Primãria Bacãu spun cã habar nu au avut si declarã cu ingenuitate cã nu vor trece la verificarea functionarilor care prin decizia lor au facilitat matrapazlacul. Edilii sustin sus si tare cã vor lua mãsuri sã nu se mai intample de acum in colo . „Vom creea un serviciu de verificare a achizitiilor, format din douã persoane, care inainte de licitatii vor controla actele ce au in vedere eligibilitatea”, sustine Romeo Stavarache.Scris de Gabriel Mihai
SANITAS se pregateste de razboi
@ Sefii de la Casa de Asigurari ii ignora pe salariatii din sistemul sanitar
SANITAS si conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) au ajuns intr-un impas. Liderul SANITAS, Aurel Cretu, ii acuza pe actualii sefi ai CJAS ca nu sunt deschisi la dialog. „Cu CJAS nu prea exista dialog, ne-a declarat liderul SANITAS Bacau. Daca pana anul acesta la negocierea dintre Casa si spitale pentru semnarea contractelor si alocarea bugetului erau prezenti reprezentantii sindicatului, anul acesta ne-au ocolit. Am aflat valoarea contractelor care nu asigura nici macar plata salariilor, dupa ce acestea s-au semnat. Ne-au ignorat desi reprezentam angajatii. De aceea am solicitat sprijinul subprefectului Nicolae Olaru pentru a ne facilita o intalnire cu factorii de raspundere din sistemul sanitar bacauan.” Ruptura dintre SANITAS si CJAS s-a produs odata cu instalarea noilor directori. Reamintim ca, in ultimul an, la nivel inalt in CJAS s-au petrecut schimbari radicale, pe criterii politice: director general a devenit dr. Maria Tioc, director de contractari Viorica Draganuta, iar director economic Iulia Butuc. Printr-o decizie considerata in instanta nelegala, a fost schimbat si medicul-sef al CJAS, dr. Ileana Tudoran. Am incercat sa obtinem explicatii pentru schimbarea de atitudine in raport cu sindicatul din sistemul sanitar, dar conducerea CJAS nu a fost disponibila. „Avem multe de reprosat ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a mai spus Aurel Cretu. Sistemul sanitar este subfinantat, iar sistemul sanitar bacauan este dintre cele mai prost finantate. Suntem nedreptatiti. De exemplu, Spitalul Judetean de Urgenta are un tarif mult mai mic decat alte spitale, iar acum s-a hotarat si reducerea numarului de paturi. Suntem dezamagiti de ultimele decizii ale ministrului Nicolaescu, anuntate la intalnirea regionala de la Iasi”. SANITAS nu se sperie de perspectiva unor disponibilizari in spitale, intrucat la aceasta ora se lucreaza mult sub normativ, dar protesteaza impotriva reducerii locurilor pentru pacienti in spitale. Judetul Bacau are 4,21 paturi la mia de locuitori, cu mult sub media pe tara. SANITAS a solicitat o intalnire cu ministrul Sanatatii in prima saptamana a lunii iunie. Daca acesta nu va fi dispus la dialog, vor fi declansate miscari sindicale. „Se va merge pana la capat. Sunt destule voci care spun ca ministrul Cinteza a fost dat jos din strada. S-ar putea intampla la fel si cu ministrul Nicolaescu”, a incheiat Aurel Cretu.Scris de Doina Mincu
Fara voleibaliste din strainatate
@ Stiinta Bacau isi reconstruieste echipa, renuntand la straniere
Vice-campioana Romaniei la volei feminin, Stiinta Bacau isi reconstruieste echipa. Cuvantul de ordine? Autarhie. Conducerea studentelor a decis sa renunte la jucatoarele din strainatate. Astfel, nu mai putin de patru straniere si-au facut bagajele: slovaca Lucia Hatinova si sarboaicele Tatjana Boskovic, Andrijana Mitrovic si Stanija Maletic. Exceptia o constituie ridicatoarea din Ucraina, Viktoria Polischiuk. „Pe Vika nici nu o mai privesc ca pe o jucatoare din strainatate. Dupa trei ani petrecuti la Bacau, o consider una de-a noastra”, a explicat antrenorul Florin Grapa. Tehnicianul Stiintei este decis sa puna bazele unei noi echipe. O formatie „made in Romania”. Deocamdata, lotul este departe de a fi definitivat. Pe langa Polischiuk, au fost reconfirmate Georgiana Anghel, Sorina Marian, Bianca Moldovan, Mihaela Truta si Andreea Nitulescu. Plus libero-ul echipei nationale, Nicoleta Tolisteanu, care si-a prelungit contractul cu gruparea bacauana. Pe lista „posibilelor” figureaza Bianca Toma si Camelia Antal, ambele aflate inca sub contract cu Stiinta. Toma a evoluat la Stiinta si in sezonul trecut, in timp ce Antal a jucat pentru frantuzoaicele de la Valenciennes, figurand in topul primelor 10 tragatoare din camoionatul Frantei. „Imi doresc ca pana la data de 1 iulie sa configuram lotul cu care vom ataca sezonul 2006-2007”. Obiectivul? Acelasi dintotdeauna: Cupa si campionatul. Plus o prezenta decenta in cupele europene. „In conditiile recosmetizarii echipei, ne asteapta un an destul de greu, insa eu
sper ca fetele sa tina steagul sus”, a declarat Grapa, care vizeaza si cateva transferuri. Mai mult ca sigur, va fi vorba despre jucatoare aflate la final de contract. „Nu vor fi nume spectaculoase”, asigura Florin Grapa. Voleibalistele straine, un capitol incheiat definitiv? „Probabil ca da, pentru ca dorinta noastra este de a forma o echipa buna cu jucatoare din Romania”, spune antrenorul bacauan. „Daca e sa mai aduc straniere, probabil ca ma voi orienta spre una sau doua ucrainience, dar care sa fie cel putin la nivelul Anei Mitrovic”, a precizat Florin Grapa.Scris de Dan Sion
Sah / Romania joaca bine la Olimpiada
Orasul care la inceputul anului a gazduit ultima editie a JO de iarna, Torino, este scena pe care se desfasoara Olimpiada de Sah. Dupa disputarea a patru runde, formatiile feminina si masculina ale Romaniei au acumulat cate trei victorii si o infrangere, inscriindu-se in randul celor mai bune echipe, dintr-un total de aproximativ 180 (record de participare).
La feminin, in ultima runda, Romania a fost invinsa de SUA cu 2-1 (Anna Zatonskil – Corina Peptan ½-½, Irina Krush – Cristina Foisor ½-½, Camilla Baginskaite – Cristina Calotescu 1-0. Anterior, Romania castigase contra formatiilor Salvadorului (3-0), Australiei (2½-½) si Italiei (2½-½) aseara, Romania a disputat meciul cu Estonia, avand piesele albe. In clasament: 1. Rusia 8 2. Ucraina 8 3. SUA 8… 6 Romania 6. La masculin, Romania a castigat contra Estoniei cu 3-1 (Kulaots – Nisipeanu (foto) ½- ½, Liiva – Istratescu 0-1, Seeman – Nevednici ½- ½, Volodin – Vajda 0-1). In precedentele runde, Romania a inregistrat urmatoarele scoruri: 4-0 cu Nicaragua, 1-3 cu Australia si 3-1 cu Turkmenistan. Aseara, Romania a jucat cu albele contra Islandei. In clasament: 1. Rusia 8 2. Armenia 8 3. Olanda 8… 31. Romania 6. Scris de Peter Kelmann
Tenis de masa / Ascensiunea lui Atlantis a inceput din… SUA
Dupa ce tenisul de masa in judetul Bacau ajunsese sa nu mai fie practicat in mod organizat, cluburile desfiintandu-se imediat dupa 1989, Atlantis a izbutit doua promovari in numai un an, ajungand acum in „A”. Partea vizibila a performantei au reprezentat-o jucatorii – Dan Radulescu, Mihai Sumulea, Catalin Oancea si Leonid Parnica, antrenorul Cristi Irimia si managerul clublului – lect. univ. Nicolae Ochiana. Ceea ce nu s-a vazut a fost finantarea si dorinta de ascensiune a sponsorului, romano-americanul Narcis Postolache, prin firma Serna Trust Moinesti.
Avem toata increderea in viitorul lui Atlantis, pentru ca acest club face parte dintr-o poveste de succes. Narcis Postolache a emigrat si Statele Unite in urma cu 20 de ani. A muncit mult, a luat-o de jos, iar acum este multimilionar. In Romania, era un bun elev in SUA, a fost un bun student si a cunoscut implinirea pe toate planurile: material, familial si al prestigiului personal. Romancierii ar putea sa se inspire din povestea vietii sale si sa scrie best-seller-uri. Spre deosebire de multi altii, n-a uitat ca este roman, ba chiar se mandreste ca este roman. Mentine permanent contactele cu vechea sa patrie. Una dintre dovezile evidente ca este asa a fost clubul Atlantis. Intamplarea fericita pentru tenisul de masa bacauan a fost aceasta colaborare dintre milionarul Narcis Postolache si profesorul Nicolae Ochiana: unul cu bani, altul cu stiinta tenisului de masa, amandoi cu dorinta de a reusi un lucru extraordinar. Este evident ca, din pacate, Bacaul aproape ca a iesit in ultimii ani din prim-planul unor sporturi care ii devenisera emblematice: handbalul feminin, fotbalul, voleiul masculin si inotul. Nu se stie cat de mult vor lasa acestea un gol in preocuparile bacauanului de rand. Nu stim cat de jos vor ajunge sporturile amintite, doar „ceata deasa” fiind o certitudine a Bacaului si Romaniei actuale. De aceea, salutam calduros renasterea tenisului de masa. Asteptam etape de campionat si garantam publicului o faza de mare spectacol la fiecare doua minute. Tenisul de masa este extrem de frumos. De fapt, foarte multa lume stie asta, dar a fost nevoie de Nicolae Ochiana si Narcis Postolache pentru ca popularul ping-pong sa nu mai fie in Bacau aidoma recifurilor de corali – frumoase, admirate de la distanta, dar accesibile numai catorva.Scris de Peter Kelmann
Alarma la fostul Sofert
Foc la fostul Sofert. La dispeceratul energetic s-a declansat avertizarea acustica si vizuala a centralei de alarmare la incendiu. Nu e o gluma, ci doar o simulare. Amurco, a efectuat ieri o simulare a unei situatii de urgenta in situatia producerii unui incendiu la subsolul de cabluri. Exercitiul a facut parte din programul de pregatire pevazut de Hotararea de Guvern, privind controlul activitatilor care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. Inainte de desfasurarea propriu-zisa a exercitiului a avut loc o informare a procedurilor de actionare, prezentare facuta de specialistii in domeniu. Simularea s-a dovedit a fi un succes din toate punctele de vedere, toti cei implicati fiind multumiti de rezultatele finale. La exercitiu au participat in calitate de observatori reprezentanti ai Agentiei Regionale de Mediu, Agentiei Locale de Mediu, Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta „Mr. C-tin Ene” al judetului Bacau, Garzii de Mediu si ai Primariei Bacau prin Serviciul de Protectie Civila.Scris de Ovidiu Drug
Taximetristii au ingalbenit centrul Bacaului \ Modificarea legii taximetriei a scos peste 400 de soferi in strada
Taximetristii au protestat ieri impotriva noului proiect de lege legat de activitatea taximetriei. Mitingul a fost organizat la nivelul intregii tari, in Bacau participand aproximativ 400 de taximetristi de la principalele firme de taximetrie. Acestia au inceput actiunea de protest la ora 10, in parcarea Stadionului Municipal, deplasandu-se apoi in fata Prefecturii Bacau unde, au stationat mai bine de jumatate de ora, timp in care reprezentantii firmelor de taximetrie din Bacau au inmanat un protest oficial autoritatilor. Principalele revendicari cerute de taximetristi au in vedere eliminarea licentelor de taximetrie, eliminarea vizei anuale obtinute de la Registrul Auto Roman (RAR), extinderea duratei de valabilitate a atestatelor la o perioada de cinci ani, posibilitatea efectuarii analizelor medicale si pe raza judetului Bacau precum si eliminarea obligativitatii detinerii cartii verzi incepand cu 1 ianuarie 2007. „Am facut acest miting pentru a ne proteja in primul rand investitiile. Dotarea unei masini cu toate cele necesare practicarii acitivitatii de taximetrie ne costa 1.000 de euro. Sunt foarte multi bani pe care ii dam si nu este corect ca acum aceste autorizatii sa se dea liber”, a precizat Marcel Nechita, presedintele Camerei Nationale a Taximetristilor (CNT), filiala Bacau.
Autoritatile locale se declara alaturi de taximetristi
De la discutia avuta cu reprezentatii Prefecturii Bacau, reprezentantii taximetristilor bacauani au plecat cu promisiunea ca revendicarile lor vor fi luate in calcul si ca se va incerca solutionarea lor intr-un termen cat mai scurt. „Ne-am intalnit cu domnul subprefect Neculai Olaru care a primit protestul nostru. Nu a avut timp sa il studieze in totalitate insa am discutat in mare principalele revendicari. Urmeaza sa ne intalnim maine (nr. azi) cu toti cei implicati in rezolvarea problemelor noastre: RAR, Autoritatea Rutiera Romana (ARR) si Primaria Bacau. Oricum avem promisiunea autoritatilor din prefectura ca vom fi sprijiniti in tot ceea ce cerem”, a mai precizat Nechita. Dupa protestul de aproximativ jumatate de ora sustinut in fata Prefecturii, timp in care traficul din centrul orasului a fost practic paralizat, taximetristii s-au indreptat catre Primaria Bacau unde au avut o intalnire cu Romeo Stavarache, primarul municipiului. Acestia au inmanat un alt set de revendicari ce vizeaza in principal sistemul de organizare a activitatii de taximetrie pe plan local. Astfel, reprezentantii CNT au cerut primarului sa mentina actualul numar de autorizatii, sa le protejeze investitiile facute prin stabilirea unor limite de tarife decente, sa le acorde posibilitatea de a se folosi si de spatiile de parcare destinate in principal transportului in comun si crearea unor locuri suplimentare de asteptare, in conformitate cu numarul de taxiuri. „Stavarache a fost de acord cu cerintele noastre. Ne-a promis noi locuri de parcare dar, sa venim cu propuneri concrete”, a precizat Romel Asande, reprezentantul firmei CCB si Prim Vicepresedinte al CNT, filiala Bacau.
Taximetristii sunt si ei divizati
Chiar daca protestul a fost unul menit a incerca solutionarea problemelor tuturor taximetristilor, firma LAL a preferat sa nu se alature actiunii intreprinse de colegii lor, motivand ca nu sunt de acord cu toate cele cerute de acestia. „Noi facem parte din Asociatia Nationala a Taximetristilor, iar mitingul a fost organizat de CNT, filiala Bacau. Din punctul nostru de vedere legea este foarte buna si nu inteleg de ce acestia au protestat, intrucat modificarile care le aduce legea 38 sunt tocmai revendicarile pe care ei le cer. Singura nemultumire ar fi cea legata de obligativitatea de a ne face analizele medicale numai in anumite centre. Vom iesi in strada numai daca nu se aproba legea 38”, a precizat Eduard Lungu, patronul firmei LAL. Taximetristii sunt dispusi, in caz ca nu obtin revindicarile cerute pana pe data de 1 iulie, sa reia mitingul insa, la o scara mult mai mare. „Daca nu obtinem nimic, vom avea discutii la nivel national cu taximetristii din celelalte judete si vom organiza manifestari mult mai ample care se vor finaliza cu blocaje de drumuri si strazi. Nu vrem sa se ajunga aici insa e singura modalitate de a ne obtine drepturile”, a mai precizat Nechita.
Scris de Lili Adochitei
Dana inca isi cauta parintii
Micuta Dana are aproximativ doi ani. Ea a fost gasita la jumatatea lunii martie. In data de 14.03, a acestui an a ajuns in Centrul de Primire in Regim de Urgenta al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. „La acea vreme, o femeie domiciliata pe strada Chimiei a anuntat Politia ca a gasit in scara blocului un copil abandonat. A fost adusa la noi. Purta un pantalon raiat negru, o geaca din fas roz si o caciulita portocalie. Imediat a ajuns la Doinita Iaut, asistent maternal profesionist. Desi am mai avut interventii televizate si aparitii in presa scrisa, nimeni nu a recunoscut acest copil”, a declarat Alina Iftode, purtatorul de cuvant al DGASPC Bacau. „Tocmai de aceea, facem un nou apel catre toti cei care pot da un indiciu cat de mic despre aceasta fetita sa i-a legatura cu DGASPC sau cu cea mai apropiata sectie de politie”, a mai spus Alina Iftode. Doinita Iaut, asistentul maternal profesionist care o are in grija pe micuta Dana spune ca „este o fetita vesela, se joaca toata ziua. Nu are nici un fel de probleme fizice sau de alta natura. Insa are nevoie de un certificat de nastere si mai ales de o familie”. Fetitei i s-a spus Dana pentru ca spunea mereu „Da, da”. Este o fire vesela, sociabila. Nu plange si se ataseaza de oricine. Nu are nevoie decat de o familie. De familia ei, care a abandonat-o. Orice detaliu, orice amanunt despre Dana sau despre rudele ei sunt binevenite pentru reintegrarea micutei in familie. Scris de Razvan Sendrea
