Locuitorii din cartierul CFR au parte de drumuri pline de gropi, noroaie si mizerie. Asa arata carteirul CFR si asta, in ciuda promisiunilor facute de edili ca, in cel mai scurt timp, vor fi aduse la un nivel european. O simpla incursiune pe strada &#8222Gheorghe Sincai” te intoarce cu cel putin 30 de ani in trecut. „Niciodata Stavarache, primarul pe care noi l-am votat cu atata incredere, nu a facut nimic. Se matura o singura data pe saptamana timp in care se aduna mormane de gunoaie. Asfaltul nici nu cred ca mai spera cineva sa il vada pus. Ce a facut Sechelariu cat a fost primar nu o sa faca Stavarache nici in 50 de ani&#8221, spune suparat Ioan Petrea, un locuitor de pe ghinionista strada, uitata de edili. Tot in cartierul CFR este si strada &#8222Poet Carlova”. Aici, locuitorii se roaga sa nu mai vina ploaia pentru a putea iesi din casa. „Nu avem nici macar canalizare. Cand ploua ne inunda toata curtea. Ne intra apa si in beci. Ma trec fiorii cand ma gandesc ca o sa ploua&#8221, spune plina de pesimism Valentina Mironeasa. Nici strada Alba Iulia din acelasi cartier punctat de edili ca facand parte dintr-un oras european nu se lasa mai prejos. „Cand ploua zici ca a venit Dunarea. Canalele sunt infundate si ne gandim ca mai bine ar fi sa renuntam la a mai plati canalizarea ca si asa platim degeaba. Politicienii vin numai la alegeri, promit ca ne aduc marea cu sarea si apoi nu ii mai vede nimeni la fata. Strada asta a fost asfaltata candva. Am introdus gaze din banii nostri acum vreo 10 ani, au gaurit-o si de atunci asa a ramas&#8221, spune Elena Popescu, o locuitoare de pe strada amintita. Primaria Bacau se lauda insa ca au demarat o serie de lucrari in cunoscutul cartier ceferist si ca pana la sfarsitul anului si vor fi modernizate in totalitate. „Am demarat lucrari pe strazile Militari, Dr. Istrate, Procopie Strat, Ozanei si Iasilor. Prin aceasta modernizare nu se doreste doar turnarea unui covor asfaltic, ci si schimbarea retelei de apa invechite, introducerea canalizarii si infiintarea trotuarelor si cailor de rulare. Nu e profitabil sa turnam azi asfalt, iar maine sa-l spargem ca sa facem canalizarea&#8221, a declarat Ionut Tomescu, purtatorul de cuvant al Primariei. In ceea ce priveste intarzierile lucrarilor, acesta a mai declarat ca firmele nu pot fi sanctionate decat daca nu se achita de caietul de sarcini. „Pe noi ne intereseaza sa se respecte termenele&#8221, a adaugat Tomescu.Scris de Claudiu Banea/Gabriel Mihai

Razboiul dintre Primaria Bacau si Letea SA cu privire la Gradinita „Letea&#8221 este departe de a se apropia de final. Asta in conditiile in care primaria lui Stavarache se lauda ca a castigat procesul intentat de Letea pentru anularea unei hotarari a Cosiliului Local Bacau prin care cladirea ar fi fost trecuta chipurile in domeniul public cu toate ca nu era proprietarul de drept. Oricum Letea SA asteapta motivarea hotararii pentru a promova o eventuala cale extraordinara de atac.

In 2005, Consiliul Local Bacau aproba o hotarare prin care &laquose aproba actualizarea inventarului bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Bacau&raquo, inventar in care era trecuta si Gradinita &#8222Letea”. Ceea ce nu au luat in calcul consilierii locali atunci cand au aprobat respectiva hotarare a fost faptul ca Gradinita &laquoLetea&raquo a devenit proprietatea SC Letea SA in urma privatizarii finalizate cu contractul de privatizare nr. 14 din 9 mai 2003. In consecinta, Letea SA a cerut instantei anularea hotararii. De fapt, Stavarache &amp Co. au castigat un proces din care nu s-au ales cu nimic. Primaria Bacau este beneficiara unei expropieri fortate printr-un simplu act adminsitrativ, fapt acceptat de instantele de judecata. Si asta pentru ca intre timp Letea a deschis actiune de revendicare a gradinitei. Mai mult decat atat, Letea a devenit proprietar cu acte in regula asupra imobilului respectiv in urma privatizarii societatii. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a vandut Letea cu toate bunurile mobile si imobile care apartineau de drept societatii, printre care, conform anexei la contractul de privatizare, se afla la pozitia 1.111 si Gradinita &laquoLetea&raquo. In consecinta, Stavarache a incercat sa treaca, impreuna cu consilierii locali, in domeniul public un bun ce nu-i apartinea. Dovada sta faptul ca in urma unei cereri reconventionale, CL Bacau solicita obligarea Letea sa incheie protocolul de predare-primire cu privire la baza materiala a Gradinitei &laquoLetea&raquo, bazandu-se pe prevederile Legii 354/2004 care modifica Legea invatamantului nr. 84/1995.

Ce nu vrea sa stie Stavarache

In primul rand, cererea reconventionala formulata de CL Bacau foloseste doar o parte din textul legii invocate. Cu alte cuvinte, s-a omis voit sa se specifice faptul ca Legea 354/2004 spune ca &laquobaza materiala aferenta procesului de instruire si de educatie, realizata din fondurile statului sau din fondul institutiilor si intreprinderilor de stat in perioada anterioara datei de 22 decembrie 1989 se reintegreaza fara plata in patrimoniul&#8230 domeniul public al municipiilor&raquo. Or, Letea a fost dintotdeauna societate privata, construita din fonduri private, singurul amestec al statului fiind doar faptul ca a fost proprietar prin nationalizare. Aceeasi lege invocata de Primaria Bacau spune negru pe alb ca ies de sub incidenta actului normativ bunurile care au intrat in proprietatea agentilor economici privati. Exact acest lucru s-a intamplat si cu Gradinita &laquoLetea&raquo, bun care a intrat in proprietatea Letea SA odata cu privatizarea din 9 mai 2003. De fapt, Grupul Scolar Industrial &laquoLetea&raquo, ordonatorul de credite al gradinitei, a fost in relatii contractuale de inchiriere cu proprietarul SC Letea SA.

Un alt aspect interesant, de care nu se tine cont, este faptul ca dintotdeauna Gradinita &laquoLetea&raquo a fost in proprietatea Letea, chiar si atunci cand statul era actionar majoritar. Asa se face ca in 1994 este eliberat de catre Ministerul Industriilor &laquoCertificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor pentru Letea SA&raquo, iar in 2000 este facuta intabularea la Biroul de Carte Funciara pentru imobilul situat in strada Letea nr. 17. De remarcat este faptul ca aceste acte au fost incheiate cu mult inainte ca Letea SA sa devina proprietatea fostului primar al municipiului, in speta Dumitru Sechelariu. Mai mult decat atat, un extras de carte funciara din data de 14 martie 2006 demonstreaza ca Letea SA este proprietarul de drept al gradinitei. Dovada incontestabila a dreptului de proprietate a Letea asupra Gradinitei &laquoLetea&raquo este un raspuns al Ministerului Educatiei si Cercetarii care atesta faptul ca pana in 2005, CL Bacau nu a facut demersuri in vederea preluarii gradinitei pe baza unui protocol de predare-primire. In replica, administratia Stavarache se foloseste de o hotarare care nu are sustinere si o lege din care foloseste doar ce ii convine.Scris de Ovidiu Drug

Prim&atilderia a hot&atilderat ieri s&atilde rezilieze contractul cu firma COMNEF. Societatea de constructii, care apartine fostului consilier local Petric&atilde Botezatu, s-a prezentat la licitatia pentru reparatia str&atildezilor din Bac&atildeu cu un document fals. Mai precis, buba era certificatul de atestare fiscal&atilde depus de societate. Num&atilderul de iesire al documentului depus la dosar nu corespundea firmei lui Botezatu, ci firmei Global Invest, societatea concurent&atilde. Dup&atilde ce a castigat licitatia, si un contract cu Prim&atilderia de 10 miliarde de lei, matrapazlacul facut de firma COMNEF a fost dat in vileag. Desi intr-o conferint&atilde de pres&atilde sustinut&atilde s&atildept&atildemana trecut&atilde Romeo Stavarache a declarat c&atilde „prim&atilderia nu este organ de control&#8221, in cele din urm&atilde edilul a f&atildecut investigatii, solicitand o adres&atilde oficial&atilde Directiei Generale a Finantelor Publice Bac&atildeu, in care s&atilde afle dac&atilde num&atilderul de iesire de pe adresa prezentat&atilde de COMNEF la licitatie este sau nu dat acestei societati. Finantele au confirmat falsul. Prin urmare, ieri, executivul Prim&atilderiei s-a intrunit in sedint&atilde pentru a analiza situatia si a lua o hot&atilderare in ceea ce priveste soarta contractului cu firma lui Botezatu. Decizia luat&atilde – rezilierea contractului. &#8222Ca urmare a r&atildespunsului sosit de la Directia de Finante, in urma solicit&atilderii pe care am f&atildecut-o, am hot&atilderat s&atilde incet&atildem orice relatie contractual&atilde cu societatea COMNEF”, a declarat secretarul Prim&atilderiei, Ovidiu Popovici. Prin urmare, Petric&atilde Botezatu va b&atildega in buzunare doar banii care ii revin pe lucr&atilderile efectuate pan&atilde in momentul de fat&atilde. &#8222Restul lucr&atilderii va fi scos la licitatie de c&atildetre Prim&atilderie”, a ad&atildeugat Popovici. Mai r&atildemane ins&atilde o problem&atilde care ii nemultumeste pe edili. &#8222M&atilde sup&atilder&atilde faptul c&atilde se pierde foarte mult timp. Va mai dura cel putin o lun&atilde cu licitatia, iar asta se traduce in intarzierea lucr&atilderilor”, a declarat Constantin Scrip&atildet, viceprimarul Bac&atildeului.

Sub semnul intreb&atilderii stau si membrii comisiei de licitatie care si-au pus semn&atildetura pe acte, desi falsul s&atilderea in ochi pan&atilde si unui orb. Diferentele dintre un fals si un document original nu puteau fi trecute cu vederea de un functionar care se ocup&atilde zi de zi cu astfel de probleme. De ce s-a intampat acest lucru tocmai in cazul firmei fostului consilier local este lesne de inteles chiar dac&atilde sefii din Prim&atilderia Bac&atildeu spun c&atilde habar nu au avut si declar&atilde cu ingenuitate c&atilde nu vor trece la verificarea functionarilor care prin decizia lor au facilitat matrapazlacul. Edilii sustin sus si tare c&atilde vor lua m&atildesuri s&atilde nu se mai intample de acum in colo . „Vom creea un serviciu de verificare a achizitiilor, format din dou&atilde persoane, care inainte de licitatii vor controla actele ce au in vedere eligibilitatea&#8221, sustine Romeo Stavarache.Scris de Gabriel Mihai

@ Sefii de la Casa de Asigurari ii ignora pe salariatii din sistemul sanitar

SANITAS si conducerea Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) au ajuns intr-un impas. Liderul SANITAS, Aurel Cretu, ii acuza pe actualii sefi ai CJAS ca nu sunt deschisi la dialog. „Cu CJAS nu prea exista dialog, ne-a declarat liderul SANITAS Bacau. Daca pana anul acesta la negocierea dintre Casa si spitale pentru semnarea contractelor si alocarea bugetului erau prezenti reprezentantii sindicatului, anul acesta ne-au ocolit. Am aflat valoarea contractelor care nu asigura nici macar plata salariilor, dupa ce acestea s-au semnat. Ne-au ignorat desi reprezentam angajatii. De aceea am solicitat sprijinul subprefectului Nicolae Olaru pentru a ne facilita o intalnire cu factorii de raspundere din sistemul sanitar bacauan.&#8221 Ruptura dintre SANITAS si CJAS s-a produs odata cu instalarea noilor directori. Reamintim ca, in ultimul an, la nivel inalt in CJAS s-au petrecut schimbari radicale, pe criterii politice: director general a devenit dr. Maria Tioc, director de contractari Viorica Draganuta, iar director economic Iulia Butuc. Printr-o decizie considerata in instanta nelegala, a fost schimbat si medicul-sef al CJAS, dr. Ileana Tudoran. Am incercat sa obtinem explicatii pentru schimbarea de atitudine in raport cu sindicatul din sistemul sanitar, dar conducerea CJAS nu a fost disponibila. „Avem multe de reprosat ministrului Sanatatii, Eugen Nicolaescu, a mai spus Aurel Cretu. Sistemul sanitar este subfinantat, iar sistemul sanitar bacauan este dintre cele mai prost finantate. Suntem nedreptatiti. De exemplu, Spitalul Judetean de Urgenta are un tarif mult mai mic decat alte spitale, iar acum s-a hotarat si reducerea numarului de paturi. Suntem dezamagiti de ultimele decizii ale ministrului Nicolaescu, anuntate la intalnirea regionala de la Iasi&#8221. SANITAS nu se sperie de perspectiva unor disponibilizari in spitale, intrucat la aceasta ora se lucreaza mult sub normativ, dar protesteaza impotriva reducerii locurilor pentru pacienti in spitale. Judetul Bacau are 4,21 paturi la mia de locuitori, cu mult sub media pe tara. SANITAS a solicitat o intalnire cu ministrul Sanatatii in prima saptamana a lunii iunie. Daca acesta nu va fi dispus la dialog, vor fi declansate miscari sindicale. „Se va merge pana la capat. Sunt destule voci care spun ca ministrul Cinteza a fost dat jos din strada. S-ar putea intampla la fel si cu ministrul Nicolaescu&#8221, a incheiat Aurel Cretu.Scris de Doina Mincu

Micuta Dana are aproximativ doi ani. Ea a fost gasita la jumatatea lunii martie. In data de 14.03, a acestui an a ajuns in Centrul de Primire in Regim de Urgenta al Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Bacau. „La acea vreme, o femeie domiciliata pe strada Chimiei a anuntat Politia ca a gasit in scara blocului un copil abandonat. A fost adusa la noi. Purta un pantalon raiat negru, o geaca din fas roz si o caciulita portocalie. Imediat a ajuns la Doinita Iaut, asistent maternal profesionist. Desi am mai avut interventii televizate si aparitii in presa scrisa, nimeni nu a recunoscut acest copil&#8221, a declarat Alina Iftode, purtatorul de cuvant al DGASPC Bacau. „Tocmai de aceea, facem un nou apel catre toti cei care pot da un indiciu cat de mic despre aceasta fetita sa i-a legatura cu DGASPC sau cu cea mai apropiata sectie de politie&#8221, a mai spus Alina Iftode. Doinita Iaut, asistentul maternal profesionist care o are in grija pe micuta Dana spune ca „este o fetita vesela, se joaca toata ziua. Nu are nici un fel de probleme fizice sau de alta natura. Insa are nevoie de un certificat de nastere si mai ales de o familie&#8221. Fetitei i s-a spus Dana pentru ca spunea mereu „Da, da&#8221. Este o fire vesela, sociabila. Nu plange si se ataseaza de oricine. Nu are nevoie decat de o familie. De familia ei, care a abandonat-o. Orice detaliu, orice amanunt despre Dana sau despre rudele ei sunt binevenite pentru reintegrarea micutei in familie. Scris de Razvan Sendrea

Minorii au ajuns campioni la furturi si talharii. La o ora dupa ce a fost prins jefuind un magazin, un pustan a comis un alt furt. Psihologii sutin ca delincventii juvenili sunt greu de adus pe calea cea dreapta.

In ultima perioada, minorii au inceput sa dea mari batai de cap politistilor bacauani. Majoritatea furturilor comise din chioscuri, magazine si chiar din masini au ca autori copii, a caror varsta nu depaseste cateodata 14 ani. &#8222In primele cinci luni ale acestui an, 318 minori au comis fapte penale, ne-a declarat comisarul Valerica Manole, seful Serviciului Prevenire, din cadrul Inspectoratului de Politie Judetean Bacau. Din totalul infractiunilor, 85 la suta sunt furturi, urmate de talharii”. Chiar in urma cu doua nopti politistii bacauani au avut de lucru cu doua gasti de minori. In data de 25 mai, la ora 1.30, politistii de la Sectia 1 au fost anuntati de un cetatean ca unul dintre magazinele de pe strada Alecu Russo este jefuit de hoti. In cateva minute un echipaj a plecat la fata locului si mare a fost mirarea oamenilor legii cand in unitatea comerciala au dat peste patru copii. Ionut L., in varsta de 15 ani, Ioan Marian C., de 16 ani, Bogdan Ionut M., de 11 ani si Bogdan Celino R., de 15 ani, toti patru aflati in abandon scolar, facusera deja inventarul magazinului. Ei chiar isi incarcasera sacosele cu tigari, doua sticle cu vin, salam, branza, cafea, cornuri si trei cartele telefonice, bunuri evaluate la 600 de RON. Cei patru baieti au fost obligati sa renunte la micul dejun copios pe care-l pregatisera pana in cel mai mic amanunt si sa mearga la politie. Dupa ce oamenii legii s-au dumirit ce-i cu delincventii, au condus minorii acasa si au atentionat parintii acestora.

Dupa ce a scapat de politisti, a spart un alt magazin

Daca trei dintre amicii lui au renuntat sa mai iasa in oras, dupa intalnirea cu politistii, nu acelasi lucru s-a intamplat cu Ioan Marian C., pustiul de 16 ani. El si-a anuntat imediat un alt amic de rele (Gabriel D., de 14 ani). Pe la ora 3.00 , cei doi s-au intalnit in fata unui magazin de pe strada Mihai Viteazu si chiar au intrat in unitatea comerciala. Minorii au fost surprinsi la lucru de Politistii de la Sectia 2. Baietii apucasera sa ocheasca bunuri in valoare de 1.000 RON, numai ca nu au apucat sa se bucure de &#8222munca” lor. De data aceasta minorii au fost retinuti si condusi la Sectie, iar pe numele lor s-au intocmit dosare penale pentru furt. Instanta a hotarat ca Ioan Marian si Gabriel sa fie cercetati in stare de libertate, ei nefiind considerati pericol public. Cu toate acestea, politistii nu-i slabesc din vedere, mai ales ca baietii au fost luati la intrebari si in alte cazuri de furt ramase cu autori necunoscuti. Si politistii de la Biroul Politiei Judiciare au avut de lucru din cauza unui minor. Sesizarea a fost facuta de Vasile D., in varsta de 16 ani, din Strugari. El a spus oamenilor legii, ca in data de 22 mai, la ora 15.00, dupa ce a iesit de la scoala, pe strada Republicii din Bacau a fost acostat de un alt minor. Acesta i-a cerut 10.000 de lei, dar a fost refuzat. Atunci &#8222cersetorul” s-a repezit asupra lui Vasile l-a lovit, dupa care i-a furat telefonul mobil. Dupa mai multe zile de munca, politistii au reusit sa afle cine este baiatul caftangiu. Claudiu Ciprian D., in varsta de 17 ani, elev si el, a fost prezentat in fata instantei cu propunerea de arestare. Judecatorii au decis insa ca minorul sa fie cercetat in stare de libertate.

Minorii delincventi sunt greu de facut &#8222baieti buni”

Specialistii spun ca delincventa juvenila este un fenomen greu de contracarat. &#8222Conteaza mult care este anturajul minorilor, spune comisarul Valerica Manole. Alte cauze care ii determina sa comita fapte penale sunt lipsa afectiunii parintesti si a unei educatii adecvate (majoritatea delincventilor juvenili provin din familii dezorganizate), tentatiile, dorinta de teribilism”. Legea nu permite privarea de libertate a minorilor, decat in cazul unor infractiuni cu violenta, cum ar fi talhariile sau omorurile. In cazul furturilor, masurile sunt mult mai blande. Minorii nu au raspundere penala si &#8222greul” cade pe umerii parintilor. Acestia primesc avertismente, daca odraslele sunt incepatoare in comiterea nelegiuirilor sau platesc amenzi usturatoare. De cealalta parte, sunt rare posibilitatile ca delincventii juvenili sa fie &#8222recuperati”. &#8222Acest lucru depinde foarte mult de anturaj, si mai ales de parinti, spune psihologul Dana Lupascu, inspector principal in cadrul IPJ Bacau. O cale ar fi sa se lucreze , dar in situatia data, la noi este imposibil”.Scris de Lili Adochitei

Politistii de la Comanesti, impreuna cu inspectori de la Protectia Consumatorilor, Primarie, Directia Sanitar Veterinara si Politia Comunitara au luat la verificat atat agentii economici din pietele si targul din oras, cat si masinile care circulau in zona. Intai de toate, oamenii legii au dat peste Lenuta A., in varsta de 31 de ani, care acosta clienti pe strada Moldovei din localitate in vederea intretinerii de relatii sexuale. Femeia amatoare de &#8222senzatii” ieftine a fost amendata cu 500 RON. Tot in razia efectuata miercuri a fost depistat si Gheorghe R., de 49 de ani, cunoscut cu antecedente penale. In noaptea de 21 spre 22 mai, individul a sustras dintr-o societate comerciala bunuri in valoare de 3.000 RON. Cazul ramasese in evidentele politiei cu &#8222autori necunoscuti”. Bunurile furate au fost recuperate, iar instanta din Moinesti a hotarat ca barbatul sa fie cercetat in stare de libertate. In total, oamenii legii au controlat 52 de agenti economici, 22 de producatori particulari si 14 autovehicule. Totodata, politistii au aplicat 32 de sanctiuni in valoare de 1800 RON. Scris de Lili Adochitei

@ Nu-i prost cine cere, e prost cine d&atilde!

Comisarii G&atilderzii Financiare au intrat in cea de-a sasea zi de grev&atilde general&atilde. Ei cer conditii mai bune de munc&atilde, protectie in desf&atildesurarea activit&atildetii de zi cu zi si plata orelor suplimentare. De asemenea, comisarii G&atilderzii sustin c&atilde salariul mediu este cu putin mai mare de 7,5 milioane lei.

Comisarii G&atilderzii Financiare cer, iar ministrul Sebastian Vl&atildedescu nici nu ii bag&atilde in seam&atilde. Nimeni nu stie de ce atata r&atildeceal&atilde din partea ministrului de finante. Si totusi, credem c&atilde am g&atildesit noi r&atildespunsul: nu poti s&atilde dai sporuri salariale unor oameni care au mult mai mult decat sustin c&atilde au. Si nu o spunem noi, ci propriile lor declaratii de avere. Asadar, o privire aruncat&atilde peste hartoagele care au fost intocmite de fiecare bugetar in parte scot la iveal&atilde &laquos&atilder&atildecia lucie&raquo in care se scald&atilde cei cu puteri de control financiar. Si pentru c&atilde nu vrem s&atilde p&atilderem carcotasi de-a dreptu&#8217, iat&atilde cateva cazuri de comisari de prin Bac&atildeu care &laquonu au ce pune pe mas&atilde&raquo.

&laquoStef&atildenescu cel S&atilderac&raquo

Incepem periplul nostru cu liderul incontestabil la capitolul &laquof&atilder&#8217 de viitor&raquo, adic&atildetelea cu Eugen Stef&atildenescu, comisar sef de divizie. Scriptele spun c&atilde cel comisar se laud&atilde cu terenuri prin Hemeiusi, vreo dou&atilde buc&atildeti, prin Ceahl&atildeu, doar unul mic si am&atilderat, si prin Sascut, doar trei, dar toate primite ca mostenire in proportie de 1/3 fiecare. De altfel, declaratia de avere demonstreaz&atilde cu varf si indesat c&atilde omul nici nu are un loc in care s&atilde doarm&atilde linistit. Dar nu c&atilde nu ar avea un acoperis deasupra capului, ci pentru c&atilde are prea multe. Concret are vreo patru, dou&atilde prin Bac&atildeu, una la Lilieci si alta la Pancesti de Sascut, primit&atilde mostenire.

Rujan &#8211 omul cu creante

Turul comisarilor plang&atildeciosi de atata s&atilder&atildecie continu&atilde cu un amic de suflet si afaceri cu primul. Si pentru c&atilde nu ne plac ocolisurile, o spunem drept si r&atildespicat c&atilde vorbim de Liviu Rujan, un comisar &laquos&atilderac din cale-afar&atilde&raquo. Aceleasi blestemate de declaratii de avere ne contrazic si sustin c&atilde nenea Rujan si-a trecut numele pe trei titluri de proprietate pentru terenuri din Buz&atildeu, Vrancea si Bac&atildeu. Citind mai departe, sare in ochi si faptul c&atilde omul se imparte intre dou&atilde locuri de odihn&atilde si refacere, ambele situate in buricul targului. Dar, surpinz&atildetor pentru una bucat&atilde bugetar, iesit la grev&atilde general&atilde pentru niscai bani in plus, este faptul c&atilde pe declaratia de avere apare negru pe alb o creant&atilde de 600.000 euro. Nici mai mult, nici mai putin, in conditiile in care buzunarele-i peticite se umplu cu aproape 200 milioane lei pe an de munc&atilde asidu&atilde.

De trei ori Ciurea

Slalomul printre comisari se opreste si la Florin Ciurea, omul cu cate trei. Si dac&atilde nu ati inteles, v&atilde spunem c&atilde este vorba de trei terenuri si trei case, toate purtand amprenta comisarului grevist. Adic&atilde, mai pe sleau, un comisar care primeste putin peste 160 milioane pentru un an intreg de controale, procese verbale si amenzi barosane detine aproape 9.000 metri p&atildetrati, imp&atildertiti inegal intre Secuieni, Hemeiusi si Bac&atildeu. Si pentru c&atilde detine trei terenuri, egalitatea se mentine si la capitolul case, adic&atilde dou&atilde in Bac&atildeu si una in Secuieni.

Si altii&#8230 la fel de s&atilderaci

Nu pentru c&atilde ne plictisim, dar pentru c&atilde spatiul dedicat istor comisari demni de mil&atilde este destul de mic, doar trecem in revist&atilde &laquoaverile de doi lei&raquo cu care se laud&atilde. Asa c&atilde, la o prim&atilde citire a declaratiilor de avere, Emil Bibire figureaz&atilde cu patru buc&atildeti terenuri cu de toate cele, dar si cu dou&atilde locuinte, adic&atildetelea un apartament si o cas&atilde de locuit. Si toate doar din salariul de bugetar. Un anume comisar Ionel R&atildechiteanu iese la atac cu un teren in Lilieci si dou&atilde locuinte. Un apartament si o cas&atilde de locuit la Lilieci. Nu degeaba are omul acte pe terenul din aceeasi localitate. Trecand peste acest aspect, afl&atildem c&atilde Sorin Popescu scoate in fat&atilde un teren in Bac&atildeu si dou&atilde case de locuit, tot in Bac&atildeu. Nu ai cum s&atilde treci cu vederea un comisar, Dinu Romascanu pe nume, a c&atilderui &laquoagoniseal&atilde pr&atildep&atildedit&atilde&raquo se rezum&atilde la o cas&atilde de locuit in fund&atildetur&atilde, cea a Trotusului, si la un apartament primit mostenire de la cineva. Nu stim cine. O fi vreo m&atildetus&atilde iubitoare! Este evident c&atilde lista poate continua, dar pentru moment ne oprim. Cei care nu s-au v&atildezut aici, au timp s&atilde o fac&atilde. Niciodat&atilde nu-i tarziu… Zice lumea c&atilde ar mai exista si alti comisari sau comisari sefi adjuncti, cu terenuri si vile prin tar&atilde, apartamente prin Bucuresti. Pan&atilde la proba contrarie, spor la grev&atilde si la mai mare!Scris de Ovidiu Drug

A trebuit sa moara un om politic pentru ca ministrul Sanatatii Eugen Nicolaescu sa recunosca, zilele trecute, problemele acute cu care se confrunta Serviciile de Ambulante. Lipsa masinilor este valabila pentru toate unitatile cu acest profil din tara. Aceasta situatie se vrea a fi rezolvata pana an 2008, prin noul pachet de legi privind reforma sanitara. In judetul Bacau, din 96 de ambulante, doar doua corespund standardelor europene.

Din pacate, Bacaul nu face exceptie de la aceasta neplacuta situatie. Dintre cele 96 de masini de interventie existente an parcul auto al Serviciului Judetean de Ambulanta (SAJ), potrivit directorului acestei institutii, dr. Sorin Enescu, 60 ar trebui casate an conformitate cu legislatia romaneasca. Cele 60 de autosanitare, in marea lor majoritate Dacii Break, sunt mai vechi de 10 ani, &#8222In fond sunt niste hibrizi de ambulanta, care au caroseria modificata, pentru a servi transportului antre unitatile sanitare a bolnavilor si a celui asistat&#8221. Celelalte 26 (marca Fiat Ducato, Chevrolet si Mercedes etc.) servesc interventiilor an urgentele majore, doar doua putand fi folosite an manevrele de resuscitare si terapie intensiva, 10 de tip B1 pentru echipajele cu medic si 14, B2 pentru echipajele de interventie cu asistent. &#8222Luand an considerare, ansa, normele europene, la care, de altfel, trebuie sa ne aliniem, numarul masinilor care ar trebui casate este mult mai mare. Legislatia UE nu permite utilizarea masinilor de ambulanta mai mult de cinci ani, respectiv parcurgerea a mai mult de 150.000 de kilometri, ceea ce ar ansemna ca, dintre cele 96 de masini de care dispunem, sa fie casate 90″, a mai precizat medicul Sorin Enescu. Directorul institutiei considera ca pentru asigurarea unor servicii normale de interventie medicala de urgenta, la institutia pe care o conduce ar fi nevoie de aproximativ 40 de masini pentru urgentele majore si de gradul II si de alte 30 pentru transportul interspitalicesc si asistat. „Pe langa problema parcului auto intampinam greutati si cu lipsa personalului. Avem opt medici si ar fi necesar un numar de 15. Conform uzuantelor in vigoare, media este de un medic la 3.000 de locuitori, in aceste conditii avand in vedere ca judetul Bacau are o populatie de aproximativ 750.000 de locuitori, ar fi necesari cam 25 de medici. Aceeasi criza de personal o regasim si in cazul cadrelor medicale medii, a conducatorilor auto si a dispecerilor&#8221, a mai declarat medicul Sorin Enescu.Scris de Cristi Aioanei

Infloresc afacerile ecologice

Cabinetele medicale, ca si unit&atildetile sanitare cu paturi, sunt obligate s&atilde colecteze deseurile cu potential periculos separat de cele menajere. Periodic, acestea sunt ridicate de firme care detin mijloc de transport autorizat sanitar si duse la incineratoare. Medicii care nu desf&atildesoar&atilde o activitate din care s&atilde rezulte cantit&atildeti mari de astfel de deseuri sunt nemultumiti c&atilde li s-a impus s&atilde incheie contracte cu firmele care colecteaz&atilde deseurile. &#8222Am in curtea cabinetului o incint&atilde betonat&atilde adanc&atilde de doi metri, ne-a declarat dr. C&atildet&atildelin Andriescu, medic de familie in comuna St&atildenisesti. Aici incineram deseurile inainte de aparitia prevederii care m&atilde oblig&atilde s&atilde le predau unei firme. Nu au fost niciodat&atilde probleme&#8221. Fiecare cabinet pl&atildeteste lunar de la cateva sute de mii de lei la peste un milion, in functie de distanta la care sunt situate fat&atilde de Bac&atildeu, pentru ridicarea acestor deseuri. &#8222Pare o sum&atilde mic&atilde, dar consider&atildem c&atilde d&atildem acesti bani de poman&atilde, ne-a declarat un medic de familie. La venitul cabinetului meu se simte. Pl&atildetesc personalul, utilit&atildetile, materialele sanitare si medicamentele din dulapul de urgent&atilde, toate consumabilele, mai r&atildemane foarte putin pentru medic. Pl&atildetim retetarele, formularele de concediu medical, chiar si pe cele pentru lapte praf. Acesta vine gratuit, prin program national, dar eu dau 200.000 lei pe lun&atilde pentru formulare. Ni se pun in carc&atilde tot felul de cheltuieli inutile, cum este si taxa pentru deseuri. Apar tot felul de reglement&atilderi dup&atilde normele UE, care ne aduc la sap&atilde de lemn&#8221. Nu lipsesc p&atildererile contrare. &#8222Sunt multumit de sistem. Am incheiat contract cu o firm&atilde, care vine si ia deseurile. Este civilizat si lipsit de riscuri&#8221, ne-a declarat dr. Ludovic Biro. Medicii din mediul rural spun ins&atilde c&atilde intr-o lun&atilde se colecteaz&atilde in jur de 500 grame deseuri, pentru care pl&atildetesc firmelor autorizate s&atilde le transporte la incinerator sume frumoase. Unii au ocolit prevederile legale si au refuzat s&atilde incheie contracte, dar au fost sanctionati aspru de inspectorii sanitari.

&#8222Asta e legea, ne-a declarat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Directiei de S&atilden&atildetate Public&atilde (DSP). Am fost chiar acuzat de niste medici stomatologi c&atilde as avea interes personal pentru ca deseurile s&atilde fie colectate de societ&atildetile respective. Nu este adev&atilderat. Este ordin al Ministerului S&atilden&atildet&atildetii, care prevede ca deseurile s&atilde fie distruse in incineratoare speciale&#8221. Dou&atilde SRL-uri si-au imp&atildertit traseele de colectare. In judetul Bac&atildeu, nu mai au crematoriu pentru deseuri periculoase decat spitalele din Buhusi, Com&atildenesti si Moinesti, dar vor fi inchise si acestea in 2006. Incineratoarele de la Spitalul Judetean de Urgent&atilde (performant si scump, dar necorespunz&atildetor normelor UE) si Spitalul Onesti si Spitalul de Pneumoftiziologie au fost inchise anul trecut. Deseurile sunt transportate tocmai la R&atilded&atildeuti.Scris de Doina Mincu