Persoanele care primesc ajutor social deoarece se incadreaza in prevederile Legii 416, a venitului minim garantat, nu mai sunt asigurate prin efectul legii, odata cu intrarea in vigoare a Legii asigurarilor sociale de sanatate. „Pentru ca aceste persoane sa figureze ca asigurate si sa fie validate in baza noastra de date, trebuie sa se plateasca de la bugetele locale o contributie lunara pentru ele, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS). Pana acum era suficient sa primim de la primarii o lista cu beneficiarii Legii 416. Ii introduceam in baza de date si deveneau asigurati&#8221. Primariile vor vira pentru fiecare beneficiar al Legii 416 contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, intocmai asa cum o fac pentru angajatii proprii. Pana acum, in fiecare luna, mii de saraci erau invalidati la verificari de catre CJAS intrucat functionarii din primarii neglijau raportarea lor ca beneficiari ai Legii 416. Din aceasta luna, bugetele locale vor fi obligate sa suporte pentru ei contributia la Fondul asigurarilor sociale de sanatate, asa ca numarul dosarelor va scadea, caci beneficiarii vor fi „cernuti&#8221 in functie de banii de care dispun primariile.

Ionel Demsa, viceprimar la Cleja, sustine ca decizia e foarte proasta din cauza ca banii erau si asa putini: &#8222Automat, cei care vor suferi vor fi cetatenii. Eu am 40 de milioane de lei pe luna pentru ajutoare. Din suma asta voi lua de acum 6,5 la suta pentru asigurari, asta inseamna ca beneficiarii vor fi mai putini&#8221. Ionel Demsa afirma ca veniturile proprii sunt mici si ca ajutoarele se platesc din trei in trei luni din suma pe care o vireaza Consiliul Judetean CJ) Bacau. &#8222Suntem o comuna mare, dar saraca&#8221, afirma viceprimarul. Marieta Pisla, contabil sef la Primaria Colonesti, arata ca banii care vor ajunge la asigurari sunt echivalentul venitului minim garantat pe o luna, chiar mai mult. &#8222Platim, la 416 si la incalzire, cam 400 de milioane de lei pe an. Asigurarile de 6,5 la suta reprezinta 29,6 milioane, iar ajutoarele sociale pe o luna sunt de 27 de milioane&#8221. Ea afirma ca Primaria Colonesti va lua banii din suma destinata saracilor: &#8222Daca asa spune legea, noi vom plati, nu avem incotro, dar alti bani nu avem&#8221, declara contabilul sef. Primarul din Parincea, Guta Stiuca, este chiar scandalizat. &#8222Foarte bine, statul ne da si tot statul ia. Vom mai face o hartiuta la Consiliul Judetean si vom cere bani. La saracia in care ne zbatem, alta solutie nu avem&#8221. Scris de Doina Mincu Silvia Patrascanu

@ Tehnologie nemteasca, treaba romaneasca

Primaria Bacau a demarat marea asfaltare a strazilor. Una din cele mai afectate strazi este Constantin Ene, ce face legatura intre Statia CFR Bacau si sediul Politiei. Tehnologia aleasa de edilii orasului a fost asfaltarea la rece, care, asa dupa cum afirma acestia, reduce costurile asfaltarii cu aproape cinci ori fata de tehnologia clasica. Rezultatul insa a starnit vii proteste in randul soferilor.

Dupa ce Primaria Bacau a realizat in urma cu aproximativ o luna plombarea strazii, au decis, ca urmare a gradului ridicat de afectare, sa treaca la turnarea unui covor asfaltic pe toata suprafata acesteia. Ideea unui nou covor asfaltic nu a fost rea, insa, rezultatul este, dupa cum afirma si soferii nevoiti sa treaca zilnic in drumul lor spre casa sau serviciu pe strada Constantin Ene, unul dezastruos. „S-a terminat asfaltarea? Nici nu mi-am dat seama. Eu am crezut ca vor mai veni cu inca un strat. Pai este plina toata de valuri, de griblura, nu arata in niciun caz a strada proaspat renovata. Noi dam bani ca sa avem parte de strazi occidentale nu ca sa isi bata ei joc de noi&#8221, declara suparat, Marius Rotaru, unul din soferii ce incercau ieri proaspata strada. Edilii locali sunt insa multumiti de „opera&#8221 pe care au realizat-o, desi sunt de acord ca mai exista anumite portiuni unde nu a iesit treaba asa cum se dorea. „In curba sunt intr-adevar niste denivelari. Vom incerca sa remediem problema&#8221, a declarat Constantin Scripat, viceprimarul municipiului Bacau. De asemenea, acesta a recunoscut ca mai sunt anumite deficiente in ceea ce priveste strazile asfaltate recent. Grjuliu cu soferii, vicele Scripat a gasit chiar si solutia prin care strada va fi adusa la un nivel european. „In parte se confirma calitatea lucrarilor, iar la altele mai lucram. Mai asteptam vreo doua saptamani sa vedem daca se mai taseaza dupa ce se mai circula pe ea&#8221, a adaugat vicele. Ideea data de edil nu ii multumeste insa si pe bacauani. „Ce sa se mai taseze? Adica acum ei spera ca strada se va remedia de la sine dupa ce vom trece noi cu masinile pe ea? Oare asa se intampla si in Germania? Doar e tehnologie nemteasca, nu? La noi in tara toti se pricep la luat bani dar l-a facut ceva de calitate mai putin&#8221, a spus nervos, Adrian Mazilu, un alt sofer suparat de „victoria&#8221 alesilor cu strazile. Desi edilii sunt bucurosi de faptul ca au reusit sa obtina preturi foarte mici pentru lucrarile de asfaltare, acest lucru s-ar putea intoarce insa, in defavoarea lor. Sa luam exemplul controversatei societati Comnef. Aceasta a castigat licitatia pentru asfaltare, oferind un pret foarte scazut. Dupa ce primaria a reziliat contractul cu Comnef, din cauza actelor false cu care s-a prezentat la licitatie, edilii au contactat urmatoarea firma de pe lista, pentru a-i oferi lucrarea, insa la acelasi pret. Reprezentantii firmei au declinat insa oferta pe motiv ca la pretul respectiv nu se poate face o lucrare de calitate.Scris de Claudiu Banea Gabriel Mihai

Noua lege a asigurarilor sociale de sanatate, care a intrat in vigoare la inceputul acestei saptamani, aduce vesti proaste. Cel mai greu loviti sunt cetatenii care doresc sa se asigure retroactiv la casele judetene de asigurari de sanatate. Daca pana acum erau obligati sa plateasca asigurarea pe 3 ani in urma de la momentul solicitarii, odata cu aparitia noii legi perioada a crescut la 5 ani. Contributia lunara se calculeaza raportat la salariul minim pe economie. Cei care s-au asigurat pana la finele saptamanii trecute au achitat cate 8 milioane de lei. De luni, insa, suma ce trebuie platita pentru dobandirea calitatii de asigurat a crescut la 13,5 milioane lei. In judetul Bacau, peste 100.000 de persoane figureaza in evidentele Casei Judetene de Asigurari de Sanatate (CJAS) ca neasigurate. In fiecare an, in spitalele bacauane ajung peste 5.000 de pacienti neasigurati. CJAS deconteaza doar spitalizarea in regim de urgenta. Dupa ce bolnavul iese din aceasta stare, are trei optiuni: sa paraseasca spitalul, sa plateasca spitalizarea sau sa se asigure retroactiv. Cei mai multi dintre neasigurati sunt persoane cu posibilitati financiare reduse, care nu dispun de cele peste 13 milioane de lei care le-ar aduce calitatea de asigurat. Pe aceeasi perioada vor fi obligati sa se asigure retroactiv si bacauanii care lucreaza in strainatate si doresc sa beneficieze de servicii medicale in tara sau strainii care solicita permis de sedere in Romania. &#8222Pentru cetatenii straini era suficient pana acum sa prezinte dovada unei asigurari de sanatate incheiata la o firma privata. Nu mai este valabila aceasta prevedere. Ei sunt obligati sa contribuie la sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Ni se pare mare perioada de asigurare retroactiva si vom propune revenirea la 3 ani. Adevarul este, insa, ca nu se colecteaza suficient, asa ca banii din Sanatate sunt putini, nu ajung”, ne-a declarat dr. Maria Tioc, director general al CJAS.Scris de Doina Mincu

@ Presiunile politice si interesele financiare au tergiversat numirea noilor sefi

Toate spitalele publice din judet au fost ieri paralizate. De la ora zero au ramas fara directori si consilii de administratie. Nu s-a putut semna nici macar un simplu act oficial, caci persoanele care au ocupat pana duminica functiile de directori si-au pierdut dreptul de semnatura. „Bine ca nu am avut pe nimeni de inmormantat&#8221, declara ieri dr. Doru Androne, de la Spitalul Municipal Onesti, unul dintre directorii carora le-a expirat mandatul ieri.

Legea spitalelor a intrat in vigoare pe 29 mai. In jurul orei 9.00, pe faxul Spitalului Judetean de Urgenta a venit din partea Directiei de Sanatate Publica (DSP), o adresa prin care a fost (re)anuntata decizia ministrului de a dizolva toate formele de conducere administrativa. Se mentiona ca nimeni nu avea voie sa semneze vreun document care sa poata angaja unitatea sanitara sub aspecte juridice, medicale, financiare sau de alta natura in relatiile cu tertii. Toate documentele aflate in acel moment la secretariat au fost blocate. De la diferite cereri medicale, referate de aprovizionare pana la solicitarile de transport interjudetean. A existat o astfel de cerere venita din partea Sectiei de Cardiologie, pentru transferul unui pacient aflat in stare grava la o unitate spitaliceasca din Iasi. Dupa multe tergiversari, medicul sef de sectie a luat decizia de a trimite bolnavul pe propria raspundere. In cazul in care noul manager nu va aproba solicitarea de transport, va suporta din buzunarul sau costurile. La Spitalul Comanesti, adresa a sosit la ora 10.00. &#8222Nu am mai semnat nici un act, cu exceptia necesarului de alimente, pentru a putea fi scos din magazie. Ce se va intampla mai departe, nu stiu. Nu am idee cum s-au facut nominalizarile pentru functiile de conducere. Eu nu am primit niciun telefon, nu am fost intrebat nici daca vreau sa fiu director in continuare, nu mi s-a spus nici daca voi fi schimbat. Ma doare pentru ca am luptat mult pentru acest spital&#8221, ne-a declarat dr. Laurian Jurca, fostul director.

Trei spitale au directori noi

Noile conduceri ale spitalelor, desi temporare, caci se vor organiza concursuri, s-au nascut in chinuri care au durat mai mult chiar decat permitea legea. Telefoanele fixe si mobile au zbarnait zile intregi la DSP, iar transmiterea datelor la MS a fost amanata pana cand toate fortele politice s-au pus de acord. In cele din urma, numele noilor sefi au fost facute publice. Pentru cele mai mari spitale din judet, SJU si Spitalul Onesti, lupta si presiunile au fost pe masura. La SJU, conducerea s-a schimbat din temelii. Manager este economist Liliana Suvac, director medical- dr. Valerica Stan, director financiar-contabil – Gabriela Mazilu, iar director de ingrijiri- as. Natalia Jicmon. La Spitalul Municipal Onesti, noul manager este dr. Mihail Andronic, iar echipa sa este formata din dr. Iuliu Ionas, Gabriela Munteanu si Silvia Constantin. La Spitalul Moinesti, manager a ramas dr. Adrian Cotarlet, director medical- dr. Maria Purcarin, iar director financiar-contabil- Oana Gaman. Dr. Elena Mazilu, fostul director al Spitalului Buhusi, este si viitorul manager. Director medical este dr. Hilda Rotaru, iar director financiar-contabil, Gabriela Pahoncea. La Comanesti a fost schimbat directorul, noul manager fiind Melania Valva. Director medical este dr. Francisc Kanabe, iar director financiar-contabil, Gabriela Gavriluta. Spitalul Judetean de Pediatrie va fi condus pana la organizarea concursului de dr. Spiridon Veringa- manager, dr. Aurelia Taga si Gheorghe Ginac. La Spitalul de Pneumoftiziologie, dr. Marius Apostu a ramas in functie, dar se va numi manager, nu director. Director medical este dr. Gabriel Gavrila, iar director financiar-contabil, Mihaela Chelaru. Listele cu sefii au plecat la Bucuresti purtand viza prefectului Gabriel Berca. Dr. Mihaela Popescu, directorul DSP, ne-a declarat ca s-a tinut cont de performanta spitalelor in pastrarea sau schimbarea directorilor. Intarzierea nominalizarilor si zvonurile din spitale demonstreaza ca au primat proptelele politice.Scris de Doina Mincu/Cristi Aioanei

Desi biletele de tratament pentru cel de-al treilea trimestru al acestui an vor fi puse la dispozitia solicitantilor abia in dimineata zilei de joi, 1 iunie, mai multi pensionari s-au adunat in fata sediului Casei Judetene de Pensii (CJP) Bacau si au facut tabele cu toti cei care doresc sa se inscrie pe listele cu mult-ravnitele bilete de tratament. Conducatorii Casei de Pensii nu doar ca nu au autorizat sub nicio forma constituirea unor astfel de liste „clandestine&#8221, ba mai mult, nici macar nu aveau cunostinta de existenta lor. Cornel Maftei, initiatorul listei, a declarat ca „cei din conducerea CJP ne-au spus ca pe ei nu-i intereseaza cum ne organizam noi. Am luat decizia sa constituim un comitet format din mai multi pensionari. Stam aici si ziua si noaptea si dam bonuri de ordine pentru toti cei care doresc sa cumpere bilete de tratament. Nu avem nevoie de nicio autorizatie. Peste tot se intampla la fel, se intocmesc liste. Asa am facut in fiecare an&#8221, a subliniat pensionarul Cornel Maftei. Pana ieri, la ora amiezii, numarul persoanelor inscrise pe lista lui Maftei trecuse binisor de 130. „Nu ne intereseaza cei care vor veni joi dimineata. Vor trebui sa se aseze la coada si sa astepte ca toti cei de pe lista sa fie inregistrati la CJP. Noi nu urmarim altceva decat sa ne asiguram ca prindem bilete&#8221, a mai adaugat Cornel Maftei.

De cealalta parte, aflati in zi de audiente, conducatorii Casei Judetene de Pensii au subliniat ca nu aveau cunostinta de aceasta lista. Mai mult, directorul economic al CJP, Marina Arva, a chemat fortele de ordine si le-a adus la cunostinta modul in care trebuie sa procedeze cu aceste persoane. Adica, atata vreme cat nu stau pe scarile institutiei, sa fie lasati in pace. „Oricum, spune Marina Arva, noi nu am autorizat nicio lista. Joi dimineata vom deschide mai repede, probabil la ora 7.00. Nu le putem impune sa nu stea in fata sediului. Vom elibera bilete ca si pana acum, pe baza de cerere si de dosar. Precizez pe aceasta cale ca cererile tipizate se elibereaza gratuit, doar in incinta institutiei, de la Compartimentul Bilete de Tratament sau de la celelalte ghisee&#8221, a mai mentionat Marina Arva. Directorul economic al CJP Bacau ne-a mai spus ca „din experienta anilor anteriori consider inutila aceasta lista, mai ales ca treaba se desfasoara intr-un ritm destul de alert, pentru a evita cozile care s-ar putea forma. Acum, cu centralizarea datelor in sistem informatizat, lucrurile vor merge mult mai usor&#8221, a concluzionat Marina Arva.Scris de Razvan Sendrea

Bazarul municipiului Onesti, situat pe malul stang al Casinului, ar putea s&#227 fie evacuat, in viitorul apropiat, dac&#227 justitia va da castig de cauz&#227 celor care au revendicat terenul. Agentia National&#227 de Sport Bucuresti a actionat in instant&#227 administratia public&#227 local&#227 din Onesti, solicitand retrocedarea unui teren pe care a functionat, cu ani in urm&#227, pista de aeromodelism a municipiului. De-a lungul timpului, terenul in litigiu a avut mai multe destinatii. La mijlocul anilor &#821780 a fost amenajat si un patinoar, iar in 1993, ca urmare a faptului c&#227 nu a mai fost utilizat in scopuri sportive, terenul a fost destinat amenaj&#227rii unui bazar. In prezent, numerosi cet&#227teni din Republica Moldova detin tarabe in acest spatiu, locul fiind familiar onestenilor sub denumirea de „La rusi&#8221. Primarul de Onesti, Emil Lemnaru, ne-a declarat c&#227 asteapt&#227 verdictul justitiei. „Terenul respectiv este al Consiliului Local. Dosarul privitor la litigiul cu Agentia National&#227 de Sport Bucuresti se afl&#227 pe rol la Judec&#227toria Onesti. Astept&#227m s&#227 vedem care va fi verdictul instantei&#8221, a precizat Emil Lemnaru.Scris de C&#227t&#227lin Buzinche

@ In cinci luni a pus pe jar politistii din toat&#227 tara

Costic&#227 S., in varst&#227 de 44 de ani, din Onesti, a reusit s&#227 pun&#227 in alert&#227 politistii din mai multe judete ale t&#227rii. Cu ajutorul unei imprimante ultraperformate si a unui dispozitiv artizanal, onesteanul a contraf&#227cut mai multe bancnote pe care le-a pus in circulatie in diferite zone ale Romaniei. Anchetatorii sustin c&#227 pan&#227 acum nu au intalnit o persoan&#227 mai versat&#227 si mai priceput&#227 in falsuri ca b&#227rbatul din Onesti.

Un falsificator de bani le-a dat de munc&#227 politistilor de la Brigada de Combaterea Criminalit&#227tii Organizate si Antidrog (BCCOA) Bac&#227u cat alti zece infractori la un loc. Bancnotele contraf&#227cute de 500.000, 100.000 si 1.000.000 au inceput s&#227 apar&#227 pe piat&#227 inc&#227 din luna decembrie 2005, iar primele falsuri au fost depistate in municipiul Onesti. Imediat, procurorul de la Directia de Investigarea Infractiunilor de Criminalitate Organizat&#227 si Terorism Bac&#227u si ofiterii de la BCCOA au intrat pe fir. Anchetatorii nu aveau prea multe informatii care s&#227-i conduc&#227 la persoana care se ocup&#227 de falsificarea banilor, iar cercet&#227rile s-au complicat si mai mult, cand bancnote cotraf&#227cute in aceeasi manier&#227 au inceput s&#227 apar&#227 in mai multe judete din tar&#227: Arges, Brasov, Buz&#227u, Constanta, Covasna, Iasi, Sibiu, Vilcea si Vrancea. &#8222In cele din urm&#227 falsificatorul a fost retinut in Tirgu Mures, ne-a declarat unul dintre politistii care s-a ocupat de caz. L-am identificat ca fiind Costic&#227 S., in varst&#227 de 44 de ani, domiciliat in Onesti”. In timpul in care onesteanul era arestat in cel&#227lalt cap&#227t de tar&#227, cativa politisti ii perchezitionau apartamentul. Aici au descoperit un adev&#227rat laborator de confectionat bani falsi, de la imprimant&#227 ultraperformant&#227, pan&#227 la menghin&#227. Onesteanul avea in lucru 36 bancnote false aflate in diferite stagii de finalizare.

Costic&#227 isi c&#227uta victime in locuri aglomerate

Incetul cu incetul, oamenii legii au inceput s&#227 refac&#227 tot filmul infractiunii. Costic&#227 S. s-a apucat de &#8222afacere” in luna noiembrie a anului trecut, bazandu-se pe experienta sa in domeniu. Omul s-a &#8222scolit” in str&#227in&#227tate, dar a f&#227cut practic&#227 si in Romania, in 1996 fiind condamnat pentru falsificare de moned&#227. Prima sarj&#227 de bani falsi a fost finalizat&#227 in decembrie, iar Costic&#227 i-a impr&#227stiat prin piata onestean&#227. Considerand c&#227 este riscant s&#227 mai fac&#227 o incercare in localitatea natal&#227, b&#227rbatul a avut o idee sclipitoare. In momentul in care confectiona bancnote, se urca la intamplare intr-un mijloc de transport si pleca in tar&#227. De regul&#227 isi incerca norocul in locurile aglomerate, in piete, targuri sau magazine mai mici. Costic&#227 S. nu actiona niciodat&#227 la intamplare. Isi studia cu atentie victimele, iar dac&#227 observa chiar cea mai mic&#227 umbr&#227 de vigilent&#227 din partea lor, renunta la tranzactie. Individul fie mergea pe schimbul unei bancnote mari, fie cump&#227ra lucruri de o valoare mic&#227 si se alegea cu un &#8222rest” de calitate.

Falsificatorul si complicele lui au ajuns in arest

Anchetatorii au aflat c&#227 in prima faz&#227, Costic&#227 S. a avut niste colaboratori. Ins&#227 a renuntat repede la ei, pentru c&#227 nu se intelegeau la bani. A r&#227mas doar cu Doru E., de 23 de ani, tot din Onesti, care avea ca obligatie schimbarea banilor falsi cu cei veritabili. Politistii spun c&#227 falsificatorul era tare priceput in a imita elementele de sigurant&#227 si avea o indemanare iesit&#227 din comun. Pan&#227 si hartia de xerox folosit&#227 la scanat reusea s&#227 induc&#227 in eroare chiar persoane avizate. Anchetatorii cred c&#227 in aceast&#227 perioad&#227, Costic&#227 S. a pus in circulatie mai mult de 100 de bancnote contraf&#227cute, ins&#227 procesul de identificare a acestora si de retragere de pe piat&#227 este de durat&#227. Atat Costic&#227 S. cat si colaboratorul lui, Doru E., au fost arestati preventiv pentru falsificarea de moned&#227. Dac&#227 vor fi g&#227siti vinovati, cei doi risc&#227 s&#227-si petreac&#227 dup&#227 gratii de la 3 pan&#227 la 12 ani din viat&#227. Politistii atrag atentia b&#227c&#227uanilor s&#227 fie foarte vigilenti cu bancnotele, mai ales la cele de valoare mare. S&#227 se uite dac&#227 prezint&#227 elementele de sigurant&#227 si s&#227 evite tranzactiile dubioase. Scris de Lili Adochitei

Dou&#227 cersetoare minore au fost retinute de politistii locali in cadrul unei ample actiuni pentru depistarea si combaterea cersetoriei. Aceast&#227 actiune a fost demarat&#227 de c&#227tre lucr&#227torii Politiei Prim&#227riei in data de 28 mai si se desf&#227soar&#227 pe raza municipiului Bac&#227u. Rezultatele nu s-au l&#227sat asteptate, fiind retinute un num&#227r de 10 persoane care desf&#227surau activit&#227ti de cersetorie. Astfel, in cursul zilei de ieri, in jurul orei 11.30, in zona magazinului Luceaf&#227rul, agentii Politiei Prim&#227riei au retinut pe Ioana Loredana P., in varst&#227 de 16 ani, din Bac&#227u si pe Loredana Mihaela G., de 13 ani din Buhusi. In timp ce mamele lor asteptau in zona Pietei Centrale, acestea apelau la mila trec&#227torilor, folosind pentru aceasta pe Grisa Iulian C., de 10 luni si pe Stefan G., de 8 luni, ambii din Buhusi. „Nu mic&#227 a fost surpriza politistilor s&#227 constate c&#227 aveau de-a face cu aceiasi &#8222clienti” pe care ii mai avuseser&#227 si in datele de 6 martie si 25 mai. Preciz&#227m c&#227, in urma anchetei sociale desf&#227surat&#227 de c&#227tre Directia General&#227 de Asistent&#227 Social&#227 si Protectia Copilului in data de 6 martie, ambii copii au fost internati in centre de minori, ei fiind revendicati ulterior de c&#227tre mame&#8221, a tinut s&#227 sublinieze purt&#227torul de cuvant al Politiei Prim&#227riei, Florin Podoleanu. Agentii comunitari le-au condus la sediul Serviciului de Sigurant&#227 Public&#227 pe cele dou&#227 mame, Viorica G., in varst&#227 de 33 de ani, respectiv Ana Maria C., de 18 ani, impotriva c&#227rora s-a luat m&#227sura de sanctionare contraventional&#227 cu amend&#227 in valoare de 100 RON, conform Legii 61/1991 referitoare la desf&#227surarea de activit&#227ti de cersetorie. „Persoanele in cauz&#227 au fost deferite lucr&#227torilor de la Sectia 2 Politie, in vederea continu&#227rii cercet&#227rilor&#8221, a mai spus Florin Podoleanu. Scris de Razvan Sendrea

@ Bursa locurilor de munca pentru rromi, o sansa in plus la angajare

In data de 9 iunie va fi organizata, la Bacau, Bursa locurilor de munca pentru cetatenii de etnie rroma. Actiunea are caracter national si va avea loc la sediul Agentiei Locale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ALOFM) Bacau. In ciuda faptului ca in alte localitati din tara aceasta Bursa a fost un fiasco total, la nivelul Agentiilor Locale din judetul Bacau se spera ca participarea va fi una mai ridicata, atat comparativ cu restul tarii, cat si cu precedentele editii organizate in judetul nostru. „Rromii sunt asteptati sa participe in numar mai mare decat in anii anteriori. Daca in trecut, cetatenii rromi nu si-au manifestat prea mult dorinta de a se angaja, in acest an, inca din luna ianuarie, angajatii Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Bacau s-au deplasat in tot judetul, in comunitatile rurale si cele de rromi”, a declarat ieri Daniele Balan, purtatorul de cuvant al AJOFM Bacau. Reprezentantii Agentiei se lauda cu o buna colaborare cu primariile din judet. „Au fost informati referitor la locurile de munca, cursuri de calificare pentru cei doritori, masuri active prevazute de Legea nr. 76/2002 pentru persoanele defavorizate, pentru cei cu varsta de peste 45 de ani, persoanele cu handicap etc.”, mai spune Daniela Balan. Trebuie mentionat faptul ca angajatorii beneficiaza de subventii din partea statului in conditiile in care se hotarasc sa ofere un loc de munca unei persoane din categoriile amintite mai sus. „Deocamdata nu putem anticipa ce se va intampla la Bursa Locurilor de Munca pentru Rromi. Singura certitudine este ca, la finele saptamanii trecute, angajatii AJOFM contactasera deja aproximativ 100 de agenti economici si au centralizat circa 200 de oferte de angajare. Vom face actiuni de informare pana in data de 8 iunie, ziua premergatoare Bursei”, a concluzionat Daniela Balan.Scris de Razvan Sendrea