Jandarmii intervin doar in cazuri de forta majora

Dupa aparitia, la inceputul acestui an, a Legii nr.4 privind prevenirea si combaterea violentei pe stadioane, conducerea Inspectoratului de Jandarmi Judetean Bacau a luat primele masuri pentru punerea ei in aplicare. De acum inainte, jandarmii intra pe stadioane numai in situatii extreme. Spectatorii recalcitranti risca amenzi usturatoare sau chiar dosare penale.

Cea dintai intalnire, programata de jandarmi zilele trecute, a fost cu presedintele Directiei Judetene pentru Sport, Doina Melinte, cu presedintele Asociatiei Judetene pentru Fotbal, Valeriu Voicu, dar si cu reprezentantii cluburilor sportive din judet. aLa aceasta discutie au mai luat parte si reprezentanti ai politiei dar si ai Gruparii de Jandarmi Mobila. S-a purtat un dialog privind etapele punerii in aplicare a legii privind prevenirea si combaterea violentei pe stadioane”, precizeaza capitanul Ioan Ouatu, ofiterul de presa al IJJ Bacau. Potrivit noii prevederi legale, asigurarea ordinii si sigurantei participantilor in interiorul arenelor sportive in care se desfasoara competitii sau jocuri sportive cu grad scazut de risc se poate face de catre organizator cu personal propriu. Sarcina jandarmilor este sa se ocupe de asigurarea ordinii publice in zona apropiata si imediata a bazelor sportive si in alte locuri destinate desfasurarii competitiilor si jocurilor sportive cu grad de risc. aDupa declararea competitiei sau a jocului sportiv, comandantul unitatii de jandarmi competente teritorial impreuna cu responsabilul de ordine si siguranta al organizatorului de joc stabilesc gradul de risc preliminar al jocului, solicitand la nevoie si punctul de vedere al responsabilului de ordine si siguranta al federatiei de specialitate sau al ligii profesioniste, care se consemneaza in toate documentele de organizare. In situatia desfasurarii unor jocuri sportive cu grad ridicat de risc este necesara prezenta in arena sportiva a prefectului sau a reprezentantului acestuia, precum si a unui procuror. Restabilirea ordinii publice in interiorul bazei sportive se executa de catre efectivele de jandarmi, din initiativa comandantului acestora, cu aprobarea, dupa caz, a prefectului sau a reprezentantului acestuia, atunci cand se constata ca, in urma producerii unor acte de violenta, este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a spectatorilor, a sportivilor, a oficialilor, a personalului de ordine si siguranta sau a celorlalti participanti”, spune capitanul Ouatu.

Amenzi si infractiuni pentru spectatorii recalcitranti

Cum si spectatorii au anumite obligatii, jandarmii urmeaza sa aiba o intalnire cu reprezentantii suporterilor. Acestia trebuie sa se legitimeze cand sunt solicitati si chiar sa accepte sa li se controleze bagajele. aPrintre altele, spectatorii nu au voie sa ocupe alte locuri decat cele prevazute pe documentele de acces, sa arunce asupra celorlalti spectatori, asupra oficialilor sau a jucatorilor, asupra fortelor de ordine sau a personalului de ordine si siguranta cu obiecte de orice fel sau cu substante corozive ori care murdaresc. De asemenea este interzis sa escaladeze gardurile care delimiteaza spatiul de joc sau gardurile interioare de separare a sectoarelor, sa patrunda pe suprafata de joc, cu exceptia cazurilor de forta majora, sa savarseasca fapte, acte sau gesturi obscene, sa profereze ori sa scandeze injurii, cuvinte sau expresii jignitoare ori vulgare, precum si amenintari cu acte de violenta impotriva celorlalti spectatori, oficiali, jucatori sau a bunurilor acestora”, precizeaza capitanul Ioan Ouatu. In cazul in care microbistii isi ies totusi din fire pot fi buni de plata sau pot da socoteala in fata instantei. Pentru a nu se ajunge totusi in aceste situatii, jandarmii vor sa faca tot posibilul ca lumea care merge pe stadion sau in alte locuri unde se desfasoara competitii sportive sa-si cunoasca obligatiile. aAcestea vor fi popularizate si cu ocazia activitatilor executate de catre lucratorii jandarmi pe linia pregatirii antiinfractionale a populatiei si a elevilor institutiilor de invatamant preuniversitar de care raspunde IJJ”, mai spune ofiterul de presa al jandarmeriei.Scris de Lili Adochitei

Pensionarii care au sperat ca macar in aceasta luna sa obtina un bilet de tratament la Vatra Dornei sau Baile Felix nu vor avea parte de aceasta bucurie. Casa Judeteana de Pensii (CJP) Bacau nu a primit nici acum numarul de locuri pe care il va avea in acest an in toate statiunile. Si pentru aceasta luna, CJP Bacau i-au fost repartizate doar 56 de bilete si numai in cele cinci statiuni (Covasna – 10, Nicolina – 6, Sarata Monteoru – 6, Amara – 30 si Pucioasa – 4) care sunt ale Ministerului Muncii. Biletele sunt pentru seriile care incep in 19 ori 20 februarie. Pentru restul statiunilor oferta de bilete si tariful acestora inca se negociaza cu firmele care au in proprietate spatiile de cazare si masa, precum si baza de tratament. aUrmatoarea serie va fi in 8 martie si credem ca incepand cu ea vom avea bilete in toate statiunile, ne-a spus Marina Arva, directorul adjunct economic al CJP Bacau. Noi speram sa primim repartitia de bilete pentru acest an dupa 15 februarie”. Un bilet intr-o statiune a Ministerului Muncii costa intre 1.200-1.259 lei. Pentru restul statiunilor conducerea CJP estimeaza ca tariful va fi mai mare cu 100-200 lei fata de cel practicat de minister.Scris de Elena Tintaru

Dupa un an si jumatate de cand primarul Romeo Stavarache le-a promis solutionarea aurgenta” a problemei locuintei, sotii Zahoui, refugiati in 2006 din Liban, vor primi, in sfarsit, o locuinta sociala cu chirie, la care trebuie sa achite 70 de milioane de lei intretinerea fostului proprietar.

La sosirea in Bacau, Hussein Zahoui, sotia sa, romanca Nicoleta Zahoui si fetita au fost utilizati pentru propaganda de primarul Romeo Stavarache in cadrul unei conferinte de presa. Lunile au trecut, iar cei trei au ajuns sa locuiasca la Asociatia Betania, insa au continuat sa faca demersuri la Primarie, totul culminand in august cu o greva a foamei declarata de Hussein.

aDaca nu aduci chitanta, nu primesti locuinta!”

Abia dupa alte sase luni de la actiunea de protest, familia Zahoui primeste o locuinta, o garsoniera pe strada Bucegi. Din pacate, cei doi soti au fost obligati de Primarie sa plateasca datoriile fostului chirias. aAm fost la Primarie, dar mi-au spus ca voi primi contractul de inchiriere dupa ce vin la ei cu chitanta de la asociatie. aDaca nu aduceti chitanta, nu primiti nimic!”a, asa ne-au spus. Am platit 30 de milioane de lei vechi fara sa am vreo garantie. Nu este normal sa platim datoriile altora, fara sa avem macar dreptul sa o cumparam. In contract scrie ca dupa trei luni de neplata a datoriilor se reziliaza contractul. De ce nu s-a platit nimic din 2002 incoace, iar Primaria nu a luat masuri? Ca sa-si gaseasca fraieri?”, se intreaba Nicoleta Zahoui. Sotul sau, Hussein Zahoui spune ca a ajuns sa ajute Primaria cu bani, dupa ce primarul Stavarache nu si-a respectat cele mai multe dintre promisiunile facute. aPrimarul Stavarache s-a laudat, si-a facut campanie electorala cu noi. Acum ne ia banii pentru datorii facute de altii. Ce ajutor e asta?”. Chitanta de la Asociatia de proprietari 65 – Calea Republicii este una dintre dovezile aduse in sprijinul afirmatiei. 3.000 de lei platiti, 3.132 lei rest de plata, datorie acumulata in perioada decembrie 2002 – decembrie 2006 de catre fostii chiriasi. In plus, familia Zahoui a platit 544 de lei la Primarie, in contul chiriei neachitate de fosta chiriasa. Chiar daca banii au fost dati de familia Zahoui, Primaria a emis chitanta pe numele fostei chiriase, care probabil nici nu are habar ca si-a achitat datoria…

Primaria ascunde adevarul

Reprezentantii Primariei nu recunosc ca s-ar fi cerut bani familiei de refugiati si spun ca sotii Zahoui vor avea de platit doar o chirie modica. aSituatia dansilor a fost discutata in cadrul comisiei de acordare a locuintelor, in luna decembrie. S-a hotarat sa intre in regim de urgenta, s-a gasit o garsoniera, li s-a facut repartitia si s-au semnat documentele. Este o locuinta sociala, pe Bucegi 138, la care vor plati o chirie modica, de cel mult 50 de lei pe luna. Nu au de platit alte sume”, declara purtatorul de cuvant al Primariei, Mihaela Grosu. Cu toate acestea, punctul de vedere al institutiei si, implicit, al primarului Stavarache, este contestat de cei doi abeneficiari” ai deciziei municipalitatii. Sotilor Zahoui li s-a cerut sa achite peste 70 de milioane de lei ca sa poata intra in locuinta. Ei au semnat deja, obligati de functionarii Primariei, un angajament de plata. Aceasta, desi nu ei sunt proprietari, ci Primaria! Practic, desi nu au locuit acolo, sotii Zahoui sunt facuti raspunzatori pentru incapacitatea serviciilor Primariei si asociatiei de locatari de a-si incasa sumele cuvenite, iar acum trebuie sa plateasca o suma considerabila, desi altii ar fi trebuit sa faca acest lucru, eventual in instanta.Scris de Codrin Pop

La ora 9.00, targul de masini din Serbanesti e in toi. Teoretic. Practic, multi privitori si putine contracte de vanzare-cumparare parafate. „Proasta perioada, se plange Mihaela Pop, asteptand in masina parcata aproape de intrarea in targ sa isi faca aparitia cei care au batut deja palma pentru o masina, un ATV, un scuter, orice. Se apropie spartul targului, dar comertul stagneaza. Lumea e bulversata si este explicabil. Aproape toti asteapta sa vada ce se va intampla in privinta taxei de prima inmatriculare. Se vand cel mai bine apapucurilea. Intreprinzatorii, cei care au de carat marfa, nu prea se uita la pret. Important e sa aiba cu ce se misca”. Mihaela Pop vine in fiecare duminica si incheie contracte de 10 ani. Vremuri proaste ca acum nu prea a trait. Daca se vand 30 de masini intr-o duminica e mare lucru. Singurele „straine” care mai au cautare sunt masinutele mici, cu consum redus si pretul sub 7.000 de euro.

Bisnita cu fleacuri merge mai bine

„Se vand masinile accesibile cu un credit mediu de la banca, ne-a declarat Florin Constantin, care astepta clientii langa un SEAT Toledo. Ia omul un credit de 5-6000 de euro, cauta o masina sa se incadreze. Cei mai multi clienti sunt amatori de Opel Corsa, Skoda Fabia sau Peugeot 206. Oamenii aleg in general pretul, nu marca. Chiar asa slab cum merge targul acum, tot este cel mai bun din Moldova si chiar mai mult de atat. Am fost la Brasov si se vorbea ca la Bacau vinzi daca ai masina buna, la pret rezonabil”. Sansele de a fi „aleasa” intr-o mare de masini, care de care mai ochioasa, sunt mici. Prin urmare, se aplica planul „B”. Aproape in fiecare portbagaj sau pe capota se gasesc tot felul de marfuri de la nemti, de la sapun la patine. Marfa este promovata zgomotos si asiduu: detergent &quotadevarat&quot, adidasi „originali”, ciocolata „naturala”. Cumparatorii nu lipsesc, mai ales ca preturile bat supermarketurile. Printre marfurile fara probleme se strecoara si falsuri, cum ar fi cantarele fara aviz metrologic, interzise in piete. Acest tip de comert este ilegal, dar autoritatile inchid ochii. Din cand in cand mai descind vamesii, iar atunci se lasa cu amenzi si confiscari.

La un pas de revolta

Peste o mie de masini erau ieri aliniate in spatiul rezervat targului. Ordinea este pastrata cu mare greutate. Dimineata, chiar inainte de ora 3, isi fac aparitia samsarii. Unii dintre ei se multumesc sa ocupe doar locuri pentru masinile pe care le scot ei insisi la vanzare. Altii isi rezerva mai multe locuri si fac apoi specula. „Duminica trecuta am avut aproape o revolta la intrarea in targ, ne-a declarat Constantin Curcudel, directorul Administratiei Pietelor. Cand am anuntat ca nu mai exista niciun loc, era o multime furioasa la poarta. Cativa dintre nemultumiti erau cei care isi rezervasera loc si veneau cu restul masinilor. Nu le-am mai permis sa treaca. M-au amenintat ca trec peste mine. Pana la urma au inteles. Astazi nu am mai avut aceleasi probleme”. Ieri, taxele platite de comercianti s-au ridicat la 13.000 lei. Venitul lunar al targului (inclusiv chiriile si taxele pentru cherestea) ajunge la 75.000 lei. Chiar daca suma este impresionanta, investitiile sunt zero. „Targul se va muta spre Sarata, ne-a declarat directorul Curcudel. Aici se va construi un spital de urgenta, asa ca nu se mai aproba investitii pentru aceasta locatie”.Scris de Doina Mincu

Vineri seara si sambata, cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare nu au beneficiat de apa rece, deoarece la robinet a curs mal. Din bugetul de 568 milioane lei pentru investitii, Consiliul Local a alocat doar 12.700.000 lei pentru reabilitarea unor portiuni din reteaua de apa. Este vorba de inlocuirea conductei de apa de pe cateva strazi care urmeaza a fi construite ori reabilitate. Pentru a avea o apa curata in Bacau trebuie inlocuita, insa, intreaga retea de 130 km de conducte.

La sfarsitul acestei saptamani, cand majoritatea bacauanilor si-au propus sa isi rezolve treburile gospodaresti, cei care locuiesc pe strada Stefan cel Mare au avut neplacuta surpriza sa constate ca nu pot utiliza apa rece. Vineri seara si sambata la robinetele din apartamentele situate in aceasta zona a municipiului Bacau a curs, in loc de apa, mal, care a blocat si functionarea centralelor, iar multe s-au defectat. Pana astazi nimeni nu stie cauzele acestei anomalii.
Considerata vitala pentru intreaga planeta, apa potabila pare sa fie un lucru minor pentru Consiliul Local si conducerea Primariei municipiului Bacau. Altfel nu se explica de ce in cei patru ani de cand a venit la conducerea Bacaului actuala administratie nu si-a propus decat obiective marunte (si acelea in contextul construirii ori modernizarii unor strazi) de reabilitare a retelei de distributie a apei potabile a orasului. De departe, in totalul bugetului alocat pentru investitii in 2008, sumele destinate lucrarilor de reabilitare a retelei de furnizare a apei potabile reprezinta o suma infima. Din cele 568.846.991 lei, cati vor fi destinati anul acesta din bugetul local pentru investitii, doar 12.732.365 lei vor fi rezervati inlocuirii conuctelor de apa potabila si altor lucrari de pe retea.

Praf in ochii bacauanilor

&quotNu am vazut bugetul local si nici nu m-a invitat nimeni sa discute cu mine vreun proiect privind reabilitarea retelei de distributie a apei potabile, ne-a declarat Adrian Craiovan, directorul Regiei Autonome de Gospodarie Comunala (RAGC). Am auzit, totusi, ca obiectivele in acest sector vizeaza inlocuirea conductelor doar pe strazile care se modernizeaza. Mai mult nu stiu&quot. In ce ne priveste, am reusit sa aflam ce lucrari are prinse in planul de investitii pe 2008 Consiliul Local, de pe site-ul Primariei Bacau. Din capul locului trebuie sa spunem ca nu sunt obiective noi ci ele vin din anii anteriori. Astfel, anul acesta va fi inlocuita reteaua de apa de pe strazile Infratirii, Iasilor, Tudor Vladimirescu, P.Strat, Dr.Istrati, Vasile Pirvan, Alba Iulia, Izvoare, Miron Costin, Calea Moinesti (numai subtraversarea pe sub calea ferata de la Fabrica de Bere la Vinalcol), Garii (intre strada Avram Iancu si strada Mihai Eminescu), Frunzei si Dimitrie Cantemir, majoritatea fiind prinse in plan pentru a fi reabilitate si cu acest prilej se schimba cu alta noua si infrastructura. Asadar, niciun obiectiv de anvergura ci reabilitari pe portiuni de cateva sute de metri de conducta din reteaua care masoara peste 100 kilometri si se afla la pamant.

aConsiliul Local trebuie sa promoveze investitia”

Bacaul are 180 de kilometri de retea, cu diametre intre 150 si 800 de milimetri. Din aceasta 48 kilometri o reprezinta conducta de aductiune de la Poiana Uzului, restul de peste 130 kilometri fiind, de fapt, reteaua propriu-zisa a orasului. Noua aductiune este prevazuta si se va realiza prin finantare BERD, in cadrul unui program ISPA mai amplu, care cuprinde si reabilitarea Statiei de Tratare a Apei de la Barati si a 11,5 kilometri din reteaua de canalizare, precum si modernizarea Statiei de Epurare. Cand vor incepe lucrarile, cand se vor termina, nimeni nu stie, cu toate ca acest proiect are o vechime de peste patru ani. &quotConducerea Regiei de Gospodarie Comunala, ca administrator, considera ca reteaua este veche si trebuie inlocuita. Dar mai mult de atat nu poate face. Conform legii, Consiliul Local trebuie sa promoveze si sa finanteze o asemenea investitie. E vorba, probabil, de sute de miliarde de lei, dar trebuie facut un studiu de fezabilitate&quot, ne-a declarat directorul RAGC.Scris de Elena Tintaru

Imediat ce a fost dat afara din Consiliul Local (CL) Bacau, Gabriel Corodeanu s-a adresat instantelor judecatoresti. Acesta a intentat Consiliului Local al municipiului doua actiuni, una pentru suspendarea hotararii si cealalta pentru anularea deciziei luate de aparatul decizional municipal. Desi prima, care s-a judecat in regim de urgenta trebuia sa primeasca pronuntarea, peste noapte consilierul s-a trezit ca procesul a fost pus din nou pe rol.
Fostul consilier liberal spune ca problema se tergiverseaza fara sens. Pe 30 ianuarie ar fi trebuit ca judecatorul sa analizeze cauza, dar se pare ca au aparut unele probleme. aLa primul termen de judecata procesul a fost amanat pe motiv ca juristii din Primarie sunt la sedinta CL si nu pot veni in instanta. Asta in conditiile in care in aceeasi zi au fost doi juristi ai Primariei in instanta pentru alte cauze. Ba mai mult, prezent la Tribunal a fost si un avocat ales de Consiliul Local pentru o alta speta”, explica Corodeanu. Acesta spune ca nedumerirea sa porneste de la faptul ca procesul a fost repus pe rol. aDupa ce completul de judecata a aprobat amanarea si a comasat dosarele pe 6 februarie, m-am trezit ca s-a pus pe rol doar primul dosar, deoarece grefierul nu consemnase in incheiere decizia de comasare a cauzelor”, a mai precizat acesta.
La termenul din 6 februarie a procesului pentru suspendarea hotararii de Consiliu Local instanta a judecat cazul in lipsa reprezentantilor Primariei. Gabriel Corodeanu a spus ca ain lipsa reprezentantilor Primariei, deoarece nu fusese depusa nicio cerere de amanare, a ramas in pronuntare”. Cu toate acestea se pare ca s-a revenit asupra acestei decizii. Peste noapte m-am trezit ca procesul este pus din nou pe rol”, a mai spus Corodeanu. aUrmatorul termen este abia pe 20 februarie, desi normal ar fi trebui sa se judece pe 13 februarie, pentru ca suspendarile se judeca in regim de urgenta. Este cat se poate de limpede ca interesul lui Stavarache si al lui Popovici e acela de a tergiversa procesul. Le este teama de revenirea mea in Consiliul Local”, a declarat fostul consilier.
Corodeanu ameninta ca va face tot posibilul pentru a avea castig de cauza deoarece aceste nereguli nu-si au locul. aDaca si pe 20 vor exista semne de intrebare voi recurge la toate masurile legale, inclusiv la CSM si chiar CEDO, astfel incat in acest caz sa se faca dreptate”, a incheiat Corodeanu. Scris de Alex Botezatu, Emilian Berceanu

Ancheta privind incidentul aviatic produs la inceputul lunii ianuarie pe Aeroportul International Bacau nu s-a definitivat. Se pare ca la mijloc a fost vorba despre o eroare de pilotaj produsa la momentul in care s-a dat semnalul de aterizare, dar comisia care a analizat cazul inca nu a dat verdictul final. Desi de atunci a trecut mai bine de o luna, aeronava inca stationeaza pe pista din Bacau. „Conform legislatiei, pentru aceasta parcare firma proprietara este taxata cu 0,15 euro pe tona, la fiecare ora, a explicat directorul general al aeroportului, Radu Gabriel Bondar. Aeronava are in jur de 41 de tone, iar banii din aceste incasari sunt trecuti la capitolul avenituri propriia. Fara plata acestei taxe, firma nu poate ridica avionul de la sol. In caz ipotetic, daca este refuzata aceasta plata, noi, ca aeroport, devenim proprietarii aeronavei. Ulterior, pentru ca un aeroport nu are dreptul sa detina avioane, il scoatem la licitatie”. La un simplu calcul, pana acum, in „buzunarele” aeroportului bacauan au intrat circa 4.500 de euro. Insa, deocamdata, nu se poate vorbi despre schimbarea dreptului de proprietate asupra avionului. Se pare ca societatea bulgareasca nu a ajuns la un pret negociat cu firma din Bacau care repara avioane si inca nu poate ridica aparatul de zbor de la sol. Acesta a fost doar tractat de la locul incidentului si tras pe o linie moarta, pentru a se putea relua zborurile. In data de 9 ianuarie, avionul companiei bulgaresti Hemus Air, inchiriat de agentia de transport aerian Blue Air, a fost la un pas sa provoace o catastrofa de proportii. Dupa ce a aterizat pe pista, in timpul rulajului, aeronavei i s-a rupt trenul de aterizare, iar avionul s-a oprit in bot. Practic, aparatul de zbor a mai rulat fara roata din fata cativa zeci de metri. In avion erau 89 de persoane, dar nimeni nu a fost ranit. Pasagerii din avion au sustinut ca in momentul in care au coborat din avion au observat ca pista era complet acoperita cu zapada si gheata. Cazul este acum anchetat de catre o comisie din Ministerul Transporturilor. Scris de Roxana Neagu

Razboiul din Asociatia de proprietari 93 Central este fara precedent. Administratorul este aincondeiat” in toate felurile, presedintele s-a trezit cu masina si apartamentul distruse. Profitand de vidul de putere, femeia de serviciu isi face de cap. Scarile sunt nematurate de doua luni. Locatarilor le este scarba sa iasa din casa.

„Este ceva de neinchipuit ce se intampla in acest bloc, ne-a declarat indignata Carmen Enache. M-am mutat in blocul 12 de pe strada Nicolae Balcescu in luna octombrie. De atunci nu am vazut-o niciodata pe femeia de serviciu. Nu stiu unde face curatenie, am auzit ca prin apartamentele unora, dar pe scara sigur nu matura si nu spala. Mi-e sila cand vin acasa si intru in scara blocului. Cu liftul nu se poate circula, este mereu plin de urina. Am reclamat la administrator, dar fara succes. Vecinii spun ca situatia dureaza de mult timp”. Din Asociatia 93 Central fac parte proprietarii apartamentelor din cele opt scari ale blocului 12. Desi platesc lunar cheltuieli salariale pentru presedinte, administrator si femeie de serviciu (pe langa alti angajati ai asociatiei), traiesc intr-o mizerie crunta. „Daca aceste persoane pe care le platim sa administreze blocul si sa conduca asociatia nu-si fac bine treaba, de ce mai dam noi bani in fiecare luna?”, se intreaba Carmen Enache. Desi la fiecare scara exista interfon, betivii care isi fac veacul pe la barurile din zona folosesc acest bloc din centrul Bacaului drept WC public.

La cheremul femeii de serviciu

Nemultumirile la adresa femeii de serviciu sunt vechi. La adunarea generala de anul trecut, conducerea asociatiei a propus concedierea ei. „Ne-am trezit ca unii locatari o sustin, ne-a declarat presedintele Ion Novac. Au venit cu o lista de semnaturi si au insistat sa o pastram. Ea face curatenii pe la niste familii, are sustinatori, nu am avut ce face”. Conducerea asociatiei sustine ca angajata are drepturi garantate de lege. Era suficient insa ca activitatea ei sa fie controlata, iar abaterile sa fie consemnate in procese-verbale. Situatia de acum este inacceptabila. Anagajata a fost o luna in concediu medical, iar la intoarcere a depus o cerere pentru concediu de odihna. Desi aceasta nu a fost aprobata de presedinte, ea nu a venit la serviciu. Chiar si asa, concedierea ei este amanata. Presedintele sustine ca este deosebit de greu sa ii gaseasca inlocuitor.

Foc la presedinte

Administratorul asociatiei si-a dat demisia, fortat, dupa cum ne-a declarat, de unii locatari. Un grup de contestatari din umbra il bombardeaza cu mesaje in care este acuzat ca fura din asociatie. Presedintele este si el la un pas de a abandona functia. aPe mine m-au amenintat ca ma distrug fiindca am afisat lista cu datornici si le-am cerut sa isi achite obligatiile. Anul trecut mi-au aruncat o cutie cu vopsea pe masina. Au vandalizat scara C, pe care locuiesc. Pe 27 octombrie mi-au turnat benzina pe usa si i-au dat foc”. Ion Novac si sotia sa au scapat cu viata ca prin minune. Casa ardea, iar ei au iesit pe balcon. Au fost salvati de pompieri, dar au ramas fara agoniseala de o viata. Acum, nu au unde locui, aprtamentul fiind distrus. Muncesc sa inlature urmele incendiului si chiar se gandesc sa se mute. Presedintele recunoaste ca, presat de problemele personale, nu s-a mai ocupat de asociatie. Locatarii de bunacredintanu au nicio vina in toata povestea, dar sunt obligati sa suporte conditii de ghetou. Scris de Doina Mincu

Parlamentarii bacauani nu se spetesc cu munca. Cel putin aceasta este concluzia desprinsa dupa ce Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicitatii un raport privind activitatea individuala a parlamentarilor in perioada septembrie – decembrie 2007. Doi parlamentari se remarca prin absenteism: liberalul Ionel Palar si social-democratul Viorel Hrebenciuc.

Parlamentarii bacauani fac tot posibilul sa iasa in evidenta, dar nu cu initiative legislative, lucru pentru care au fost alesi, ci cu absente nenumarate si nemotivate de la vot. Daca in scoala, elevii care chiulesc sunt sanctionati de catre diriginti, in politica romaneasca, absenteismul nu se sanctioneaza. Nici macar la vot, din pacate. Astfel, alesii bacauanilor sunt printre primii in topul chiulangiilor din Parlament.
La Partidul Social Democrat, printre ultimii clasati se numara deputatii de Bacau Nicolae Banicioiu si Viorel Hrebenciuc. Deputatul Banicioiu are o prezenta la sedinte de 14,75 la suta, in timp ce Viorel Hrebenciuc a participa la numai 9,98% dintre sedintele din sesiunea amintita. Pe ultimul loc in topul pesedistilor se situeaza Octav Cozminca, senator de Suceava, cu 0,34%.

Palar, campion absolut

Nici parlamentarii liberali nu s-au ingramadit sa participe la vot. Astfel, din 59 de pozitii ale &quotclasamentului&quot, Ionel Palar se situeaza pe locul 57, cu un procent de 21,69%. Daca nu stiati, deputatul Palar este protejatul primarului Romeo Stavarche, cel despre care edilul afirma ca face cel mai mare lobby pentru judetul Bacau. Cifrele infirma insa realitatea, pentru ca nu prea se poate face lobby, din moment ce Palar nu catadicseste sa participe la sedinte. Sub deputatul bacauan mai sunt un parlamentar de Hunedoara si Crin Antonescu (cu procent &quotzero&quot). Ionel Palar nu pare sa fi luat exemplul colegului sau Valeriu Gheorghe, aflat pe locul 13 intre parlamentarii liberali, cu o participare de 87,45%.

Una calda, alta rece

Si la Partidul Democrat sunt parlamentari de Bacau care s-au prezentat la cele mai multe sedinte (Liviu Miroseanu, locul 10 din 71, cu o participare de 84,38%), dar si &quotcodasi&quot, cum este Cristian Cucuian, aflat pe locul 62, cu un procentaj de 40,69%. Dintre parlamentarii de Bacau ai Partidului Romania Mare se &quotremarca&quot deputatul Mircea Ifrim, care, cu o prezenta la sedinte de 46,64% ocupa locul 27 din 38. Locul ultim este ocupat chiar de &quottribunul&quot Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM, cu 3,45 la suta in ceea ce priveste procentul participarii la sedintele Parlamentului. Deputatul independent Olguta Cocrea ocupa locul 7 in topul independentilor, cu o prezenta la sedinte de 82,86 la suta. De remarcat este faptul ca ceilalti parlamentari de Bacau nu au iesit in evidenta nici la capitolul fruntasi, nici la cel al codasilor, domniile lor situandu-se in zona &quotcalduta&quot, adica la mijloc.

Top trei

Un top 3 al parlamentarilor bacauani care s-au prezentat in sesiunea septembrie-decembrie la munca ar arata astfel: 1. Valeriu Gheorghe (PNL) – 87,45% 2. Liviu Miroseanu (PD) – 84,48% 3. Olguta Cocrea (82,86%). Mult mai mare ar fi insa concurenta pentru un top 3 al codasilor. Liderul intr-un asemenea clasament este Viorel Hrebenciuc (PSD) – 9,98%, urmat de colegul sau de partid, Nicolae Banicioiu si de liberalul Ionel Palar. Cu alte cuvinte, multi dintre parlamentarii bacauani nu reusesc sa isi mai faca timp pentru a-si indeplini atributiile din &quotfisa postului&quot. Cu toate acestea, la orice conferinta de presa organizata de parlamentari, acestia nu contenesc sa se laude cu multitudinea de initiative, de interpelari, de idei, cu participarea la sedinte si cu o buna comunicare cu cetatenii. Din pacate, multe dintre aceste &quotrealizari&quot sunt, in mod evident, doar pe hartie, lucru explicabil in conditiile unui absenteism masiv de la sedinte, adica de la locul de munca pe care bacauanii l-au oferit, prin votul lor, celor care acum trag chiulul cat pot.Scris de Codrin Pop, Ionut Avram

Primarul Romeo Stavarache a demonstrat inca o data ca nu are nici priceperea, nici taria necesara pentru a conduce un oras ca Bacaul. Dupa ce a bulversat Piata Centrala si Piata Sud prin decizia de a inchide principala hala de lactate a orasului, a dat inapoi din motive electorale. Decat sa piarda la capitolul imagine, prefera sa-si incalce propriile hotarari si chiar normele UE.

In stilul care a devenit bine cunoscut bacauanilor, Stavarache emite decizii, le apara vehement pana la un punct si renunta brusc la ele, ca un copil care sparge de pereti jucaria pentru care a plans si a batut din picioare. Hotararile sale sunt la fel de ferme ca si promisiunile cu care i-a acoperit pe bacauani si de care s-a ales praful. Cel mai recent exemplu este cel al halei de lactate din Piata Centrala. Un proiect promis de candidatul Stavarache in desele sale peregrinari prin piata, inainte de alegerile din 2004. Numai ca, atunci, promitea conditii de comert demne de Uniunea Europeana spre care tinteam, fara insa a uita sa ii asigure pe comercianti ca nu isi vor pierde locul de munca si nici nu li se va sabota afacerea. Dupa ce s-a vazut instalat in primarie, Romeo Stavarache a dat inainte cu modernizarea, fara prea multa vlaga, insa, dar si-a dat arama pe fata si nu le-a mai acordat nicio atentie celor care de multi ani castigau o paine in hala de lactate. „O sa va dam afara pe toti cei care ati intrat in hala pe vremea lui Sechelariu, asa am fost amenintati. Dupa alegeri, ori de cate ori am incercat sa discutam cu Romeo Stavarache, nu ne-a mai primit”, ne-au declarat administratorii societatilor Excelent Service SRL, Pradmar SRL si Vamar Dent SRL. A urmat un joc de-a soarecele si pisica. Ba se inchidea piata, ba nu. Contractele se prelungeau cate o luna, cate doua, pentru a-i tine in stres pe proprietarii chioscurilor din hala si a-i determina sa se dea batuti si sa se mute. Unii dintre ei au cedat presiunilor psihice. Un grup de cinci societati comerciale a ramas pe baricade, decis sa-si apere munca.

Voturile cantaresc mai greu decat normele UE

In ianuarie, s-a anuntat ca de la 1 februarie piata se va inchide. Comerciantii au fost somati sa-si faca bagajul, in caz contrar riscand sa fie evacuati fara menajamente. In disperare de cauza, administratorii celor cinci societati comerciale (cele trei de mai sus, la care se adauga SC Dannik Trading SRL si SC Rovidacos SRL) au actionat primaria in judecata. Primarul a fost notificat si a luat inca una din deciziile sale dictate parca de adierea vantului prin salcii. A amanat modernizarea halei de lactate pana la 1 iulie. Motivatia deciziei miroase a socoteala electorala mai ceva ca butoaiele de varza primavara. Pai, daca primaria ramanea ferma pe pozitii si inchidea hala, in numele normelor UE, lacatul nu ar fi stat prea mult pe usa, ca-l zbura ordonanta presedintiala. Comerciantii s-ar fi intors la locul lor, dar numai pana cand se solutiona litigiul in instanta. Fiind vorba de ditamai Primaria Bacau si al sau sef, justitia s-ar fi miscat, e sigur, mai repede decat in cazul amaratilor ce-si cauta cu anii dreptatea. Ce s-au gandit, asadar, capetele luminate din primarie? Nu-i prea intelept si de folos imaginii primarului sa inchizi piata in preajma Pastelui, sa inghesui carnea si branza in celelalte piete ale Bacaului si sa-i obligi pe alegatori sa bata orasul pentru o coada de miel. Nici dupa Paste nu-i vreme de modernizare, campania electorala umbrind de departe toate normele UE. Asa se face ca, nici acest proiect dintre multele si maretele visate dar nerealizate de Romeo Stavarache nu va deveni realitate in mandatul sau. O alta certitudine este aceea ca proiectele primariei si banii cheltuiti pe studii si licitatii nu fac doi bani in fata imaginii primarului Stavarache si a calculelor sale electorale.Scris de Doina Mincu

Parlamentarii bacauani, in marea lor majoritate, sunt niste perfecte nulitati. Si ca performante, si ca prezenta la votul din camere, pentru care, de altfel, au si fost trimisi la Bucuresti sa traiasca bine pe banii contribuabililor. Indiferent de culoarea politica, deputatii si senatorii nostri exceleaza prin absenta. Iar apoi vin, cu nesimtire, si ne cer din nou votul care sa le asigure inca un mandat in Capitala, cu cazare la hotel de lux, masina si sofer, salarii zdravene, basca excursii lipsite de finalitate prin tari straine. Politicienii nostri sunt dupa chipul si asemanarea asa-zisei politici pe care, balcanic, o profeseaza fiecare pe unde apuca. La un sprit, la o plimbare cu baietii, la
un grup de colaborare romano-botswanez. Degeaba au primit la un moment dat increderea oamenilor, pentru ca singurul lucru pe care electoratul l-a primit inapoi consta in legi schioape, facute dupa interese obscure, si mutalai care casca gura-n Parlament doar cand trebuie sa depuna juramantul sau sa intrebe care-i meniul de la cantina. Uninominalul ar fi trebuit sa le traga niste semnale de alarma, ca sa devina mai activi, mai prezenti pe la sedinte, eventual sa-si ia inima-n dinti si sa mai vina cu vreun proiect de lege. Dar cum obisnuinta este a doua natura, parlamentarii au functionat dupa bine-cunoscutul principiu pavlovian si au ramas in continuare inerti, lipsiti de vlaga si pusi aproape exclusiv pe capatuiala. O clica de indivizi al caror unic scop este ca, de la mandat la mandat, sa o mai puna de o viluta, o afacere, ceva spatii comerciale, o masina cu staif. Sunt si exceptii, nimic de zis. Dar cei ce-si bat capul devin aproape invizibili in marea de nesimtire care-i inconjoara, unde fiecare mic investitor strategic se transforma peste noapte in sforar-sef urmarind, dupa cum este si normal, doar realizarea propriului interes. Adevarat, treaba asta functioneaza si la nivel mai mic. De la o primarie amarata de comuna la forul legislativ al tarii, peste tot e plin de personaje care, daca nu si-ar bate joc de oameni, ar putea deveni eroii unui roman in bataie de joc. Cum i-am votat, asa-i avem. Degeaba greata de dupa, ca trebuie sa mai induram inca vreo patru ani pana la o eventuala schimbare. Dar si cu schimbarea e o belea, chiar daca vine uninominalul. Lumea va spune ca „mai bine il votez p-ala, chit ca-i hot si magar, dar cel putin il stiu, decat sa votez un neica-nimeni care poate o fi mai rau.” Fiecare va face, la alegeri, asa cum il taie. Numai ca si alesii taie dupa aia. Ba de la buget, ba de la investitori strategici, ba de la…Scris de Emilian Berceanu

In ciuda promisiunilor autoritatilor locale si judetene ca vor oferi facilitati investitorilor straini si alte basme de acest gen, se vede clar ca Iasiul ne ia fata pe zi ce trece. Dupa ce nu cu mult timp in urma Siemens au decis sa deschida la Iasi o filiala, acum un nou parc tehnologic va aparea in orasul celor sapte coline. Aceasta in timp ce la Bacau proiectele de hotarare pentru concesionarea terenurilor catre firme cu posibilitati de investitii sunt retrase de primar fara nicio justificare.

Conform presei nationale dar si a ziarelor locale din Iasi, compania Red Management are in proiect o investitie imensa, ce se va derula pe 5 ani. Este vorba de cheltuirea a 320 milioane euro pentru dezvoltarea unor proiecte imobiliare de mare anvergura. Probabil cel mai important dintre acestea este un parc de afaceri cu o suprafata de 172.000 mp. Pe langa acesta, la Iasi vor mai fi construite, de catre aceeasi societate, doua ansambluri rezidentiale si un nou parc industrial. Lucrarile vor demara in toamna acestui an, investitia urmand sa fie derulata prin intermediul societatii Iasi City Center, detinuta de Red Management.

Locuri de munca in parcurile IT din Iasi

Un alt plus pentru Iasi este reprezentat de initiativa companiei CapGemini, unul din numele cu rezonanta in domeniul consultantei, tehnologiei si serviciilor profesionale. Societatea si-a anuntat intentia de a investi in Parcul Industrial Tehnopolis din Iasi (primul IT park infiintat la Iasi), si a promis ca va oferi cel putin 500 de locuri de munca exclusiv pentru domeniul IT. Compania are la nivel international peste 75.000 de angajati si are reprezentante in 36 de tari. Cireasa de pe tort, conform presei locale iesene, ar fi ca un alt colos al industriei IT si-a manifestat dorinta de a se „instala” la Iasi. Este vorba de Hewlett Packard.

Bacaul exceleaza doar la hipermarketuri

In ciuda declaratiilor bombastice de care avem parte in ultima perioada, niciun investitor de mare anvergura nu a poposit la Bacau, cu exceptia marilor hipermarketuri. Bacaul se metamorfozeaza incet intr-o simpla piata de desfacere, din care productia practic lipseste cu desavarsire. Locurile de munca nu sunt in crestere, si nici veniturile, iar proiectele de dezvoltare pe termen scurt si mediu sunt relativ lipsite de substanta, o serie de aspecte deosebit de importante fiind lasate in umbra.

Autoritatile executive, responsabile de lipsa investitiilor

Consiliul Local este cel ce are in responsabilitate patrimoniul local. Dar de atragerea de investitori si propunedea de facilitati pentru acestia ar trebui sa se ocupe autoritatea executiva, si anume primaria condusa de Romeo Stavarache. Dar, asa cum se poate vedea cu ochiul liber, la acest capitol alesii nu au izbutit sa dea randament, iar o serie de proiecte pentru potentiali investitori au fost retrase
de primar fara nicio explicatie. Campania electorala avant la lettre si lipsa de transparenta nu au cum sa intre in categoria facilitatilor pentru investitori. Consilierul independent Laurian Lucas ne-a declarat ca „nu cred ca mai este vreun bacauan responsabil care sa nu-si dea seama de ce se petrece la Bacau. Iasiul este condus de o echipa de profesionisti, in timp ce la noi sunt doar niste diletanti adunati de pe marginea boschetilor administratiei. Aveam in 2004 un ascendent spectaculos fata de Iasi, si orasul era pregatit pentru proiecte de mare anvergura. Acum situatia este mult mai drastica, dar in sens invers. Proiectele pe care nu le vrea Iasiul nici la Bacau nu vin, ci merg spre Piatra Neamt. Proiectul imobiliar-comercial al lui Stavarache pentru terenurile de la armata nu va crea 4000 de locuri de munca. Sunt doar bule de sapun in campania electorala pe care deja a inceput-o.” Gabriel Lupu, reprezentant al Partidului Conservator, este si el de parere ca membrii aparatului administrativ din primarie ar putea sa faca mult mai multe. „La Iasi, fiind vorba de investitori privati, probabil ca au strategii proprii, iar consiliul local nu are cum sa faca lobby pentru a-i atrage. Noi detinem terenuri si putem oferi facilitati. Primaria are alte deschideri si oportunitati decat consiliul local. Acuzam lipsa de transparenta a primariei fata de consiliul local. S-au facut interventii repetate la primarie pentru atragerea unor firme producatoare la Bacau, nu doar pentru societati cu profil comercial. Speram ca lipsa de transparenta in legatura cu cele 30 de hectare de la armata ce au fost retrase fara explicatie de pe ordinea de zi a sedintei consiliului local sa fie o strategie de a atrage mari investitori”, a concluzionat consilierul. Nici Adrian Popescu, alesul PD-L in consiliul local, nu este increzator fata de situatia economica a Bacaului. „La Iasi este un parc industrial plin, din care mare parte e luata de Siemens. Acum stiu ca se ridica unul nou. Noi avem o mare problema la Bacau. Multe fabrici au fost inchise sau au facut restructurari, si nu au aparut societati care sa creeze plus-valoare si sa absoarba forta de munca. Administratia locala ar trebui sa se preocupe de atragerea acestor investitori. Am tot auzit ca au venit diversi potentiali investitori, dar nu s-a finalizat nimic. Daca nu se va face ceva in perioada urmatoare, vom avea mari probleme.”Scris de Emilian Berceanu

Pentru bacauanii interesati de lucrarile de la Catedrala Ortodoxa, exista o serie de cifre care pot fi mult mai explicite decat romane intregi. Banii nu intra in conturile Conimpuls decat ca sa plece mai departe, catre furnizorii de materiale. Procurarea tablei aurite pentru acoperisul lacasului de cult (1.600.000 lei), montarea acesteia (700.000 lei), procurarea pietrei naturale pentru finisajele exterioare (1.250.000 lei), a structurii speciale pe care va fi aplicata piatra naturala (350.000 lei) si montarea acesteia (800.000 lei) sunt operatiunile pentru care au fost alocate fonduri. Din toata suma alocata de Consiliul Judetean, Conimpuls va cheltui doar o mica parte. Este vorba de arhitectura pentru sarpanta, care va fi finalizata la sfarsitul lunii martie, si valoreaza 700.000 lei. Incepand cu luna mai, societatea de constructii se va ocupa de finisajele interioare care impreuna cu organizarea santierului valoreaza 600.000 lei. Prin urmare, furnizorii de materiale si manopera necesita 4.700.000 lei, iar Conimpuls va beneficia de 1.300.000 pentru sarpanta, finisaje in interiorul edificiului si organizarea santierului. Conimpuls lucreaza fara profit, lucru explicat clar de directorul societatii, Mihai Tibu. Actul semnat ieri intre firma Conimpuls si Consiliul Judetean prevede suma de 60 de miliarde, si nu 74 de miliarde cat a aparut in presa. In rest, este alegerea bacauanilor daca se vor mandri sau nu cu unul dintre cele mai impozante edificii ortodoxe din lume. Scris de Emilian Berceanu

Invatamantul, cultura si sanatate, prioritati bugetare

Consiliul Local al municipiului Moinesti a aprobat, in cadrul unei sedinte desfasurate in aceasta saptamana, o hotarare privind bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul 2008. Potrivit primarului Vasile Ailincai (foto), bugetul, pe ansamblu, nu acopera toate nevoile municipiului, insa acest lucru va fi compensat prin atragerea de finantari externe, asa cum s-a intamplat de altfel si in ultimii ani. &quotBugetul aprobat nu asigura necesitatile municipiului Moinesti, insa incercam sa ne descurcam cu ce avem. Ne-am oprit la problemele imediate. Ma refer la invatamant, cu dotarea scolilor, la culte, cu sprijinul pentru biserici si la sanatate, unde vrem sa continuam modernizarea spitalului si sa asiguram servicii de o calitate cat mai buna pentru locuitorii orasului. Trebuie realizata o continuitate a lucrurilor pe care le-am inceput, pe toata plaja de activitati care privesc dezvoltarea durabila. Sunt anumite prioritati de care trebuie sa tinem cont si care ii afecteaza direct pe cetatenii municipiului&quot, a precizat primarul Vasile Ailincai. Bugetul municipiului pentru anul 2008 a fost votat in unanimitate de consilierii locali moinesteni. In cadrul aceleiasi sedinte a fost aprobat proiectul de hotarare privind infiintarea serviciului propriu de transport public local in municipiul Moinesti, astfel incat in cel mai scurt timp moinestenii vor putea calatori in conditii civilizate, iar concurenta, dar si calitatea serviciilor oferite pe piata transportului local vor creste. Noul operator de transport local va veni cu facilitati pentru copii si pensionari. Consiliul Local Moinesti a aprobat un alt proiect propus de primarul Ailincai, acela de reabilitare, extindere si supraetajare a salii de spectacole &quotClub Lira&quot, un spatiu de care locuitorii Moinestiului au nevoie. &quotDaca nu cumparam de la Petrom cladirea Clubului Lira, acel spatiu disparea in doi-trei ani. Moinestiul nu avea o casa de cultura, un cinematograf, iar Clubul Lira este locul potrivit in care sa facem ceva cu adevarat frumos si util. Va fi o sala multifunctionala, pentru filme, dar si pentru concerte, avand o acustica foarte buna, iar la etaj vom face spatii de cazare pentru artistii care vor veni in municipiul Moinesti. Lucrarile de reabilitare si constructii ne costa cam un sfert din cat ar fi costat construirea unei sali noi&quot, a mai declarat primarul Vasile Ailincai. Potrivit primelor estimari, suma necesara pentru reabilitarea Clubului Lira va fi de circa 40 miliarde de lei vechi. Un alt proiect votat de consilierii moinesteni a vizat asocierea Consiliului Local cu Sindicatul salariatilor de la Exploatarea de Gospodarie Comunala, in vederea infiintarii a trei societati cu raspundere limitata, de salubritate, de constructii si de apa. Hotarrea adoptata va avea drept efecte o mai buna monitorizare a conducerii regiei si evitarea disponibilizarilor de personal, dar si respectarea legislatiei europene in domeniu. Scris de Codrin Pop

In scolile din Occident, pentru metodele moderne de educatie, statul asigura profesionisti, manuale, spatii, dotari. La noi, dascalii care aplica sistemele „alternative” si sunt toata ziua in scoala, nici macar salarii si sporuri corespunzatoare nu primesc.

Angela Sterpu, inspector de programe la ISJ Bacau, este si vicepresedinte al Consiliului National pentru Alternative Educationale (CNAE). In aceasta calitate, ea a participat ieri la o sedinta in care au fost discutate amendamentele CNAE la Legea Invatamantului Preuniversitar. Propunerile trebuie inaintate MECT pana pe 17 februarie. „Noi avem exemplul altor tari in care alternativele educationale au succes si sunt sprijinite, a declarat prof. Sterpu. Foarte bun e modelul Ungariei, tara in care Ministerul Educatiei a desemnat niste scoli-pilot pentru a implementa aceste metode. Parintii vin, vad cum se desfasoara orele si aleg in cunostinta de cauza. La noi, MECT nu are finantare pentru scoli-pilot, dar poate sa incurajeze cadrele didactice deoarece in sistemul aStep by stepa e foarte multa munca”. In Romania s-au implementat 5 alternative: Waldorf, Step by step, Freynet, Montessori si Pedagogia curativa, din care in Bacau s-au aplicat primele trei. In sistemul Montessori, de exemplu, nu exista lucrari de control, care sa se restituie corectate cu rosu, iar copiii nu se plictisesc niciodata. Grija CNAE a fost sa se elaboreze materialele necesare educatiei alternative. Acum exista o lucrare pe care dascalii o pot consulta si ea se gaseste atat la CCD cat si in librarii. Nu e insa suficient. aNoi vrem ca, prin noua lege, asistentul invatatorului Step by step sa fie remunerat”, declara Angela Sterpu. In acest moment, asistentul face voluntariat sau e platit modic, in cazul in care comitetul de parinti vrea sa contribuie.

aSpor de alternativa” pentru invatatori

aUn alt amendament este acordarea , deoarece cadrele didactice din acest sistem muncesc mult mai mult”, a declarat prof. Sterpu. Un invatator care preda dupa metoda aStep by step” sta in scoala 8-9 ore, adica pana in momentul in care elevii sunt luati acasa. aNe gandim si la formarea personalului, la schimbarea mentalitatii fata de alternativele educationale. Exista o lipsa de informare, dar si o lipsa de interes din partea dascalilor si a parintilor”. Ca sistemele moderne sunt benefice o dovedeste modul in care reactioneaza elevii. aStiti ca la Step by step, copiii nu vor sa plece acasa la ora 16, cand vin parintii? Nu asta ne dorim, sa se simta bine copilul la scoala? Cred ca e mai important decat prestigiul scolii si al directorului”. O alta propunere e infiintarea postului de ainspector pentru alternativele educationale”, astfel incat activitatea sa nu fie doar o anexa, o sarcina in plus pentru un inspector de alta specialitate. aTrebuie sa existe si institutii care sa-i formeze. Exista expertiza in Germania, Franta si Italia, va trebui sa ne-o insusim”, sustine Angela Sterpu. Cea mai mare libertate, in acest sens, exista in Olanda, care aplica educatia alternativa in scolile din sistemul public de invatamant, in cel privat si in cel confesional.
Nu avem scoli pentru manageri

In 2003, Forul European pentru Libertatea in Educatie (EFFE) a organizat cel de-al XXV-lea congres in Romania. aLa inceput a fost o emulatie, un entuziasm fata de aceste metode, apoi interesul s-a stins”, afirma inspectorul. E ciudat ca educatia alternativa sa se afle intr-un con de umbra acum, dupa integrarea in UE. aSunt mai multe cauze, afirma Angela Sterpu. E vorba de problemele interne, de instabilitatea din sistem, de opozitia cadrelor didactice fata de tot ce-i nou, de lipsa unor rezultate imediate ale acestor metode”. Resurse umane exista, dar nu indeajuns. In Occident formarea profesionistilor e esentiala. La noi, conform noii legii, scolile pot fi conduse de orice ins cu studii superioare, fie el agronom sau economist. aCare este institutia care pregateste manageri educationali in Romania? In Franta exista un institut, cel din Poitiers, care pregateste inspectori si directori. Fiecare doritor sta un an in scoala, pe propriul buzunar, desi numai 40 la suta din cursanti sunt selectati ca manageri educationali. E o meserie care trebuie invatata. Si in Anglia e la fel”. sustine Angela Sterpu. Si mai e ceva: aSunt foarte bine platiti, dar sunt la dispozitia sistemului. Se duc acolo unde e nevoie de ei. Vrem sa facem o propunere in sensul asta, ca sa ne apropiem de Europa”.Scris de Silvia Patrascanu