Conform Barometrului de Opinie Publica al Fundatiei Soros aparut la finele anului trecut, increderea romanilor in tot ceea ce inseamna politic este in continua scadere. Datele prelucrate de autorii studiului intitulat „Reforma electorala” duc catre concluzia ca intre cetateni, pe de o parte si lumea politica pe de alta parte si-a facut aparitia un fenomen de ruptura. Astfel, desi nu se poate discuta despre o separare totala intre lumea politica si cea sociala, intre acestea a aparut o relatie considerata profund asimetrica. Din aceasta perspectiva, cetatenii pot doar sa asiste la viata politica, pe care nu pot sa o controleze decat in mica masura, in timp ce politicul le influenteaza semnificativ viata. Pornind de la aceasta stare de fapt, este evident ca populatia este nemultumita si tinde catre schimbari radicale in ceea ce priveste politicul.

Schimbari cantitative in politica

Un prim pas, conform analizelor efectuate de Fundatia Soros, ar fi cel al unor schimbari cantitative. Din moment ce politicul este privit ca ineficient, dar in acelasi timp ca un abonat constant la resursele
societatii (care sunt ale tuturor), oamenii incep sa isi puna problema unei societati cu „mai putin politic”. Acest „mai putin politic” inseamna inclusiv reducerea numarului de parlamentari. Analizele unui sondaj efectuat pentru Barometrul de Opinie Publica indica faptul ca aproximativ 80% dintre respondenti sunt de parere ca numarul parlamentarilor trebuie redus drastic, ceea ce inseamna ori desfiintarea uneia dintre Camere (parlament unicameral) ori reducerea numarului reprezentantilor din fiecare dintre cele doua Camere.

Oamenii doresc profesionalism si eficienta

Reducerea numarului parlamentarilor nu este insa un scop in sine, ci un mijloc in vederea unei reforme de substanta, de ordin calitativ, a vietii politice. De fapt, ceea ce doreste populatia este o „rentabilizare” a politicului. Lipsa de eficienta si coruptia la nivel inalt sunt considerate in acest moment factorii decisivi in ceea ce priveste saracia, motiv pentru care cetatenii spera la o eficientizare a sistemului. Acelasi sondaj amintit mai devreme indica faptul ca aproape 60% dintre cei intervievati considera adoptarea votului uninominal ca pe o solutie (desi prezenta la vot pentru referendumul legat de aceasta chestiune a fost sub asteptari, motiv pentru care nici nu a fost adoptat acest sistem de vot). Restul considera ca presedintele ar trebui investit cu prerogative mai largi, astfel incat sa poata controla Parlamentul, in timp ce din ce in ce mai putini doresc cresterea prerogativelor primului ministru, poate si datorita performantelor destul de slabe ale actualului Guvern. Parerile oamenilor sunt insa unitare dintr-un punct de vedere: este absolut necesara o reforma profunda a politicului, care sa diminueze substantial (daca nu chiar sa elimine) coruptia si incompetenta.
Poate ca finalmente va apare ca o alternativa viabila cea a independentilor, care sunt lipsiti de angajamente de ordin politic si isi pot forma echipele pe baza profesionalismului, si nu a directivelor de partid.Scris de Emilian Berceanu

In dimineata zilei de 11 ianuarie, persoane cu responsabilitati in protectia civila si in comandamentul pentru deszapezire s-au intalnit intr-o sedinta de urgenta cu Emil Lemnaru, primarul localitatii. Intrunirea a avut loc dupa ce, cu o zi inainte, edilul sef al orasului avusese o intrevedere cu Gabriel Berca, prefectul judetului Bacau. La finalul scurtei intalniri, solicitat sa ne faca cunoscut mobilul acestei sedinte, Emil Lemnaru ne-a declarat: aAu fost discutate probleme legate de continuarea deszapezirii orasului, dupa prima zapada cazuta, dar si in ceea ce priveste masurile ce trebuie luate in viitor, mai ales ca se anunta o noua repriza de zapada si trebuie sa fim pregatiti. De altfel, nu facem altceva decat sa punem in aplicare programul stabilit pentru municipiul nostru”. Se pare ca preocuparea edilului sef, privind aceste masuri preventive, se datoreaza si criticilor venite din partea populatiei si a mass-mediei, dupa prima incercare la care i-a supus iarna. La fel de posibila poate fi si varianta unei situatii mai deosebite, din punct de vedere meteorologic, ce impune si luarea unor masuri prealabile, pregatitoare. Din acest punct de vedere, prognozele meteorologice, conjugate cu decretarea acodului galben”, pentru etapa urmatoare, par sa justifice pregatirile pentru o situatie de urgenta.Scris de Alex Toma

aConstantin Platon” – o scoala ade centru”

Scoala „Constantin Platon” a devenit ceea ce, macar din perspectiva amplasarii ei, ar fi trebuit demult sa fie: o unitate de invatamant ravnita de parinti, de elevi si de profesori. Asta nu s-a intamplat peste noapte, ci treptat, incepand cam de prin 2000. Din cauza rezultatelor, dar si a perceptiei transmise de la o generatie la alta, scoala „de la piata”, cum i se spunea, a fost multi ani un fel de cenusareasa. In timp, insa, lucrurile s-au schimbat radical.

In anul care a trecut, Scoala „Constantin Platon” a beneficiat de investitii de zeci de miliarde. „Niciodata nu am primit asa de multi bani ca in 2006-2007, spune directorul Mircea Bostan, vadit multumit. Toate instalatiile de iluminat si de incalzire au fost inlocuite, apoi s-a montat gresie si faianta in grupurile sanitare, ceea ce a costat circa 12 miliarde de lei vechi”. Alte 200 de milioane au intrat in laboratorul de informatica, 300 de milioane de lei in mobilierul de la biblioteca, iar 150 de milioane au fost investite in jaluzele. Mandria scolii, „fanionul”, e biblioteca, dar si laboratoarele de informatica si de fizica arata bine. „In unele sali de clasa s-au facut lucrari de izolatie, din cauza ca aveam igrasie, arata prof. Bostan. Trebuie neaparat realizata si izolarea cladirii la exterior, macar in partea de nord”. Si ambitiile, si nevoie sunt mari pentru acest an: directorul scolii vrea garduri nou, terenuri de sport, alei asfaltate, mobilier pentru laboratorul de biologie si cabinetul de proiecte europene, ultimul avand nevoie si de aparatura: calculatoare, copiator, imprimanta etc. „Avem trei sali de clasa la parter in care bancile sunt vechi de 30 de ani. Chiar daca nu s-au degradat total, sunt mici si incomode, nu mai corespund normelor actuale”, sustine Mircea Bostan.

aTraind si muncind in Europa”

„Noi am inceput foarte devreme cu proiectele europene, cand integrarea Romaniei in UE era un vis, marturiseste prof. Lorelai Mereuta. Vorbim de anul 1995. Nu era in voga atunci sa faci schimburi si sa scrii proiecte. Dupa Revolutie, am fost prima scoala din judet care a facut o vizita in Anglia, cu 26 de copii si trei cadre didactice”. Proiectul Comenius pe parteneriate scolare, realizat de Scoala nr.2, s-a numit „Tapiserie prin timp” si a fost finantat de Ministerul Educatiei. „Nu stiam absolut deloc sa lucrez pe calculator, nici macar sa-l deschid si sa-l inchid, spune prof. Mereuta. De la zero am pornit, dar am luat lucrurile foarte in serios, intai am invatat comenzile, apoi am urmat un curs”. Acest prim proiect a fost realizat in parteneriat cu Irlanda de Nord, dar au participat alaturi de bacauani si scoli din Spania, Cehia, Finlanda, Italia. aNorocul nostru a fost ca am fost evaluati de cei de la Bruxelles, nu de romani”, sustine Lorelai Mereuta. Obiectivul proiectului a fost cunoasterea traditiilor si culturii tarilor participante. Dialogul s-a finalizat cu editarea unei carti de legende, ilustrata de copii, in care Scoala „Constantin Platon” a prezentat „Legenda Frumoasei Dochia” si „Legenda lui Dragos Voda”, publicate alaturi de „Soarta lui Aino”, o legenda din Finlanda, „Magicianul Sibillia”, din Italia si altele. Anul II al proiectului a fost destinat traditiilor religioase (Sfintele Paste, Craciunul etc.), care au fost descrise intr-o carte, dar si in tapiserii realizate de copii, care au participat la un concurs-expozitie. „Cei de la Bruxelles au fost extaziati, povesteste Lorelai Mereuta. Au declarat ca tapiseria noastra e o bijuterie, ao bijuterie autentica intre falsuria, chiar asa s-au exprimat”. In 2008, scoala va depune proiectul aTraind si muncind in Europa”, finantat cu 10.000 de euro de Marea Britanie, care va face si evaluarea. aSuntem optimisti deoarece avem incredere in onestitatea lor”, declara prof. Mereuta.

Scoala aPlaton” si-a scos copiii in lume

Marina Pacuraru, clasa a VI-a B, este unul dintre copiii care au vizitat Institutul de invatamant din Mezzocorona, care reuneste o scoala elementara si o scoala medie, in cadrul proiectului „Punte peste timp”, care a durat doi ani si a fost prelungit pentru inca doi. „Totul a fost interesant, spune Marina. Am vazut o livada de meri, o ferma de capre, ne-au aratat cum se face branza… Ne-au invitat si in atelierele in care se fac activitati practice”. Copiii italieni reparau o bicicleta confiscata de politie, pe care urma sa o vanda si sa foloseasca banii pentru scoala. Obiectivul principal e „sa-i scoatem pe copiii nostri in lume”, afirma inv. Viorica Stineru, coordonator proiect. Si cadrele didacice din cele doua scoli au facut schimb de informatii si de materiale. Elevii din Mezzocorona veniti la Bacau au vizitat scoala, Parcul Dendrologic din Hemeiusi, primaria, Inspectoratul Scolar, apoi au facut o excursie in nordul Moldovei.

Alexandra e campioana mondiala la karate

Alexandra Morcov, clasa a VII-a A, e unul dintre acei elevi care gaseste timp pentru toate: lectii, sport, calculator, muzica etc. „Nu mi se pare nimic extraordinar in asta, totul e sa fii organizat”, afirma ea. In anul scolar 2006-2007, dupa ce a trecut de faza pe municipiu si pe judet, Alexandra a obtinut locul II pe tara la Olimpiada de educatie tehnologica, performanta pe care vrea sa o repete. Visul adolescentei e sa ajunga arhitect, de aceea se pregateste acum pentru alta olimpiada. In plus, citeste, asculta muzica si merge la karate de trei ori pe saptamana. Face acest sport de sase ani, cu sensei Florin Moraru si Adi Loghin, si a obtinut centura albastra. „La Campionatul Mondial de la Chisinau, care a avut loc in noiembrie 2007, am obtinut locul I la categoria mea de varsta”, spune Alexandra. Chiar daca nu faci cariera, sportul, sustine ea, „te disciplineaza, iti da incredere in tine” si te invata sa-i iubesti si sa-i respecti pe semenii tai.

aVrem sa infiintam o clasa de handbal”

„Ideea in jurul careia se concentreaza eforturile si sperantele cadrelor didactice e cea de parteneriat”, declara inv.Lucia Grecu, sefa cercului de metodisti. Toate lucrurile bune se pot realiza doar „impreuna” cu alte institutii. Asta inseamna relatii de diverse tipuri mai ales pe linie educationala. „Tocmai am incheiat un proiect realizat in colaborare cu scoala din Tisauti – Suceava, aPersonalitati ale plaiurilor moldavea, coordonat de invatatori, arata Lucia Grecu. Avem multe actiuni – expozitii, vizite, spectacole – pe care le organizam cu Caminul de varstnici, Biblioteca judeteana, cu CCD sau cu alte unitati de invatamant”. „Constantin Platon” e o scoala-pilot in colaborarea cu Casa Corpului Didactic (CCD) „Grigore Tabacaru” pentru perfectionarea cadrelor didactice, gazduind zeci de actiuni. Asa se face ca toti dascalii de aici au urmat cursuri de formare, in plus proiectul „a adus scolii prestigiu” si a facut-o cunoscuta in judet si in Regiunea de Nord-Est. Si daca e vorba de faima Scolii „Constantin Platon”, ne-ar trebui inca pagina numai pentru echipa de handbal, pentru sportivii care s-au format aici si care sunt acum anume mari”. Directorul Mircea Bostan, care e profesor de educatie fizica, are planuri mari. aIn acest an vom face o selectie in toate scolile din municipiul Bacau pentru ca vrem sa infiintam o clasa speciala de handbal”, marturiseste el. Scris de Silvia Patrascanu

Pentru ca a avut „impertinenta” de a-i spune presedintelui CJ Dragos Benea ca situatia Aeroportului International Bacau este critica, Cristian Stanciu s-a trezit scos din functie. Cu voturi ilegale, repetate si asa mai departe. Orgoliile junelui presedinte al Consiliului Judetean par a fi mai presus de interesele pe care ar trebui sa le apere din functia pe care o detine. Doar ca si mandatul are doar patru ani, iar momentul alegerilor se apropie.

Accidentul care a avut loc acum cateva zile pe aeroportul bacauan putea sa se soldeze cu o catastrofa. Pista, veche, antica si de demult nu a reusit sa ofere conditiile optime de zbor si o aeronava s-a proptit in bot. Conducerea s-a rezumat la declaratii evazive, in asteptarea rezultatelor anchetei oficiale. Presedintele Consiliului Judetean, Dragos Benea, nu raspunde la telefoane pentru ca este in concediu. Fostul director al aeroportului, Cristian Stanciu, ne-a declarat insa ca pista se afla intr-o stare deplorabila, care pune in pericol vietile oamenilor. Iar anul trecut s-a investit fulminanta suma de 3 miliarde de lei vechi pentru carpeli, suma de acum devenita legendara.

Pista trebuie refacuta in intregime

Ceea ce nu a spus Benea prin sedintele de Consiliu Judetean este ca pista aeroportului bacauan trebuie refacuta in totalitate. „Aceasta pista este foarte veche, are 54-55 de ani. Trebuie modernizata in totalitate. Degeaba faci carpeli, pentru ca va continua sa se deterioreze. Ori strici pista asta si faci alta in locul ei, ori faci o pista noua. Pista aceasta trebuie casata. Asta reiese si din raportul preliminar al celor de la IPTANA, pe care l-am citit inainte de a fi demis. Ar trebui preluat modelul celor de la Cluj. Acolo se deviaza cursul Somesului pentru a face o pista noua. La noi pur si simplu nu a existat vointa de a face ceva concret. Eu pana in acest moment nu am cunostinta despre vreun proiect viabil pentru modernizarea aeroportului. S-au purtat doar zeci de discutii, dar nu s-a facut nimic concret”, ne-a declarat Cristian Stanciu, fostul director al aeroportului Bacau.

In proces cu Consiliul Judetean

Fostul director al aeroportului a intentat proces intregului Consiliu Judetean Bacau pentru modul in care a fost demis. „In actul de demitere scrie ca acest lucru s-a intamplat prin acordul partilor, ceea ce este eronat. Eu nu mi-am dat acordul pentru asa ceva”, sustine Cristian Stanciu. Presedintele Consiliului Judetean a initiat mai multe proceduri de vot, dintre care una ilegala, pana ce a izbutit sa-si impuna punctul de vedere in ceea ce il priveste pe Stanciu. De fapt, procesul il vizeaza mai degraba pe Dragos Benea, cel care „conduce Consiliul Judetean”. aChiar si consilieri ai PSD m-au sustinut. Nimeni nu mi-a reprosat nimic din punct de vedere profesional. Mi s-a imputat doar ca i-am spus presedintelui care este situatia reala, fapt care cu siguranta nu i-a convenit. Aviatia nu se poate face cu saracie. Doamne fereste sa se intample vreo nenorocire. Acum astept rezultatele procesului. Iar daca instanta va lua in calcul documentele si declaratiile, nu vor fi probleme”, a mai declarat Stanciu.

Consilierii il sustin pe Stanciu

Consilierul liberal Silvestru Dogaru ne-a declarat: „Niciodata Dragos Benea nu a venit cu vreun proiect pentru aeroport. Mereu a venit cu probleme legate de garduri sau alte chestiuni asemanatoare. Eu zic ca se puteau aloca bani pentru aeroport. Poate mai greu, poate trebuia facut un imprumut, dar se putea remedia problema. Este dreptul lui Stanciu sa dea in judecata Consiliul Judetean. Eu l-am sustinut si il sustin. Ma intreb doar daca nu cumva se urmareste ca sa puna cineva mana pe aeroport la un pret cat mai scazut.” Cristian Bunea, consilier independent, ne-a declarat scurt: „Nu a fost vorba de vreun astfel de proiect in sedintele de consiliu.” Acelasi punct de vedere, dar ceva mai elaborat, il are si Codruta Arvinte. Ea sustine ca „nu a fost prezentat niciodata un proiect concret. Au fost diferite propuneri, dar toate au ramas la nivel de discutii. Am votat impotriva demiterii lui Cristian Stanciu. Tin minte ca eram la aeroport si el de la 5 dimineata era pe pista ca sa se asigure ca sunt conditii bune de zbor. Este dreptul lui sa dea in judecata Consiliul Judetean. La momentul cand si-a prezentat demisia a fost vorba de o demisie de onoare pentru ca a semnalat problemele de la aeroport.”

Benea se face ca nu vede

In timp ce pentru fenomenalele 13 legende bacauane bugetul estimat este de 9 miliarde de lei vechi fara TVA, aeroportul a beneficiat de 3 miliarde in cursul anului ce tocmai a luat sfarsit. La aeroport exista mereu riscul unui dezastru, in timp ce legendele risca sa fie doar un dezastru de imagine. Dragos Benea probabil ca nu isi da seama ca una dintre cele 13 porti de intrare in Bacau este chiar aeroportul. Iar amatorii de frumuseti bacauane, daca vor pica in nas la aterizare, vor duce buhul intregului judet ca sparge fonduri pe promovare, iar siguranta oamenilor este ignorata. Insa ideile lui Benea par mereu a fi mai importante decat interesul public.Scris de Emilian Berceanu

Ultimele trei zile au adus un numar incredibil de mare de probleme in furnizarea energiei electrice, atat in municipiul Bacau cat si in numeroase alte localitati ale judetului. De cateva ori pe zi, in toate cartierele Bacaului, au aparut fluctuatii de tensiune care afecteaza aparatele electrice si electronice. Responsabilii E-On Moldova sustin ca problemele sunt cauzate de conditiile meteorologice nefavorabile si ca fac tot posibilul pentru remedierea defectiunilor, insa nu sufla o vorba despre deteriorarea aparatelor, despagubiri sau macar scuze.

Numerosi bacauani s-au adresat redactiei aDesteptarea”, exasperati de faptul ca fluctuatiile de tensiune le-ar putea defecta aparatele din casa. aTelevizorul se opreste, becul palpaie, iar calculatorul se restarteaza. Si asta de cateva ori pe zi. Pentru ce platim facturi? Ca sa ne distruga E-On aparatele electrice?”, se intreba, ieri, Marius Popovici, unul dintre abonatii E-On Moldova din municipiul Bacau. aCand suni la 929, operatoarele iti vorbesc foarte frumos, iti dau asigurari ca se vor ocupa de situatie, ca o echipa sau mai multe sunt pe teren si defectiunea va fi remediata. Dar nu se intampla asta, iar situatia nu numai ca nu se rezolva, dar chiar se inrautateste. Nu este normal sa se intample asa ceva”, a declarat si Elena Manea. Multi bacauani s-au plans de faptul ca repetatele fluctuatii de tensiune i-au lasat fara internet, deoarece si furnizorii acestui serviciu au fost afectati de problemele cu energia electrica. Printre cei mai deranjati de repetatele defectiuni au fost posesorii de centrale termice sau hidrofoare, care locuiesc in Serbanesti, Izvoare sau alte cartiere marginase si au ramas fara caldura, dar si fara apa rece. aS-a oprit hidroforul din cauza intreruperilor la curentul electric, la fel ca si centrala. A inghetat si acum nu mai avem cum sa scoatem apa”, s-a plans si Irina Oancea, din cartierul Serbanesti. Insa nu numai in Bacau au fost probleme de acest fel. In alte localitati s-au inregistrat nu doar fluctuatii, ci chiar intreruperi ale furnizarii energiei electrice, unele care au durat chiar cateva ore.

Probleme si in judet

Comuna Traian a ramas in bezna dupa ce vineri, incepand cu ora 17:00 si pana sambata la ora 14:00, nici o sursa nu a mai fost alimentata cu energie electrica. aEste absurd! In fiecare zi avem probleme , de aceea cred ca situatia aceasta trebuie remediata urgent!”, a declarat Tiluta Hartescu, invatator in comuna Traian. Si in comuna Valea Seaca oamenii sunt revoltati. „Am muls vaca la lumanare, ne-a spus Anica Lepsa. Am trezit fata si i-am zis sa tina lumanarea ca eu sa o pot mulge pe intuneric. De trei zile nu mai avem curent electric”. Toti localnicii sunt afectati. „Eu sunt salariat la magazinul cooperativei, ne-a declarat in mijlocul strazii si Gheorghe Isvoranu. Au inceput sa se dezghete congelatele – pestele si produsele din carne de pui. Mereu avem aici probleme. Si la un tunet mai zdravan ramanem fara curent. Cei de la Electrica mai vin in zona, dar fac numai carpeli”. „E greu, avem copii mici, e frig, n-avem lumina, a sarit si Petre Iordache. Sunt vreo 40 de familii care au centrale pe lemne, dar fara curent aparatele nu imping apa. A inghetat instalatia cu totul”. „Mie mi s-a stricat frigiderul si televizorul, a precizat nervos si Dan Lepsa, din satul Mandrisca. Cine suporta cheltuielile astea? S-au chemat echipele, dar nu vin, iar daca sunam noi ne intra mesageria sau casuta vocala”. Sunt afectate peste 1.400 de gospodarii, dupa cum a precizat si primarul comunei Valea Seaca, Ion Pravat. „Am sunat E-On-ul inca de vineri seara, au zis ca trimit echipele in teren. Au venit, dar au zis ca avaria e mare si nu pot interveni imediat, ca e greu de rezolvat. Acum se lucreaza la reteaua de inalta tensiune. Noi avem mereu probleme aici din cauza lor. Ni s-a stricat si sistemul de alimentare cu apa a comunei. In ultima luna aproape zilnic ramanem fara lumina. O sa facem adrese si la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, ca nu se mai poate. Ne iau doar banii si atat. Nu-i intereseaza sa mai faca si investitii”.

E-On se spala pe maini

Reprezentantii E On Moldova dau vina pe conditiile meteorologice din ultimele trei zile. aDin cauza conditiilor meteo deosebite (depuneri masive de chiciura pe conductoarele retelelor electrice aeriene) au avut loc mai multe avarii ce au dus la intreruperea alimentarii cu energie electrica la 277 posturi de transformare ce alimenteaza comunele: Sascut, Racaciuni, Orbeni, Cleja, Faraoani, Valea Seaca, Itesti, Letea Veche, Tatarasti, Corbasca, Stanisesti, Podu Turcului, Dealul Morii, Gaiceana, Vultureni, Glavanesti, Motoseni, Rachitoasa, Colonesti, Parincea, Tamas, Filipeni, Izvorul Berheciului. Sunt scoase din functiune 12 linii electrice aeriene cu tensiunea de 20 kilovolti (din care 6 partial) si 3 linii electrice aeriene cu tensiunea de 110 kilovolti. In teren actioneaza 19 echipe E.ON Moldova Distributie. a precizat Sorin Munteanu, responsabil pentru relatii mass-media in cadrul Departamentului Comunicare al E-On Moldova Distributie. Aceeasi este cauza si pentru fluctuatiile de tensiune din municipiul Bacau. Cu toate acestea, dupa numeroasele probleme din ultimele zile este de asteptat o ploaie de reclamatii la adresa furnizorului de energie electrica, mai ales ca fluctuatiile si intreruperile de tensiune au facut, deja, potrivit bacauanilor care s-au adresat redactiei noastre, avictime” in randul televizoarelor si altor aparate electrice.Scris de Codrin Pop / Daniela Pilat / Roxana Neagu

In „bazarul rusilor” nimic nu mai aminteste de cei care i-au dat numele. Comerciantii sunt romani sadea, bacauani din municipiu sau din comunele judetului. Tineri sau chiar trecuti de 70 de ani, toti sufera de frig. Peste toate, nemultumirea fata de conditiile asigurate de Administratia Pietelor. Nici dupa o luna nu s-a invrednicit nimeni sa ridice mormanele de zapada sau sa sparga gheata. „Nu stiu decat sa scumpeasca mereu chiria. In privinta conditiilor, administratia asta nu a miscat un deget. Nici macar apa la WC nu este. Daca intri acolo iti vine rau”, se plang la unison chiriasii.

Comerciantii bat din picioare pe gheata groasa dintre tarabe, cu ochii la clientii care trec pe alei ca prin muzeu. Unii nu au facut nici macar safteaua. „Gerul ne omoara, imi spune Iuliana Butuc, de la un stand cu mase plastice si alte maruntisuri pentru baie si bucatarie. Clientii fug de bazar. Prefera sa intre intr-un supermarket, la caldura si sa cumpere de toate, de la carne la matura. Care se incumeta sa vina pe aici spera la chilipiruri. Cauta vreun surub vechi sau vreo cheie. Nu mai merge deloc bazarul. Gata! Anul asta daca mai rezist, bine. Pe urma trag oblonul la pravalie.” Pensionara, Iuliana Butuc isi blestema zilele si spune ca nu-i de trait. Abia o scoate la capat de la o luna la alt. Bolnava de diabet si cu tensiune pana la cer, rabda frigul iernii si canicula verii pentru a plati intretinerea si medicamentele.

Hotii dau tarcoale

Familia Duca, din Orbeni, face zilnic naveta la Bacau, de peste 8 ani. Chiria la dugheana este de 5 milioane de lei vechi, scumpita din vara. Cu greu mai scot banii pentru a rotunji cate de cat bugetul familiei. „Din agricultura nu poti trai. Ani de zile am colindat targurile, dar nu a mai mers. Acum nu mai merge nici bazarul. Vindem, de exemplu, masini de gaurit, fierastraie electrice, drujbe, hidrofoare, pompe, toate cu garantie de doi ani, ca la magazin. Cu toate acestea, clientii nu se inghesuie.” In schimb, hotii nu lipsesc. Li s-a furat chiar si o drujba de sapte milioane. Au muncit o luna pe degeaba. „Chiar si copiii fura, spune trista femeia. Asa au ajuns. Am prins pe unul care sterpelise o coasa. Un agent de paza de la un mare magazin, legitimat acolo, a incercat sa-mi fure o bicicleta”. Profund nemultumiti de afacere, merg inainte, sperand in vremuri mai bune.

La 70 de ani, vand smelturi

Tocmai vechiturile, specificul bazarului, sunt „marginalizate”. „Noi, in fundul bazarului, ca amaratii, spune Maria Bita. Chiria e mare, clientii ii numeri pe degete, greu de supravietuit”. Sotii Bita vand de la suruburi ruginite la telefoane model vechi, cum avea tot romanul inainte de 1990. Au mii de maruntisuri. Pana le insira dimineata si le strang seara isi rup spatele. aLa 70 de ani, umblam cu mainile pe fiarele astea reci. Dupa o viata de munca, pensiile nu ne ajung pentru plata cheltuielilor si mancare”, spune si Vasile Bita. „Smelturile”, cum isi prezinta ei marfa, le asigura o paine pe masa si medicamentele vitale. Nimic mai mult. „Dupa ce platim chiria si impozitul, ramanem cam cu un milion pe luna”.

Bibliotecile batranilor ajung pe jos, in bazar

O alta categorie este cea a vanzatorilor de duminica, a caror marfa este intinsa pe jos, pe cel mult doi metri patrati. Carti vechi, telefoane asijderea, ceva incaltaminte scofalcita, haine purtate, vechituri care nu aduc mai mult de cateva zeci sau sute de mii de lei. „Vindem si noi ce luam de la altii, spune Lucian Iancu. Din cauza saraciei, bacauanii isi vand cartile din biblioteca. Multi nu vor sa stea cu ele in bazar. Noi stam.” In timp ce vand nimicuri, viseaza la marfuri care le-ar aduce o avere in strainatate: cartile vechi, dinainte de 1900, mai ales cele de bucate, monedele, goblenurile de calitate. Foarte ravnita este o vaza, „Galeea”, lucrata manual in Cehoslovacia, care ajunge la 30.000 de euro in Vest. Cifrele starnesc imaginatia, dar slabesc vigilenta. In trei secunde, de pe musamaua intinsa pe gheata dispare un telefon mobil, mai scump decat tot ce a vandut de dimineata pagubitul. Atractia bazarului raman animalele. Din cauza gerului, singurul care a rezistat pe baricade este Costica Neagu, crescator de mioritici. A dat un pui si mai are doi, superbi. Cocotati pe un postament, ciobanestii privesc de sus, impasibili, bazarul inghetat. Scris de Doina Mincu

In saptamana precedenta la BVB s-au inregistrat tranzactii in valoare totala de 260.92 milioane RON, in usoara crestere fata de totalul consemnat cu o saptamana in urma. Media zilnica a schimburilor a fost de 52.18 milioane RON/sedinta, in conditiile in care tranzactiile cu cele 8 societati din sectorul financiar bancar: SIF-urile si cele trei banci au totalizat aproape 3/4 din totalul schimburilor.
Toti indicii bursei au inregistrat scaderi, la fel ca si in saptamana anterioara.
La BVB doar 4 emitenti au crescut, 3 au stagnat, iar 55 de societati au scazut. Cei mai castigati au fost actionarii societatii Carbochim (CBC), cotatia acestui emitent urcand cu 1.92%. Urmeaza actionarii Electrocontact Botosani (ECT), cu o crestere de 1.89%, iar pe locul III in topul cresterilor se situeaza Oltchim Ramnicu Valcea (OLT), cu o apreciere de 1.75%.
Cel mai mult au scazut actiunile Impact Developer &amp Contractor (IMP), care s-au depreciat cu 14.96%. Urmeaza actiunile Bancii Romane de Dezvoltare (BRD) care au pierdut 14.5% si cele ale Compa Sibiu (CMP) care au avut o scadere de 14.11%.
Topurile anterioare, impreuna cu evolutia negativa a indicilor, ofera o imagine cat se poate de clara pentru ceea ce s-a intamplat intr-una din saptamanile cele mai „negre”… sau daca preferati „rosii” de la BVB: cand mai putin de 7% din totalul societatilor de la BVB au inregistrat cresteri, iar aprecierea maxima nu a depasit +2%, in timp ce numeroase societatI solide au inregistratg pierderi de peste 10%, orice comentariu este de prisos !
Un aspect important, care merita subliniat, este urmatorul: in opinia mea scaderile de la BVB sunt preponderent emotionale, adica ele se datoreaza in special sentimentului de nesiguranta al investitorilor, unui pesimism cvasi-generalizat si, in anumite cazuri chiar celui mai de temut „dusman” al investitorului: panica.
Am avut ocazia sa discut cu numerosi investitori in ultimele zile. Unul dintre acestia a gasit o exprimare extrem de sugestiva pentru situatia actuala: cu totii stim ca din punct de vedere fundamental SIF-urile ar trebui sa coste 7, poate chiar 8 sau 9 lei, insa realitatea momentului este alta, iar nimeni nu poate garanta ca scaderile se vor opri rapid. Cu toate acestea, odata ce sentimentul de neincredere va dispare, cresterile pentru emitentii cu rezultate economice bune se vor putea relua intr-un ritm cu atat mai sustinut, cu cat amplitudinea deprecierilor a fost mai mare. Sunt foarte multe exemple in acest sens, alaturi de SIF-uri: BRK, BRD, TLV, ATB, BIO, dar si PTR, IPRU, CERE, etc.
In ultimele doua zile ale saptamanii trecute s-a mai petrecut un fenomen destul de straniu: desi problemele economiei americane, si in special ale sectorului financiar-bancar din SUA, constituie una dintre cauzele majore ale scaderilor dramatice manifestate la BVB, totusi miercurea si joia trecuta la americani au fost „zile bursiere verzi”, in timp ce bursa noastra a continuat sa „fie rosie”. O posibila explicatie – cel putin partiala – a acestui fapt este cu siguranta aceea ca bursele asiatice cele mai importante – cu exceptia Chinei -, Japonia si Hong Kong au fost rosii, neconfirmand in niciuna din aceste doua zile verdele inregistrat in SUA.
Trebuie sa precizez ca observatiile personale mi-au aratat in ultima perioada faptul ca putem conta cu mult mai mare convingere pe o aceeasi directie avuta in ziua curenta de BVB comparativ cu directia avuta de NYSE in ziua precedenta, in conditiile in care Asia a respectat si ea „tonul” dat de SUA. Cu alte cuvinte, in fiecare dimineata putem verifica atat valorile de inchidere din SUA (consemnate in seara precedenta), cat si cele din Asia (orele 9 pentru Japonia si 10 pentru Hong Kong – chiar ora de deschidere la BVB). Urmatoarele scenarii sunt cele mai probabile: 1. Asia e de aceeasi culoare cu SUA – culoarea se pastreaza si la BVB 2. Asia „contrazice” SUA – incertitudinea in ceea ce priveste BVB creste, dar sunt sanse mai mari ca Romania sa pastreze culoarea Asiei, din cauza ca Asia si-a schimbat culoarea cel mai probabil ca urmare a unor evenimente sau stiri care au aparut dupa inchiderea bursei din SUA, aceasta nemaiavand cum sa reactioneze.
Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca aceste consideratii referitoare la corelarea pietelor se bazeaza pe observatii empirice. Nu exista o „lege universala si imuabila a corelarii”, ceea ce inseamna ca viitorul poate sa ne rezerve oricand cele mai neasteptate surprize.
Pentru saptamana in curs este posibil sa asistam la usoare reveniri la BVB. Cuvantul de ordine pentru investitori ar trebui sa fie: prudenta, iar orice decizie trebuie luata doar in urma unei analize rationale, cat mai putin influentata de dorintele si sentimentele personale.

Investitii profitabile!Scris de Alexandru Finaru

Astazi, incepand cu orele 9,00, la Catedrala „Pogorarea Sfantului Duh”, din municipiul de pe Trotus, se va desfasura intalnirea anuala a tuturor preotilor ortodocsi din Onesti, dar si din zonele invecinate municipiului. La evenimentul devenit traditie si-au anuntat participarea peste o suta de preoti, invitatul de marca al acestei intalniri fiind IPS Arhiereu Vicar dr. Ioachim Bacauanul (foto), sub patronajul caruia se va desfasura intreaga slujba arhiereasca si care totodata ii va binecuvanta pe toti preotii aflati in catedrala onesteana. Fetele bisericesti vor primi sfanta impartasanie si vor putea asista la evolutia artistica a Corului „Erotheos”, al Protoeriei Onesti, corala ce si-a castigat faima si peste granitele tarii prin recitalurile de muzica religioasa de o inalta tinuta spirituala. Intalnirea se afla la cel de-al optulea an, iar de-a lungul timpului s-a bucurat de aprecierea unanima a celor care au participat. Scris de D.L.

Dupa publicarea articolului din editia de sambata, 12 ianurie 2007, aInfernul taximetristilor”, am primit pe telefonul redactiei 0745.238.118 mai multe mesaje de la soferi aflati in trafic, de la taximetristi care ainotau” prin zapada de pe strazile Bacaului. Pe la pranz, m-am hotarat sa apelez la serviciile unor taximetristi, pentru a ma aplimba” prin oras. Toti aveau ziarul pe bord. aScrie bine la ziar, ma gandeam la inceput ca iar se iau ziaristii si Primaria de noi”, imi spune omul de la volan. Pe langa strazile scrise in ziar, mai sunt alte zeci in aceeasi situatie. Eu nu inteleg ce se intampla, parca toti se pun cas, parca nu vor ca treburile in oras sa mearga bine.” De la Policlinica Veche ma urc intr-un taxi de la o alta firma. Deschid discutia despre materialul din ziar. aSunteti ziarist? De fapt, nu ma intereseaza, sunteti clientul meu. Unde mergem? Domnule, orasul este praf. Nu va spun cum se circula noaptea. Capiezi, nu este lumina, strazile laterale pe unde mergem cel mai mult au doar doua hogasuri, zapada, masinile parcate aiurea iti dau fiori.” Ceea ce povestesc soferii este de domeniul absurdului. aStiti cum vad eu, orasul este impartit de Primarie in trei zone. Sa va spun: Zona Centrala, tot timpul este luna si bec, stiti ce inseamna asta. Aici stau oameni importanti, sunt institutiile centrale. Urmeaza zona gri, Mioritei, Stefan cel Mare, Calea Romanului, Calea Barladului, Energiei, Miron Costin. De aici se rupe filmul, sutele de strazi laterale, paralele, adiacente, cum vreti sa le spuneti, sunt lasate de izbeliste. Eu am fost profesor, sunt pensionar, insa acest mod de a actiona poate fi considerat discriminare. Inainte mai statea primarul de vorba cu noi, noi mai ziceam, el ne mai ajuta, acum, pauza”. Pe Mioritei schimb masina si taximetristul. Nu m-am uitat la numere, la societati. Omul meu nu are chef de vorba. Moracanos si prost dispus. Trage de volan si schimba des vitezele. Il iau cu binisrorul, ca vreau sa ajung teafar acasa. aCare-i baiul?”, incerc sa-l imbunez. aM-am saturat, zice. Eu sunt independent, insa m-am afiliat la o societate, ca asa-i ordinul. Masina mea, benzina mea, reparatiile mele si dau la stat impozite si taxe aproape 80 la suta din ce castig. E drept? Mi-a fixat un plafon de 80 de milioane si platesc impozit pe aceasta suma, indiferent daca o fac sau nu. Este cea mai mare prostie pe care am vazut-o. Alte milioane am dat pentru atestare, pentru aparatul de taxat, alte taxe si taxe la Primarie, si nu putine, si nu mici, apoi asigurarea, parcarea, rovineta. Stau 12-14 ore in strada si ajung acasa cu cateva sute de lei. Cine, ce are cu taximetristii? Nu se mai satura Primaria de taxe, nu se mai satura Guvernul de taxe, toti stau pe munca noastra si tot ei isi bat joc de noi.” Vorbim apoi de vreme, de copii, de politica, de Basescu si Tariceanu. L-am mai dat pe brazda, insa la Autogara, unde m-am dat jos, mi-a zis: aVa cunosc din ziar. Scrieti, poate cineva aude.&quotScris de Gheorghe Baltatescu

Din grija fata de cetateni, in Onesti exista un loc in care se afla doua treceri pentru pietoni, situate la doi metri distanta, una fata de cealalta. Caz unic in tara, cele doua azebre” pot fi admirate pe Bulevardul Oituz, in apropierea magazinului Victoria si a noului sediu al primariei. Este foarte posibil ca una dintre zebre sa fie mai batrana, iar cealalta mai tanara dar, cert este faptul ca amadoua sunt agreate de populatie. Un trecator mai glumet incerca chiar sa ne convinga ca una din treceri este destinata celor ce vor sa traverseze strada pentru sau de la magazinul Victoria, iar cealalta ar fi rezervata numai celor ce au sau au avut treburi la primarie. Un altul, mai nonconformist si avand si un soi de temeritate, cel putin riscanta, tinea sa ne arate ca nu i se poate intampla nimic, chiar daca va traversa strada printre cele doua zebre. Numai ca, pe langa cele doua treceri de pietoni, surori, pe asfalt mai exista si niste linii transversale pe cele doua sensuri de circulatie, care cam incurca lucrurile. Scris de A. Toma

Cei ramasi pe dinafara vor fi reparttizati aleatoriu la un fond de pensii privat. Casa Judeteana de Pensii intocmeste, actualizeaza, pastreaza evidenta contributiei la fondurile de pensii private si o vireaza pentru fiecare participant. Directia Finantelor Publice colecteaza cota de contributie si executa silit datornicii, pana la stingerea debitului.

Cei care nu s-au decis inca la ce fond de pensii private sa se inscrie, mai au la dispozitie doar 4 zile, respectiv pana joi, 17 ianuarie, sa o faca. Ulterior acestei date, persoanele care contribuie la sistemul public de pensii (salariati, asigurati direct la Casa Judeteana de Pensii etc.), au varsta intre 18 si 35 de ani si, confom legii, sunt obligate sa adere la unul din fondurile amintite vor fi distribuite aleatoriu. Pentru persoanele contribuabile la pensia de stat care au intre 35 si 45 de ani si pot adera optional, termenul va expira, de asemenea, la 17 ianuarie. Dupa aceasta data ele nu vor mai avea nicio sansa de a se inscrie la un fond de pensii private, deci nu vor fi repartizate aleatoriu. Pentru prima categorie care s-a inscris deja, incepand de vineri, administratorii fondurilor de pensii private vor transmite copii ale actelor individuale de aderare Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). Aceasta va notifica apoi fiecarui administrator in parte lista continand datele de identificare a persoanelor repartizate aleatoriu. Administratorii fondurilor mai au obligatia sa informeze participantii care au fost distribuiti la intamplare la ei. Distribuirea aleatorie a celor care nu s-au inscris pana in 17 ianuarie se va efectua pana la sfarsitul lunii februarie, timp in care se va intocmi si Registrul Unic de Evidenta a participantilor la sistemul de pensii private.

In absenta declaratiei nominale, salariatii vor fi considerati restantieri

Colectarea cotei de 2 la suta pentru fondurile de pensii private, care va fi dedusa din contributia individuala la bugetul asigurarilor sociale (CAS), va incepe la 1 martie 2008. Baza de calcul va fi aceeasi ca la CAS, pentru sistemul public de pensii, adica din veniturile brute lunare realizate de fiecare contribuabil. In termen de opt ani de la inceperea colectarii, cota de contributie la pensia privata va creste anual cu 0,5 la suta astfel ca in final va trebui sa ajunga la 6 la suta. Valoarea contributiei datorate va fi calculata pentru fiecare participant de catre Casa Judeteana de Pensii (CJP), luand in considerare baza de calcul a CAS inscrisa in declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat. CJP va intocmi liste nominale de viramente distinct, pentru fiecare fond de pensii private, liste in care vor fi inregistrati participantii si valoarea contributiei datorate de acestia. Listele se transmit fondurilor de pensii pana cel tarziu in data de 20 a fiecarei luni urmatoare celei de depunere a declaratiei. In cazul in care CJP constata ca declaratia nu a fost prezentata de catre agentul economic in termenul legal, participantii pentru care nu s-a facut declararea vor fi inscrisi in listele 3 nominale de viramente, ce vor fi inaintate fondurilor de pensii fara a se completa rubrica referitoare la valoarea contributiei. Declaratiile restante vor fi prelucrate la urmatorul termen de 20, in functie de data depunerii lor, participantii urmand sa fie inscrisi in listele nominale de viramente si/sau cu sume restante. Tot pana in data de 20 CJP transmite Directiei Finantelor Publice (DFP) Bacau, institutia care colecteaza contributiile, situatia pe platitori a sumelor datorate. DFP Bacau va verifica platile efectuate si, acolo unde este cazul, va trece la executarea silita a creantelor bugetare. De intocmirea, actualizarea si pastraea evidentei contributiilor la fondurile de pensii private pe fiecare participant va raspunde CJP. La randul ei DFP Bacau are dreptul sa recurga la modalitatile de executare silita si de stingere a debitelor, daca un agent economic nu respecta legea cu privire la stabilirea si plata contributiei.Scris de Elena Tintaru

Foserco si Aquafor, din nou pe lista neagra

Despre saga societatilor Foserco si Aquafor din Targu Ocna s-au scris adevarate romane. Colaborari cu arabi suspectati de terorism, ite trase pe la ministere, pasuiri si ajutoare guvernamentale de sute de miliarde, aparitia pe lista ONU in scandalul legat de programul petrol contra hrana. Cu toate acestea, sub inalta obladuire a lui Gabriel Comanescu, cele doua firme beneficiaza in continuare de inlesniri la plata datoriilor si apar si cu diplome pentru performantele inregistrate in cursul anului ce tocmai a luat sfarsit.

Foserco SA a fost infiintata in urma facilitatilor pentru privatizare ce au aparut imediat dupa 1989, profilul societatii fiind forajul petrolier si marin si constructii in aceeasi ramura de activitate. In actionariatul societatii se regaseau RPT Oil SRL Constanta, Brington Capital din Insulele Virgine, Federatia Petrom a Sindicatelor Libere si Independente a Asociatiilor si Ligilor Apolitice din Ramura Industriei Petroliere din Romania (condusa de Liviu Luca). Cu toate acestea, aparent afacerile nu au mers extrem de bine, fiind inregistrate pierderi si datorii de la an la an. Situatia a parut sa se schimbe dupa ce Foserco a infiintat SC Aquafor International, tot la Targu Ocna, societate care, spre deosebire de Foserco, a mers tot timpul in profit. Iar acest profit a fost intr-atat de substantial incat i-a permis sa castige licitatia pentru Upetrom 1 Mai Ploiesti, unul dintre principalii producatori de utilaje petroliere din Romania, care intrase in criza datorita conflictelor din Irak. Imediat dupa tranzactionare, Upetrom a redevenit profitabila, incheind o serie de contracte in cadrul programului „Petrol contra hrana” cu Irakul. La momentul respectiv, societatea proaspat achizitionata de Aquafor a prins cel mai „gras” contract din Romania, in valoare de 14 milioane de dolari. Acest „puseu” financiar a dus insa societatea si in vizorul comisarilor ONU in scandalul legat de matrapazlacurile facute cu irakienii, dar intre timp s-a lasat linistea fara ca nimeni sa mai fie tras la raspundere.

Se invarte roata

Cu ajutorul lui Sebastian Vladescu, care tinea fraiele finantelor romanesti, si Foserco a izbutit sa scape de spectrul falimentului. Desi initial se parea ca nimic nu mai poate salva societatea din Targu Ocna, a aparut un ajutor de stat in valoare de 265 miliarde de lei vechi. Situatia se clarifica insa atunci cand iese la iveala faptul ca nimeni altul decat Vladescu a fost membru in CA al Upetrom, sub comanda directa a lui Comanescu. Ajutorul a venit insa cu un pret, si anume o „rocada” intre actionari. Daca pana atunci Foserco detinea indirect Upetrom prin intermediul Aquafor, acum actionariatul Foserco s-a schimbat, actionar majoritar fiind Upetrom Trading, in spatele careia se afla Upetrom 1 Mai si Upetrom Group Management, ambele controlate de acelasi Comanescu. Legat de Upetrom au mai existat inca o serie de suspiciuni, in momentul in care se discuta despre incheierea unui contract cu Reyadh al Sharba, cetatean arab care a fost ulterior expulzat de pe teritoriul Romaniei pe motiv ca era suspectat de legaturi cu anumite grupari teroriste.

Prosperul Upetrom

In ciuda scandalurilor si a suspiciunilor, celor de la Upetrom le-a mers din ce in ce mai bine. Ca dovada stau Upetrom 1 Mai Inc de la New York, Upetrom 1 Mai Kazahstan LLC si Upetrom Foserco Kazahstan LLC, plus societatea deschisa in Canada, Upetrom Energy. Toate aceste societati au parte de contracte grele, care aduc milioane de dolari in conturile actionarilor.

La Targu Ocna situatia nu sta pe roze

Conform datelor postate pe site-ul Ministerului Finantelor, situatia celor doua societati din Targu Ocna de la care a inceput o adevarata epopee petroliera nu este dintre cele mai prospere. Foserco inregistreaza o datorie la bugetul de stat de 9.620.000.000 lei vechi, in timp ce Aquafor are de dat mai bine de 4 miliarde de lei si s-a inceput procedura de executare silita. Desi Foserco are datorii mai mari, in cazul acesteia statul a acordat, din nou, inlesniri la plata. In ciuda situatiei delicate, ambele societati au fost premiate in cursul anului trecut. Aquafor pare sa se fi postat pe primul loc in Top Profit Romania, in timp ce Foserco este considerata cea mai profitabila societate din Targu Ocna. Cele doua societati se afla pe locurile 17 (Aquafor) si 19 (Foserco) la nivel national, in domeniul extractiei hidrocarburilor si al serviciilor anexe. Dar de datorii nu spune nimeni nimic. Nici macar statul roman, care ar avea de recuperat miliarde grele. Scris de E. Berceanu

Nu am scapat de gripa

Desi nu s-a inregistrat inca niciun caz de gripa confirmat prin analiza de laborator, Ministerul Sanatatii Publice (MSP) va continua campania de vaccinare gratuita a persoanelor din grupele cu risc de imbolnavire si in lunile ianuarie si februarie 2008. In urmatoarele doua saptamani, va distribui 400.000 de doze, ramase in rezerva de urgenta. Judetul Bacau nu a solicitat inca suplimentarea cantitatii alocate la inceputul campaniei de vaccinare, in luna octombrie. „Inca nu ne-au raportat toti medicii de familie consumarea dozelor distribuite, ne-a explicat dr. Marin Bustuc, director adjunct al Autoritatii de Sanatate Publica. Daca vor mai solicita, vom face si noi comanda la ASP. Daca nu, vom cere doar o cantitate pe care nu am stabilit-o inca, pentru cazuri de urgenta, cum ar fi un focar de gripa aviara, de exemplu, cand trebuie vaccinati antigripal toti contactii”. Specialistii spun ca, pentru a preintampina aparitia unei epidemii de gripa, se recomanda imunizarea a 50-60 la suta din populatia cu risc de imbolnavire. Dr. Bustuc da asigurari ca acele 70.000 de doze primite de la MSP a asigurat imunizarea segmentului de siguranta. „Tulpina virusului gripal circula, insa, si se mai anunta si vreme rece. Exista riscul aparitiei unor cazuri de gripa. Este bine sa fim pregatiti”, a adaugat dr. Bustuc. Pentru saptamanile care urmeaza se estimeaza si cresterea numarului de imbolnaviri atat pentru infectiile acute ale cailor respiratorii superioare (IACRS), cat si pentru pneumonii. In judetul Bacau, in ultima saptamana monitorizata de ASP s-au inregistrat 832 cazuri de IACRS (din care 253 la copii sub 4 ani) si 339 cazuri de pneumonie si bronhopneumonie (98 la copii intre 0 si 4 ani). Specialistii an sanatate publica recomanda populatei masuri de prevenire a imbolnavirii: respectarea regulilor de igiena personala evitarea trimiterii copiilor bolnavi in colectivitati (gradinite, scoli) evitarea deplasarii an spatii deschise, a expunerii la frig si a supraaglomerarilor umane consumul alimentelor bogate in proteine, grasimi nesaturate si vitamine evitarea consumului de bauturi alcoolice. Pentru persoanele varstnice si cu afectiuni cronice cardiace si respiratorii, deplasarile si frecventarea locurilor aglomerate sunt nerecomandate.Scris de Doina Mincu

Scolile rurale vor avea statii de epurare

Intalnirea inspectorilor scolari cu seful MECT a vizat pachetul de legi, investitiile, pregatirea semestrului II. Dupa ce i-a certat pe inspectori ca s-a copiat la teza de matematica, ministrul Adomnitei le-a dat si vesti bune: se deblocheaza posturile de director, iar scolile de la tara vor primi statii de epurare.
Toti inspectorii generali scolari au fost convocati de Cristian Adomnitei, seful Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului (MECT), la o videoconferinta in care acesta le-a comunicat ce sarcini au in legatura cu legile lansate pe 17 decembrie, care e programul MECT privind investitiile, pregatirea sesiunii speciale a testelor nationale, analiza modului in care s-au desfasurat tezele unice, pregatirea sesiunii pentru elevii care au absentat de la teze, pregatirea activitatilor privind mobilitatea personalului didactic pe 2008, incheierea semestrului I si pregatirile pentru semestrul al II-lea. ISJ Bacau a fost reprezentat la intalnirea cu Cristian Adomnitei de prof. Lucian Serban, inspector general adjunct. Seful MECT a parut nemultumit de faptul ca s-a copiat in scolile din mediul rural, elevii obtinand note surprinzator de mari, cazuri prezentate si in mass-media. „In privinta tezelor unice, ministrul a cerut o atentie mai mare din partea profesorilor supraveghetori, a declarat Lucian Serban. Principala idee a fost ca nu metoda e o problema, ci felul in care au inteles unii sa-si faca datoria. Cel mai grav e ca din cauza asta sufera elevii buni, care pot trage concluzia ca se poate reusi mai bine, in viata, prin frauda, decat muncind”.

S-au deblocat posturile de director

Pentru dezbaterea pachetului de legi, dascalii au mai primit in dar o luna, termenul final pentru depunerea amendamentelor fiind 17 februarie 2008. „Ni s-a cerut sa informam scolile, Prefectura si ONG-urile din educatie, arata adjunctul ISJ Bacau. Practic, oricine poate face propuneri sau observatii, parintii, elevii, jurnalistii. Noi chiar dorim sa se implice cat mai multi reprezentanti ai societatii civile”. Ministrul Adomnitei a cerut, joi, ca directorii sa aiba grija de cataloage, in vacanta intersemestriala, si sa organizeze in scoli activitati educative, sportive, culturale, pentru ca elevii sa nu mai stea in strada, „cu cheia de gat”. O veste buna vizeaza mobilitatea personalului didactic. In primavara 2007, MECT a sistat concursurile pentru ocuparea functiilor de conducere. „Ieri am fost anuntati de minister ca se deblocheaza posturile din invatamant. Prin urmare, urmeaza sa se organizeze concursuri pentru functiile de inspector si director. Problema e ca, in mediul rural, sunt multe scoli pentru care nu vrea nimeni sa candideze si sunt directori care stau de ani buni cu delegatie”. La capitolul investitii, ISJ a fost informat ca se va finaliza dotarea laboratoarelor de informatica in cadrul programelor SEI 1-SEI 4. &quotO noutate este organizarea de licitatii pentru microstatii de epurarea apei, cu care urmeaza sa fie dotate scolile din mediul rural, a declarat Lucian Serban. Scopul este de a rezolva vesnica problema a autorizatiilor sanitare”.Scris de Silvia Patrascanu

Din cele 122 de farmacii din judet care au contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate pentru eliberarea medicamentelor compensate, 32 au anuntat ca sunt nevoite sa-i refuze pe bolnavii care prezinta astfel de retete. Cea mai grava situatie se inregistreaza in orasele Moinesti, Comanesti si Darmanesti. La Moinesti, din putinele farmacii existente, nu mai onoreaza retete compensate Venusfarm si Betulafarm. La Comanesti, au sistat eliberarea medicamentelor compensate Tegalis, Beladona, Almafarm, Irisfarm si Tominvest. La Darmanesti, locuitorii mai au de asteptat pana vor putea obtine medicamente compensate, deoarece singura farmacie aflata in contract cu CJAS, Miriafarm, si-a epuizat bugetul. In aceeasi situatie se afla Elenafarm Sascut, Valfarm Luizi Calugara, Anilufarm Oituz, Novisan Tg. Trotus, Farmann Racaciuni, Sinapsis Buhusi si Madisfarm Saucesti. La Onesti au ramas fara fonduri farmaciile Farmtopal, Apoteca, Profarm, Togerfarm si Sensiblu. Municipiul Bacau sta ceva mai bine, deoarece putine farmacii refuza retetele compensate: Farmil, Ramosfarm, Farmafil, Cbryonia, Farmadi, Crisil, Salofarm (toate cele trei farmacii), Elitefarm si Sibpharmamed. Bugetul alocat de CJAS pentru aceasta luna este de 2 milioane lei (20 miliarde lei), incomparabil cu consumul de peste 6,4 milioane lei din luna trecuta. „Dupa 15 ianuarie vor avea obisnuitele suplimentari de fonduri”, ne-a asigurat dr. Mihai Ichim, purtatorul de cuvant al CJAS.Scris de Doina Mincu

Gropi, noroaie, zapada murdara, cratere de peste un metru in diametru. Strazile bacauane au ajuns mai ceva ca dupa bombardament. Mult trambitata asfaltare la rece a dat de pamant cu soferii, a distrus masini, i-a nenorocit pe taximetristii care, zilnic, trebuie sa parcurga kilometri intregi si sa faca slalom printre gaurile din caldaram, chiar si in centrul orasului, dar prin zapada care nu a fost ridicata nici acum.

Nervi de otel, rabdare, o adevarata „scoala de sofat”, masini din materiale incasabile, daca este posibil. De toate acestea au nevoie soferii bacauani, taximetristii si toti participantii in trafic daca vor sa circule pe stazile din municipiul Bacau. Pline de denivelari, acoperite in aceasta perioada de gheata, zapada murdara framantata, gramezi de noroi amestecat, cu gropi si crapaturi imense in majoritatea cartierelor, soselele bacauane s-au transformat in adevarate capcane pentru toti conducatorii auto. Cei mai afectati sunt taximetristii, care zilnic trebuie sa parcurga kilometri intregi si sa faca slalom printre gaurile din caldaram, chiar si in centrul orasului.

Transeele disperarii

Situatia nu este noua. Ea dureaza de ani vreo trei ani. Autoritatile locale au gasit solutia ieftina de asfaltare la rece, care insa s-a dovedit a fi un fiasco total. „Ce asfaltare domnule”, ne-a declarat intrigat Daniel Ardeleanu, taximetrist. Pe oriunde mergi asfaltul se desface in doua. Mai ales acum iarna, dupa ce au fost oscilatii de temperatura, au aparut gropi ca ciupercile dupa ploaie. Peste tot. Pe 9 Mai, pe Stefan cel Mare, pe Milcov, pe Miron Costin, peste tot. Numai in centru e mai bine. Cel mai jalnic este insa printre blocuri, pe strazile secundare….” Taximetristii sunt intrigati. Nu am intalnit unul care sa spuna macar un cuvant de lauda in privinta infrastructurii locale. „De 7 ani sunt pe taxi, dar ca acum parca nu a fost niciodata. Autoritatile locale, primaria, serviciul de drumuri, nu stiu, nimeni nu se ocupa de strazi. Mormane de zapada peste tot, dopuri de gheata care ne aomoaraa masinile, noroi. Parca suntem in Evul Mediu. Inainte, pe vremea celuilalt primar, era altfel. Nu stiu ce se facea atunci, cum se lucra, dar strazile erau aproape impecabile”, ne-a spus si Constantin Mocanasu, aflat la volanul unui taxi parcat in zona Orizont.

Carpeala in mijlocul strazii

Zona de sud a orasului. Pornim incet printre blocuri. O luam pe strada Aeroportului, intram pe Henri Coanda, pe Condorilor, apoi coboram spre Aviatori, Neptun, Victor Babes. Dezastru. Gropi, guri de canal sub nivelul soselei, borduri sparte, niciun loc de parcare, cratere in intersectii. „Iti rupi masina in doua, nu ai pe unde sa mai mergi, ne-a precizat Cornel Barbu, un taximetrist aflat pe strada Victor Babes. E treaba facuta ca la noi la romani. S-a turnat aici noaptea o patura de bitum si au uitat sa puna capace. Zile la rand am fost obligat sa adanseza printre ele. Acum au aparut gropile. Multe. Parca prea multe. Ca niciodata. Cred ca edilul nostru nu este pus pe teraba, nu stie sa coordoneze activitatea, sa se impuna”. Urcam pe Podul de la Narcisa. Aici, pe orice banda ai circula, risti sa fi aruncat peste balustrada. Traficul este infernal. „Am vazut acum doua -trei zile o masina de-a Consiliului Local care turna bitum in mijlocul strazii, mai spune Daniel Ardeleanu. Efectiv luau dintr-un sac bitum, il tranteau pe sosea si-l presau cu un butuc. Au lucrat asa numai pe prima banda, pe a doua nu. Cred ca se terminase materia prima. Asa ceva nu se face…”

Pericol la fiecare pas

Catastrofa continua. Cartierul Tache. La pamant. Strazile 13 Septembrie, Alexandru Lapusneanu, George Enescu, Nicolae Copernic, Crinului toate arata ca dupa razboi. Oamenii spun ca si in zona s-a turnat asfalt. Acum strazile sunt pline de mormane de zapada, de gheata, noroi framantat de roti. „Decat sa iau o comanda in Tache, mai bine circul inca 20 de kilometri in plus, ne-a marturisit nervos Gabriel Luncanu, un alt taximetrist prins in zona. In tot Bacaul, strazile secundare sunt praf. Ca taximetrist poate ca esti cel mai afectat. Nu ai locuri de parcare, te inghesuie in statiile de autobuz pe 5-10 locuri maxim, nu tu infrastructura, nu strazi curatate, nimic. Platim bani grei lunar la Primarie si ei isi bat joc de noi”. Cartierul Izvoare, sub orice critica. Un raid scurt cu masina pe stradutele dintre case si ramai cu stomacul si nervii zdruncinati la propriu. Trecatoarea Holtului e plina de zapada. Pe aici nu a trecut iarna aceasta un autogreder. Un taxi s-a impotmolit intre doua troiene. Din masina tocmai coborase o femeie cu un copil in brate…Pericolul era la fiecare pas.

Sub orice critica

Cartierul CFR. Strazile Tudor Vladimirescu, Dimitrie Cantemir, Pricopie Strat, Militari, Vasile Parvan, Independentei sunt pline de gropi. Da” gropi, frate ! In intersectii, unde traficul este mai intens, iar curbele trebuie luate mai din scurt, gropile s-au transpormat in santuri adevarate care se casca adanc in fata soferior, chiar daca sunt pline pe jumatate de zapada inghetata. Capcane la fiecare pas. „Aici in zona toate soselele sunt catastrofa, ne-a marturisit si Costica Manaiescu. Fac drumul asta de cinci-sase ori pe aici. E sub orice critica. Vara balti, acum gropi. Am facut in sase luni reparatii la directia masinii de sapte ori si acum iar e praf. Nu se mai poate”. E taximetrist din anul 1995 si a vazut multe. Dar ca acum…niciodata.

Fara parcari prin zapada

Iarna parca a ingenuchiat autoritatile locale, inapte si amortite. aE jale, mai ales dimineata, cand zapada e inca inghetata, ne-a declarat revoltat si Gheorghe Vranceanu, 45 de ani, taximetrist. Arterele secundare sunt la pamant. Am vazut ca si prin centru abia se mai circula. De la Piata Centrala, spre Cartierul Nord, tot tronsonul e acum plin de cratere. Nici zapada nu e curatata, parcarile sunt blocate munti de zapada. Noi ca taximetristi nici nu mai putem vorbi de parcari. Nimeni nu ne intelege. Suntem buni doar sa dam bani si sa platim taxe si impozite”. Pe unele artere, pe unde au mai trecut si autogrederele, troienele formate in urma lor au blocat efectiv masinile parcate regulamentar pe marginea carosabilului. Peste tot, 9 Mai, Milcov, Stadionului, Aleea Ghioceilor, Republicii, Stefan cel Mare, Miorita sau Energiei, gramezile de zapada adunate au fost efectiv aruncate de oamenii de la Salubritate prin parcari, printre masini, chiar si pe trotuare.

Peste tot e greu de circulat

Zona Stefan cel Mare. Cartierul Nord. Gropile din asfalt se zgaiesc la soferi si transforma circulatia intr-un calvar. Zapada in zona s-a mai topit, dar a lasat in urma gropi imense, bucati de asfalt sarite, borduri sparte si, pe alocuri, chiar adevarate cratere. Pe Hatman Berescu abia se circula, pe strada Alunului nici nu mai intra masinile, pe Venus si Prieteniei, denivelarile din asfalt se vad chiar si de sub zapada. Intoarcem pe Traian Vuia, pe strada Lunei, ajungem pe Zefirului. Aceeasi imagine de dezastru. „Daca ai o masina mai proasta, simti tot, ne-a spus Gabriel Pop, sofer. Parca mergi pe un drum de tara. Nici nu zici ca esti in oras”. Cum oras nu se poate numi nici cartierul Serbanesti, mereu uitat de administratia locala, chiar si acum. Un cartier invadat pur si simplu de zapada, gropi, cu asfalt pocnit in mijlocul soselei, fara locuri de parcare. Nici nu e de mirare ca rar vezi prin zona taxiuri. „Peste tot e greu de circulat…”, o spun la unison taximetristii. Am vazut-o si noi si am simtit-o. Din plin.Scris de Roxana Neagu

Inca o familie distrusa de goana dupa baniUn barbat intors in tara dupa sapte ani de munca in Ungaria s-a trezit divortat si fara cei patru copii. El isi acuza sotia de multe, de la infidelitate la jaf. Barbatul asteapta rezultatul recursului la divort. Nu stie insa pe ce drum sa apuce apoi, ramas fara familie si fara un loc de munca.

De 7 ani, Ioan Adam, din comuna Racaciuni, sta acasa doar cateva zile pe an, de obicei cu ocazia sarbatorilor de Craciun si de Paste. A plecat la munca in Ungaria, a vazut ca poate castiga acolo mai mult decat in tara sa si nu s-a indurat sa lase strainatatea balta pentru a petrece mai mult timp alaturi de sotie si copii. „Am patru copii, povesteste. Am plecat la munca pentru a le asigura tot ce trebuie. Cand m-am intors acasa in ajun de Craciun, in 2007, am gasit usa sparta. Casa era inghetata, iar nevasta si copiii disparuti”. In lipsa lui, sotia a intentat divort. Acesta s-a si pronuntat. Barbatul spune ca nu a fost instiintat in niciun fel ca este un om divortat iar copiii au fost incredintati mamei. „Am inceput sa-mi caut disperat copiii. Venisem cu genti pline de cadouri, cu bani sa le cumpar ce le trebuie. Parca nimeni nu stia unde au dosparut. Chiar de Craciun, politistul din comuna mi-a adus copiii acasa.” Ioan Adam spune ca atunci a aflat despre plecarea sotiei lui in Italia, dupa divort. „A parasit copiii, o acuza barbatul pe fosta sotie. I-a lasat cu mama ei, femeie de peste 80 de ani. Batrana nu vrea sa ma lase sa-i vad”. Recunoaste, totusi, ca atunci cand Politia i-a adus copiii la usa, i-a trimis inapoi la fosta soacra. „Le-am explicat politistilor ca am usa la casa sparta, ca sunt camerele neincalzite. Le-am dat copiilor 15 milioane de lei vechi sa-si cumpere haine, ca erau imbracati cam subtirel, si doua telefoane mobile de ultima generatie. Dupa asta, au plecat si nu am mai putut sa-i vad. Fosta soacra ii asmute impotriva mea, ii creste in spiritul acesta, al urii fata de mine”. Barbatul de 44 de ani sustine ca a facut eforturi sa isi salveze casnicia care s-a subrezit mai rau in perioada in care a fost plecat la munca. „Sotia, de 39 de ani, nu m-a mai vrut. Ar fi trebuit sa faca un efort de dragul copiilor. In loc de asta, a divortat, mi-a luat copiii, dar nici ea nu are grija de ei si a plecat in Italia. Tot ea a spart si casa, a furat bunurile comune”. Ioan Adam a facut recurs si cere instantei sa ii fie incredintati lui cei trei copii minori, cu varste intre 8 si 14 ani. Fiica cea mare are 21 de ani si este studenta. „M-a dat in judecata pentru pensie alimentara”. Barbatul pare sa nu stie prea bine ce-si doreste: sa isi ia inapoi copiii sau doar sa-i viziteze. „Nici nu-mi gasesc de lucru aici. Nu te baga nimeni in seama. O sa plec si eu ca altii prin Japonia, sa dea de mine dupa 10 ani”. Cu toate acestea, nu-si intelege sotia, care pare sa fi plecat in strainatate tot pentru a castiga mai mult decat salariul de bucatareasa, de 900 de lei.

Autoritatile nu-i tin partea

Inca o familie care pare sa treaca prin acelasi test al despartirii, la care putine casnicii au rezistat de cand romanii au inceput sa plece in cautarea bunastarii peste hotare. Numai ca, dupa spusele referentului social de la Primaria Racaciuni, problemele din acest cuplu au radacini mai adanci. „Nu se intelegeau dinainte, ne-a declarat Maria Ungureanu. Din cate stiu eu, erau scandaluri in familie. Femeia chiar a plecat de raul lui si s-a mutat la mama ei, in Fundu Racaciuni. Stiu ca, de cate ori se intorcea tatal in tara, copiii erau terorizati. Le era teama de scandaluri. El a venit dupa divort si s-a plans si la noi, la primarie, dar nu poate fi ajutat”. Referentul social spune ca situatia copiilor este grea, ca a oricarui minor dintr-o familie destramata. „Mama copiilor a reusit dupa divort sa ridice o casa in Racaciuni. A lasat copiii in grija fiicei mai mari si a bunicii si a plecat la munca in Italia. Un copil face naveta, altul e la internat, iar cel mic sta la bunica. Avem in comuna copii in situatii mai tragice decat aceasta. Tatal mai bine i-ar lasa in pace”. Autoritatile nu pot face prea multe pentru linistea acestei familii. Tatal este hotarat sa ii plateasca sotiei niste polite. „I-am trimis mereu bani, iar ea m-a jefuit si mi-a luat copiii”, spune Ioan Adam. Victime in acest razboi conjugal sunt cei patru copii, marcati de scandaluri si lasati „in grija”, ca niste bagaje.Scris de Doina Mincu

Primarul comunei Parava, Constantin Andrei, se lauda cu un numar impresionant de proiecte pe care le are in desfasurare sau care urmeaza a fi aplicate in anul 2008. Seful administatiei comunei spune ca de anul acesta Parava nu se va mai scalda in bezna. El intentioneaza sa lumineze ulitele localitatii pe care o conduce. &quotAm printre cele 11 proiecte unul prvind modernizarea iluminatului stradal pentru care voi investi suma de 1,2 miliarde de lei vechi. Am demarat deja procedura de licitatie pentru atribuirea lucrarii cu promisiunea ca maxim pana la data de 15 aprilie o vom finaliza&quot, a precizat primarul Constantin Andrei. Printre proiectele menite sa sporeasca confortul concetatenilor edilului sunt cele care vizeaza dezvoltarea retelei de canalizare in satul Parava si Teius. Pentru primul o parte din bani au fost alocati. &quotValoarea totala a acestui proiect insumeaza 39 de miliarde din care am primit deja 2 miliarde si urmeaza sa mai primim o transa pentru a putea da drumul lucrarilor&quot, ne-a mai relatat primarul comunei Parava.
Podurile si podetele comunale sunt in acest moment un pericol pentru soferi, fapt demonstrat prin grija primarului ca anul acesta sa fie reabilitate. &quotPodul peste paraul Parava este in plan pentru a fi reabilitat. Pentru acest proiect exista deja studiul de fezabilitate. Investitia se ridica la suma de 2,5 miliarde&quot. Pe langa podurile si podetele din localitate primarul vrea ca Drumul Comunal 109 B sa fie unul modern, pentru care inceasca la fel sa obtina finatare din partea Consiliului judetean Bacau. Pentru aceste lucrari Constantin Andrei ne-a explicat ca este nevoie de 22 de miliarde ROL. Pe langa acestea se astepta ca timpul sa se incalzeasca pentru a se demara lucrarile de sistematizare si modernizare a noului sediu ce gazduieste Institutia Primarului si Consiliul Local Parava.
Gazele naturale patrund in Parava

Administratia locala a comunei vrea ca satenii din localitatile Parava, Dragusani si Teius ca aiba acces la resursele naturale. &quotVrem sa infiintam reteaua de distributie a gazelor naturale iar pentru asta e nevoie de 22 de miliarde de lei vechi. Pentru acest proiect am depus deja o parte din documente si trebuie sa revin zilele urmatoare la Bacau ca sa completez documentatia&quot, a mai spus primarul Andrei. Tot in domeniul utilitar administratia comunei vrea sa alimenteze cu apa satul Teius, singurul care pana in acest moment nu este racordat la reteaua de apa potabila, pentru care s-a stabilit ca este nevoie de 17 miliarde ROL. Scris de A. Botezatu

Intruniti ieri la pranz la Directia Agricola, investitorii din toate ramurile agricole din judet au decis ca este necesar sa puna bazele unei asociatii care sa le reprezinte interesele. Statutul a fost deja preluat de la o organizatie similara din Braila, urmand sa fie studiat si aprobat de catre toti cei interesati. Asa cum s-a afirmat in repetate randuri in cadrul intrunirii, asocierea este extrem de necesara pentru a putea avea o reprezentativitate mai mare, dar si pentru a avea forta necesara in vederea contrabalansarii instabilitatii guvernamentale. Doar in mandatul inceput din 2004 s-au succedat pe functie trei ministri, si niciunul dintre acestia nu a continuat programul predecesorului. Prin urmare, au conchis agricultorii bacauani, este vitala o putere mai mare, care sa ii ajute sa isi impuna punctul de vedere. Tinand cont de faptul ca este an electoral si probabil guvernantii nu doresc probleme, cei adunati in sala de sedinte a Directiei Agricole spera ca vor reusi sa se faca auziti. Dar conditia esentiala este sa se intareasca randurile tuturor producatorilor din domeniul agricol, indiferent de valoarea investitiei pe care au facut-o si indiferent de sectorul in care activeaza (zootehnie, viticultura, pomicultura, cereale etc.). In discutie au mai fost aduse problemele legate de accizele pentru produsele agricole si subventiile pentru motorina necesara lucrarilor agricole. Cei prezenti la intrunire si-au exprimat speranta ca Guvernul va aproba obtinerea unei subventii pentru 80 litri de motorina pentru fiecare hectar de teren lucrat. Scris de Emilian Berceanu